Post on 29-Feb-2020
transcript
Școala Gimnazială „I.A.Bassarabescu”
ANUL 1 NR 1 AUGUST 2017
2 STUDIA 20+, NR 1 2017 ȘCOALA I.A.BASSARABESCU PLOIEȘTI
STUDIA 20+
REVISTA ȘCOLII GIMNAZIALE ”I.A.BASSARABESCU”
PLOIEȘTI
Comunicări, studii, exemple de bune practici
3 STUDIA 20+, NR 1 2017 ȘCOALA I.A.BASSARABESCU PLOIEȘTI
STUDIA 20+ ȘCOALA GIMNAZIALĂ” I.A.BASSARABESCU
ANUL I NR.1, AUGUST 2017 PLOIEȘTI
COLECTIVUL DE REDACTARE
PROF. CĂLĂVIE IULIANA
PROF. CONSTANTIN EVELINA
PROF. CRĂCIUN DANIELA
PROF. CUCU ANIȘOARA
PROF. DOBRE CONSTANȚA
PROF. GĂVENEA NICOLETA
PROF. MANTA NICOLETA
PROF. MARIN BEATRICE
PROF. MATEI ANDREEA
PROF. NEAGOE RALUCA
PROF. PASE RAMONA
PROF. STROE AMALIA
PROF.VAGNETI ALINA
C00RDONATOR : PROF. DOBRE CONSTANȚA
Tehnoredactare : prof. DOBRE CONSTANȚA
NOTA:Responsabilitatea asupra conținutului materialelor revine autorilor.
4 STUDIA 20+, NR 1 2017 ȘCOALA I.A.BASSARABESCU PLOIEȘTI
Cuprins: ȘCOALA GIMNAZIALĂ ” I.A. BASSARABESCU- ”20 de ani de 10” .............................................................. 5 STILURI DE ÎNVĂŢARE .............................................................................................................................. 8 O CARTE ESTE UN DAR, PE CARE ÎL POŢI DESCHIDE IAR ŞI IAR ................................................................. 14 AVANTAJELE VERIFICĂRII ŞI EVALUĂRII CU AJUTORUL SOFTURILOR. ....................................................... 18 JOCUL DIDACTIC ÎN EDUCAŢIA PLASTICĂ ................................................................................................ 21 HIPERACTIVITATEA – „BOALA SECOLULUI“ ............................................................................................. 25 METODE INTERACTIVE DE GRUP “LINIA VALORICĂ” ȘI ”CERCUL COMPLIMENTELOR” ............................... 28 MODALITĂȚI DE CULTIVARE A STIMEI DE SINE LA ȘCOLARUL MIC ........................................................... 30 CÂTEVA TEHNICI DE REDUCERE A PREJUDECĂȚILOR DIN MEDIUL ȘCOLAR ............................................... 33 PROGRAMUL INTERNAŢIONAL “LeAF Proiectul “SOLIDARI CU PĂDUREA” ................................................ 35 IMPORTANȚA PROIECTELOR INTERȘCOLARE ÎN EDUCAȚIA COPILULUI ..................................................... 41 EXCURSIA – CUNOAŞTERE ŞI RELAXARE ................................................................................................ 45 TRADIȚIONALA EXCURSIE A PREMIANȚILOR .......................................................................................... 48 ROLUL SERBĂRILOR ŞCOLARE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR ..................................................................... 51 MLĂDIȚA PRAHOVEI .............................................................................................................................. 54 PROIECTE DIDACTICE ............................................................................................................................. 56
5 STUDIA 20+, NR 1 2017 ȘCOALA I.A.BASSARABESCU PLOIEȘTI
ȘCOALA GIMNAZIALĂ ” I.A. BASSARABESCU- ”20 de ani de 10”
Profesor MANTA NICOLETA
Părintele nostru spiritual, profesorul Ioan A. Bassarabescu, spunea că “Profesorul
adevărat nu funcţionează. Oficiază.” , așadar, școala este pentru oameni, pentru societate,
asemenea unei biserici, iar profesorul ca un preot care se adresează sufletelor copiilor, viitorilor
adulți.
Şcoala Gimnazială “I.A. Bassarabescu” se află printre cele mai noi şcoli din municipiul
Ploieşti, situată în vecinătatea Gării de Vest. Ea a luat naștere oficial prin Decizia nr. 420 din
12.09.1996 a Inspectoratului Şcolar al Judeţului Prahova care prevedea că << începând cu data
de 15 septembrie 1996 se înfiinţează Şcoala cu clasele I – VIII ”9 Mai” Ploieşti, cu sediul în
Municipiul Ploieşti, str, Aleea Strunga, nr. 2, unitate de învăţământ cu personalitate juridică.
Decizia era semnată de Inspectorul Şcolar General, Prof. Petre Năchilă.
La 15 septembrie 1996 a avut loc inaugurarea şcolii, eveniment la care au fost prezenţi:
dl. Liviu Maior – ministrul învăţământului, dl. Horia Toma – primarul Municipiului Ploieşti, dl.
Petre Năchilă – inspector şcolar general şi multe alte personalităţi locale.
Şcoala şi-a început activitatea la 15 septembrie 1996 cu un număr de 44 cadre didactice
(16 învăţători şi 28 de profesori), 16 clase primare (566 elevi) şi 14 clase gimnaziale (427 elevi),
avînd ca Director pe domnul profesor Niculae Sitaru. În cei peste 20 de ani de existență am crescut,
astfel că școala funcționează astăzi cu: 54 de cadre didactice (21 în învățământul primar și 33 în
învățământul gimnazial), un număr de 4 persoane care reprezintă personalul didactic auxiliar, 5
persoane care reprezintă personalul nedidactic și peste 1000 de elevi.
Şcoala s-a numit ”9 Mai” de la data inaugurării, 15 septembrie 1996, până la data 28
martie 2000, când, prin Decizia nr.252 din 28.03.2000, a Inspectoratului Şcolar al Judeţului
Prahova, semnată de Inspectorul Şcolar General, Prof. Aurel Lupu, s-a decis ca, începând cu data
de 29.03.2000 Şcolii cu clasele I – VIII “9 Mai” Ploieşti să i se atribuie denumirea de Şcoala cu
clasele I – VIII I.A. Bassarabescu Ploieşti. Din acel moment, ziua de 29 martie a devenit “Ziua
şcolii”.
De-a lungul timpului, în şcoală s-au desfăşurat evenimente culturale la care au participat,
în calitate de colaboratori sau invitaţi, nume sonore precum: academicianul Eugen Simion,
academicianul Valeriu Râpeanu, scriitorii: Nicolae Rădulescu-Lemnaru şi Marta Bărbulescu,
criticul literar Simion Bărbulescu, părintele Galeriu, fiica scriitorului I.A. Bassarabescu, Cireşica
Bassarabescu (Maria Elisabeta Puricel Bassarabescu), nepoţii: Valentin Bassarabescu şi
6 STUDIA 20+, NR 1 2017 ȘCOALA I.A.BASSARABESCU PLOIEȘTI
Gabriel Bassarabescu, personalități ale culturii prahovene precum; profesorul Nicolae Boaru,
directorul Bibliotecii judeţene “Nicolae Iorga”, Marian Ruscu, directorul editurii “Premier”,
Traian Cepoiu, autorul unui volum despre viaţa şi activitatea lui “I.A. Bassarabescu”, sculptorul
Arthur Hoffman, care a realizat pentru şcoala noastră două busturi ale lui I.A. Bassarabescu.
Printre alte personalităţi marcante care ne-au trecut pragul s-au mai aflat: Rita Bărbulescu, artist
plastic (a pictat în ulei portretul scriitorului, expus în cancelaria şcolii), precum şi actori ai
Teatrului “Toma Caragiu” din Ploieşti: Ilie Gâlea şi Mihai Coadă.
Ne-am ales ca motto pentru a 20-a aniversare “20 de ani de 10” pentru că așa au fost, 20
de ani de nota 10, atât pentru elevii noștri deținători ai unor rezultate remarcabile la diferite
evaluări, concursuri și olimpiade, dar și profesori de nota 10. Aș vrea să-i amintesc aici pe cei cu
care această școală a pornit la drum acum peste 20 de ani, într-o frumoasă zi de septembrie 1996:
DIRECTOR PROF. NICULAE SITARU
DIRECTOR ADJUNCT PROF. GEORGETA OANCEA
ÎNVĂȚĂTORI
BULANCEA MARIOARA
CHIRU DANIELA
SLADARIU AURA
OANCEA ELENA
TOADER ECATERINA
DINU DOINIȚA
BĂRBULESCU ELVIRA
CHIRION CRISTINA
DIMA DANIELA
DUȚĂ ION
POPESCU NICOLETA
RUSU MIHAELA
DĂNCESCU GEORGETA
STROE GABRIELA
IONESCU CRISTINA
PROFESORI
UNGUREANU ION
CHIVULESCU ELISABETA
BĂEȚICĂ ELENA
DIȚĂ CORNELIA
MEHEDINȚ IOLANDA
NIȚU CRISTINA
GRIGORE LUCIA
ȘERBAN LORETA
ULESCU ALEXANDRU
ALEXIU TATIANA
PICHIU RODICA
ANIȚEI LUDMILA
LAZĂR GEORGETA
PETCU ELENA
MEZDREA GEORGETA
DEACONU ȘTEFANA
ISTRĂȚOIU GEORGETA
GÂRBACEA VALERIA
PRODAN CRISTINA
VASILESCU GEORGETA
OPREA ION
VASOPOL GEORGETA
IONESCU COSMIN
TĂNASE MIHAIL
7 STUDIA 20+, NR 1 2017 ȘCOALA I.A.BASSARABESCU PLOIEȘTI
GANEA MARIANA
BRATU IUSTIN
Din păcate, dintre cei enumerați mai sus, unii nu mai sunt prinre noi. Cei care i-au cunoscut își
amintesc, probabil cu drag de domniile lor, iar cei care nu am avut acest privilegiu, nu putem decât să
le fim recunoscători pentru ceea ce au făcut pentru generații și generații de elevi.
Închei, așa cum am început, cu un
citat referitor la rolul școlii în viața
societății: “Fără şcoală să nu aştepte
nimeni nici părinţi buni, nici fii buni, şi
prin urmare nici stat bine organizat şi
bine cârmuit şi păstorit”.
Ion Heliade Rădulescu
8 STUDIA 20+, NR 1 2017 ȘCOALA I.A.BASSARABESCU PLOIEȘTI
STILURI DE ÎNVĂŢARE Prof.inv.primar MARIN BEATRICE
„ Cine se opreşte din învăţat, fie la 15 sau 25 sau 80 de ani, acela este un om bătrân. Cine învaţă
mereu, rămâne tânăr.”
Henri Ford
Datorită faptului că suntem diferiţi, modul în care învăţăm este diferit. Elevii preferă experienţele
de învăţare în care sunt activ implicaţi, astfel ei vor obţine rezultate mai bune şi vor avea succes la
şcoală. Ei învaţă mai repede atunci când noile achiziţii sunt utile şi practicate în viaţa de zi cu zi, precum
şi în viitor. Elevii care îşi cunosc stilul de învăţare sunt mai angajaţi în procesul de învăţare, au încredere
în ei, se simt mai independenţi. Ultimele cercetări asupra creierului afirmă că atunci când modalităţile
de învăţare sunt adaptate rezultatelor obţinute la analiza sau testarea stilurilor de învăţare, elevii vor
reţine cu mai puţin efort şi vor fi capabili să realizeze creşterea performanţelor şcolare în mai puţin de
două săptămâni.
Ce este stilul de învăţare?
Copiii au nevoie să afle cum funcţionează creierul lor, pentru a achiziţiona şi procesa cât mai
eficient o nouă informaţie, ce abilităţi sunt necesare pentru a învăţa, cum abordează un examen, cum
rezolvă probleme, cum oameni diferiţi învaţă în moduri diferite, cum pot aplica o strategie.
Învăţarea este:
- un proces complex;
- un parteneriat stabil între cadru didactic şi elevi
- achiziţionarea, schimbul reciproc de informaţii, cunoştinţe, abilităţi, atitudini;
- transformarea în vederea adaptării şcolare şi sociale.
Ştiaţi că învăţarea … ( UNESCO, 1991)
1. nu este niciodată completă?
2. este individuală?
3. este un proces social?
4. poate fi distractivă?
5. este activă?
6. implică beneficii?
7. înseamnă schimbare?
Elevii învaţă în moduri diferite: unora le place să studieze singuri, să acţioneze în grup, altora să
stea liniştiţi deoparte şi să-i observe pe alţii. Alţii preferă să facă câte puţin din fiecare.
Stilul de învăţare …
- se referă la simpla preferinţă pentru metoda prin care învăţăm şi ne aducem aminte ceea ce
învăţăm;
9 STUDIA 20+, NR 1 2017 ȘCOALA I.A.BASSARABESCU PLOIEȘTI
- implică faptul că indivizii procesează informaţiile în diferite moduri: latura cognitivă, elemente
afective emoţionale, psihomotorii şi anumite caracteristici ale situaţiilor de învăţare;
- ca „ modalitate preferată de receptare, prelucrare, stocare şi reactualizare”, are în componenţa
lui elemente genetice şi elemente „ care de dezvoltă ca urmare a expunerii frecvente şi preferenţiale la
o anumită categorie de stimuli.”
Ce stiluri de învăţare cunoaştem?
Există mai multe stiluri de învăţare.
După modalitatea senzorială implicată.
sunt trei stiluri de învăţare de bază: vizual, auditiv, tactil-kinestezic.
Atunci când învăţăm, depindem de modalităţile senzoriale implicate în procesarea informaţiilor.
Cercetările au demonstrat că 65 la sută din populaţie sunt vizuali, 30 la sută auditivi şi numai 5 la sută
tactil – kinestezici. Pentru stilul de învăţare auditiv, „inputul” este valoros, pe când pentru celelalte două,
combinaţia tuturor.
STILUL DE ÎNVĂŢARE VIZUAL
Puncte tari:
- îşi amintesc ceea ce scriu şi citesc;
- le plac prezentările şi proiectele vizuale;
- îşi pot aminti foarte bine diagrame, titluri de capitole şi hărţi;
- înţeleg cel mai bine informaţiile atunci când le văd.
Strategii pentru stilul de învăţare vizual:
- Luaţi notiţe! Cea mai eficientă cale pentru o învăţare de lungă durată.
- Priviţi persoana cu care vorbiţi! Vă ajută la concentrarea asupra sarcinii de învăţare.
- Alegeţi un loc de învăţare liniştit! Dacă este necesar puteţi folosi căşti, pentru a nu vă
distrage atenţia din cauza zgomotului.
- Dacă nu aţi înţeles ceva din ceea ce a spus cadrul didactic, întrebaţi-l politicos dacă vă
poate repeta sau explica din nou.
- Când învăţaţi luaţi multe notiţe şi explicaţi-le detaliat, în josul paginii sau unde doriţi.
- Dacă folosiţi notiţele altcuiva, rescrieţi-le, daţi-le o notă personală!
- Utilizaţi marcatoarele, culorile pentru a sublinia ideile principale!
- Înainte de a începe o sarcină, temă pentru acasă stabiliţi-vţ obiectivele ţi scrieţi-le. Afişează-
le! Să fie cât mai vizibile, să vă atragă atenţia, să fie uşor de citit.
10 STUDIA 20+, NR 1 2017 ȘCOALA I.A.BASSARABESCU PLOIEȘTI
- Înainte de a citi un capitol sau o carte, treceţi în revistă, imaginile, fotografiile, schemele,
titlurile.
- Plasaţi-vă spaţiul de învăţare( birou, bancă, masă de lucru) departe de uşă şi ferestre, în
faţa clasei.
- Notaţi-vă ideile principale pe cartonaşe colorate.
- Folosiţi diagrame, hărţi, postere, filme, video, programe computere, atunci când studiaţi,
când aveţi de pregătit o temă sau când faceţi o prezentare.
Caracteristici ale stilului de învăţare vizual:
- Preferă să vadă cuvintele scrise.
- Când ceva este descris preferă să vadă o imagine a descrierii respective.
- Preferă diagramele pentru a reţine mai uşor.
- Preferă instrucţiunile pentru sarcinile de învăţare să fie scrise faţă de cele verbale.
- Observă toate elementele fizice, materiale, concrete în clasa de elevi.
- Organizează cu atenţie toate materialele de învăţare pe care le foloseşte.
- Îi place, se bucură să decoreze spaţiul de învăţare.
- Preferă fotografii ţi ilustraţii cu un conţinut tipărit şi explicaţii scrise.
- Îşi aminteşte şi înţelege mai ales prin folosirea diagramelor, tabelelor şi hărţilor.
Ce face profesorul pentru elevii cu stilul de învăţare vizual?
- Furnizează materiale vizuale interesante într-o varietate grafică.
- Se asigură că prezentările vizuale sunt foarte bine organizate.
- Pe parcursul lecţiilor urmăreşte să fie auzit de toţi elevii pentru a-l asculta şi înţelege cât mai
bine.
- Face scheme, fişe, schiţe, rezumate uşor de citit.
- Utilizează întreaga varietate tehnologică: computer, video, retroproiector, videoproiector,
camera de filmat, circuit închis T B, fotografii, internet etc.
Sugestii de activităţi
- diagrame, grafice;
- fotografii, cărţi colorate, panouri, postere, colaje
- emisiuni TV, show-uri;
- jocuri, notiţe, ziare;
- obiecte;
- hărţi, tabele, ilustraţii,expoziţii;
STILUL DE ÎNVĂŢARE AUDITIV
11 STUDIA 20+, NR 1 2017 ȘCOALA I.A.BASSARABESCU PLOIEȘTI
Puncte tari:
- Îşi amintesc ceea ce aud şi ceea ce se spune;
- Le plac discuţiile din clasă şi cele în grupuri mici;
- Îşi pot aminti foarte bine instrucţiunile, sarcinile verbale, orale;
- Înţeleg cel mau bine informaţiile când le aud.
Strategii pentru stilul de învăţare auditiv:
- Studiaţi cu un prieten(ă)!Astfel puteţi discuta cu acesta despre materialul învăţat, vă auziţi
unul pe celălalt, vă clarificaţi;
- Recitaţi, spuneţi cu voce tare informaţiile pe care doriţi să vi le amintiţi mai mult timp.
- Întrebaţi cadrele didactice dacă puteţi prezenta temele sau munca voastră ca o prezentare
orală sau pe o casetă audio.
- Înregistraţi casete audio cu punctele importante pe care vreţi să vi le amintişi şi ascultaţi-
le în mod repetat. Este foarte folositor pentru învăţarea materialelor în vederea participării
la teste sau examene.
- Când citiţi, parcurgeţi rapid de la un capăt la altul textul, priviţi imaginile, titlurile
capitolelor, alte indicii şi spuneţi cu voce tare ce idei sunt transmise în carte.
- Confecţionaţi cartonaşe colorate cu ideile de bază pe care doriţi să le învăţaţi ţi repetaţi-
le cu voce tare. Folosiţi culori diferite care să vă ajute memoria.
- Stabiliţi obiectivele pentru tema de casă şi verbalizaţi-le. Spuneţi obiectivele, etapele de
lucru cu voce tare de fiecare dată când începeţi rezolvarea sarcinilor.
- Citiţi cu voce tare ori de câte ori este posibil! Puteţi să repetaţi, privind într-o oglindă.
Aveţi nevoie să auziţi cuvintele pe care le citiţi pentru a le înţelege mai bine sensul.
- Când faceţi calcule matematice, utilizaţi foi de matematică pentru a încadra corect
coloanele şi a efectua corect rezultatele, calculaţi cu voce tare.
- Folosiţi culori diferite şi imagini în notiţele pe care le luaţi, în exerciţiile din carte, în fişele
de lucru.
Caracteristici ale stilului de învăţare auditiv:
- Îşi aminteşte ceea ce spune şi ceea ce spun alţii;
- Preferă să discute ideile, chiar dacă nu au fost înţelese imediat;
- Găseşte că este dificil să muncească în tăcere şi linişte pentru o perioadă lungă de timp;
- Îşi aminteşte cel mai bine prin repetiţii verbale;
- Îşi aminteşte foarte bine sarcinile verbale;
- Se bucură de oportunităţile de a face prezentări de teatru;
- Îi plac discuţiile în grup, dezbaterile şi cele care se iscă în clasă;
12 STUDIA 20+, NR 1 2017 ȘCOALA I.A.BASSARABESCU PLOIEȘTI
- Manifestă interes şi entuziasm pentru expresiile verbale;
- Îi este uşor de distras atenţia de zgomote, dar la fel de uşor şi de tăcere.
Ce face profesorul pentru elevii cu stilul de predare auditiv?
- Reformulează ideile principale şi întrebările
- Variază viteza, volumul, intensitatea în vorbire ceea ce ajută la crearea unei adecvate şi
interesante „ compoziţii, melodii” pentru ureche.
- Notează punctele cheie sau cuvintele cheie care îi ajută să evite confuzia datorată pronunţiei.
- Pe parcursul lecţiilor, se asigură să fie auzit de toţi elevii pentru a-l asculta şi a-l înţelege cât
mai bine.
- Încorporează aplicaţiile multimedia (TIC) în procesul de predare învăţare, utilizând: sunete,
muzică, discurs, conferinţă.
Sugestii de activităţi:
- Rapoarte orale sau prezentări;
- Discuţii cu clasa sau cu un grup;
- Dezbatere pro - contra;
- Înregistrări audio, video;
- Cântece, instrumente muzicale;
- Teatru de păpuşi;
- Jocuri verbale;
- Spectacole, scenete, povestiri despre evenimente cunoscute;
STILUL DE ÎNVĂŢARE TACTIL – KINESTEZIC
Puncte tari:
- Îşi amintesc ceea ce fac şi experienţele personale la care au participat cu mâinile şi întreg
corpul ( mişcări şi atingeri);
- Le place folosirea instrumentelor sau preferă lecţiile în care sunt implicaţi activ participarea
la activităţi practice;
- Îşi pot aminti foarte bine lucrurile pe care le-au făcut o dată, le –a exersat sau le-au aplicat
în practică (memorie motrică);
- Au o bună coordonare motorie.
Strategii pentru stilul de învăţare tactil – kinestezic:
- Pentru a memora, plimbaţi - vă şi spuneţi cu voce tare ceea ce aveţi de învăţat, folosind
notiţele;
13 STUDIA 20+, NR 1 2017 ȘCOALA I.A.BASSARABESCU PLOIEȘTI
- Dacă sunteţi o fire agitată, nervoasă, nu-i deranjaţi pe cei din jurul vostru. Faceţi exerciţii
pentru mâini, degete, picioare, tălpi, părţile corpului, practicaţi un sport, jucaţi-vă cu o
minge de tenis, strângeţi în pumn o minge mică elastică.
- Studiaţi cu muzică în fundal ;
- Decoraţi clasa, mediul în care lucraţi cu hârtie colorată. De asemenea puteţi să vă acoperiţi
banca, biroul, masa. Alegeţi culoarea favorită care vă ajută să vă concentraţi.
- Încercaţi să citiţi prin folii transparente colorate, care ajută la concentrarea atenţiei. Înainte
de a alege culoarea potrivită, încercaţi o varietate de culori.
- Luaţi frecvent mici pauze! Un orar eficient cuprinde 15 – 25 minute de studiu, 3-5 minute
de pauză.
Caracteristici ale stilului de învăţare tactil – kinestezic:
- Îşi aminteşte foarte bine ceea ce face;
- Îşi aminteşte foarte bine dacă se implică fizic şi participă activ lşa sarcinile de învăţare;
- Se bucură dacă acţionează şi creează;
- Îi place să folosească computerul;
- Preferă să se implice în activităţi manuale;
- Se bucură de oportunitate de a construi în mod fizic, de a mânui materialele de învăţare;
- Are probleme dacă stă într-un singur loc pentru mult timp;
- Arată interes pentru activităţile fizice şi entuziasm;
- Manifestă tendinţa de a se juca cu mici obiecte în timp ce ascultă la ore sau învaţă, muncesc.
- Manifestă tendinţa de a mânca în timp ce studiază;
Ce face profesorul pentru elevii cu stilul de învăţare tactil – kinestezic?
- Acordă şi permite elevilor tactil – kinestezici să ia scurte pauze pe parcursul lecţiilor şi să
facă mişcare sau să se relaxeze;
- Încurajează elevii tactili – kinestezici să noteze opiniile lor despre temele discutate în cadrul
activităţilor şcolare şi extraşcolare;
- Încurajează elevii tactili – kinestezici să stea în picioare sau să se mişte în timp ce povestesc
ceva sau învaţă un nou material.
- Încorporează resursele multimedia (computer, videocamera, retroproiector, camera foto) în
program şcolar.
Sugestii de activităţi:
Activităţi kinestezice:cercetări,demonstrații,dansuri,exerciții corporale,intreceri sportive,
competiții,concursuri,muzică și lecturi.
14 STUDIA 20+, NR 1 2017 ȘCOALA I.A.BASSARABESCU PLOIEȘTI
Activităţi tactile: modelaj, sculptură, colaje, cărți de colorat, creații artistice,rame pentru tablouri,albume
cu tăieturi de ziar.
O CARTE ESTE UN DAR,
PE CARE ÎL POŢI DESCHIDE IAR ŞI IAR… Prof. înv. primar GĂVENEA NICOLETA
De câte ori nu visăm cu ochii deschişi atunci când tristeţea ne apasă sau când sufletul ne e cuprins
de bucurie? Deseori, în timpul orelor, se întâmplă să observăm câte un elev care “visează” în loc să fie
atent la lecţie. Unii elevi nu se mai pot concentra la şcoală. În schimb, abia aşteaptă să ajungă în faţa
televizorului sau a calculatorului. Aceştia pot deveni doi duşmani aprigi ai procesului de învăţământ
dacă timpul acordat lor nu e limitat.
E un fapt incontestabil că mass-media a zdruncinat serios monopolul sau “privilegiul” şcolii, al
cărţii. Ne aflăm într-o acută criză a cititului, a lecturii cărţii cumpărată din librării sau scoasă din rafturile
bibliotecii. Elevii trebuie formaţi astfel încât să ştie să cumpere sau să împrumute o carte îndrăgită. Cine
fuge la internet, fără îndoială, află mai multe lucruri într-un timp redus. Rămâne însă “mutilat”, fără
pasiunea lecturii prin intermediul cărţii.
Pentru a-i face pe elevi să trăiască întregul complex de sentimente izvorâte din conţinutul unui
text, este necesar ca însuşi învăţătorul să se emoţioneze sincer şi convingător în faţa operei artistice şi
a faptelor expuse. Pe această cale, el va transmite emoţia sa firească celor pe care îi educă, întocmai ca
Domnul Trandafir, un dascăl model, al cărui portret dăinuie peste ani.
Înţelegerea mesajului textului presupune un oarecare efort, un anumit nivel de solicitare a
gândirii şi imaginaţiei cititorului. Pentru şcolarii mici acest lucru nu este deloc uşor.
Totuşi, acest lucru prinde contur prin folosirea dramatizărilor la orele de limba şi literatura
română. Învăţarea prin dramatizare se practică sub forma citirii pe roluri sau a interpretării unor
personaje din povestiri, fabule, legende istorice, etc. Învăţătorul alege scenete în care personajele sunt
clar şi viu înfăţişate, iar succesiunea întâmplărilor este, de asemenea, uşor de urmărit.
Organizarea învăţării sub forma acestor activităţi cu caracter de joc aduce voioşie şi destindere,
plăcere şi bucurie, înviorând procesul de învăţământ. Elevii trăiesc mai viu şi mai intens ceea ce învaţă,
înţeleg şi reţin mai uşor unele informaţii. Ei îmbină în aceste situaţii spontanul cu imaginarul. Nu doar
recită rolul, ci şi retrăiesc cele spuse. Actul interpretării presupune, oricât de neînsemnat ar fi în aparenţă,
un plus de ceva, un adaos de calitate, de noutate, de inedit. Oricum ar fi, nu putem ignora necesitatea
dramatizării în clasele mici, lucru care le va permite elevilor adaptarea şi readaptarea continuă la
exigenţele pe care societatea viitoare li le va pune în faţă.
15 STUDIA 20+, NR 1 2017 ȘCOALA I.A.BASSARABESCU PLOIEȘTI
O primă replică de mic actor este dată din bancă atunci când elevul citeşte pe roluri, apoi când
se urcă pe piedestalul din faţa clasei ,participând la momentele artistice organizate cu prilejul diferitelor
evenimente sau la serbările şcolare care au o mai mare amploare şi generează mai multe emoţii.
Scopul acestora este de a consolida la elevi capacitatea de exprimare orală, de a-şi stăpâni
emoţiile în faţa unui public mai restrâns sau mai larg, de a sesiza importanţa unor evenimente deosebite
şi, nu în ultimul rând, de a le cultiva gustul pentru frumos.
O astfel de activitate am organizat în anul şcolar 2016-2017 când am participat împreună cu
două clase pregătitoare 1 și 3 conduse de doamnele Stroe Amalia și Slădariu Aura la un proiect
educațional în colaborare cu Biblioteca Județeană “Nicolae Iorga” cu ocazia sărbătoririi marelui poet
național Mihai Eminescu.
Elevii au aflat mai multe informații despre viața și opera marelui scriitor, au recitat poezii ale
acestuia, au realizat colaje inspirate de tablourile descrise în poeziile eminesciene și au audiat versuri
reprezentative.
16 STUDIA 20+, NR 1 2017 ȘCOALA I.A.BASSARABESCU PLOIEȘTI
Au primit diplome pentru participarea la activitate și au plecat cu dorința de a răsfoi cărțile
preferate, chiar dacă sunt la început de drum și abia acum învață cititul.
Cu fiecare an care trece putem pune o cărămidă în viața micilor școlari pentru o veritabilă
cunoaștere prin lectură, făcându-i să se simtă plini de vise și încrezători printre rafturile bibliotecii. Vă
las sa jubilați printre cărți, iar la sfârșit să putem spune “A meritat tot efortul!”.
Lectură plăcută!!!
17 STUDIA 20+, NR 1 2017 ȘCOALA I.A.BASSARABESCU PLOIEȘTI
18 STUDIA 20+, NR 1 2017 ȘCOALA I.A.BASSARABESCU PLOIEȘTI
AVANTAJELE VERIFICĂRII ŞI EVALUĂRII CU AJUTORUL
SOFTURILOR
Prof. înv.primar VAGNETI ALINA
Strategia de evaluare este definită ca „modul în care este conceput actul de evaluare în
raportcu desfăşurarea procesului pedagogic”( I.T. Radu, 2000, p.65). Prin raportare la criteriul timp sau
moment de realizare, metodele şi tehnicile de evaluare şi de autoevaluare se grupează în evaluare iniţială
(realizată la începutul etapei de instruire), evaluarea continuă (pe parcursul secvenţei de instruire sau al
stagiului) şi evaluarea finală (realizată la sfârşitul perioadei deformare). Dintr-o altă perspectivă,
evaluarea procesului formativ desfăşurată pe parcursul activităţii instructiv-educative se poate axa pe
evaluări realizate de către cadre didactice (prin aprecieri orale, prin aprecieri scrise, prin redactare de
memorii, prin marcare pe o scală, prin notesau calificative, prin credite) sau pe evaluări realizate de
elevi - autoevaluare (prin aprecieriverbale, prin completarea de chestionare, prin sinteze grafice, prin
aprecieri scrise, prin memorii finale etc.).
Indiferent de tipul metodelor sau al tehnicilor alese, utilizarea softurilor în evaluare
accentuează în mod evident caracterul formativ al acestei secvenţe, dirijând-o către autoevaluare, către
dezvoltarea capacităţii de autoanaliză şi de reflecţie critică asupra propriilor performanţe.
Un alt aspect al evaluării utilizând softurile educaționale îl constituie posibilitatea unei mai
bune gestionări afactorilor perturbatori – erorile de evaluare. Acestea se manifestă prin distorsionarea
relaţiei dintre nivelul real al performanţelor elevului şi nivelul calificativelor, al notei sau al punctajului
acordat.
Tabelul de mai jos prezintă impactul utilizării softului asupra acestor erori de evaluare:
Eroare subiectivă Efectul utilizării softurilor
EFECTUL HALO: tendinţa profesorului de a
evalua elevul conform părerii bune pe care şi-
aformat-o despre el. Consecinţa acestui efect
constă în reducerea sau în lipsa variabilităţii
rezultatelor, în acordarea unor punctaje
constante pentru toate criteriile.
discriminare fină a nivelului de performanţă
la nivelul fiecărui standard evaluativ şi la
nivelul fiecărui criteriu utilizat în evaluare
19 STUDIA 20+, NR 1 2017 ȘCOALA I.A.BASSARABESCU PLOIEȘTI
EFECTUL PYGMALION: anticiparea
negativă a rezultatelor ceea ce duce la
subaprecierea performanţelor elevului, la
aşteptări reduse faţă de acesta şi, în cele din
urmă, la scăderea obiectivă a performanţelor.
Înregistrarea obiectivă a performanţelor, cu
identificarea şi marcarea variaţiilor reale (atât
pozitive, cât şi negative) la nivelul
performanţelor
EFECTUL DE CONTRAST: raportarea
rezultatelor la nivelul grupului, sau
distorsionarea serială prin compararea
rezultatelor cu cele ale elevilor anteriori.
evaluare individualizată în cazul itemilor
obiectivi
EFECTUL DE CONTAMINARE: o lucrare
evaluată la un moment dat determină o
evaluare diferită a lucrărilor care urmează sau
notele acordate la o disciplină sunt influenţate
de notele obţinute la alte discipline
lucrările sunt evaluate individual
EROAREA LOGICĂ: utilizarea în notare a
unor criterii nespecificate în barem (estetica
scrisului, ortografierea)
evaluarea se realizează doar după criterii
predefinite şi prezentate anterior evaluatului
EROAREA PRIN ASEMĂNARE: tendinţa
evaluatorului de a nu evalua negativ aspecte
care îi caracterizează pe ei înşişi
subiectivismul este redus la minimum
EROAREA PRIN CONTRAST: tendinţa
evaluatorului de a evalua mai exigent aspecte
pe care evaluatorul le deţine, dar sunt
deficitare la cel evaluat
subiectivismul este redus la minimum
EFECTUL BLÂND: aprecierea diferenţiată
pozitiv a elevilor mai bine cunoscuţi sau
simpatizaţi faţă de cei mai puţin cunoscuţi sau
simpatizaţi
subiectivismul este redus la minimum
EROAREA DE GENEROZITATE: tendinţa
de a prezenta rezultatele într-o manieră
pozitivă în cazul unei evaluări externe
realizate profesorului evaluator sau instituţiei
şcolare
rezultatele stocate în baze de date pot fi
oricând verificate de autorităţi
20 STUDIA 20+, NR 1 2017 ȘCOALA I.A.BASSARABESCU PLOIEȘTI
NOTAREA STRATEGICĂ: manifestată
prin tendinţa de a subaprecia performanţele
elevilor la începutul unui an şcolar cu intenţia
de motiva elevii
elevul are acces la rezultatele reale
NOTAREA SANCŢIUNE: utilizarea notelor
mici ca sancţiuni disciplinare acordate
elevilor, deşi acestea nu au legătură cu
performanţele reale ale elevilor
utilizarea softurilor în evaluare presupune
existenţa unei probe rezolvate în spatele
oricărei note
1NOTAREA
SPECULATIVĂ:„valorificarea” unor situaţii
în care clasa nueste pregătită pentru a „i se da
o lecţie” prinnote mici, deşi în acest context
se impune oabordare formativă
este eroare care poate fi contracarată doar prin
evidenţele oferite de evaluările anterioare sau
ulterioare
21 STUDIA 20+, NR 1 2017 ȘCOALA I.A.BASSARABESCU PLOIEȘTI
JOCUL DIDACTIC ÎN EDUCAŢIA PLASTICĂ prof.înv.primar CRĂCIUN DANIELA
Jocul este o activitate distractivă încadrată în anumite reguli, activitate care este efectuată de
participanţi care se străduiesc să-şi realizeze scopurile. Acest ansamblu de acţiuni şi operaţii asigură
elevilor îmbogăţirea cunoştinţelor din diferite domenii de activitate, corectarea unor carenţe de
comportament, sensibilizarea copilului, crearea unor emoţii şi sentimente morale şi estetice.
Elementele de joc imprimă activităţii un caracter mai viu şi mai atrăgător, aduc varietate şi o stare de
bună dispoziţie, de veselie şi de bucurie, de divertisment şi de destindere, ceea ce previne apariţia
plictiselii, a monotoniei şi a oboselii.
Toate jocurile didactice trebuie să îndeplinească şase caracteristici de bază ca să fie eficiente:
jucătorul aspiră la realizarea scopurilor sale;
jocul se limitează la un număr de participanţi stabilit în prealabil;
regulile de joc stabilesc sfera şi genul de acţiuni efectuate de către jucători;
după reguli, este stabilită ordinea, succesiunea şi structura în limitele cărora pot fi întreprinse
acţiunile;
jocul este limitat în timp şi spaţiu, iar regulile stabilesc finalitatea lui;
regulile de joc suspendă temporar acţiunile şi regulile de comportare obişnuite, înlocuindu-le
cu reguli speciale, limitate la timpul şi spaţiul respectiv.
Una din trăsăturile esenţiale ale jocurilor didactice desfăşurate la orele de educaţie plastică o
reprezintă caracterul lor competitiv de întrecere. Copiii sunt solicitaţi să-şi concentreze atenţia, să
gândească repede şi corect, să participe activ la reuşita jocului. Prin aceste jocuri se urmăresc nu
numai laturile formative ale învăţării elementelor de artă plastică în şcoală, ci şi anumite laturi
educative, dezvoltându-le elevilor spiritul de întrajutorare, de dragoste şi ataşament pentru colectivul
de elevi, atitudinea creatoare şi activă în cadrul activităţilor artistico-plastice.
În timpul desfăşurării jocului didactic, elevii se află în diverse raporturi unii faţă de alţii: la
unele jocuri, copiii rivalizează fiecare cu el însuşi, la altele realizarea scopului este posibilă doar ca
rezultat al colaborării, în timp ce la altele atingerea scopului apare ca rezultat al unui compromis.
Desfăşurarea jocului didactic cuprinde, de regulă, următoarele momente: etapa introductivă;
etapa elaborării regulilor; etapa realizării jocului; închiderea jocului şi numirea câştigătorilor;
comentarea desfăşurării partidei şi a rezultatelor obţinute.
22 STUDIA 20+, NR 1 2017 ȘCOALA I.A.BASSARABESCU PLOIEȘTI
Jocul didactic poate fi organizat cu succes la orice tip de lecţie de educaţie plastică în orice clasă a
ciclului primar pentru că această metodă de învăţământ constituie o tehnică atractivă de explorare a
realităţii.
Încă din clasa I se pot realiza jocuri didactice variate la activităţile plastice desfăşurate în orele
de curs, în concordanţă cu particularităţile psiho-fizice ale elevilor. La tema plastică „Cunoaşterea
culorilor” se poate folosi jocul didactic „Găseşte culoarea” pentru a fixa şi consolida culorile
cunoscute. Se foloseşte o cutie cu jetoane colorate-roşu, galben, albastru, verde, portocaliu, violet;
elevii se împart pe trei grupe şi câte un reprezentant din fiecare grupă trage, pe rând, câte un jeton
colorat din cutie. După ce privesc cu atenţie jetonul, fiecare grupă denumeşte cinci obiecte care au
acea culoare şi zece care se pot colora cu ea (se aproba chiar şi ideile ce contrastează cu realitatea).
La a doua probă elevii extrag un alt jeton din cutie şi un alt copil din grupa respectivă spune ce fel de
culoare a găsit: caldă, rece, primară, binară, închisă sau deschisă. Dacă grupa care extrage jetonul nu
ştie să răspundă, pot răspunde celelalte grupe, care astfel primesc puncte în plus. Grupa de elevi care
dă cele mai multe răspunsuri corecte câştigă şi este răsplătită cu aplauze şi cu premii simbolice.
Un alt joc didactic prin care se urmăreşte formarea de nuanţe ale culorilor este şi jocul „Ce ne
scrie Culoare-Împărat?”. Pentru realizarea acestui joc se confecţionează fişe mici de diferite culori
care se rulează şi se leagă cu panglici care au la capăt câte o pecete colorată; elevii scot pe rând din
săculeţ câte două scrisori în care au pete de culori diferite şi mesajul : „Amestecă-le de mai multe ori,
în cantităţi diferite, şi vei găsi toate comorile vistieriei mele!”. Jocul durează 3 –5 minute şi câştigă
elevul care obţine cele mai multe nuanţe cromatice.
Pentru ca elevii să-şi consolideze grupele de culori complementare se foloseşte jocul didactic
„Caută perechea” desfăşurat în timp foarte scurt dar cu o mare eficienţă; fiecare elev primeşte un
jeton colorat şi trebuie să-şi caute perechea – culoarea complementară celei de pe jeton. Fiecare elev
priveşte cu atenţie jetoanele celorlalţi şi caută culoarea complementară celei pe care o are în mână;
câştigă elevii care îşi găsesc perechea.
După ce elevii învaţă clasificarea culorilor în culori primare, binare şi terţiare, combinarea şi
crearea lor, este necesară o consolidare a acestor cunoştinţe care se poate realiza prin intermediul
jocului „Culoarea salvatoare”: se împarte clasa în grupe de câte 6elevi; fiecare grupă primeşte un set
de 19 fişe de culori diferite: roşu, galben, albastru, verde, portocaliu, violet, ocru, gri-albăstrui, maro-
roşcat- câte două şi un jeton alb. Unul din elevi împarte jetoanele- câte trei pentru fiecare elev, iar
primului patru. Cel care are patru jetoane începe jocul şi scapă de unul din jetoane, fiecare urmărind
să-şi realizeze un grup complet de culori-primare, binare sau terţiare pentru a câştiga.
23 STUDIA 20+, NR 1 2017 ȘCOALA I.A.BASSARABESCU PLOIEȘTI
În clasele mici elevii au părerile lor despre armonizarea culorilor, păreri ce nu sunt
întotdeauna în concordanţă cu cele ale adulţilor, fiecare culoare reprezintă ceva anume pentru orice
copil, de aceea ei le grupează şi le aranjează pe materialul-suport după preferinţele lor. Pentru a le
dezvolta gustul estetic, este necesar să se ştie care sunt preferinţele copiilor, capacitatea lor de
armonizare a culorilor, de aceea se poate folosi jocul didactic „Zânele din Ţara Culorilor mi-au dăruit
camera cea mai frumoasă!”. Li se dă copiilor câte o planşă ce reprezintă o cameră mobilată, frumos
aranjată, dar necolorată şi li se cere să folosească toate culorile preferate pentru ca zânelor să le placă
şi să le dăruiască cea mai frumoasă cameră. ( „Camera mea” –clasa I). Educaţia plastică vine deseori
în ajutorul celorlalte obiecte de învăţământ- educaţie muzicală, citire, comunicare, ştiinţe- iar de
multe ori aceste obiecte îi ajută pe copiii de vârstă şcolară mică să-şi dezvolte imaginaţia, gustul
estetic, să folosească o cromatică adecvată în lucrările plastice pe care le realizează; astfel, se poate
folosi jocul „Comunicăm, dar şi desenăm”. Pentru desfăşurarea acestui joc sunt necesare scurte texte
descriptive care sunt citite într-un ritm lent de către învăţător. Elevii le ascultă cu atenţie şi, în acelaşi
timp, desenează pe ½ sau ¼ din foaie, fiind atenţi la amănunte; după ce colorează lucrarea, ascultă
încă o dată lectura pentru a completa amănuntele care au fost omise la prima lectură. Pentru fiecare
detaliu corect desenat se acordă câte un punct şi câştigă cel care a realizat cel mai detaliat desen. Prin
acest joc didactic se urmăreşte atât reprezentarea unei forme cu ajutorul culorilor, cât şi dezvoltarea
imaginaţiei şi creativităţii, a gustului şi a judecăţii estetice.
Croitoru Ioana Maria –
Premiul I , Concurs
judeţean „Pe plaiuri
mioritice”
Muşat Roxana Ioana-
Premiul I, Concurs judeţean
„Povestea anotimpurilor”
24 STUDIA 20+, NR 1 2017 ȘCOALA I.A.BASSARABESCU PLOIEȘTI
Ionel Mara Daria-Premiul I,
Concurs internaţional
„Geometrie Florală”
Radu Sebastian Ştefan-
Premiul I, Concurs judeţean
„Povestea anotimpurilor”
Jocurile didactice sunt practice numai dacă sunt bine explicate şi dirijate. Rolul hotărâtor în
desfăşurarea jocului îl are învăţătorul care trebuie să aleagă jocul potrivit la tema plastică şi la
momentul desfăşurării lui, pentru că, jucându-se, elevii nu observă că acumulează noi cunoştinţe şi
deprinderi plastice mult mai uşor decât prin alte metode de învăţământ
Bibliografie:
Dascălu, A.,1997, Educaţia plastică în ciclul primar Iași: Ed. Polirom;
Drăghicescu, S. 2007, Educaţie plastică. Ghid metodic pentru clasele I-IV. București:
Ed. Aramis;
Matei, C. 2007, Educaţie plastică. Ghid metodologic de educaţie plastic pentru învăţământul
primar , Ploieşti, Ed. Arial;
25 STUDIA 20+, NR 1 2017 ȘCOALA I.A.BASSARABESCU PLOIEȘTI
HIPERACTIVITATEA – „BOALA SECOLULUI“ Prof.înv. primar GĂVENEA NICOLETA
Hiperactivitatea este un fenomen ce se manifestă tot mai des în rândul şcolarilor. Am abordat
această temă deoarece mă confrunt cu ea zi de zi la clasa pe care o am sub îndrumare, întrucât am
patru-cinci copii hiperactivi. Aceşti copii, în afara stării iniţiale de agitaţie, pot avea temperamente,
personalităţi diferite, grad de dezvoltare a inteligenţei diferit şi pot avea sau nu inabilităţi specifice la
învăţătură. În unele cazuri, agitaţia este un simptom al altor tipuri de tulburări. Hiperactivitatea este
unul dintre principalele simptome ale deficitului de atenție la copii (ADHD). Însă nu orice copil care
e hiperactiv suferă de această tulburare comportamentală. Așa cum nu orice prichindel mai agitat din
fire este diagnosticat cu aceasta tulburare.
Ce este hiperactivitatea?
Hiperactivitatea este considerată o tulburare impulsivă. Se mai numește hiperkinesis. Se
caracterizează printr-un nivel de activitate sau mișcare fizică excesivă, fără un scop anume și care se
desfășoară cu repeziciune. Este vorba de un nivel de activitate mai mare și mai intens decât al altor
copii de aceeași vârstă și cu aceeași parametri de dezvoltare.
Prin hiperactiv se înţelege o persoană care este, în general, mai activă decât media, într-un mod
lipsit de finalitate, comparativ cu alte persoane de aceeaşi vârstă, în situaţii obişnuite: la masă, la somn,
în timpul lecturii şi la studiu sau în alte activităţi. Hiperactivul pare mereu în mişcare. Elementul
esenţial îl constituie un pattern (tipar) persistent de inatenţie şi/sau de hiperactivitate-impulsivitate.
Care sunt cauzele hiperactivității la copii?
Cauzele acestei condiții sunt încă dezbătute de specialiști. Unii spun că hiperkinesis-ul apare în
urma expunerii la anumite toxine, alții de la un nivel de trai precar și până la stilul de viata modern.
Însă există câteva cauze, sau cel puțin factori de risc în privința cărora s-au pus de acord că ar sta la
baza acestei tulburări:
anxietate;
nervozitate excesivă și constantă;
stres;
toxine.
Unii medici încă susțin teoria că hiperactivitatea ar proveni din familie și că ar avea o latură
ereditară. Astfel că, moștenirea genetică pare să fie un factor de risc pentru acest tip de comportament.
De asemenea, hiperactivitatea este un simptom care afectează baiețeii într-o proprorție mai mare ca
fetele. Există un risc de 5 ori mai mare ca băieții să sufere de hiperactivitate decât fetițele. Sexul pare
să fie și el în acest caz un factor de risc.Simptomele sunt prezente înainte de vârsta de 7 ani. Inatenţia
se poate manifesta în situaţiile şcolare, profesionale sau sociale.
26 STUDIA 20+, NR 1 2017 ȘCOALA I.A.BASSARABESCU PLOIEȘTI
Indivizii cu această tulburare sunt incapabili să-şi concentreze atenţia asupra detaliilor sau pot
face erori prin neglijenţă în efectuarea temelor şcolare sau a altor sarcini. Activitatea este adesea
dezordonată, efectuată neglijent si fără un plan gândit. Au adesea dificultăţi în a-şi menţine atenţia
asupra unor sarcini sau activităţi de joc şi consideră că este greu să persiste în efectuarea sarcinilor
până la realizarea lor. Ei par adesea ca şi cum ar fi cu mintea în altă parte ori ca şi cum nu ar asculta
sau ar auzi ceea ce li se spune.
Aceşti indivizi evită, de regulă, ori au o puternică aversiune faţă de activităţile care necesită
autoexigenţă şi efort mental sau care necesită capacităţi organizatorice ori o concentrare susţinută, cum
ar fi temele pentru acasă sau lucrările scrise.
Hiperactivitatea se poate manifesta prin “foit” sau răsucit, prin a nu rămâne aşezaţi când este
de dorit să o facă, printr-un comportament agresiv și impulsiv (antisocial), prin alergat sau căţărat în
situaţii în care acest lucru este inadecvat, prin a avea dificultăţi în a se juca ori a se angaja cu calm în
activităţi distractive, prin a părea adesea că se află “în continuă mişcare” ori ca şi cum ar fi “împinşi
de un motor” sau prin a vorbi excesiv de mult. Manifestările comportamentale apar de regulă în
multiple contexte incluzând casa, şcoala, serviciul şi situaţii sociale.
De regulă, simptomele se agravează în situaţii care solicită atenţia sau efortul mental susţinut,
ori care sunt lipsite de atractivitate sau de noutate intrinsecă. Semnele tulburării pot fi minime sau
absente când persoana primeşte frecvent recompense pentru un comportament corespunzător, se află
sub supraveghere strictă, se află într-o situaţie nouă, este angajată în activităţi extrem de interesante
ori se află într-o situaţie de “unu la unu”(de exemplu în cabinetul psihoterapeutului).
Hiperactivitatea scade de obicei pe măsură ce copilul creşte (mai ales când este moderată) şi
nu se manifestă în orice situaţie. De obicei, ea încetează la pubertate. Când hiperactivitatea este severă,
acompaniată de eşec în învăţare sau asociată cu inteligenţă scăzută, tulburarea poate persista în viaţa
adultă.
În continuare voi dezbate câteva modalităţi de modificare şi ameliorare a comportamentului
copiilor hiperactivi.
1. Copiii hiperactivi au nevoie de încurajare constantă. Acest lucru înseamnă că trebuie să
oferim copiilor o recompensă (un cuvânt de laudă, aprecierea pozitivă “bine” sau “corect”) după
fiecare sarcină îndeplinită, fie şi foarte mică. Dacă nu li se oferă prompt o formă oarecare de
recompensă, copiii îşi vor pierde rapid interesul pentru muncă şi vor trage concluzia că nu au lucrat
bine. Este foarte important ca lauda sau recompensa să urmeze cât mai repede posibil după ce copilul
a făcut bine un lucru, pentru ca el să facă legătura logică între cele două elemente şi să ştie că-l
recompensăm pentru rezultatul corect obţinut la problema rezolvată şi nu pentru urletul victorios pe
care l-a scos la un minut după rezolvarea problemei. Copilul trebuie să afle şi când nu a făcut bine
27 STUDIA 20+, NR 1 2017 ȘCOALA I.A.BASSARABESCU PLOIEȘTI
ceva, nu prin ceartă sau reproş, ci pur şi simplu spunându-i-se. Copilul hiperactiv are nevoie de o
apreciere constantă a performanţelor sale pozitive.
2. Copiii hiperactivi au nevoie de explicaţii mai detaliate pentru fiecare element nou de învăţat,
până ce îl asimilează.
3. Copiii hiperactivi au nevoie să li se repete instrucţiunile de mai multe ori, mai ales când
sarcina este complexă.
4. Copiilor hiperactivi trebuie să li se ceară lucruri realiste, într-un moment liniştit.
5. Să se evite pe cât posibil certurile cu copiii hiperactivi. Trebuie să aplicăm numai reguli pe
care le putem impune, susţine, repeta şi argumenta cu calm şi să ne păstrăm un comportament constant.
6. Să stimulăm orice aptitudine (sau talent posibil) pentru a-i înlesni cât mai multe succese.
7. Să evităm pedepsele ca atare, învăţându-l pe copil cauzele şi efectele unei acţiuni.
8. Să încercăm să-l ajutăm să facă faţă modului său dezorganizat de gândire. Să stabilim
obiceiuri de rutină, încurajând copilul să le accepte si să le repete în minte.
9. Să nu renunţăm niciodată! Doar prin perseverenţă se poate realiza o problemă considerată la
început insolubilă!
Noi, cadrele didactice, trebuie să ţinem cont de anumite detalii în munca cu copiii hiperactivi:
- Adaptarea mediului clasei (aşezarea la mese, apropierea faţă de cadrul didactic, orientarea
faţă de fereastră, colegii);
- Adaptarea instrumentelor şi sarcinilor de lucru, a strategiilor de redare la copilul cu ADHD;
- Alcătuirea şi comunicarea clară a regulamentului clasei; personalizat pentru copilul cu
ADHD;
- Aşezarea copilului cu ADHD în primele bănci;
- Comunicarea într-o manieră simplă, clară, concretă şi uşor de înţeles;
- Comunicarea într-un mod eficient: aşteptările pe care le avem privitoare la cerinţele
şcolare;
- Prezentarea sarcinilor pe secvenţe mici de comportament;
- Evitaţi să daţi mai multe instrucţiuni în acelaşi timp;
- Oferiţi modele de acţiune atunci când daţi instrucţiuni;
- Recompensarea copilului pentru trecerea rapidă de la o activitate la alta;
- Copilul cu ADHD trebuie să fie înscris într-o clasă cu un număr redus de copii.
28 STUDIA 20+, NR 1 2017 ȘCOALA I.A.BASSARABESCU PLOIEȘTI
METODE INTERACTIVE DE GRUP
“LINIA VALORICĂ” ȘI ”CERCUL COMPLIMENTELOR”
Prof. înv. primar PASE RAMONA
Metodele interactive de grup sunt modalități moderne de stimulare a învățării și dezvoltării
personale, sunt de asemenea instrumente didactice care favorizează schimbul de idei, de experiențe,
de cunoștințe. Metodele interactive de grup promovează interacțiunea dintre mințile participanților,
dintre personalitățile lor, ducând la o îmvățare activă și cu rezultate evidente.
LINIA VALORICĂ:
Metoda linia valorică presupune exprimarea opiniilor și investigație independentă din partea
elevilor.
Structura acțiunii:
Se adresează clasei o întrebare la care răspunsurile sunt gradate.
Individual, elevii aleg varianta de răspuns cea mai potrivită și formulează argumentul care stă
la baza alegerii. Eventual, îl pot nota.
Elevii se așază în clasă în dreptul poziției care reflecta punctul lor de vedere, formând o linie.
Variantele de răspunsuri se plasează în clasă, de la o extremă la alta, tot în linie.
În linia care se formează, elevii discută cu colegul din stânga și din dreapta, împărtășindu-și
argumentele care stau la baza deciziei lor.
Opțional, după ce s-a constituit linia și elevii au discutat, ea se poate îndoi la mijloc pentru ca
elevii cu păreri divergente să poată sta de vorbă.
Linia valorică este o metodă care promovează învățarea prin cooperare.
Discuțiile cu colegii îi provoacă pe elevi să-și exprime opinii în legătură cu faptele personajelor,
să analizeze, să interpreteze, să evalueze opiniile altora, să susțină o idee, să găsească argumente și
contra-argumente cât mai relevante. Întregul demers presupune participare activă și efort de gândire
din partea elevilor.
Pentru metoda ”Linia valorică” se prezintă elevilor un text în care este evidențiată situația unei
femei sărace care locuiește în stradă.
Care este ”problema” pe care o ridică acest text?
Se adresează clasei o întrebare la care răspunsurile sunt gradate.
Plasez în clasă variante de răspunsuri, așezându-le în linie:
1. Trec pe lângă ea.
2. Trec strada să văd ce e cu ea.
3. Nu știu.
4. O ajut, dar nu o iau acasă.
5. O iau acasă.
Se solicită elevilor să reflecteze și să formuleze individual răspunsul la întrebarea: ”Care va fi
reacția voastră într-un astfel de caz? De ce?”
Individual, elevii aleg varianta de răspuns cea mai potrivită și formulează în scris, pe
caietele de clasă argumenul care stă la baza alegerii.
29 STUDIA 20+, NR 1 2017 ȘCOALA I.A.BASSARABESCU PLOIEȘTI
Se solicită elevilor să se deplaseze și să se așeze în clasă, în linie, unul lângă altul, în
drepul răspunsului ales.
Elevii se așază în clasă, unul lângă altului, în dreptul poziției care reflectă cel mai bine
punctul lor de vedere, formând o linie.
Se solicită elevilor să discute cu colegul din stânga și din dreapta pentru a-și împărtăși
argumentele care stau la baza deciziei lor.
Se monitorizează discuța elevilor.
Se solicită elevilor ”să rupă” linia pe jumătate și să dicute cu noul coleg din fața lui (elevi
cu păreri divergente)
Se monitorizează din nou dicuția elevilor.
Se prezintă pe scurt, de către cadrul didactic, câteva idei, concluzii desprinse din discuția
elevilor, formulând mesaje ca: ”Am ascultat păreri interesante...”, ”Am aflat că...”,
”Important pentru voi este că...”etc.
Se solicită elevilor că, dacă este cazul, să schimbe locul și să aleagă o altă variantă de
răspuns, dacă în urma discuțiilor au apărut schimbări ale opiniei inițiale.
Se solicită elevilor să motiveze mutarea: ”De ce te-ai mutat?”, ”Ce te-a determinat să faci
asta?”.
,,CERCUL COMPLIMENTELOR” reprezintă o metodă care urmărește dezvoltarea stimei
de sine. Pentru a pune în practică metoda, cadrul didactic așază scaunele într-un cerc, iar
”receptorul” complimentelor se află în mijlocul acestui cerc. Fiecare dintre persoanele participante
trebuie să identifice un compliment sincer despre cel aflat în centrul cercului. Apoi, pe rând, fiecare
va înainta și îi va spune acestuia complimentul. Receptorul complimentelor trebuind să aibă doar
una dintre următoarele reacții: să zâmbească ori să le adreseze un ”mulțumesc”. ,,Cercul
complimentelor” trebuie practicat până ce toți elevii au trecut prin ipostaza de receptor.
Exemple de complimente:
Ești un coleg foarte bun! Mă ajuți ori de câte ori am nevoie!
Ești foarte inteligent!
Îmi face plăcere să lucrez cu tine!
BIBLIOGRAFIE:
1. Crenguța – Lăcrămioara Oprea (2008) – ”Strategii didactice interactive”, ed. a III-a, EDP,
București.
2. Ioan Cerghit (2005) – ”Metode de învățământ”, EDP, București.
3. Venera Mihaela Cojocariu (2004) – ”Teoria și metodologia instruirii”, EDP, București.
30 STUDIA 20+, NR 1 2017 ȘCOALA I.A.BASSARABESCU PLOIEȘTI
MODALITĂȚI DE CULTIVARE A STIMEI DE SINE LA
ȘCOLARUL MIC Prof. înv. primar CUCU ANIȘOARA
Motto: “Cât timp ai încredere în tine însuţi, ştii cum să trăieşti” – Goethe
În practica şcolară, am căutat să mă axez foarte mult pe latura formativă a şcolii. Acest lucru
presupune cunoaşterea elevului nu numai din punct de vedere cognitiv şi/sau psihomotor, ci şi afectiv.
Este extrem de important să acţionezi astfel încât să determini elevul să se accepte pe sine, să se simtă
mândru şi să se vadă într-o lumină pozitivă; să-şi recunoască punctele tari şi punctele slabe; să-şi
formeze o atitudine pozitivă faţă de viaţă. Aceste aspecte explică în mare parte necesitatea dezvoltării
stimei de sine în şcoală.
Stima de sine nu este un concept abstract, departe de viața de zi cu zi a oamenilor. Prin contrast,
cele mai multe dintre evenimentele din viaţa noastră sunt marcate de nivelul stimei de sine pe care l-
am dezvoltat. De altfel, stima de sine se manifestă permanent prin comportamentele noastre,
constatările noastre și chiar postura corpului și atitudine. Ea reprezintă o necesitate umană, modelată
de factori atât interni cât și externi, un proces dinamic și multidimensional, care este construit și
reconstruit de-a lungul întregii vieţi, iar şcolii îi revine rolul decisiv în dezvoltarea sa.
Conceptul de stimă de sine este strâns legat de ideea de acceptanţă socială (măsura în care un
individ este plăcut de grupul din care face parte) care apare la copii încă de la vârsta de 3-4 ani.
Experienţele acumulate în timpul copilăriei pun bazele stimei de sine, prin maniera în care copilul este
învăţat să facă faţă succesului şi eşecului, prin modul în care este susţinut de părinţi, prin tipul de relaţii
pe care le cultivă cu cei din jur. Prin urmare, factorii care conduc la construirea unei bune stime de
sine sunt: rezistenţa la eşec, performanţe sportive, şcolare, relaţii bune cu copiii de aceeaşi vârstă,
conştientizarea domeniilor de competenţă.
Fiind un element cheie al sistemului personalităţii şi al comportamentelor interpersonale şi
sociale ale indivizilor, stima de sine a devenit un obiectiv principal al acţiunilor psihopedagogice.
Indiferent de nivelul stimei de sine cu care vine un elev în clasa pregătitoare, în timpul şcolii, se
mizează foarte mult pe o cultivare a acesteia, dacă este scăzută şi pe menţinerea ei dacă este înaltă.
Perioada micii şcolarizări este favorabilă cultivării stimei de sine pentru că: personalitatea
copiilor este mai plastică şi expusă mai pregnant la asimilări şi de asemenea, se pot institui mai uşor
metode organizate şi eficiente de a realiza acest lucru.
Există mai multe modalităţi de cultivare a stimei de sine în şcoală:
A. Acceptarea. Un copil ale cărui gânduri şi sentimente sunt acceptate are tendinţa de a
interioriza reacţia şi de a învăţa împăcarea cu sine. Acceptarea se transmite nu prin aprobare,
31 STUDIA 20+, NR 1 2017 ȘCOALA I.A.BASSARABESCU PLOIEȘTI
ci prin ascultarea şi atenţia acordată gândurilor şi sentimentelor copilului, nu prin pedepsire,
ceartă, predici sau insulte.
Fiecare profesor trebuie să admită că fiecare copil este o individualitate şi să accepte diferenţele
dintre elevi. Dacă sunt acceptate diferenţele, stima de sine se poate dezvolta.
B. Consideraţia. Un copil care se bucură de consideraţie din partea profesorului tinde să înveţe
consideraţia faţă de sine. Consideraţia se transmite prin abordarea copilului cu politeţea care
se acordă în general adulţilor.
C. Dragostea. Un elev care e tratat cu dragoste tinde să interiorizeze acest sentiment şi să simtă
că persoana sa poate fi iubită. Dragostea se transmite prin exprimare verbală, prin acţiuni
pline de afecţiune. Un educator bun poate educa elevii fără să facă apel la respingere, sarcasm
etc.
D. Lauda şi critica. S-a constatat că o laudă nepotrivită poate fi tot atât de dăunătoare stimei de
sine precum o critică nepotrivită. Cu cât laudele noastre au o ţintă mai precisă, cu atât ele sunt
mai semnificative pentru elev.Lauda generalizată şi abstractă îl face să se întrebe pentru ce
anume a fost lăudat. Ea trebuie să fie particularizată şi pe măsura obiectului său. De cele mai
multe ori, din dorinţa de a susţine şi mări stima de sine, se recurge la laude globale,
nediferenţiate şi extravagante. În cel mai bun caz se întorc împotrivă: copilul se simte
netransparent şi anxios, şi în plus, devine dependent de aprobări.
În ceea ce priveşte critica, ea trebuie să se îndrepte numai asupra comportamentului şi niciodată
asupra copilului. Nici un scop nobil nu se poate realiza prin atacul împotriva stimei de sine. Aceasta
este prima regulă a unei critici eficiente. Nu se va determina un comportament mai bun dacă se va
ataca inteligenţa, moralitatea, intenţiile sau psihologia copilului.
E. Educația adecvată vârstei. Faptul cǎ în general copiii au nevoie de educaţie este evident.
Ceea ce este uneori mai puţin evident este nevoia ca educaţia sǎ fie corespunzǎtoare vârstei
sau, mai exact, corespunzǎtoare nivelului de dezvoltare a copilului.
În condiţiile în care unul din obiectivele principale ale educaţiei este acela de a sprijini
independenţa copilului, una din modalitǎţile de realizare a acestui scop este aceea de a-i oferi copilului
alegeri corespunzǎtoare nivelului său de dezvoltare. Este de dorit ca un copil sǎ aleagǎ şi sǎ ia hotǎrâri
de îndatǎ ce el poate sǎ facǎ acest lucru; este un apel la puterea de judecatǎ a copilului, necesitând din
partea adultului conştiinţǎ şi sensibilitate.
D. Atitudinea față de greșeli. Modul în care pǎrinţii sau educatorii reacţioneazǎ atunci când copiii
fac greşeli poate fi decisiv pentru respectul de sine al acestora. Dacǎ un copil este aspru pedepsit pentru
faptul cǎ a fǎcut o greşealǎ, dacǎ e ridiculizat, umilit ori dacǎ adultul intervine nerǎbdǎtor şi spune:
”Uite, lasǎ-mǎ pe mine!”, copilul nu se simte liber sǎ se zbatǎ sǎ înveţe. Un copil care nu se simte
32 STUDIA 20+, NR 1 2017 ȘCOALA I.A.BASSARABESCU PLOIEȘTI
înţeles de adulţi atunci când greşeşte poate învǎţa autorespingerea ca reacţie faţǎ de greşeli. Conştiinţa
este redusǎ la tǎcere, împǎcarea cu sine este subminatǎ, responsabilitatea faţǎ de sine şi autoafirmarea
sunt înǎbuşite.
Cultivarea stimei de sine în şcoală este foarte importantă; lipsa acesteia produce blocaje ale
creativităţii, imaginaţiei, iniţiativei şi atrage după sine formarea unor atitudini pasive şi obedienţă
Susţin edificarea sentimentului de stimă de sine pe baze reale şi nu artificiale care pot crea o
pseudo-stimă de sine, cu efecte precum: subestimarea sau supraestimarea propriei persoane.
În final, merită menţionat faptul că stima de sine nu constituie un substitut al cunoştinţelor sau
al deprinderilor de care are nevoie o persoană pentru a funcţiona eficient, dar poate spori probabilitatea
că persoana respectivă poate căpăta acele cunoştinţe şi deprinderi.
BIBLIOGRAFIE
1. Albu, G., Repere pentru o concepţie umanistă supra educaţiei, Editura Paralela 45, Piteşti, 2005.
2. Albu, G., O psihologie a educaţiei, Editura Institutul European, Iaşi, 2005.
3. Branden, N., Cei şase stâlpi ai respectului de sine, Editura Colosseum, Bucureşti, 1996.
33 STUDIA 20+, NR 1 2017 ȘCOALA I.A.BASSARABESCU PLOIEȘTI
CÂTEVA TEHNICI DE REDUCERE A PREJUDECĂȚILOR
DIN MEDIUL ȘCOLAR prof.înv.primar NEAGOE RALUCA
Stereotipurile sunt informații generalizate, aprecieri extinse la toate persoanele din același
grup; ele sunt șabloane, scheme pe care le folosim inconștient.
Cele mai frecvente stereotipuri din mediul școlar sunt stereotipurile de gen. Iată cum
consideră fetele din clasa a patra ( la care mi-am propus să analizez acest aspect) că sunt băieții:
nu sunt inteligenți, le plac jocurile video cu multă acțiune, sunt pasionați de mașini, nu plâng
atunci când se lovesc, sunt lăudăroși, sunt buni la educație fizică. Din punctul de vedere al
băieților, fetele sunt deștepte, frumoase, bune la suflet, sensibile, preferă culoarea roz sau mov, le
place să aibă părul lung, preferă păpușile Barbie, stiu să danseze.
După cum se poate observa, băieții din clasa aceasta nu au atribuit fetelor însușiri negative, ele
fiind văzute într-o lumină destul de favorabilă.
Spre deosebire de ei, fetele au folosit mai multe caracteristici negative la adresa băieților.
În cazul în care însușirile atribuite sunt negative, stereotipurile nu duc la nimic bun, având de
suferit imaginea întregului grup și, implicit, imaginea fiecărui individ din grup.
Prejudecățile sunt atitudini dezvoltate pe baza unei idei de obicei negative despre o persoană
sau o situație, o idee a cărui valoare de adevăr n-a fost verificată. Copiii nu se nasc cu prejudecăţi, ci
cu dorinţa şi abilitatea de a interacţiona liber cu cei din jurul lor. Prejudecăţile sunt preluate de la
prieteni sau chiar de la părinţi.
Aspectul comportamental al prejudecății este discriminarea prin care out-grup-ul sau
individul ce aparține out-grupului este denigrat și defavorizat.
Reducerea prejudecăților și implicit a discriminării se obține prin folosirea mai multor
mijloace: utilizarea apartenenței încrucișate, proiectul comun, contactele, educația copiilor în familie,
educația interculturală etc.
Consider că atitudinea ostilă a fetelor din clasa studiată poate fi diminuată prin folosirea
apartenenței încrucișate și a proiectului comun.
Astfel, se pot organiza echipe mixte în vederea participării la concursurile școlare, unde nu
mai contează deosebirea de sex, ci prestigiul clasei și al școlii. Iau în considerare aici ideea fetelor
conform căreia băieții nu sunt inteligenți.
Efortul comun pentru îndeplinirea unui scop supraordonat va putea modifica modul cum se
evaluează unii pe alții, micșorând ostilitatea dintre ei.
De asemenea, se recomandă și organizarea mai multor activități extrașcolare în comun:
excursii, vizionare de spectacole și filme, acțiuni caritabile, urmate de împărtășirea reciprocă a
34 STUDIA 20+, NR 1 2017 ȘCOALA I.A.BASSARABESCU PLOIEȘTI
impresiilor din experiențele trăite. Toate vor da posibilitatea copiilor de a se cunoaște mai bine, iar
fetele vor realiza că și băieții sunt sensibili, că se emoționează cu ușurință.
Existența prejudecăților este un obstacol în calea comunicării și a intercunoașterii elevilor, de
aceea profesorii nu trebuie să le ignore, ci să acționeze cu tact în vederea reducerii acestora. Prin
dialog, exemplu personal și diverse activități, îi putem educa pe copii într-un mediu lipsit de
prejudecăţi, discriminare sau intoleranţă. Să nu uităm: copiii de astăzi, cu prejudecăţi „nevinovate”,
sunt adulţii de mâine, cu stereotipuri deja formate, care îi discriminează şi îi tratează cu intoleranţă pe
cei din jur.
Bibliografie:
Elena Cocorada, ,,Psihologia educatiei”,Universitatea Transilvania, Brasov, 2011, p.147- 162
Andrei Cosmovici, Luminita Iacob, ,,Psihologie scolara”, Editura Polirom, Iasi, 2005, p.229-
250
35 STUDIA 20+, NR 1 2017 ȘCOALA I.A.BASSARABESCU PLOIEȘTI
PROGRAMUL INTERNAŢIONAL “LeAF
PROIECTUL “SOLIDARI CU PĂDUREA” prof. ȋnv. primar STROE AMALIA
Unitatea şcolară: ŞCOALA GIMNAZIALĂ “ I. A. BASSARABESCU”,
Nr. elevi participanţi la proiect : 30
Nume director: Manta Nicoleta
Clasa sau grupa: PREGĂTITOARE 1
Nume cadru didactic coordonator STROE AMALIA
Titlul proiectului: SOLIDARI CU PĂDUREA
Loc de desfăşurare : ZONA VERDE “CITY MALL”, PLOIEȘTI, CURTEA ŞCOLII, MUZEUL
DE ŞTIINTE PLOIEŞTI
Parteneri implicaţi: părinţii elevilor, inginer silvic de la Direcţia Silvică Prahova, reprezentanții
Muzeului de Științe, Centrul Comercial Ploiești Shopping City
Perioada de desfăşurare: decembrie 2016 - iunie 2017
Scopul proiectului: formarea unui comportament ecologic corect și conştietizarea importanţei pădurii
în viaţa omului
Obiective specifice:
cunoaşterea particularităţilor mediului înconjurător;
conştientizarea problemelor majore de poluare şi distrugere a mediului natural;
cultivarea dragostei faţă de tot ce se află în mediul natural;
formarea capacităţii de a îngriji spaţiile verzi, de a stopa degradarea pădurilor, parcurilor prin
diferite activități.
Etapa de lucru în clasă
Copiii vin de la grădiniță cu multe cunoștințe despre mediul înconjurător. Având acest suport
științific, le-am propus micilor elevi să ne implicăm mai mult în protecția mediului din jurul nostru, pe
măsura puterilor noastre. Am constituit “Parlamentul mediului”, format din 30 de școlari. Au fost
propuse ca spații de desfășurare pădurea de la marginea orașului, parcul școlii, muzee, chiar curțile lor
și ale bunicilor. Folosind metoda asaltului de idei, le-am propus să dea exemple de idei pentru titlul
proiectului. În urma discuțiilor ample, cu argumente diverse, a fost ales “Solidari cu
pădurea”,deoarece, așa cum suntem alături de familia noastră și de colegi, trebuie să fim alături și de
mediul înconjurător.
36 STUDIA 20+, NR 1 2017 ȘCOALA I.A.BASSARABESCU PLOIEȘTI
Prin colaborarea încheiată la nivelul școlii cu Ocolul silvic din Ploiești, domnul inginer Birjaru
Andrei le-a vorbit despre importanța pădurii și le-a prezentat un material video despre flora și fauna
acestui mediu de viață. Copiii au formulat întrebări și răspunsuri, devedind mult interes și implicare
activă. S-au enumerat și arătat specii de plante și animale specific pădurii, rolul lor în lanțul trofic și
modalități de protecție.
37 STUDIA 20+, NR 1 2017 ȘCOALA I.A.BASSARABESCU PLOIEȘTI
Vizitând Muzeul de Științe din Ploiești, elevii au putut observa mai multe specii de arbori,
animale specifice pădurii,au aflat informații despre modalități de protecție a mediului înconjurător în
general și a pădurilor, în special, și cu ajutorul copiilor. Micii școlari au dat exemple despre cum
protejează ei natura.
La sfârșitul vizitei au urmărit un film despre “Drumul de la copac la carte”. Toți au fost foarte
atenți și interesați de informațiile primite, conștientizând importanța folosirii judicioase a hârtiei și
importanța reciclării pentru a proteja arborii.
Etapa de lucru în pădure
Elevii, alături de părinți, au participat la o activitate de plantare de copaci organizată de Centrul
Comercial Ploiești Shopping City sub sloganul “Rădăcini tinere pentru pădurile de mâine”. La debutul
activității, copiii au aflat despre alcătuirea unui arbore, rolul fiecărei părți și cum trebuie plantat un
copac. S-a discutat despre rolul pădurilor din jurul unui oraș și alte foloase obținute din lemn. Elevii
au identificat obiectele din lemn pe care ei le folosesc (creioane, bănci, mobilă, caiete, cărți etc.). Toți
școlarii au primit câte un pomișor pe care l-au plantat în spațiul amenajat la marginea
orașului, l-au udat, și au promis că vor urmări dezvoltarea acestuia.
38 STUDIA 20+, NR 1 2017 ȘCOALA I.A.BASSARABESCU PLOIEȘTI
Etapa de evaluare
Acțiunile desfășurate au contribuit la atingerea obiectivelor propuse. Elevii au spus că au
înțeles mai bine ce trebuie să facă pentru a avea un aer mai curat, pentru a proteja resursele naturale.
Au hotărât să fie mai atenți la modul de folosire a hârtiei, să strângă maculatură, să le povestească și
membrilor familiei și prietenilor despre ecologie. Permanent vor avea grijă de curtea școlii pe care au
și amenajat-o cu flori și copaci, vor aduna gunoaiele din jur, dorind să fie modele pentru ceilalți.
39 STUDIA 20+, NR 1 2017 ȘCOALA I.A.BASSARABESCU PLOIEȘTI
Au realizat desene cu pădurea, amprente cu diferite frunze, au alcătuit portofolii cu imagini
legate de pădure, postere cu îndemnuri de protecție a acesteia. Au promis că atunci când vor fi adulți
se vor implica pentru a da legi care să apere mediul înconjurător, ca adevărați “Parlamentari ai
mediului”.
40 STUDIA 20+, NR 1 2017 ȘCOALA I.A.BASSARABESCU PLOIEȘTI
41 STUDIA 20+, NR 1 2017 ȘCOALA I.A.BASSARABESCU PLOIEȘTI
IMPORTANȚA PROIECTELOR INTERȘCOLARE ÎN EDUCAȚIA
COPILULUI Prof. înv. primar DOBRE CONSTANȚA
Educaţia curriculară realizată prin procesul de învăţământ nu epuizează sfera influenţelor
formative exercitate asupra copilului. Rămâne cadrul larg al timpului liber al copilului, în care
viaţa capătă alte aspecte decât cele din procesul de învăţare şcolară. Educaţia prin activităţile
extracurriculare urmăreşte identificarea şi cultivarea corespondenţei optime dintre aptitudini,
talente, cultivarea unui stil de viaţă civilizat, precum şi stimularea comportamentului creativ în
diferite domenii. Activităţile extraşcolare, bine pregătite, sunt atractive la orice vârstă. Ele stârnesc
interes, produc bucurie, facilitează acumularea de cunoştinţe, chiar dacă necesită un efort
suplimentar
În ideea de a obişnui copiii să trăiască în relaţie cu cei din jur, să-si dezvolte stări afective
pozitive, să manifeste interes, să-şi formeze atitudini, să-şi completeze aria de preocupare, mi-am
propus să lărgesc sfera noastră de activităţi extracurriculare prin proiecte educaţionale interșcolare.
Proiectul realizat în cadrul parteneriatului educațional , de către elevi din școli și localități diferite,
oferă elevilor posibilitatea unui transfer de cunoștințe, de informații și de competențe. Proiectul
cuprinde un complex de activităţi specifice noi, programate în conformitate cu un plan de activităţi,
în scopul realizării unor obiective, într-un interval de timp definit, cu ajutorul unor resurse umane,
tehnice şi financiare, identificate ca atare la momentul elaborării propunerii de proiect. Proiectul de
parteneriat, formă modernă şi complexă de învăţare- evaluare, se bazează pe toate formele de
organizare a activităţilor – individual, pe perechi, pe grupe, frontal – grupele participante devenind o
comunitate de învăţare, în care fiecare contribuie atât la propria formare, cât şi la procesul de învăţare
colectiv.
În acest an școlar, elevii clasei
pregătitoare ” Minionii” din Școala
”I.A.Bassarabescu”și elevii clasei pregătitoare
din Mănești - Coada Izvorului și-au propus să
se întâlnească și să desfășoare variate activități
în cadrul parteneriatului ” Copacul
Prieteniei”.
42 STUDIA 20+, NR 1 2017 ȘCOALA I.A.BASSARABESCU PLOIEȘTI
Astfel, micii școlari au învățat împreună, au devenit mai sociabili, au legat prietenii. Obiectivele
urmărite în cadrul parteneriatului au fost: colaborarea între cele două școli partenere, dezvoltarea
competențelor de comunicare, dezvoltarea capacității de socializare prin participarea la activități ,
stimularea conduitei corecte și civilizate a fiecărui participant la activități, cunoașterea tradițiilor
culturale ale comunității.
La debutul parteneriatului , în ziua de 25 octombrie, Școala ”I.A. Bassarabescu a fost gazda
micilor școlari din clasa pregătitoare ” Albinuțele”, însoțiți de d-na învățătoare Mihai Lucia și de d-na
director Vișan Corina. După o primire emoționantă, oaspeții au vizitat școala și au fost invitați să
participe la activități. Cel mai interesant moment al zilei a fost realizarea steagului acestui parteneriat
: un copac alcătuit prin amprentare, devenit simbol al prieteniei dintre copiii participanți.
43 STUDIA 20+, NR 1 2017 ȘCOALA I.A.BASSARABESCU PLOIEȘTI
Dorind ca această prietenie să crească asemenea unui copăcel, la sfârșitul activității , elevii au
plantat în curtea școlii un vișin. În primăvara aceasta, vișinul a înmugurit , fiind îngrijit de elevii
clasei pregătitoare.
Au urmat alte activități din cadrul proiectului: schimb de felicitări și ornamente pentru Crăciun,
mărțișoare confecționate de copii, ouă încondeiate. Cadrele didactice implicate in proiect au facilitat
schimbul de clipuri video și fotografii de la sărbătoarea celor ”100 de zile de școală”, făcând cunoscute
astfel preocupările și realizările elevilor din cele două școli.
Cea de-a doua întâlnire din cadrul proiectului a avut loc la Școala cu clasele I-IV ”Coada
Izvorului” .Am fost primiți cu căldură într-o școală frumoasă și curată, cu clase spațioase și bine dotate,
în care învață copii inimoși sub atenta îndrumare a unor cadre didactice dedicate profesiei de dascăl.
În acest cadru , elevii din cele două școli au participat împreună la activități atractive care le-au stimulat
imaginația și creativitatea. Au realizat animăluțe din fructe, tablouri de primăvară , au cântat, au dansat
au legat prietenii .
La sfârșitul acestei întâlniri, elevii au primit diplome care atestă participarea lor la acest proiect.
Prin acest tip de activitate , dascălul are posibilităţi deosebite să -şi cunoască elevii, să-i dirijeze, să le
influenţeze dezvoltarea, să realizeze mai uşor şi mai frumos obiectivul principal -pregătirea copilului
pentru viaţă..
44 STUDIA 20+, NR 1 2017 ȘCOALA I.A.BASSARABESCU PLOIEȘTI
45 STUDIA 20+, NR 1 2017 ȘCOALA I.A.BASSARABESCU PLOIEȘTI
EXCURSIA – CUNOAŞTERE ŞI RELAXARE Prof. inv. primar PASE RAMONA
Motto: „Drumeţule, nu există drum.
Drumul se face mergând.”
Antonio Machado
Excursiile oferă elevilor prilejul de a efectua observaţii asupra obiectelor şi fenomenelor aşa
cum se prezintă ele în stare naturală, asupra operelor de artă din muzee şi case de creaţie artistică,
asupra unor momente legate de trecutul istoric, de viaţă şi activitatea unor personalităţi de seamă ale
ştiinţei şi culturii naţionale şi universale, asupra relaţiilor dintre oameni şi a rezultatelor concrete ale
muncii lor. Ele au menirea de a stimula activitatea de învăţare, de a întregi şi a desăvârşi ceea ce elevii
au acumulat în cadrul lecţiilor. Conţinutul lor diferă în funcţie şi obiectul de învăţământ.
Excursia este una din activităţile extraşcolare frecvent folosită pentru cunoaşterea trecutului
local, naţional şi chiar a unor zone de pe diverse meridiane ale globului pe bază de experienţă directă.
Deosebit de eficace, excursia cu caracter istoric se poate organiza în toate localităţile ţării,
pentru că nu există palmă de pământ românesc care să nu aibă mărturii ale trecutului dintre cele mai
semnificative.
Excursia, temeinic organizată şi pregătită, creează o atmosferă deosebit de favorabilă
instrucţiei, educaţiei, formării complete a personalităţii elevului.
Preferinţa pentru excursie,
participarea lor masivă, sunt argumente
suficiente pentru a demonstra că elevii
sunt însetaţi de a cunoaşte cât mai multe
lucruri noi în mod direct, că se simt
deosebit de satisfăcuţi şi bucuroşi de a-
şi petrece timpul în mijlocul
frumuseţilor naturii, că trăiesc simţiri
dintre cele mai intense în contactul
direct cu tezaurul de valori al
înaintaşilor, că, în acest cadru,
prieteniile şi colegialitatea cunosc noi dimensiuni
46 STUDIA 20+, NR 1 2017 ȘCOALA I.A.BASSARABESCU PLOIEȘTI
Totodată, excursia dezvoltă încrederea în marile posibilităţi ale omului, formează conştiinţa
răspunderii şi demnităţii umane.
Excursiile pot fi clasificate ţinând seama de mai multe criterii:
1)După sezonul în care se organizează avem: excursia de iarnă, excursia de primăvară, excursia
de vară, excursia de toamnă.
2)După mijloacele de transport: pot fi grupate în drumeţii sau cu trenul, cu autocarul, cu
bicicletele etc.
3) După loc şi durată excursiile pot fi: locale (2 – 3 ore); pe o durată mai mare şi pe un traseu
mai lung, depăşind graniţele judeţului.
4)După obiectivul general şi după obiectivele concrete:
excursiile – lecţie, care îşi propun dobândirea de cunoştinţe, aprofundarea cunoştinţelor,
sistematizarea, recapitularea şi evaluarea cunoştinţelor (premergătoare unei teme, în timpul
desfăşurării ei sau finale);
excursiile cu caracter sportiv şi recreativ;
excursii după treptele de învăţământ, în funcţie de particularităţile de vârstă ale elevilor
participanţi:
a) în clasele primare, excursiile au un caracter intuitiv, în cadrul cărora se îmbină cunoaşterea
perceptivă cu cunoaşterea raţională;
b) în clasele gimnaziale, când se aprofundează, se sistematizează şi se îmbogăţesc
cunoştinţele, priceperile şi deprinderile elevilor;
c) în clasele liceale, când se recapitulează, se apreciază şi se corelează cunoştinţele de istorie
cu cele de la alte discipline de învăţământ;
Activitatea turistică, atât de plăcută copiilor, este strâns legată de specificul lor de vârstă, este
încărcată cu numeroase valenţe educative: pe lângă fortificarea biologică a organismului, ea
contribuie la fortificarea morală, cultivând înalte trăsături de caracter.
La vârsta copilăriei, vârstă
a „descoperirii lumii”, cunoaşterea
patriei ocupă un loc extrem de
important. Rolul excursiilor este
acela de a înlesni cunoaşterea, de a-
i aduce pe copii în contact direct cu
natura şi cu frumuseţile patriei, dar
şi cu oamenii ce o îmbogăţesc şi o
înzestrează necontenit.
47 STUDIA 20+, NR 1 2017 ȘCOALA I.A.BASSARABESCU PLOIEȘTI
Se ştie foarte bine că nu-ţi poţi iubi patria cu adevărat dacă nu o cunoşti pe deplin şi nemijlocit.
Acesta poate fi cu adevărat rolul primordial al excursiilor.
Excursiile (uni- şi
pluritematice) sunt de mai
lungă durată şi includ, de
obicei, deplasări în alte
localităţi. Avantajele acestor
forme de organizare ale
instruirii sunt: contactul cu
realitatea, cu viaţa, observarea
şi studierea fenomenelor în
condiţii naturale şi sociale.
Elevii sunt familiarizaţi cu problemele, îşi completează şi îşi îmbogăţesc cunoştinţele, îşi formează şi
îşi consolidează atitudini şi convingeri.
În organizarea unor excursii tematice trebuie să se ţină seama de :
a) să se asigure condiţii de călătorie decente, condiţii de cazare acceptabile (dacă excursia durează
mai multe zile);
b) să se creeze o atmosferă de grup agreabilă, cu atitudini de interes comun, să nu se neglijeze
timpul afectat distracţiei;
c) participanţii la excursie să fie deprinşi pentru a întreţine jurnale de însemnări;
d) întregul grup să fie pregătit pentru receptarea informaţiilor şi pentru trăirea impresiilor;
e) în timpul excursiilor sau ulterior se vor face comentarii pentru a se integra noile cunoştinţe şi
impresii în propria experienţă.
Pe parcursul ultimilor patru ani ,de când conduc activitatea aceleiaşi clase, dar şi la seriile trecute,
am pregătit şi organizat mai multe excursii tematice, literare, istorice si culturale. Astfel ,voi prezenta
câteva dintre fotografiile cele mai reprezentative și mai frumoase ale acelor locuri minunate pe care
le-am vizitat împreună cu elevii mei și din care am rămas cu amintiri de neuitat.
48 STUDIA 20+, NR 1 2017 ȘCOALA I.A.BASSARABESCU PLOIEȘTI
TRADIȚIONALA EXCURSIE A PREMIANȚILOR
Prof. MATEI ANDREEA
Tradiționala excursie a premianților, oferită celor mai merituoși elevi ai Școlii Gimnaziale
“I.A. Bassarabescu”, cu ocazia zilei şcolii, a ajuns la a V-a ediție.
Ca de fiecare dată, în ultimii cinci ani, am beneficia t de sprijinul domnului Rareș Enescu,
tatăl unui elev din şcoala noastră, care a oferit premianților noștri o excursie gratuită pe traseul
Ploiești-Buşteni-Ploieşti. Cadrele didactice însoţitaoare au fost doamna director Manta Nicoleta şi
doamnele profesor Matei Andreea şi Canache Georgiana.
Scopul excursiei a fost prezentarea câtorva obiective turistice, culturale și istorice din Buşteni.
Pe tot parcursul vizitelor am fost însoţiţi de doamna Adriana Vâjeu din partea Primăriei Buşteni care,
cu multă amabilitate, ne-a oferit tot sprijinul necesar!
Prima oprire: Castelul Cantacuzino
Întâmpinaţi de ghidul castelului, elevii au fost treptat introduşi în atmosfera istorică a clădirii,
aflând date interesante despre construcţie, despre proprietarii si locatarii edificiului din momentul
construcţiei şi până în prezent si , nu în ultimul rând, despre destinaţia mai veche sau mai nouă a
clădirii. De asemenea, elevii au putut admira şi o expoziţie inedită a creaţiilor plastice ale lui Henri
Matisse
49 STUDIA 20+, NR 1 2017 ȘCOALA I.A.BASSARABESCU PLOIEȘTI
.
A doua oprire: Casa memorială Cezar Petrescu
Elevii noştri au fost fascinaţi să afle date biografice şi nu numai despre autorul faimoasei opere
literare “Fram, ursul polar”, dar au fost uimiţi să descopere casa în care acesta a locuit în ultimii 20
de ani de viaţă înconjurat de cele 11000 de volume din biblioteca personală.
Mânăstirea Caraiman, al treilea obiectiv vizitat, ne-a prilejuit reîntâlnirea cu spiritualitatea,
dând ocazia tuturor să se reculeagă într-un loc mirific, la poalele masivului Caraiman. Crucea de pe
Caraiman străjuieşte, parcă, poteca ce duce către mânăstire.
50 STUDIA 20+, NR 1 2017 ȘCOALA I.A.BASSARABESCU PLOIEȘTI
După o excursie interesantă, în locuri pline de istorie și de o frumusețe rară, elevii s-au întors
acasă, la Ploiești, mai bogați spiritual și hotărâți să învețe cel puțin la fel de bine și în acest an școlar
pentru ca anul viitor să meargă într-o altă excursie a premianților, în alte locuri deosebite din țara
noastrâ,
51 STUDIA 20+, NR 1 2017 ȘCOALA I.A.BASSARABESCU PLOIEȘTI
ROLUL SERBĂRILOR ŞCOLARE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR Prof.înv.primar CĂLĂVIE IULIANA
Indiferent de tipul de personalitate, de nivelul de dezvoltare psihică, omul se raportează la
frumos,la artă,într-un mod particular, prin procese funcţionale complexe. Exprimarea artistică
activează resursele intelectuale, motivaţional-volitive şi afective aleindividului, aducându-l, în anumite
condiţii, într-o stare de armonie cu sinele şi cu lumea exterioară. Orice manifestare artistică, deci şi
serbarea şcolară, se creionează răspunzând pe deoparte nevoilor de exprimare a celor direct implicaţi,
pe de altă parte aşteptărilor publicului şi ţine cont de factori obiectivi precum timpul şi spaţiul de
desfăşurare. Momentul prezentării unei serbări şcolare impune alegerea temei, astfel încât cei implicaţi
în organizarea şi desfăşurarea acesteia se încadrează în limitele coordonatei temporale. Spaţiul în
schimb, deşi aparent limitat, oferă deschidere totală, permiţând organizarea, modelarea în funcţie de
nevoile practice şi de creativitatea celor care le explorează.
Serbările au o importantă deosebită pentru educaţia estetică a elevilor . Înţelegând şi memorând
poezii, texte ale scenetelor, cântece, se dezvoltă gândirea, limbajul şi memoria şcolarilor .Această
activitate de învăţare este condiţionată de dezvoltarea atenţiei . De asemenea, copilului i se cere un
efort de atenţie şi pentru a respecta momentul în care trebuie să între în scenă pentru a-şi pune de acord
acţiunile proprii cu cele ale colectivului. Interpretarea rolurilor cere din partea copilului imaginaţie
creatoare, pentru a reda veridict, convingător personajul pe care îl reprezintă.
52 STUDIA 20+, NR 1 2017 ȘCOALA I.A.BASSARABESCU PLOIEȘTI
Dansurile, cântecele şi costumele naţionale dezvoltă la copii dragostea faţă de artă populară,
faţă de poporul care a creat-o. Sebările contribuie de asemenea şi la închegarea colectivului. Copiii se
pregătesc împreună şi depun eforturi susţinute pentru realizarea unui scop comun: reuşita serbării.
Încordarea gradată din perioada de pregătire a serbării culminează în ziua desfăşurării ei, când
tensiunea afectivă a grupului de copii ajunge la maximum. Astfel pregătirea şi participarea la serbări ,
ca acţiuni colective, obişnuiesc copilul să trăiască în colectiv şi să se simtă ataşat de el. Serbările şi
distracţiile sunt un izvor de bucurii şi satisfacţii. Ele creează copiilor o stare de dispoziţie, favorabilă
atât dezoltării fizice, cât şi dezvoltării pshice.
În efortul depus pentru pregătirea şi desfăşurarea unei serbări se formează voinţa copiilor. Prin
acest efort, se conturează o serie de calităţi morale pretenţioase, ca perseverenţa şi spiritul de
independență. Copilul se deprinde, de asemenea, să-şi stăpânească emoţiile provocate de prezenţa unui
public numeros şi necunoscut. Treptat unii elevi se debarasează de timiditate şi devin mai curajoşi,
mai îndrăzneţi. În cadrul organizat şi vesel al serbării, se formează optimismul, încrederea în forţele
proprii. Serbările au de asemenea,rolul de a verifica ceea ce copilul şi-a însuşit într-o anumită perioada
de timp, de a-l pune în situaţia să aplice în practică ceea ce a învăţat . Executând cântece, recitând
poezii, interpretând roluri într-o scenetă, elevii îşi formează şi-şi perfecţionează o serie de deprinderi
artistice. La rândul lor, aceste deprinderi stau la baza dezvoltării dragostei de frumos, a gustului estetic
şi a aptitudinilor artistice. În acţiunea de familiarizare a copilului cu artă,serbările contribuie la
stabilirea unei legături între cunoaşterea artei şi practicarea ei .
53 STUDIA 20+, NR 1 2017 ȘCOALA I.A.BASSARABESCU PLOIEȘTI
Serbările aduc lumina în sufletul copiilor, dau aripi imaginaţiei, creează o atmosferă plină de
plăcere, bucurie. În transmiterea obiceiurilor şi tradiţiilor în serbările şcolare am pornit de la ideea că
nu există un alt element artistic care să poată fi aplicat multilateral în ansamblul procesului
educaţional ca serbările şcolare.
Pentru copii , serbările reprezintă o activitate
veselă, plăcută, iar pentru învăţător constituie
prilejul de a oferi mănunchiul bucuriei de-a
lungul unui şir întreg de repetiţii Prin
interpretarea rolurilor şi pregătirea decorurilor
pentru diversele "spectacole" urmărim atât un
efect artistic cât şi pedagogic.
Serbările școlare sunt atractive la
orice vârstă. Ele stârnesc interes,produc
bucurie, facilitează acumularea de cunoştinţe.
Copiilor li se dezvoltă spiritul practic, fiecare
dintre ei având posibilitatea să se afirme
conform naturii sale.
Bibliografie
Postelnicu, Constantin, ”Fundamente ale didacticii şcolare”, Editura Aramis, Bucureşti, 2000
www.didactic.ro
54 STUDIA 20+, NR 1 2017 ȘCOALA I.A.BASSARABESCU PLOIEȘTI
MLĂDIȚA PRAHOVEI Prof.înv. primar
CONSTANTIN EVELINA
Un mare teolog spunea „ Tradiția este vie
și creatoare, noul în vechi și vechiul în nou”.
În formarea personalității copilului, folclorul nostru românesc are o deosebită importanță,
datorită faptelor, ideilor și sentimentelor care oglindesc trecutul poporului român.
Cântecul popular românesc trezește în sufletul copiilor dragostea pentru tradiții și obiceiuri,
iubirea de neam și patrie, respectul față de portul autentic popular.
Cântecele populare luminează mintea și încălzește inima copiilor, antrenează memoria, atenția,
imaginația, creativitatea, disciplinează și îi împrietenește. Dacă jocul și cântecul nu este trăit și simțit,
nu poate transmite emoțiile sufletești ale ființei umane. Așa a luat naștere Corul claselor primare
„Mlădița Prahovei, al Școlii Gimnaziale „I. A. Bassarabescu” Ploiești în anul școlar 2015-2016.
Elevii pasionați și dornici să învețe și să ducă mai departe tradițiile și obiceiurile populare
participă în fiecare săptămână, după ore la repetiții, pentru diferite evenimente artistice ale școlii, dar
și pentru concursurile județene și naționale
În anul școlar 2016-2017, corul școlii a participat la numeroase evenimente, printre care:
1 Decembrie interpretând – Ziua
Națională a României, cântece
patriotice
17 decembrie – Concert de
colinde tradiționale, organizat de
Primăria Ploiești
29 martie – Ziua Școlii, „20 de ani
de 10”, interpretând un colaj de
muzică populară tradițională
9 mai – Concursul județean „
Tradiții și obiceiuri locale”, obținând
Premiul I
55 STUDIA 20+, NR 1 2017 ȘCOALA I.A.BASSARABESCU PLOIEȘTI
O învățătoare pasionată de munca sa, dar și de folclor, trebuie și poate, în limitele timpului să-
i educe pe copii, prin creații folclorice autentice, demonstrând astfel, în mod practic, că și prin folclor
pot fi realizate scopurile și sarcinile educării și formării școlarului.
„Avântul către civilizaţie poate fi pentru un popor o foarte mare primejdie, dacă uită două
lucruri: ce are şi ce poate. Tradiţia poate fi uitată dar ucisă nu, dacă i se taie drumul în clasele de sus,
ea rămâne şi se adânceşte tot mai mult în clasele de jos... A admira o civilizaţie străină, vrednică de
respect, este o datorie. A o imita, fără schimbare, este o umilinţă, şi una fără folos. Popor civilizat este
acela care a ajuns să satisfacă sănătos şi armonios nevoile sale cele adevărate, înălţate către un ideal
care întrece cerinţele vieţii elementare şi biruie egoismul individual.” citat clasic din Nicolae Iorga
56 STUDIA 20+, NR 1 2017 ȘCOALA I.A.BASSARABESCU PLOIEȘTI
PROIECT DIDACTIC UNITATEA DE ÎNVǍŢǍMÂNT: Școala Gimnazială ,, I.A.Bassarabescu,,
CLASA: Pregătitoare ”Buburuze”
PROFESOR ÎNV. PRIMAR: CĂLĂVIE IULIANA
ARIA CURRICULARĂ: Matematică şi ştiinţe ale naturii
DISCIPLINA: Matematică şi explorarea mediului
UNITATEA TEMATICĂ: Mijloace de transport
SUBIECTUL LECŢIEI: Adunarea şi scăderea numerelor cu 1-5 unități, cu si fară trecere peste ordin
FORMA DE REALIZARE: activitate integrată
TIPUL LECŢIEI: consolidarea şi sistematizarea cunoştinţelor
DISCIPLINE INTEGRATE: Matematică şi explorarea mediului
Comunicare în limba română
Arte vizuale și abilități practice
Muzică şi mişcare
DURATA: 45 (minute (30 de minute de curs + 15 minute de activități recreative)
COMPETENŢE GENERALE:
1. Utilizarea numerelor în calcule elementare
2. Rezolvarea de probleme pornind de la sortarea şi reprezentarea unor date
COMPETENŢE SPECIFICE:
* Matematică şi explorarea mediului
1.1 Recunoaşterea şi scrierea numerelor în concentrul 0-31;
1.4. Efectuarea de adunări şi scăderi în concentrul 0-31, prin adăugarea/extragerea a 1-5 elemente dintr-o mulţime dată;
5.1. Sortarea / clasificarea unor obiecte / materiale etc., pe baza unui criteriu dat;
57 STUDIA 20+, NR 1 2017 ȘCOALA I.A.BASSARABESCU PLOIEȘTI
5.2. Rezolvarea de probleme în care intervin operaţii de adunare cu 1-5 unităţi în concentrul 0-31, cu ajutorul obiectelor.
* Comunicare în limba română
1.1 Sesizarea semnificaţiei globale a unui mesaj scurt, pe teme accesibile, rostit clar şi rar;
2.3. Participarea cu interes la dialoguri simple, în diferite contexte de comunicare;
3.1. Recunoașterea unor cuvinte uzuale, din universul apropiat, scrise cu litere mari si mici de tipar;
3.4. Articularea de enunţuri folosind accentul şi intonaţia corespunzătoare intenţiei de comunicare.
*Muzică și mișcare
2.1. Cântarea individuală sau în grup, asociind mişcarea sugerată de text şi de ritm;
3.1. Manifestarea liberă, adecvată, pe muzică, apelând la diverse forme de exprimare.
*Arte vizuale și abilități practice
2.3. Realizarea de aplicaţii/construcţii folosind material uşor de prelucrat şi tehnici accesibile.
Obiective operaţionale
La sfârşitul lecţiei elevii vor fi capabili:
O1- să numere crescător până la 31;
O2 - să identifice numerele pare și impare mai mici decât 31.
O3 - să completeze siruri de numere respectand regula de formare ;
O4 - să efectueze corect adunări şi scăderi cu trecere peste ordin cu numere naturale în concentrul 0 - 31;
O5 - să opereze cu terminologia matematică, specifică operaţiilor de adunare şi scădere ( sumă, tutal, diferență, =, +. - );
Resurse procedurale:
1) Metode şi procedee: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, expunerea, jocul didactic, problematizarea
2) Mijloace de învǎţǎmânt: laptop, fisă de lucru, panou, planşe, videoproiector
3) Forme de organizare: frontală, în perechi şi individuală.
58 STUDIA 20+, NR 1 2017 ȘCOALA I.A.BASSARABESCU PLOIEȘTI
4) Forme şi tehnici de evaluare: observarea sistematică a comportamentului elevilor, autoevaluarea, aprecieri verbale.
Resurse temporale: 30 minute + 15 minute activități în completare
Bibliografie:
„Programa pentru disciplinele Matematică şi explorarea mediului, Comunicare în limba română, Dezvoltare personală,
Muzică şi mişcare, aprobată prin ordinul ministrului Nr. 3418/19.03.2013
Curs formare: ,,Organizarea interdisciplinară a ofertelor de învăţare pentru formarea competenţelor cheie la şcolarii din
clasele I-IV” - program de formare continuă de tip “blended learning” pentru cadrele didactice din învăţământul primar
Ghid metodologic pentru clasa pregătitoare – “Prietenul meu pe drumul cunoaşterii” – Editura Explorator
59 STUDIA 20+, NR 1 2017 ȘCOALA I.A.BASSARABESCU PLOIEȘTI
NR.
CRT.
ETAPELE
LECTIEI
OB.
OP. CONŢINUTUL INFORMAŢIONAL ŞI DEMERSUL DIDACTIC
Resurse
EVALUARE Procedurale Materiale Organiza-
torice
1. Moment
organizatoric
Se creează condiţiile optime pentru buna
desfăşurare a activităţii propuse (spaţiu educaţional,
materiale didactice, climat psihoafectiv).
Conversaţia
euristică
Materiale
necesare
activităţii
Frontal
Observarea
sistematică
2. Captarea
atenţiei
O4
O5
Se desfăşoară jocul “Descoperă mesajul” în
pereche.
Elevii trebuie să calculeze operaţiile date şi să scrie
în căsuţe literele pentru a afla ce vor face în ora de
matematică.
2 + 3 = C 1 + 2 = L
4 – 2 = O 3 – 2 = I
5 + 4 = Ă 6 – 2 = T
3 + 4 = R 6 + 2 = E
5 9 3 9 4 2 7 1 8
C Ă L Ă T O R I E
Conversaţia
euristică
Explicaţia
Exerciţiul
Jocul
didactic
Fişă de
lucru
Planşă
În
pereche
Frontal
Observarea
sistematică
Aprecieri
verbale
3. Anunţarea
temei şi a
obiectivelor
urmărite
Pornind de la acest cuvânt, elevii sunt anunţaţi că la
ora de matematică vor pleca într-o călătorie cu
diferite mijloace de transport. Pe parcursul acesteia
vor avea de rezolvat operaţii de adunare şi scădere cu
numere cuprinse în intervalul 0-31.
Expunerea Frontal Observarea
sistematică
60 STUDIA 20+, NR 1 2017 ȘCOALA I.A.BASSARABESCU PLOIEȘTI
4. Dirijarea
învăţării
O1
O2
O3
O4
O5
Sarcina 1 – Calculează numǎrul pasagerilor din
fiecare vagon! Aranjeaza rezultatele din vagoane în
ordine crescătoare, apoi descrescătoare ȋn tabel!
Sarcina2-Scrie numerele impare care apar pe
vagoane după ce aţi rezolvat exerciţiile!
Sarcina3- Continuă șirurile respectând regula!
Sarcina 4 – Citește numerele de inmatriculare ale
mașinilor!
Câte litere sunt în total?
Conversaţia
euristică
Explicaţia
Problematiz
area
Exercitiul
Tabla
Fișe de
lucru
Planşă
Fișa de
lucru
Frontal
Observarea
sistematică
Aprecieri
verbale
12 14 16
19
21
23
111
13
15
61 STUDIA 20+, NR 1 2017 ȘCOALA I.A.BASSARABESCU PLOIEȘTI
CAR/ RAC COS SOC CER CUM
3
Fișa de
lucru
Planşă
Obţinerea
performanţei
O1
O2
O4
O5
Sarcina5-Calculează și stabilește care este locul
de parcare pentru fiecare mașină!
Scrie numerele de pe mașini în ordine crescătoare!
1. Coloraţi doar mijloacele de transport
terestru
Conversaţia
euristică
Explicaţia
Exerciţiul
Fișă de
lucru
Frontal
În
pereche
Observarea
sistematică
Aprecieri
verbale
+3 +3
+3 +3
+3
19+ 2=
13- 2=
8+ 4=
25- 2=
23
21
11
12
62 STUDIA 20+, NR 1 2017 ȘCOALA I.A.BASSARABESCU PLOIEȘTI
Mişcări libere pe diverse melodii: “Una este luna”,
Gașca Zurli sau ,,Cap umeri si genunchi,,
6. Evaluare Se fac aprecieri generale şi individuale asupra
participării elevilor la lecţie, precum şi asupra
comportamentului lor pe parcursul orei și fiecare elev
va primi un stimulent.
Conversaţia
euristică
Frontal
63 STUDIA 20+, NR 1 2017 ȘCOALA I.A.BASSARABESCU PLOIEȘTI
PROIECT DIDACTIC
UNITATEA DE ȊNVĂŢĂMÂNT: Şcoala Gimnazială “I. A. Bassarabescu”
CLASA : I A
PROF.ȊNV.PRIMAR: Vagneti Alina Mihaela
ARIA CURRICULARĂ: Arte şi tehnologii
DISCIPLINA: Muzică şi mişcare
UNITATEA TEMATICĂ: MIŞCARE ŞI SĂNĂTATE
SUBIECTUL LECŢIEI: Recapitulare
TIPUL LECTIEI: recapitulare şi sistematizare de cunoştinţe
FORMA DE REALIZARE: Activitate integrată
DISCIPLINE INTEGRATE: CLR, MEM, AVAP,
SCOP: Consolidarea deprinderilor de cântre vocală
COMPETENŢE GENERALE
1. Receptarea unor cântece pentru copii şi a unor elemente simple de limbaj muzical;
2. Interpretarea de cântece pentru copii, cu mijloace specifice vârstei;
3. Exprimarea unor idei, sentimente şi experienţe prin intermediul muzicii şi mişcării, individual sau în grup.
COMPETENTE SPECIFICE:
Muzică şi mişcare
2.1. Cântarea în colectiv, asociind mişcarea sugerată de text;
2.2. Cântarea în colectiv, asociind acompaniamentul liber;
2.3. Emiterea unor onomatopee asemănătoare cu sunetele din mediul înconjurător, cu durate, intensităţi şi viteză de succesiune diferite
3.1. Manifestarea liberă, adecvată, pe muzică, apelând la diverse forme de exprimare;
3.2. Executarea unui dans cu mişcare repetată, pe un cântec simplu, din folclorul copiilor;
Comunicare în limba română
2.1. Pronunţarea clară a sunetelor şi a cuvintelor în enunţuri simple;
Matematică şi explorarea mediului
3.1. Descrierea unor fenomene/procese/ structuri repetitive simple din mediul apropiat, în scopul identificării unor regularităţi
64 STUDIA 20+, NR 1 2017 ȘCOALA I.A.BASSARABESCU PLOIEȘTI
Arte vizuale și abilităţi practice
2.3. Realizarea de aplicaţii/compoziţii/obiecte/construcţii simple, pe baza interesului direct;
Obiective operaţionale:
O1 - să execute corect exerciţii de respiraţie şi de dicţie;
O2 - să efectueze corect exerciţii de încălzire şi omogenizare a vocilor;
O3 - să recunoască titlurile cântecelor învățate ;
O4 - să interpreteze corect cântecele în cor, pe echipe şi individual; O5 - să execute mişcări libere, apelând la diverse forme de exprimare, în funcție de conținutul şi caracterul muzicii.
Strategii didactice
metode şi procedee: conversaţia, observaţia, explicaţia, experimentul, demonstraţia cu ajutorul exerciţiul muzical, jocul muzical.
a) mijloace de învăţământ: tablă interactivă, materiale audio-video;
b) forme de organizare: frontal, individual, pe grupe.
c) forme şi tehnici de evaluare: observarea sistematică a comportamentului elevilor, aprecieri verbale, autoevaluare .
d) resurse temporale: 45 minute.
e) resurse umane: 36 de elevi
Bibliografie:
1.Ministerul Educatiei si Cercetării-“Programa școlară pentru clasa pregătitoare, I și a II a” , București,2013
MOMENTELE
LECŢIEI
OB.
OP.
CONŢINUTUL INFORMAŢIONAL AL LECŢIEI
STRATEGII DIDACTICE EVALUARE
METODE MIJLOAGE FORME
DE
ACTIV.
1. MOMENT
ORGANIZATORIC
- Asigur condiţii optime pentru buna desfăşurare a lecţiei. Conversaţia Frontal Observare
individuală
3. CAPTAREA
ATENŢIEI
Folosind metoda ciorchinelui le cer elevilor să-mi spună ce
fac în timpul liber.
Jocul Tablă
interactivă
Frontal
65 STUDIA 20+, NR 1 2017 ȘCOALA I.A.BASSARABESCU PLOIEȘTI
4. ANUNŢAREA
TEMEI ŞI A
OBIECTIVELOR
LECŢIEI
Comunic elevilor subiectul lecţiei şi voi enumera obiectivele
într-un limbaj accesibil elevilor.
Conversaţia
Explicaţia
Frontal
Observare
sistematică
5. DIRIJAREA
ACTIVITĂŢII
O1
O2
Anunt elevii ca lecția de azi va fi o lecție concurs.
Elevii sunt împărțiți în 3 echipe (Fluturaşilor, Buburuzelor
şi Vrăbiuțelor). Cel care va răspunde primul la întrebarea
pusă de mine, va putea asculta câteva acorduri dintr-o
melodie pentru a o recunoaşte. Dacă recunoaşte melodia, are
dreptul să „paseze”(să aleagă altă echipă care să interpreteze
melodia) sau să „joace” (să interpreteze melodia). Va fi ales
un elev din altă echipă, dacă primul copil nu a răspuns corect.
Dacă adversarii sunt mulțumiți de interpretare, „soliştii”
primesc flori de primăvară. Echipa care adună cele mai multe
flori, câştigă.
La sfârşit florile sunt aşezate pe panoul folosit la MEM
pentru a-l completa.
Cer elevilor să adopte o poziţie corectă: spatele drept,
rezemat de scaun, cu mâinile pe genunchi.
• Exerciţii de respiraţie
Mirositul florilor
Zboară fulgul
Stinge lumânarea
Ȋncălzirea mâinilor
Umflarea baloanelor
Experiment: umflarea balonului cu ajutorul oțetului şi a
bicarbonatului
• Exerciţiile de dicţie se vor face la început pe formule
vorbite, rar şi apoi din ce în ce mai repede.( Anexa 1).
Conversaţia
Explicaţia
Experimentul
Flori
Frontal
Observare
sistematică
66 STUDIA 20+, NR 1 2017 ȘCOALA I.A.BASSARABESCU PLOIEȘTI
O2
O3
O4
O5
Ex.1:
« Toba bate: bum, bum ,bum
Hai copii cu toţi la drum! »
Ex. 2:
,,Într-un lift pe covoraş
Un pui mic de iepuraş
Plânge că n-are curaj
Să se urce la etaj. »
• Exerciţii de încălzire vocală:.
Cer copiilor să execute după mine următorul exerciţiu pentru
pregătirea vocii. Folosind pianul virtual cer elevilor să imite
sunetele.
Răspundeți la următoarea ghicitoare:
„Cu arome îmbietoare
Pâinea rumenă apare
Din cuptorul dogorit
Cine o scoate mulțumit?”
Cântec: „Brutarii”
Care sunt culorile primare?
Cântec: „Culorile”
Din câte sunete şi din câte litere este alcătuit cuvântul
„elefant”?
Cântec: „Elefantul Cici”
Care sunt părțile componente ale unei plante?
Cântec: „Vine, vine primăvara!”
Câte silabe are cuvântul „vesel”?
Cântec: „Dacă vesel se trăieşte”
Părțile componente ale corpului sunt... .
Cântec: „Chipul meu”
Spuneți un cuvânt asemănător pentru „bate”.
Joc muzical
Demonstrații
cu ajutorul
înregistrărilo
r audio-video
talbă
interactivă
talbă intertivă
grupe
67 STUDIA 20+, NR 1 2017 ȘCOALA I.A.BASSARABESCU PLOIEȘTI
Anexa 1
“Toba bate: bum, bum ,bum
Hai copii cu toţi la drum! »
,,Într-un lift pe covoraş
Un pui mic de iepuraş
Plânge că n-are curaj
Să se urce la etaj.”
Cântec: „Bat din palme”
Porcul, capra, oaia, câinele şi pisica sunt animale.... .
Cântec: „Ferma animalelor”
6. OBŢINEREA
PERFORMANŢEI
ŞI EVALUAREA
O4
Este felicitată echipa câştigătoare şi apreciat efortul tuturor
copiilor.
Fiecare echipă îşi va desemna un reprezentat pentru a lipi
florile pe panou.
Interpretarea în colectiv a unui cântec: „Cap, umeri şi
genunchi”.
Conversaţia
Explicaţia
Individual Autoevaluare
7. ÎNCHEIEREA
LECŢIEI
Aprecierile se fac în funcţie de frecvenţa şi calitatea
răspunsurilor.
Conversaţia
Aprecieri
verbale
68 STUDIA 20+, NR 1 2017 ȘCOALA I.A.BASSARABESCU PLOIEȘTI
Unitatea de învățământ:Școala Gimnazială” I.A.Bassarabescu”
Data:
Clasa: Pregătitoare 2
Propunător: DOBRE CONSTANȚA
Aria curriculară: Arte şi tehnologii
Disciplina: Arte vizuale și abilități practice
Unitatea de învățare: Bine ai venit, Primăvară!
Subiectul lecției: CORONIȚA PRIMĂVERII - tehnici simple de prelucrare a hârtiei
Mijloc de realizare: tăierea și lipirea hârtiei
Forma de realizare: activitate integrată
Tipul lecției: formare de priceperi şi deprinderi
Discipline integrate: AVAP, CLR, MM, DP
Obiective operaționale:
Cognitive:
O1 – să enumere etapele de lucru şi tehnica de decupare / lipire a hârtiei
Psiho-motrice:
O2 –să aplice corect tehnica de decupare / lipire a florilor, a fluturilor și frunzelor pe coroniță, pentru realizarea modelului propus;
O3 -să realizeze lucrările propuse, încadrându-se în timpul optim;
O4 - să coloreze corespunzător florile, frunzele și fluturii conturați;
O5- să manevreze cu ușurință materialele de lucru
Afective:
O6 -să manifeste simț estetic în decorarea coroniței
O7- să aprecieze corect lucrările colegilor și pe cea proprie; COMPETENȚE SPECIFICE VIZATE:
69 STUDIA 20+, NR 1 2017 ȘCOALA I.A.BASSARABESCU PLOIEȘTI
Arte vizuale și lucru manual
1.1. Sesizarea semnificaţiei unui mesaj vizual simplu, exprimat prin desen/pictură/ modelaj/colaj/film/desen animatr;
2.4. Transformarea unui material prin tehnici simple
Dezvoltare personală
2.2. Identificarea şi aplicarea regulilor de comunicare în activitatea şcolară
3.2. Aplicarea unor tehnici simple care sprijină învăţarea şi succesul şcolar
Comunicare în limba română
1.1. Identificarea semnificaţiei unui mesaj scurt, pe teme familiare, rostit clar şi rar
2.4. Exprimarea propriilor idei în contexte cunoscute, manifestând interes pentru comunicare
Muzică și mișcare
2.1. Cântarea în colectiv, asociind mişcarea sugerată de text
3.1. Manifestarea liberă, adecvată, pe muzică, apelând la diverse forme de exprimare
STRATEGIA DIDACTICĂ
METODE ȘI PROCEDEE:conversația, explicația, instructajul, demonstrația, exercițiul, jocul;
FORME DE ORGANIZARE: frontal, independent;
RESURSE MATERIALE: șablon coroniță, planșe cu flori și fluturi, planșă model, foarfece, lipici , computer, fond muzical , videoproiector,leptop
RESURSE TEMPORALE: 35 minute+15 minute activități în completare
RESURSE UMANE:
Bibliografie:
- Curriculum pentru învăţământul primar, Programa școlară pentru Arte vizuale și abilități practice, Clasa pregătitoare, București 2013;
-Organizarea interdisciplinară a ofertelor de ȋnvăţare pentru formarea competenţelor cheie la şcolarii mici, Suport de curs, 2013;
DEMERSUL DIDACTIC
70 STUDIA 20+, NR 1 2017 ȘCOALA I.A.BASSARABESCU PLOIEȘTI
Nr.
Crt.
Etapele
lecției / timp
Ob.
Op.
Activitatea propunătoarei Activitatea
elevilor
Metode și
procedee
Mijloace
didactice
Forme
de
organizare
eev Evaluare
1.
Moment
organizatoric 3 min.
Asigur un climat propice pentru desfășurarea
activității.
Solicit elevilor să execute un joc de mișcare
pe versurile cântecului:
,,Bate vântul frunzele”.
Elevii vor avea
pe bănci
materialele
necesare
desfășurării
lecției de arte
vizuale și
abilități practice.
Execută
mișcările
sugerate de
cântec.
Jocul
Videoproiector
frontal
observarea
2.
Captarea
atenției
2 min.
Citesc elevilor o ghicitoare.
Le solicit răspunsul.
Astazi, in gradina mea
Am vazut dupa perdea
Cum o zana frumusica
Iar da viata la gradina …
Cine-i oare zâna aceea?
Elevii urmăresc un material PPT prin
intermediul căruia vor afla că Zâna
Primăverii îi roagă să îi realizeze o
coroniță care să-i amintească de
activitatea minunată a elevilor, din
această zi.
Elevii ascultă cu
atenție
ghicitoarea.
Răspunsul este:
PRIMĂVARA.
Jocul
Textul
ghicitorii
videoproiector
Frontal
Aprecieri
verbale
71 STUDIA 20+, NR 1 2017 ȘCOALA I.A.BASSARABESCU PLOIEȘTI
3.
4
Anunțarea
temei și a
obiectivelor 1 min.
Dirijarea
învățării
20 min
O1
O2
O3
O4
O5
O6
Anunț elevii că vor face un colaj cu tema:
Coronița primăverii
Intuirea modelului şi a materialelor Prezint lucrarea model – Coronița primăverii
Solicit elevilor sǎ numeascǎ materialele din
care e confecţionat modelul;
Demonstrarea şi explicarea modului de lucru
Prezint elevilor etapele de realizare ale
lucrǎrii, cu ajutorul videoproiectorului:
-colorarea fișelor cu flori, frunze și fluturi;
-decuparea florilor, frunzulițelor și a
fluturilor;
- lipirea acestora pe suprafața pălăriei;
Verbalizarea etapelor de lucru Se vor repeta etapele de lucru.
Solicit efectuarea exerciţiilor pentru
încălzirea muşchilor mici ai mâinilor, iar
apoi le urez: spor la lucru.
,,Închid pumnii și-i desfac/ Degetelor fac pe
plac: Clap, clap, clap!/ Pocnim din degete/
picură ploaia din ce în ce mai tare.
Mâna lebădă o fac / Care dă uşor din
cap/ Lebedele în jur privesc/ Mâinile eu le
rotesc/ Ploaia cade neîncetat/ Vârful
degetelor bat/
Elevii vor asculta câteva ghicitori ,
încercând să identifice florile care sunt
desenate pe planșele lor și pe care le vor folosi
la alcătuirea coroniței.
Elevii ascultă cu
atenție.
Elevii numesc
materialele
primite şi vor
intui modul cum
vor fi folosite.
Elevii lucrează
colaborând între
ei.
Conversația
Instructajul
Demonstrația
instructajul
Exercițiul
Conversația
Fișe cu flori și
fluturi, șabloane
pălărie, foarfece,
lipici
Planșa model
Frontal
independent
frontal
observarea
Aprecieri
verbale
72 STUDIA 20+, NR 1 2017
Realizarea lucrǎrilor de cǎtre elevi Supraveghez modul în care lucreazǎ elevii şi
ofer informaţii suplimentare acolo unde este
nevoie;
Fac observaţii asupra modului de folosire a
materialelor de lucru şi a poziţiei corpului,
asupra acurateţei lucrării.
Le cer elevilor sǎ lucreze cât mai corect şi
estetic, respectând etapele de lucru;
Asigur un climat favorabil lucrului cu
ajutorul unei audiţii muzicale.
leptop
5.
Evaluarea
activității
8 min.
O7
Voi afișa în fața clasei lucrările, realizând
o mică expoziție..
Se vor face aprecieri în funcție de
corectitudinea realizării lucrării, de acuratețea
și încadrarea în timp.
Elevii vin pe
rând și aleg o
lucrare.
Jocul Lucrările
finale ale
elevilor
Frontal Aprecieri
verbale
Medalii
6.
Încheierea
activității
1 min.
Se fac aprecieri individuale şi generale
Elevii ascultă
aprecierile
cadrului
didactic.
frontal
Aprecieri
verbale
7. Activitate
recreativă
Dau tonul cântecelului:Dragă primăvară, bine
ai venit!
Distribui elevilor jocuri puzzle reprezentând
flori de primavara.
Elevii cântă
cântecul
solicitat, iar apoi
vor
asambla jocurile
puzzle primite.
jocul puzzle
videoproiector
independent Observarea
73 STUDIA 20+, NR 1 2017
Ghicitori- Flori de primăvară Cupe albe, sângerii, au pe lujere înfipte, Parc-ar fi niște făclii! Hei, ghicește-le, de le știi!
E o floare-nmiresmată
Cu-o legendă-ndelungată
De Narcis ne amintește
Și de Paști ea inflorește
Voinicel cu haina albă,
Iese primul din zăpadș
și vestește-n toată țara
Că sosește primăvara?
74 STUDIA 20+, NR 1 2017
STUDIA 20+
NR 1, AUGUST 2017