Post on 27-Jun-2015
transcript
prop
riu-
zis,
m
ulti
epis
odic
şi
de
ci
com
plex
ca
de
sfăş
urar
e ep
ică
sau
faţă
de
basm
ul
nuve
list
ic c
are
îngl
obea
ză i
stor
isir
i şi
ele
mul
tiep
isod
ice,
cri
teri
ul î
ntin
deri
i fi
ind
evoc
at,
de a
ltfe
l, şi
de
alţi
cer
cetă
tori
. A
stfe
l, de
şi s
e af
irm
ă, p
e bu
nă d
rept
ate,
că,
dat
orit
ă ex
iste
nţei
lor
ora
le, „
genu
rile
nar
ativ
e fl
otea
ză în
tr-u
n nu
măr
nel
imit
at d
e va
rian
te în
juru
l un
ui n
umăr
lim
itat
de
conf
lict
e” ş
i că
deş
i „o
cla
sifi
care
per
fect
ă ba
zată
pe
form
ă,
conţ
inut
şi
func
ţie
ar f
i cu
gre
u po
sibi
lă”,
din
mot
ive
de s
tudi
u se
acc
eptă
, to
tuşi
, o
împă
rţir
ea p
rodu
cţii
lor
folc
lori
ce n
arat
ive
în b
asm
e („
tale
gen
res”
), l
egen
de (
„leg
end
genr
es”)
şi
pove
stir
i de
spre
exp
erie
nţe
adev
ărat
e („
true
exp
erie
nce
stor
ies”
), î
n in
teri
orul
fi
ecăr
ei c
ateg
orii
făc
ându
-se
o di
stin
cţie
can
tita
tivă
înt
re p
oveş
tile
com
plex
e („
com
plex
ta
les”
) şi
pov
eşti
le s
impl
e („
sim
ple
tale
s”).
Dar
dim
ensi
unea
nu
poat
e fi
un
crit
eriu
dec
isiv
în
deli
mit
area
spe
ciil
or n
arat
ive,
nu
num
ai p
entr
u că
nu
disp
unem
de
unit
ăţi
de m
ăsur
ă co
nven
abil
e, c
i, m
ai a
les
pent
ru c
ă po
vest
itor
ii c
onte
mpo
rani
man
ifes
tă
o te
ndin
ţă d
e „a
brev
iere
” a
prod
ucţi
ilor
fol
clor
ice
cuno
scut
e ca
lun
gi,
com
plex
e, m
ulti
epis
odic
e şi
, eve
ntua
l, de
„lă
rgir
e” a
cel
or s
curt
e, d
ar
ceru
te d
e as
cult
ător
i în
prez
ent.
Pri
vite
ca
fapt
e cu
ltur
ale
vii,
afla
te î
ntr-
un p
erm
anen
t pr
oces
de
schi
mba
re ş
i de
ad
apta
re l
a no
u, n
araţ
iuni
le p
opul
are
cont
empo
rane
tin
d să
se
depă
rtez
e de
„m
odel
ele
clas
ice”
ale
gen
ului
, aş
a cu
m s
unt
aces
tea
cons
erva
te d
e co
lecţ
iile
şi
înre
gist
rări
le m
ai
vech
i, cr
eând
u-se
chi
ar o
cat
egor
ie n
ouă
care
se
opun
e ac
elei
a de
bas
m, e
ste
vorb
a de
aşa
-nu
mit
ele
nara
ţiun
i non
basm
” ca
re, s
e af
irm
ă, ia
u lo
cul „
basm
ului
mur
ibun
d”.
În
aces
t pr
oces
de
în
locu
ire
a un
ei
cate
gori
i (t
radi
ţion
ale)
cu
al
ta
(nou
ă,
cont
empo
rană
),
un
rol
impo
rtan
t jo
acă
med
iul,
cadr
ul
soci
ocul
tura
l, co
ntex
tul
man
ifes
tări
i, pe
de
o
part
e,
şi
men
tali
tate
a,
atit
udin
ea
indi
vidu
lui
şi
a gr
upul
ui,
a in
terp
retu
lui
şi a
aud
ienţ
ei, p
e de
alt
ă pa
rte.
„N
araţ
iuni
le p
opul
are
sunt
sup
use
unor
ast
fel
de s
chim
bări
ese
nţia
le n
u nu
mai
cân
d se
aju
stea
ză d
ifer
itel
or c
ultu
ri ş
i epo
ci, d
ar ş
i atu
nci
când
ele
urm
ează
sch
imbă
ri i
nter
ne î
n ca
drul
ace
leia
şi c
ultu
ri. A
vând
răd
ăcin
ile
în m
ediu
l so
cial
, po
veşt
ile
sunt
ext
rem
de
sens
ibil
e la
ati
tudi
nile
de
grup
şi
indi
vidu
ale;
cu
cât
popu
lari
tate
a lo
r e
mai
mar
e, c
u at
ât v
aria
bili
tate
a lo
r e
mai
mar
e”.
Urm
ărir
ea p
e vi
u a
feno
men
ului
pov
esti
tulu
i la
noi
con
firm
ă as
erţi
unea
de
mai
su
s. O
v. B
îrle
not
ează
, de
pild
ă, c
onse
cinţ
ele
deos
ebit
e pe
car
e pr
imul
răz
boi m
ondi
al le
-a
avut
în g
ândi
rea,
psi
holo
gia
şi m
odul
de
a fi
al l
ocui
tori
lor
din
Tra
nsil
vani
a şi
Mol
dova
de
Nor
d.
Con
frut
area
cu
ev
enim
ente
le
dram
atic
e al
e m
arii
co
nfla
graţ
ii
de
la
înce
putu
l se
colu
lui,
expe
rien
ţele
dra
mat
ice
trăi
te d
e m
ulţi
din
tre
oam
enii
loc
uril
or a
u co
nsti
tuit
su
rsa
a nu
mer
oase
pov
esti
ri c
are
s-au
sub
stit
uit,
cu t
impu
l, al
tor
spec
ii n
arat
ive,
vii
pân
ă la
ace
a da
tă î
n zo
nele
res
pect
ive.
„P
e al
ocur
ea,
scri
e au
toru
l, po
vest
irea
gro
zăvi
ilor
din
răzb
oi d
even
ise
un f
el d
e ob
sesi
e, v
ecin
ă cu
psi
hoza
col
ecti
vă,
încâ
t sp
ecii
le n
arat
ive
trad
iţio
nale
, m
ai c
u se
amă
basm
ul,
alun
ecas
eră
cu t
otul
în
penu
mbr
ă, c
eea
ce a
dus
la
disp
ariţ
ia lo
r di
n re
pert
oriu
l mat
uril
or”.