Post on 18-Jan-2020
transcript
Patrizio Trequattrini
TIURIO
Tragedie':ln doui acte' cu actul
al doilea'fmpirgit tn trei scene
Tradurcere gi prezentare de
Laszlo Alexandru
f,KoE2010
O tragediepostmoderni
Profesorul Patrizio Trequatuini a
venit in gcoala mea, cu citeva luni inurmi, si predea italiana. in atmosfera
uneori giligioasi, agrtati, a viegii de liceu
din centrul Clujului, figura lui mereu
calmi, prudenti, gesturile misurate,
statura imptrnitoare, dublati de lentoarea
fermi a reacEiilor, erau in mdsuri si atragi
atengia asupra lui, ca o pnzengineobignuiti. Dupi. trecer€a primei
perioade de acomodare, lumea a inceput
si-i perceapi gi sensibilitatea, manifestati
prin micile gesturi de delicatege la adresa
colegilor, a elevilor. Toate pireau insivituite de o persistenti nor;talgie
Ptuizio Trequattrini
profundi, o povarS. sufleteascl
nemirturisitd,, dar mereu prezenti. Amavut apoi prilejul si-i cunosc in trecere
familia, venitl si-lviziteze, p€ solia lui care
predi limba englezi., precurn pi pe fiuI lorGiulio care, la doar zece ani cigi are, suferi.
de o fi,rmi. severi de handicap.
O parte din situatia sa personalS. am
regisit-o, pe cind citearn gi traduceam
Furio, Firc4te ci, asemeni oricS.rei opere
artistice cate se respecti, realitatea
autobiograffci e imbogititi de meditagiile
autorului asupra subiectelor esentiale:
viaga, moartea, iubirea fiiri. limite, boala,
singu:itatea, rolul familiei, imposibilitatea
de-a fugi de propriul destin. Nu soarta
gener:rli a omenirii tl preocupi, in aceasti"
tragedie, pe Patrizio Tr,:quattrini, ci
parcursul individului conliuntat cu
arbitrariul existentei. Nu cunoscutul
conflict tragic igi face aparitia aici, intre
[,'urio
clatorie gi pasiune, sau intre individ 9i
societate. Cici protagonistul nu are nici
urmi de indoiali ori goviiali, atunci cind
trebuie si-pi asume obliga;ia ingrijirii
fiului bolnav, de-a lungul intregii vieli'
Tragedia rezulti mai curind din caracterul
implacabil 9i iremediabil al lo'viturii
destinului, care ii teteazi' omului
posibilitatea opqiunii libere. Victimi a
situagiei sale, Bruno demonstreazi, in
egali misuri, oboseala blazati' faga de
realit5,gile glligioase din jur (discoteci'
concerte, excursii, vizite), Precum 9i
obsesia tenace a pirintelui de familie'
dispus la sacrificarea propriei existenge pe
altarul tandrei afecgiuni Pentru fiul siu'
Alituri de el, Carla personifici feminitatea
confruntati cu spectrul mai amplu al
sentimentelor oPus€, iubirea 9i groaza'
fidelitatea gi tridarea, perseverenfa 9i
Pattizio Trequattrini
dez.ert.area. Toate ajung si fie devorate despaima singurititii.
Personajele foarte putine, decorurileinvariabile gi strict udlitare, acriunea
,,blocrri" in limitele aceluiapi impas denerecut (in ciuda timpului care se
scurge), limbajul elevat i;i ingrijit nesemnaleazi ci autorul nuL gi-a propusneapirat edificarea unui alt univers, fictiv,limpede circumscris in coordonareparalele. Avem de-a face mai curind cu opies5. ,,descimati", esenfializati, cu unteatru filosofic, ,,de idei", care urmiregtenu sil fascineze pe specraror,transpordndul intr-un universcompensatoriu ci, tocmai dimpotrivi, si-lsensib,ilizeze in legituri crr temele dinimediata sa vecinitate.
E discutabili ipoteza lui GeorgeSteincr ci, in societ:rtea noastr;.
postrrrodernS, tragedia nu-gi mai gisegte
lirrrio
krcul. Ci am fi atrapi doar de subiectele
nlinore, de preocupirile cotidiene, de
ritmurile intense ale supravieguirii, care
luguleazi vena tragici'. Patrizio'l'requattrini ne demonstre azA c5" mdsurile
irulice ale teatrului antic pot fi impletite cu
noile teme de reflecgie ale secolului )O(I.
Cici, dupi oribilul secol )C(, care a vizutdesfrgurarea a doui tizboaie mondiaLle, cu
milioane de victime inocente, in numele
vitejiei nagionale, al puritigii rasiale, al
cmancipirii unei clase sociale pe spinarea
celorlalte - tot atitea Pretexte mincinoase,
formulate in sprijinul crimei
generalizate -., probabil ci inaintd-rn azi
spre un liman mai senin. Este de sperat cinoile valori ale viitorului vor fi indreptate
spre (re)descoperirea ecologiei, a tolerantei
fagi. de indiivid, Precum 5i fxi de
categoriile defavoizate: bitrlnii, copiii,
bolnavii, diversele minoriti'gi (sociale,
10 Patrizio tequattrini
etnice: €tc.). it contextul care se
prefigureazi, postmodernismul probabil
ci igi va asuma gi aceasti ragedie, Furio,
situatii la contopirea dintre pasiune gi
ratiunre, la confluenfa dintre iubirea
nelimitati pentru propriul fiu gi datoria
fanaticl, de pirinte, impinsi chiar pini lacrimi.
Vocea artistici a lui Patrtzio
Trequattrini, aflatl, la maturitatea sa
cr€atorare, meriti pe deplin si fie
cunoscuti de cititorul romAn.
Laszlo Alexandru
Personaje:
BrunoCarla
Furio
n td.ltTn amplu in formd.dreprunghiulard. Peretele din fund
e ocuPnt, in stinga, de o fereastrd. mare Si
de u{a de la intrAre, care dau sPre
balconul de la parter. Aproape tot restul
peretelui e ocuPat de un bufet mare din
sticld.. (Jnde se termind bufetul, se afld o
uSd spre bucatdrioar,i. Pe peretele din
dreapta, in capdt, lingd u{d bttcdtd-
rioarei, o altd uSd permite accesul spre
cd.rnere Si spre baie. Peretele din dreapta e
ocuPat de o masd mare, destul de hrgd.
Pe peretele din stinga se afld un Pdraaanmare Si un Semineu, iar tn faTa celor
doui. un diuan rnare. La colyul peretelui
din stinga, sp,re pwblic, un birou cu un
scaun. La miiilocul lteretelui care dni spre
sald, doua mici. diuane perpendiculare pe
latura lungd a salonului, unul ltngd'
14 Patrizio Trequattrini
celalah. intre ele, o mtisulti. in mijloculsalonului rdmine mult spayiu, acoperit cu
un couor mare.
E orat zece. Bnmo sti la biroa. Scrie o
scrisoa.re. iSi intrentpe scrisul Si incepe ca
uoce tare s-o reciteascd.
BRUNO: ,,Scumpul meu Furio, e foarte
proba"bil c5. nu vei putea citi aceasti
scrisoare, dar vreau oricum s-o scriu, dinmulte motive: fiindci sper ci cineva,
intr-o 2i..."
Lectu.ra e intreruptd de nduala
ned{te,Ptatd a unui copil (de ureo zece
ani): Furio. Copilul intrd alergind pe uSa
principald Si trece in goand prin salon,
indreptindw-se spre u{a cAr€ dA Tpre
came?'e. Bruno se ridic,i de, la birou Si-l
lrtrrio
urmdre{te pe copil. Dupd ce Bruno ,a ie$t
rlin scend, i se au.de uocea.
tll{UNO: ,,Furio, Furio, unde e9ti,
rlragul meu? Vrei asta?"
(,bpilul reinh'd in scend cu o minge de
htschet. intt1rt s'o izbeascd. de pilmint,
rniscindu+e agitat Si cu miScdri brostt.
Izheste tntruna rningea, weun minut' Apoi
irse pe uSd. Si continud. sd izbeascd mingea
pe balcon. Copilul Pronunld sunete firds(lls,
lrLJlUO: ,,$tii, ptii, 9tii, bblla, ddlla, gtii,
ritiiiii, sus, stai, wlla, gtii, stai, giiii, sus,
srrs, blla."
lntrd in scena Carla.
15
Patrizio Trequattrini
CARILA: ,;{h, scriai. Voiam si. ascult
nigte muzic5". Te deraryeerzL daci punnigte muzici?"
BRTINO: ,,Nu-ti la g\i, nu mideranieazl,. Numai si n-o dai prea tare.
insi nu gtiu daci nu-l deranjeaz| pe
Furio."
CARILA: ,,Daci vid cil deranjeazi, o
opresc indati."
Cark merge lingd parauan Si uird un CDtn casetofon. Dupd citeua clipe, muzica
formayiei Red Hor Chili Peppers se
rdspindzye in salon. Cark incelte sd
danseze Si, in timp ce danseazd, fedoneazdmeloalia.
Furio n,iu,ileste in salon ingrozit Si merge
Ere combina muzicala urlind.
lurio 17
F'URIO: ,,Opregte muzica? OPreqte? Nu
vreiiiii, nu vrei mrJzica."
Carla se indreaptd repede spre casetoJbn Si-l
oprEte.
Apoi Furio pe neastePtate urk.
FURIO: ,,Deellaaaa!"
BRUNO: ,fun oPrit-o, am oPrit-o, nu te
tcme."
IIURIO: ,,Nu vreau muzica' Dellaaaaa
aAaa!"
CARLA: ,,Vai, nu, iar incePe."
FUNO:,,Deeehhhhhh, vellaaaaa'ahhhh'"
;ii,'l