Post on 31-Aug-2019
transcript
GHEORGHE POPA.LISSEANU
LEGENDELEOLIMPULUI
NECYOII{ANTIAORACOIUL MORTILOR
MITOLOGIE GRECO.ROMANA(
Editura MondoRoBucuregti,20lT
Legendele Olimpului - mitologie greco-romona
Cuprins
Partea I. l,egendele zeilorI. CREATI.A
l. Destinul2. Facerea lumii3. Nagterea zeilor4. Satum Pe PimAnt5. V6rstele omenirii6. Rhea-CYbela7. Hippornenes gi Atalanta
II. ZEUSJUPITER1. Naqterea gi copilSria lui Jupiter2. Titanomachia3. Gigantomachia4. Atotputemicia lui JuPiter5. Pedeapsa lui LYcaon6. Philemon gi Baucis7. Potopul. Decaulion gi PYrrha
III. HERA-IUNONA1. CdsStoria gi clsnicia lui Jupiter cu Iunona
2. So[iile lui JuPiter3. Callisto4" Io5. Europa
507
G he orghe P op a-Lisse anu
TV. POSENON-NEPTUNi" NaEterea Ei caracterul zeului2. Amphitrita, dellinul3.fuion4. Galatea gi Poliphem5. Echo gi Narcis6. P5iramus gi Thisbe7. Salmacis gi HermaPhroditus
Y. HADESPLUTONl.lnfemul2. Tartarul
VI. DE}IETER-CERES1. NaEterea zei[ei Ceres2. R5pirea Prmerpinei-Persephona3. Ceresln ciutarea ProserPinei4. Sirenele5. Arethusa6. Triptolem7. Ceres la Eleusis8. Erysichthon
VII. PHOEBUSAPOLLO1. Letolatona2. Delphi3. Nagterea lui Apollo4- Hyacinthus5. Daphne6. Chiparosul7. Leucothea gi Clitia8. Marsyas9- Midas10. Nioba11. Muzele12. Pieridele
508
Legentlele Olimpultti - mitologie grecu-romand
13. Phaiithon14. Asclepius-Esculap
VIII. ARTEMTS-DIANAl. Nagterea gi caractetul zei[ei2. Acteon3. Eos-Aurom4. Orion5. Cephalos gi Procris
DL HEPII,{ESTOS-WLCAI{l. Nagterea gi caracteml zeului2. Prometheus
X. HESTI,A-VESTAl- Caracterul zei[ei. Vestalele
XI. PAI^&S AT HENA-MIIYERVAl. Nagterea zeilei2. Erichthonius3. Numirea oraqului Atena4. Arachne
XII.ARES-MARTEl- Nagterea gi caraeterul zeului2. Procne giPhilomela
XIII. APHRODITA-VENUS1. Naqterea zei[ei2. Amor gi Ps-vche
3. Pygmalion qi statuia sa4" Eros-Amor (Ctrpidon)5. Adr:nis6. Aesacus
5m
G heorghe P o.P a'Lisse anu
XIV. HERMES-MERCURl. NaEterea zeului2. Pan-Faunus3. Cadmus
}ff. DIONYSO$BACCHUSl. NaEterea zeului2.lno Ei Melicertes3. Copiliria lui Bacchus4. Silenus5. irlarinarii lui Acoetes6. Pentheus7. Bacchus Ei fuiadna8. Bacchus in Tracia gi in Atena9. Fetele lui MinYas
Partea a II-a. Legendele eroilor
Transforrnarea lui Lucius in migarO cilitorie fantasticiNecyomantia sau Oracolul mor[ilorIcarornenipp sau o c5lstorie printre noriMatroanadin Efes
Admet $iAlcestal T
Amazoanele Hippolyta - Penthesilea/ l2Daedalus Si lcarus / 22
Minm Ei Pasiphad / 27Hero Ei Leandru/ 32
Orpheu gi Eurydice / 48
Glaucus gi Scylla / 55Scylla gi pirul lui Nisus / 62
Melanippa/ 7lMeleagru giv6nitoarea din Calydon/ 74
Po$idus / 84
510
Legendele Olimpului - mitalogie greco-romand
Cocorii lui Ibycus / 87Theonoe / 92
Belerofonte / 94Amphion giZethus/98Cep gi Halcyona/ 102
Temptul Junonei din Hierapolis / 114
Philoctet1l23Salmoneu/ 137
Sisyph/ t39
5lr
Legendele Olimpului - mitolagie greco-romand
Partea ILEGENDELE ZEILOR
I. CREATI,A
I. DESTINUL
I-a lnceput, c6nd ornul s-a ftezit in miilocul naturiinemirginite, a trebuit sE bage de seamS cE tot ceea ce-linconjoarS- fiin[e gi lucruri - sunt unele hecitoare, adici se
nasc, trdiesc gi pier, ca, bun5oar5, animalele gi plantele, iaraltele vegnice, care nici nu se rulsc, nici nu pier, ca aerul,pdm6ntul etc. Era firesc ca aceasti observa[ie s6-l ducl Iacredin[a intr-o fiin[5 superioarS, la credin[a intr-o providen[5-
Lumea trebuie, deci, s5. fie creati gi cArmuit5 de oproviden!5, adic5 de un Dumnezeu - unic, atotputemic Ei
atoategtiutor, care ordnduieEte cu in[elepciune soartia
oamenilor gi a noroadelor de pe p6mdnt 5
G he orghe Po St u -Li sse art u
Cu vremea, trsi, popoarele din lumea veche $i-aupierdut toatE cuno$tin[a lor despre acest Dumnezeuadevdrat qi, in locul lui, au tnceput s5 se inchine la mai mul[izei - la o sumedenie de zei, pe ca"re gi i-au inchipuit stapAni[ide patimi qi de p6cate, intocmai ca gi oamenii muritori.Totuqi, o liclrire de cunogtin[5igi vor mai fi pdsfrat ei despreproviden[E gi, de aceea, qi-au plSsmuit o zeitate mai presusde ceilal[i zei, pe care au numit-o Fatum (de unde fatalitate),Destin.
Acest Destin, pe care romAnul il mai nume$te gi Ursifdsau Soorfd, dupd credin[a grecilor si a romanilor, era fiu aIHaasukti gi al intunericului, adicH. al nop[ii celei negre.Haosul qi fntunericul erau socoti[i gi ei tot ca nigte zei, darunii fSrd de Inceput, f5rd de pdrin[i. Amdndoi, tns5, au avutun sf6rqit, o moarte: Fl;aosul prin crea[ie, intunericul prinlumin5-
To[i ceilal[i zei ai pag6n6htii au avut un inceput, au avuto nagtere, deEi se zicea cE ei n.au sfdrgit, cd sunt, adic5,nemuritori. Adevdraful Dumnezeu al nostru, Dumnezeulreligiei cregtine, n-are nici inceput, nici sf6rgit. El singur esteetern. Cei vechi n-au cunoscut, deci, zei eterni. $i In aceast5privinld, pe l6ngE rnulte altele, legea ntxrstri cregtineascd,monoteisti, este mai presus decfit legea p6gdnisrnuluipoliteisL
Destinul, dupa credin[a lurnii antice, era un zeu fdrdmili, neinduritor, un zeu aspru gi rece. EI nu-Ei aplecaurechea Ia rugdciunile oamenilor, ium o fiace Dumnezeulnostru, in bundtatea sa nem6rginit6. To{i ceilal[i zei sesupuneau poruncilor aspre ale Destinului gi nici marele.Jupiter nu indrdznea s5. i se tmpotriveascd; nici el nu puteasd.-l induplece sau sd cfiEtige ceva de la el de draguloamenilor. Nimic nu se putea aEtepta de la Fatum. Deaceea) nici nu i se rugau oamenii; nu i se aduceau nici
6
Legend.ete Otimpului - mitologie greco'tomand
inchindciuni, nici iertfe, cSci ar fi fost degeaba- Numai
oracolele puteau s5 ghiceascd puterea gi voia Destinului'
Hotdrdrile sale erau scrise pe o tatrlE de ararnd, de pe care
nimeni nu le putea Sterge gi pe care le puteau citi numai zeii'
Poelii gi artigtii gi-l inchipuiau pe Fatum ca pe un betran
orb - norocul e orb, zicem 9i noi -, av6nd ochii lega$, stand
cu picioarele pe globul pdmtntesc, ca dovadi ci puterea luipe pdmdnt e nemdrginitS, gi avdnd in m6ini o umd, uneori ocarte, in care se gdsegte scrisd soarta oamenilor; de
asemenea, poart5 un sceptru, simbolul atotputerniciei sale-
Deasupra capului zeului se vede o cununS. de stele, semn cd
in stEpffnirea lui nel5rmurit5 sti nu numai p6m6ntul gi
infemul, dar chiar gi cerul'
2. FACEREA LUMII
. tainceput de tot, inainte de a fi fost cer, pamail Si ap4 -ne spune po*trt Ovidiu -, era o singurd priveligte in lume'
Era un Haos, adicS o ingramSdire de elernente f5r5 nicioinf6[igare; o greutate fdrS viata gi un amestec de tot felul de
lucruii, in plin5 waib5. Pe cer nu lumina nici soarele ddtitorde viata, ginici dalba luna, cu coamele ei mereu in refacere.
Pdmantul, azi neclintit, nu era inci inconiurat din toate
pdr[ile de aer, iar marea nu-gi intinsese incl bra[ele sale
pdnd la indepdrtata margine a uscatului. Peste tot pe unde
era pdm6n! pe acolo era gi apa gi aer: pim6ntul nu era
vdrtos, unda nu gtia de cordbii, aerul n'avea luminS' Nimic
nu avea o formd a sa; nu erau corpuri. Toate elementele
erau in luptd: frigul cu cildura, lucrurile umede cu cele
uscate, cele moi cu cele tari, cele grele cu cele ugoare
Un zeu, sau poate natura binefdcdtoare, a pus capitacestei lupte. A despS4it apa de uscat qi uscatul de cer; a
Gheorghe Popa-Lisse anu
despdr[it gi aerul mai gros de eterul cel curat qi sub[ire. Dupdce a desfScut acest haos Ei a desp5r[it elementele, dAndfiecEruia locul sdu, le"a or6nduit legi hotdrdte. focul, maiuqor, s-a ridicat strdlucind pe bolta cereascd, ocupfind loculcel mai de sus; aetul, mai greu decAt focul, s-a agezat dupdel; iar pdmdntu{ cel rnai greu, mai greoi dec&t aerul, a tflr6tin jos, dupd sine, corpurile cele mari; in sffirgil, apfl,rdspdndindu-se in jurul uscatului, a intrat chiar inmSruntaiele pdm6ntului gi l-a inconjurat de toate p64ile.
DupE ce zeul a impEr[it qi a orAnduit astfel lucrurile, ainceput s5" dea o anumiH formd phmfintului; ca s5. fie Ia flel
din toate p5r$le, l-a fd"cut rotund ca un glob. A dat apoiporunc5. sd se formeze mdrile, sd se umfle Ia suflareavAntului gi sE se r6sp6ndeascd irnprejurul uscatului. A creatkuoore, bd$i, lacuri gi rduri. Acestea din urm6, gerpuindprintre maluri povirnite, surrt sorbite, pe ici, pe colo, deuscat; alteori, irrs5, aiung la mare gi, intrAnd in cdmpiaintins6 gi liberd a mdrii, izbesc [Srmurile in Ioc de rflpestr6mte. Pe urmi au tnceput si se intindfi cdmpiile, s5. se
l
ageze ceva mai ios udile, sd se acopere cu frunzd pdduri{e,s5. se inal[e mun{ii Ei sE se ridice stdncile.
$i, precum a imp5(it zeul bolta cereasci in cinci zofle,doud la dreap[a, douE Ia st8nga gi una la mijloc, maifierbinte decAt celelalle, tot astfel globul pdm6ntesc,acoperit de bolta cerului, l-a irnp5r[it in cinci regiuni. Zonade miiloc e atfi.t de fierbinte, ci nu poate fi locuitd; o zipaddvegnicd le acoperS pe cele de Ia margine. intre acestea segSsesc zonele temperate de cdldurd gi de frig.
Aici, in aceast5 regiune temperat5. zeul a poruncil sd sea$eze gi negurile, gi norui, gi tunetele care bag groaza inoameni, gi udnfttrile care fac s6. se produc6 ftrlgere, gi fngulCreatorul, ins5, nu a l5sat vdnturile de capul lor. Cu toate cdele au fiecare cfue o impdratie deosebitS, totugi, din pricina
I
Legendele Olimpului - mitologie greco-romano
waibei lor de frati,prdpddeascd lumea.
greu le-ai putea opri saaceea, Eurul fu surghiunit
impdrSlia pergilor, in cea a arabilor qi in mun[ii, pe care se
ivesc razele indepdrtate ale Aurorei. Licagurile pe care le
incdlzegte soarele cu razele sale de la asfin[it sunt instSp6nirea Zefirului. Niprasnicul Cnudg s-a repezit in Sci[ia gi
in regiunile de la miaz6-noapte- Furtunosul Ausfnr gi-a
stabilit impdralia norilor gi a ploilor in [inuturile de Ia miazS-
zi. Deasupra v6nturilor, Creatorul a aEezat eterul cel uqor gi
limpede, lipsit de miasmele necurate ate pdrnSritului-
DupE ce Creatorul lumii a or6nduit in anumite hot'are
locul diferitelor corpuri, stelele, care p5n5 atunci stStuserS
inrnorm6ntate in inhrnericul haosului, trcepurd sa
shdluceascd pe intreg intinsul cerului; gi, pentru ca toate
regiunile sd fie locuite, bolta cereasci se preficu in locag al
stelelor gi al zeilor; apele ln locag al peEtilor; pimSntul, al
fiarelor sSlbatice; aerul, aI pisirilor irnripate- Upsea, ins6,
un animal mai de seam5, cu o minte mai irnlt5 gi f5cut sE
porunceascl tuturor celorlalte. S-a ndscut omul: fie Marele
Creator, care a scos lurnea din haos, l-a pldsmuit dintr'osim6n[i divin6, fie @m6ntul, de-abia iegit din mena
Creatorului qi de-abia despdrlit de eterul cel inalt, mdre[inuse inca s5m6n[a cerului inrudi! iar Prometeu, fiul lui
Iapet, inmuind cu api [5r6na pdmdnteascS, l-a fdcut inchipul zeilor atotstSpanitori. $i, in weme ce toate celelalte
animale privesc aplecate pdm6ntul, omului i-a dat o frunte
m6ndr6 gi i-a poruncit sd se uite la cer qi s5lgi inalfe privirea
spre stelele de sus. Astfel, p5mdntul, care odinioard nu era
dec6t un traos f5r5 form5, transform6ndu-se, .ep"h figuri de
oameni, necunoscu$ Pand atuncir-
I Compard Creafiunea lumii, dup6. poeful Ovidiu, cu Creagiunea lUmii,
aupa traaigia biblicd, 9i cu crea{imeo lumii, dup6 teoria stiintilicd de
ast[zi. g
nuin
CU
Ile
G he orghe P o pa -L isse anu
3. NASTEREA ZETLOR
Fiindc5 toate cAte se v5d Ei cAte existS in lume s-aundscut, dupfl cum credeau grecii, din puterile cerului gi alepdmAntului, era firesc lucru ca gi zeii sE fi fost n5scu[i tot deaceleagi puteri: de a Cerului gi de cea a Pdm6ntului, adicdde Uraruts (Coeius), Cer, ca b6rtrat, gi de Gea, Pdm6nt, cafemeie. Din unirea lor, adicd din c5sdtoria lui Uranus cu Gea
- care purta diferite nurniri, precum Titea, Ops,'lellus, Vestagi chiar Cybela -, s-au nS.scut patruzeci gi cinci de copii,Titani qi Titanide, adicd fiii Titeei sau ai Fdmdntului,intruchip6nd diferitele puteri ale naturii. Cei mai tnsemna[idintre aceqtia au fost: Oceanus, Iapetus, Saturn, Tetlrys,Mne mas i na, Themis gi Rhea.
Saturn (Cronos - Timpul), cel mai tdndr dintre Titani, era,totoda6, Ei cel mai giret. Acesta, din cauzd cd tatdl lorUranus, avAnd team5 de copiii sei, ti arunca indat5 dup5"nagtere in Tartar, adicd in ad6ncurile p6mfintutrui, laindernnul Geei, mama lor, se ridicS in fruntea fragilor sdi gise revoltard cu to[ii lmpotriva lui Uranus. Satum primi de lamarna sa o secer5, numitd harpe, cu cale il rSni aga de barepe tatdl sdu, inc6t tl aduse in neputin[a de a mai avea copii.De supdrare qi din cauza r6nii, Uranus muri, dupd ce leprevesti fiilor sdi pedeapsa ce aveau sd.-qi primeasc5 pentrucrima lor. Lui Saturn ii prezise tndeosebi ci, la rhndu-i, va fi$i el detronat gi izgonit de fiii sfri.
Sdngele ce curse din rana cereasc6 a lui Uranus ser5sp6ndi pe pdmdnt gi dddu nagtere Furiilor; cel care cdzu inspuma md.rii f6cu s5 se nascd Afrodita (sau Yenu.s).
Dupd. aceasta, Saturn se c6sdtori cu sora sa Rhea?. Rheadeveni in curAnd mam5 a copiilor ffesrrc-L'esta, Demeter-
I0 alte personilicare a PimAntului.10
Legendele Olimpului - mitalogie greco-romana
Ceres, Hera-luno, Hades-Ptuton gi Poseidon-Neptun' Dar, de
tricd sd nu se implineascd prevestirea lui Uranus,lnda6 ce
so[ia sa Rhea n5qtea un copil, Satum il gi inghi[ea - Timpul
inghite toate.CAnd se ndscu al gaselea copil, Zeus-Jupiter' mama'
intristatd de a fi pierdut atA$a copii, pentru a-l sclpa cel
pugin pe acesl fiu al ei de lScomia lui Satum, se g6ndi la un
Sir*Uii. Pe copil il ascunse ink-o pegterS, iar lacomuluiparinte ii dSdu s5 inghitS o piatrd infS€ata t: scutece. saturn,
L** .r". vederea scurt6 gi stomacul excelent, o inghi$ 6rds5 simt6. Nefericitul nu bdga de seam6 c{ inghi$nd aceast5
piatr6, il punea la addpost pe fiut sdu, care avea s6-l rSpund
tu puterea bra[elor gi sd-l izgoneasci din dornnia pe care o
avusese pAnSatunci.Dupf, un an de zile, Jupiter iegi din peEtera unde fusese
*.u*i qi se pregf,ti sd-l pedepseasca pe crudul siu pSrinte.
Metis, viito.r.a so[ie a lui Jupiter, ii dddu lui Satum un
vomitiv. Atunci, acestavarsS mai intai piarq si apoi pe copiii
inghi$ti. Dup5. aceea, Jupiter il trate pe Satum precum Ei
a.esta il tratase pe uranus gi, gonindu-l din cer, se intrord instip&nirea lumii.
4. SATURN PE PAMAI{T
SespunecSsatum,fiinddetroratdefiulsiugiredu-slastarea de simplu muritor, s-a refugiat in ltalia, in l'atium(tiere - a se ascunde), unde adun6in iurul sdu- pe oameniicare, degi aveau un conducdtor, un-rege, Pe lo!ry., trdiaupri" p"Oi,ri, ca niqte sdlbatici. Satum (sata - semdnSturd) i-a
il"ttu1 p" 6amerii agricultura gi epoca c6t a trdit aici a fost
""""J9'U"lgug qi dJprosperitate: -3
fost ,epoca vArstei de
aur,'. in aieste wemuri, oamenii trdiau intr-o egalitate
OesavarSita, fdrd griii gi fird necazr,lri. Pdmdntul producea de
f" ,i"", nelucraf,'toate bundt6[ile. Liberi de necazurile
il
G he et g he P o p a -Liss e a nu
zilnice, vie$le Ior se scurgeau in linigte gi pace. Oamenii nugtiau ce sunt. suferin[a sau neputin[ele vhrstei; ei trdiau tndeplin6. putere pfini ce venea moailea. Dupd moarte,sufletele se pref6ceau in spirite bune, care ii mAngfiiau pecei rdmagi in via[d, dfindu-le fericire Ei dreptate. in amintireaacestor vremuri fericite, rornanii sirb5toreau in fiecare an;,cam la Criciunul nosru, o sSrbEtoare foarte populari,Satumalele, care $neau Sapte zile. Acestea incepeau prindesfacerea unor leg6turi de IAnd de la staluia zeului, cu careera legat un an intreg: aceasta insemna cd se ridicau toatelegiturile cu cire era incdtuqati libertatea omului. Urmaapoi un repaus, un armisti[iu in toate afacerile publice Eiparticulare. Tribunalele se goleau; nicio crimd nu se maipedepsea, niciun r5.zboi nu se mai declara Erau numaichefuri, bucurie Ei veselie. Mai ales sclavii se bucumu deaceaslE litlertate. Ei aveau dreptul sd-Ei pun6 pe cap palarii -senin al Iibertd[ii, sE se imbrace cu togd de purpurd, ca ceimai de'seamd cet5[eni, gi, mai mult dec&t alAt, putear-l sH lieservigi de st6pdnii Ior, pe care adeseori ii luau in b6taie deioc. Puteau, cu aceastf, ocazie, sd spund toate pdsurileserviciului lor gi toate cusunrrile st5.p6nitor. Peste totdomnea bucurie gi teselie, atAt ln case, c6t gi pe strfrzi, gi,intocmai ca gi la Anul Nou al nostru, igi trimiteau fel de fel de'cadouri. Puteau se zice, cum zicem gi noi despre Cr5ciun.care a inlocuit sdrbdtoarea p5g6n5 a Saturnalelor, c5 ,,acestaeste pentru noi cea mai mare din sdrbitori". Satumaleleaminteau de vremurile de aur din epoca lui Saturr.
Acesta se afla la Roma, in striinsd legdturd cu.[anrs, regegi zeu al inceputurilor (de aici, Ianuarie), al intrdrilor {ianua- poart6) qi, fiindcd cunogtea trecutul Ei viitorul, era inchipuitcu doud fetre. Templul sdu nu era inchis dec6t pe timp depace; pe timp de rdzboi era totdeauna deschis. inchis nu s-aintAmplat s5. fie dec6t de vreo trei ori in intreaga istorie aromanilor.
t2
Legendele Olimpului * mitologie greco'romand
5. VARSTEI^E OMENIRII
Omenirea a avut mai multe v6tste, cdrora li s-a datnumele diferitelor meiale. De obicei, se nurniri pa.tru v6rste.
Cea dintAi a fost udrsta de auf . Omul pdzea, in aceastivfustd * ne spune poetul Ovidiu -, dreptatea qi buna-credin[i, fAra sa aibi trebuintri de legi gi de iudechtori. Nu se
Stia pe atunci nici de pedeapsS, nici de frica de pedeapsi.Legile nu erau scrise, ca astizi, pe table de aram6, iar
oamenii nu tremurau inaintea judecatorilor. Traiau cu totiiinpace, fdre sd aibi trebuin[5. de aceEti iudecitori- Toporulinc6 nu 6iase bradul din mun[i spre a-l trimite pe cAmpialucie a mdrii, sE cutreiere, astfel, sub formd de corabie, olume strdind. Oamenii nu-gi cunogteau decAt [ara lor; nu
erau, pe wemea aceea, cetd$ impreimuite cu $anturi. Nu
auzeai nici trArnbi[e, nici trompete de rdzboi. Nu vedeai nicicoifuri, nici sibii, iar popoarele trdiau fdri ogtiri, in linigte qi
pace. Chiar pim6ntul, neatins nici de grebli, nici de plug,
dddea, de bunivoie, toate roadele- Mul[umi[i de hrana pe
care o producea de la sine pimdnhrl, oamenii eulegeau
potune, coamd gi fragi de munte, mure de pe miriciniispinogi gi ghinde ce cddeau din copacul consacratlui Jupiter* din steiar. Era o primivard veEnici 9i adierea cea dulce azefirului m6ngdia lin florile, n6scute ffirA se fi fost semdnate'
PAmanful, ca s5 rodeascd, n-avea nevoie de muncaagricultorului, iar cAmpiile, far6 sA fi fost l5sate ogor,
incdrun[eau de spice bogate. Curgeau fluvii de lapte, flwiide nectar, iar mierea cea bilaie picura din tulpina steiaruluiverde.
3 C;ornpard cu acest capitolVechiul Testament l,2,Paradisul'l3