Post on 21-May-2017
transcript
UNIVERSITATEA ROMÂNO-AMERICANĂ
Facultatea de Economia Turismului Intern şi Internaţioal
IMPORTAŢA AEROPORTULUI JOHN F. KENNEDY ÎN DEZVOLTAREA ORAŞULUI NEW YORK
Profesor coordonator: Ec. Dr. Camelia Gheorghe
Studenţi: Bobleagă Mădălina
Ganea Diana
Mureşan Raluca
Grupa : 511
CAPITOLUL 1 – PREZENTAREA GENERALA A NEW YORK-ULUI
1.1.1. Coordonatele principale ale New York-ului
New York este cel mai important si cel mai populat oras din Statele Unite, reprezentand
una din cele mari zone urbane din lume, cu peste 19,2 milioane de rezidenți pe o arie de 830km²,
impartita in cinci zone: The Bronx, Brooklyn, Manhattan,Queens și insula Staten Island.
Orașul New York este situat în nord-estul Statelor Unite ale Americii, și în sud-estul
Statului New York, la aproximativ jumătatea distanței dintre Washington D.C. și Boston
O mare parte a New York-ului este construită pe cele trei insule ale Manhattanului, Staten Island
și Long Island, astfel suprafața sa fiind dispersată, ajutând la creșterea densității.
New York se întinde pe uscat pe o suprafață de 831,4 km².Cel mai înalt punct din oraș
este Todt Hill din Staten Island, ce se află la 124,9 m deasupra nivelului mării, care este de
asemenea și cel mai înalt punct al coastei de est, sud de Maine.
1.1.2. Cadrul natural
New York-ul are un climat umed continental, din cauza curenților de aer reci ce vin din
centrul Americii de Nord.Iernile în New York sunt reci, dar datorită faptului că este un oraș de
coastă, temperaturile sunt relativ mai ridicate față de cele din interiorul continentului, acest lucru
ajutând la moderarea stratului de zăpadă ce variază între 63,5 și 88,9 cm în fiecare
an.Temperatura oscilează, primăverile și toamnele în New York, aceasta putând să varieze de la
ninsori și vreme rece, la vreme caldă și umedă, deși pot fi zile răcoroase și ploioase. Vara este
umedă și caldă, cu temperaturi de până la 32 °C sau mai mult. Deși, în general, nu este asociat
cu uraganele, New York-ul este vulnerabil acestui tip de fenomene, uraganul din Norfolk și Long
Island din 1821, fiind un bun exemplu.
1.1.3. Structura administrative-teritoriala
Cele cinci zone in care este impartit New York-ul, sunt la rândul lor alcătuite din mii de
cartiere, multe dintre care au propria lor istorie și semnătură. În cazul în care aceste zone ar fi
fost orașe de sine stătătoare, patru dintre ele (Brooklyn, Queens, Manhattan și The Bronx) ar fi
fost printre primele zece cele mai populate orașe din Statele Unite.
The Bronx (pop. 1.373.659) este zona ce se află în cel mai nordic punct al orașului. Este
de asemenea și casa echipei de baseball New York Yankees, găzduind și stadionul
acestora, Yankee Stadium. Cu excepția unei mici porțiuni din Manhattan, și anumeMarble Hill,
The Bronx este singura parte a orașului ce se află pe teritoriul continental al Statelor Unite (toate
celelalte unități administrative Manhattan, Queens, Brooklyn și Staten Island sunt clădite pe
insule) . În The Bronx se poate de asemenea găsi Bronx Zoo, cea mai mare grădină zoo aflată în
interiorul unui oraș, din Statele Unite, acesta ocupând o suparfață de 107,2 hectare și având peste
6.000 de animale. The Bronx este de asemenea și locul de naștere al culturii rap și hip-hop.
Manhattan (pop. 1.620.867) este cel mai dens populat dintre cele cinci zone și locul
unde se pot întâlni majoritatea zgârie-norilor din New York, precum și Central Park. În nord (în
imediata vecinătate a Bronxului) se află cartierul Haarlem. Manhattan este centrul financiar al
orașului și găzduiește sediile multor corporații, Națiunile Unite, precum și numeroase universități
importante. Manhattan este cea mai veche așezare din New-York și poate fi privit ca fiind
nucleul orașului New York. Este amplasat pe o insulă - Manhattan Island.
Brooklyn (sau Kings) (pop. 1.373.659) este cea mai populată zonă administrativă a
orașului, și a fost un oraș de sine stătător până în anul 1898. Brooklyn-ul este cunoscut pentru
diversitatea sa culturală, etnică și socială, și cartierele sale distinctive. Acestă zonă beneficiază de
o plajă ce se extinde pe o suprafață foarte mare, și găzduiește Coney Island, înființat în anii 1870.
Este amplasat pe insula Long Island.
Queens (Populatia= 2,270,338) este cea mai mare zona administrativă („borough”) din
SUA . Primii coloniști europeni au fost olandezii care au înființat o serie de sate și orașe pe
teritoriul actual , astăzi fiind al doilea borough ca mărime din punct de vedere al populație după
Brooklyn. Este amplasat pe insula Long Island.
Staten Island (sau Richmond) ( Pop. 481,613) este cea mai recentă și cea mai puțină
populată zonă din New York (mai puțin de 100 de ani) și este legată de restul metropolei
prin Podul Verrazano-Narrows , ce face legatura cu Brooklyn și prin Feribotul Staten Island ce
face legătură cu Manhattan.
1.2. Cadrul socio-economic
1.2.1. Nivelul general de dezvoltare socio-economică
a) principalele ramuri ale economiei – publicații, îmbrăcăminte, industria chimică, industrie
alimentară, finanțe, asigurări, sănătate, turism, multimedia, IT, textile etc.
In ciuda atentatelor de la World Trade Center, New York City a ramas nucleul national si
international al finantelor si a continuat sa fie centrul global al sediilor centrale ale
marilor corporatii din domeniul finantelor si serviciilor, media, divertisment si
telecomunicatii, productiei si comertului. Sunt de companii naționale își au “casa” în
New York, de la cele financiare, la asigurări sau publicitate. New York City conduce în
topul Fortune 500 al Statelor Unite și peste 1000 dintre cele mai importante companii își
au sediul principal în oraș, incluzând aici 8 dintre cele mai importante 10 companii de
securitate, aproape jumătate din topul 50 al companiile de top de avocatură și peste 200
de bănci, reprezentând fiecare țară importantă a lumii.
Principala ramura a economiei orasului New York este reprezentată de publicație, avand
mai multe case de edituri decat intreaga tara si peste 13.000 de angajati.
Industria textila este foarte puternica, avand sediul in Fashion District (cartierul modei),
langa Times Square si numara peste 100.000 de angajati.
IT si New Media/industria digitala este una infloritoare in ultimii ani, “Sillicon Alley”
fiind denumită zona formată din Upper Manhattan (partea central și de nord a
Manhattanului), Brooklyn, Queens și Staten Island. Dezvoltarea a fost posibilă prin
planul Digital NYC: conectat la întreaga lume , care oferă internet de foarte mare viteză
pentru dezvoltarea comunării în afaceri cu parteneri din întreaga lume.
O altă industrie gigantică a lumii își are sediul principal în New York City, și anume
industria farmaceutică, în partea centrală a orașului găsindu-se cel puțin trei dintre sediile
pricipale ale principalelor companii farmaceutice ale lumii. Acestă ramură mergând în
paralel cu cercetare în domeniul medical și științific.
Turismul contribuie, de asemenea, în mod decisiv la economia New York-ului, alimentat
de campanii extraordinare de publicitate și de promovare. După atentatele de la World
Trade Center, pe amprenta terestră a fostelor clădiri au fost construite cele mai mari
cascade antropizate din America de Nord și un parc de reculegere și, de asemenea, și un
muzeu tribut pentru victimele atentatelor. Pe lângă asta, altă atracție nouă este Turnul
Libertății (Freedom Tower), noul One World Trade Center și complexul din jurul său,
care se va inaugura în 2014 și care va devein astfel cea mai înaltă clădire din emisfera
vestică, cu o înălțime de 1778 feet (anul libertații pentru Statele Unite), adică aproape 542
metri. Majoritatea turiștilor aleg acest oraș pentru a-i experimenta arta și cultura,
rezultând o industrie care numără peste 600.000 de angajați.
Și nu în ultimul rând, industria divertismentului este una înfloritoare, de la producții
cinematografice (Paramount Pictures își are sediul chiar in Times Square), producții de
televiziune, muzică, teatru, showurile de pe Broadway și publicitatea. New York City
este principalul competitor al Los Angeles-ului, având costuri mai mici. 150 de scene și
studiouri de producție ale industriei se află în New York, iar trei dintre cele 5 mari case
de producție muzicală au sediul de afaceri în The Big Apple. 1
b) PIB – 1 358 416 $ (2012) / 1 316 971 (2011) /1 280 307 (2010)/ 1222 447 (2009)2 / 1 215 349 (2008)3
In 2012, contributia la PIB a industriei timpului liber si ospitalitatii a fost de 0.18 %, iar
a transporturilor a fost de -0.2 %
c) rata șomajului: 8.5 % 2012, 8.3 % 2011, 8.6 % 2010,
1 http://www.city-data.com/us-cities/The-Northeast/New-York-Economy.html
2http://www.bea.gov/newsreleases/regional/gdp_metro/2013/pdf/gdp_metro0913.pdf 3 http://www.bea.gov/newsreleases/regional/gdp_metro/2013/pdf/gdp_metro0213.pdf
d) salariul minim/mediu pe economie 8 $/h in 2013 si 2012, 7,25 $/h in 2011, 2010 si 2009.4
1.2.2. Mediul de afaceri
Afacerile care guvernează mediul de afaceri newyorkez sunt deținute de companii vechi,
de renume, de o mare amploare și cu tradiție. Marile corporații multinaționale își au sediul aici,
iar mediul de afaceri mondial își are epicentrul pe Wall street. Una dintre capitalele mondiale ale
finanțelor este, evident, New York.
În ceea ce privește modul de impozitare și taxele pe care trebuie să le plătească
persoanele, acestea depind de mai multe criterii și praguri de impozitare.
Taxa pe venit este de 6.85% și a fost modificată în 2012.
Pe lângă aceasta, există diferite taxe locale, statale și federale pe care fiecare cetățean cu
loc de muncă trebuie să le plătească. Salariile sunt calculate pe oră și se plătesc în formă brută.
Mai mult, corporațiile trebuie să plătească o taxa fixă pe fiecare angajat, în funcție de
pragul salarial.
1.2.3.
Alaturi de inca 8 state importante din Regiunea de Nord-Est, New York, Connecticut, Maine,
Massachussetts, New Hampshire, New Jerssey, Pennsylvania, Rhode Island si Vermont, prezinta
urmatoarele caracteristici:
-Este cea mai mare piata compacta din lume, dupa capacitatea de absorbte, care se intinde pe
o suprafata relative semi-circulara in zona de nord-est a Statelor Unite, populatia fiind de
peste 55,5 milioane de locuitori;
4 http://en.wikipedia.org/wiki/Minimum_wage_in_the_United_States#Territory
-Alaturi de New Jersey, Connecticut si Massachusetts, New York se situeaza intre cele mai
bogate 5 state din SUA, din punct de vedere al veniturilor medii ale populatiei. In New
York, se gaseste cel mai mare numar de orase cu cel mai ridicat venit mediu (16), intre
primele 100 de orase cu venit mediu cel mai ridicat din SUA
Cele 9 state produc la un loc peste 21% din PIB-ul total al Statelor Unite ale
Americii. New York se afla pe primele locuri in ceea ce priveste PIB/locuitor.
Zona de nord-est a SUA incorporeaza o mare diversitate de industrii si de
servicii dintre cele mai profitabile, situate in principal in centrele economice din
statele New York, Conneticut, New Jersey si Massachusetts.
Zona New York- New Jersey are cea mai mare concentrare de importatori si
distribuitori din SUA
In New York se gaseste unul din cele mai mari si mai importante centre
expozitionale din SUA( Jacob K Javits Convention Center) unde au loc aproape
fara intrerupere pe intreg parcursul anului, manifestari expozitionale si
conferinte pe teme de industrie si comert.
New York face parte din elita statelor americane in ceea ce priveste cercetarea-
dezvoltarea in domeniul tehnologiilor de varf
Regiunea Nord-Est este foarte bine deservita de o retea de porturi maritime si
fluviale, precum si aeroporturi internationale.
1.2.4. Educația, sănătatea și serviciile sociale
a) Educatie
Educația în New York este asigurată de un număr mare de instituții publice și private.
Sistemul institutiilor publice din oraș, este cea mai mare din lume, și New York, este resedinta
celor mai importante biblioteci, universități și centre de cercetare din lume. Orasul este cunoscut
indeosebi ca un centru mondial de cercetare in medicina si stiintele vietii.
Sistemul institutiilor de invatamant publice din New York este cel mai mare din
lume. Cel putin 1,1 milioane de elevi invata in peste 1.700 scoli publice, cu un buget de
21$miliarde de dolari.
Pe langa scolile publice, exista aproximativ 900 de scoli private, laice si religioase, unele scoli fiind in topul scolilor independente din tara.
b) Sanatate
Orasul este cunoscut indeosebi ca un centru mondial de cercetare in medicina si stiintele
vietii.
o T OP Spitale din NEW YORK
Bronx: Montefiore Medical Center , St. Barnabas Hospital, Jacobi Medical Center
Children’s Hospital at Montefiore
Bayside: Maimonides Medical Center
East New York: Brookdale HospitalCenter)
Flatbush: Downstate Medical Center
Park Slope/ Brooklyn Heights: Long Island College Hospital
Park Slope: New York Methodist
LongIsland: Roslyn:St.FrancisHospital
Manhasset:NorthShoreUniversitHospital
Mineola: WinthropUniversityHospital
Ston Brook: StonyBrookUniversit Medica Center
New Hyde Park: Long Island
Jewish Huntington: Huntington Hospital
Steven and Alexandra Cohen Children Hospital, New HydeManhattan: Uptown,
Downtown,Midtown,East:NY Langone Medical Center
Uptown,CentralPark/EastSide:Moun Sinai Medical Center
Uptown,East Side: Lenox Hill
Downtown,East Side: Beth Israel
West Side: St. Luke’s – Roosevelt
Downtown: Bellevue Hospital Center
c) Servicii Sociale
5
Serviciile sociale new yorkeze sunt foarte dezvoltate și se impart pe trei categorii:
beneficii și suport care includ: asistență financiară de urgență, ajutoare de șomaj în cazul încetării
serviciului, beneficii și bonificații pentru angajați cu venituri mici, când aceștia îndeplinesc
anumite condiții, bonuri de masă, mese calde, asigurare minumă de sănătate și altele.
A doua categorie include participarea la acțiunile comunității care sunt reprezentate de
activități în folosul comunității, activități de recreație, voluntariat și de donații, iar cea de-a treia
are servicii specifice, cu precădere axate pe asistență pentru familii, femei, bătrâni, persoane cu
dizabilități, persoane fără adăpost, imigranți și veteran.
1.2.4. Caracteristici principale ale populației rezidente
5 http://www1.nyc.gov/nyc-resources/categories/social-services.page
a) Delimitarea populatiei pe categorii de varsta
Potrivit US Census Bureau, in anul 2010, New York a fost al treilea cel mai mare stat ca
populație, după California și Texas, cu o populatie de 19,378,102, o creștere de peste 400.000 de
persoane, sau 2,1%, începând cu anul 2000. Schimbarea populație dintre anii 2000-2006 include
un spor natural de 601779 persoane (1,576,125 nașteri minus 974,346 decese) și o scădere ca
urmare a migrației nete de 422,481 oameni in afara statului. Imigrația din afara Statelor Unite a
dus la o creștere netă de 820388 de oameni, și migrația în țară a produs o pierdere netă de
aproximativ 800,213. Aceasta înseamnă o schimbare foarte mică populație de stat.
Populatia din New York intre anii 2000-2020
Populatia cu varste cuprinse intre 5 si 17 ani (elevi), intre anii 2000-2020
Populatia cu varste peste 65 de ani intre anii 2000-2020
b) Nivel de educatie in anul 2012
La sfârşitul anului şcolar/universitar 2011-2012 au fost înregistraţi 536,7 mii absolvenţi
din toate nivelurile educaţionale. Dintre aceştia, 25,4% au provenit din învăţământul superior,
34,4% din învăţământul gimnazial, 34,9% din învăţământul liceal. Sub 4,5% s-au înregistrat
absolvenţii din învăţământul postliceal şi profesional.
Activitatea educaţională şi de instruire în sistemul de învăţământ a fost asigurată de 245,2
mii cadre didactice, ponderea personalului didactic de sex feminin fiind majoritară în toate
nivelurile de educaţie, cu excepţia învăţământului superior, astfel: în învăţământul preşcolar
(99,7%), primar şi gimnazial (77,0%), postliceal (74,7%), liceal (68,9%), profesional (52,7%).
În instituţiile de învăţământ din mediul urban îşi desfăşoară activitatea didactică 162,5
mii persoane, iar în mediul rural 82,7 mii persoane.
c) Sectoare de activitate
Recensământul SUA din 2012 a raportat că 72,3% din locuitorii din New York posedă o
diplomă de liceu sau echivalentul acesteia, 27,4% din populatia orasului merge mai departe
pentru a câștiga cel puțin o diplomă de licență, iar 11,6% sunt absolventi pe diferite domenii. În
ansamblu, acest lucru ajuta la forta de munca calificata. Pentru statul New York, analiștii pieței
muncii prezic că nu va fi marcată creștere în industria de învățământ și de formare, cu o creștere
de 15,4% dîn posturile disponibile până în anul 2014. Sănătatea și profesiile de asistență
medicală se preconizeaza ca se vor creste pana la 147930 de locuri de muncă, și serviciile sociale
comunitare vor creaste cu aproape 20%. Sectoarele de producție și administrative vor scadea, in
timp ce e sectorul de transporturi sic el agricol va ramane in esenta statica. Ocuparea forței de
muncă de servicii financiare va continua cu o crestere treptată, cu un câștig 11,5% din locuri de
muncă până în 2014.
Un rezumat al datelor privind forța de muncă din zona NewYork, in anul 2012:
Dimensiunea forței de muncă neagricole: 8278500
Numărul de lucrători angajați în:
-constructii si minerit: 329700
-fabricație: 499600
-comerț, transport și utilități: 1582400
-Informații: 289300
-activități financiare: 769700
-profesionale și servicii de afaceri: 1223500
-servicii educaționale și de sănătate: 1358000
-agrement și ospitalitate: 606700
-Alte servicii: 346000
-Guvernul: 1273000
Câștigurile salariale medii ale muncitorilor în industria prelucrătoare: 15.35 dolari (aprilie 2012)
Rata șomajului: 4,5% (aprilie 2012)
1.3 Infrastructura turistică a zonei
In 2011 orasul New York este vizitat de aproximativ 47 milioane de turisti pe an, care
aduc in bugetul local cca 30 miliarde $. Indiferent de evolutiile economiei mondiale strans legate
de criza, in 2011 New York-ul a fost vizitat cu un milion de turisti in plus fata de 2010. Din 47
de milioane, cca 10 milioane de turisti au fost straini, la fel cu 1 milion mai mult fata de 2010.
Acest lucru e imbucurator pentru economia locala, pentru ca turistii straini cheltuie de cca 4 ori
mai mult decit turistii americani. Acei 30 miliarde de dolari veniti in bugetul local in 2011 fac
New York-ul orasul numarul 1 din State, depasind clar Las Vegas-ul si Orlando. Numarul
angajatilor in turism din New York este de 350.000 persoane, iar cei ce activeaza in industiile de
leisure și ospitalitate ajung la 600.000.
*2012 52.7 41.8 10.9 36.96
Marile metropole, actioneaza ca un magnet asupra turistilor. De un lucru putem fi siguri,
turismul devine tot mai sofisticat, turistii tot mai exigenti, mai informati si… destepti.
Desi suna ca un vis, ar fi superb sa inregistram si noi cifre de milioane de turisti veniti in
România. Pina atunci insa, avem foarte mult de lucru!
1.3.1 Ansamblul spaţiilor de cazare
Majoritatea hotelurilor din New York City sunt înscrise și reprezentate de Asociația
Hotelurilor din New York City, organizație comercială. Începând cu 2009, organizația numără
245 de membri, care pun la dispoziție 69 586 de camera de cazare și care au 32 000 de angajați.
Cele 245 de hoteluri sunt localizate astfel: 114 in centrul Manhattanului, între străzile
West 75 și East 39.
Gradul de ocupare a hotelurilor a fost între 85.3% în 2008 și a menținut un trend
ascendent până la 87.6% în 2012. 7
Cazarea costa în medie 250$ pe noapte, în New York City.
Hotelurile sunt împarțite în funcție de zona în care se află și astfel găsim cele mai
importante și mai faimoase: lanțul Hilton, Walforf Astoria și Roosevelt Hotel.
6 http://www.nycgo.com/articles/nyc-statistics-page7 idem
O altă categorie importantă este reprezentată de hotelurile din zonele istorice, iar cele mai
importante sunt Knickerbocker Hotel, Beacon Theater and Hotel și Prince George Hotel.
Cel mai mare hotel din New York City este Hilton New York, cu 47 de etaje si 1980 de
camere si 47 de suituri.
1.3.2. Structura unităților de alimentație
New York City, cea mai mare oras din Statele Unire, în termeni de populatie, este un
paradis gastronomic cu orice tip, cantitate, stil de mâncare sau preț. Există atât de multe
restaurante în cele 5 zone ale orașului, încât ai putea încerca tot câte unul în fiecare zi și tot nu le-
ai încerca pe toate. Orașul are peste 4200 de restaurante, de toate felurile, cu toate specificurile
posibile.
Manhattan
Manhattan are peste 3500 de unități de alimentație. Cel mai mare și mai diversificat
dintre cartiere, Manhattan oferă o gamă largă de opțiuni, de la haute cuisine la fast food-uri
etnice.
Brooklyn
Deși mai mare din punct de vedere geografic, Brooklyn este, în principal, o zonă mai
rezidențială și cu niște comunități mai închegate. Aici se găsesc peste 800 de restarante mai “cu
picioarele pe pământ” și restautante cu specific etnic, mai de cartier.
Queens/Staten Island/Bronx
Cele din urmă zone ale New York City-ului nu sunt prea faimoase pentru opțiunile
unităților de alimentație. Combinate, cele trei adună aproximativ 100 de restaurante, după cum
enunță “New York Restaunts” 8
1.3.3 Sistemul de transport touristic8 http://traveltips.usatoday.com/many-restaurants-there-new-york-city-20663.html
Transporturile publice puse la dispoziție turiștilor sunt foarte bine puse la punct și cu o
rețea bine administrată și eficientă.
Metro Trans Authority – metroul – are legăturile cu cele trei aeroporturi ce opereaza la
periferia orașului New York, și anume principalul: John F. Kennedy, urmat de La Guardia
Airport și Newark Liberty International airport.
Metroul funcționeaza 24 de ore din 24, 7 zile pe săptămână, iar o călătorie costă 2,5$.
Taxiul este extreme de mult folosit, fiind foarte util și sigur, iar o cursa are prețul de
3$/km.
Pentru turiștii doritori să cunoască atracțiile principale ale orașului, este pus la dispoziție
o linie de autobuze supraetajate, la prețul de 50$/nelimitat/zi întreagă, având opțiunea de hop
on/hop off, adică turistul poate coborî pentru a vizita o atracție, ca mai apoi să urce într-un alt
autobus și să își continue vizitarea.
1.3.4 Posibilităţi de distracţie şi agreement
Marile atracții ale New York-ului sunt, fără doar și poate Empire State Building (Statul
New York este denumit și The Empire State datorită poziției geografice și economice de-a lungul
timpului, asemuit cu Imperiul Roman Antic), Statuia Libertătii, Ellis Island, Broadway și ale sale
producții de divertisment, muzee precum Metropolitan, MoMa, Guggenheim, spații verzi ca
Central Park sau Washington Square Park, altele precum Rockerfeller Center si observatorul Top
of the Rock, Times Square și multe altele.
Shopping-ul de lux este un motiv de călătorie către New York, iar Fifth avenue si
Madison Avenue sunt cele mai celebre străzi ale lumii, în materie de cumpărături.
Evenimentele anuale, paradele etnice sau cu ocazia sărbatorilor, Pomul de Crăciun, Sf. Patrick,
concertele estivale din Central Park atrag annual foarte multi turiști.
Evenimentele muzicale precum concerte, festivaluri, decernari de premii ( în fiecare an, Grammy
Awards se decernează la Radio City Music Hall, Video Music Awards etc) adună și ele mulți
turiști.
De asemnea, evenimentele sportive sunt printre motivele principale pentru fanii care
doresc să fie mai aproape de idolii din baseball, fotbal american sau baschet. Echipele principale
sunt Yankees în Bronx, cea mai celebră echipa de baseball din lume, Mets în Queens, Giants
pentru fotbal american și New York Jets de baschet, fiind deținută de rapper-ul Jay-Z, localizată
în Brooklyn.
1.3.5 Atracţii turistice naturale
Din punct de vedere al atracțiilor turistice naturale, putem enumera doar plajele la
Oceanul Atlantic, amenajate în Coney Island si Long island.
1.3.6. Obiective turistice antropice
În ceea ce privește atracțiile antropice, aici putem menționa Grădina Botanică din
Brooklyn, printre cele mai impresionante din lume, Gradina Zoologică din Bronx, cea mai mare
grădină zoo din America de Nord, Central Park și Highline, parcul suspendat ce travereaza
jumătate din partea de vest a Manhattanului, amenajat pe o fostă linie ferată părăsită și nou
amenajatul parc memorial de la World Trade Center, cu cele două cascade subterane, cele mai
mari din America de nord. Deși toate acestea sunt antropozite, prezența și importanța spațiilor
verzi este și ea o atracție turistică.
*New York este, de asemenea, și sediul Natiunilor Unite si centrul finantelor
globale,comunicatiilor si afacerilor.
1.3.7. Campania de promovare a regiunii turistice
Atunci când vorbim de o cifră de turiști de 47 de milioane pe an, campaniile de
promovare sunt doar menite a menține un interes, și nu a-l crea. New York-ul este, în primul
rând, din punct de vedere a-l turismului, un simbol clar al consumerismului, al visului American,
al siguranței de sine și încrederii că totul este posibil. Producțiile cinematografice sau de
televiziune sunt cele care fac, întâi de toate o campanie de promovare constantă, situând acțiunile
filmelor în orașul ce nu doarme niciodată, apoi muzica, cărțile, arta, etc. O astfel de destinație
turistică nu mai are nevoie de prezentări, se spune că fiecare cetățean din lumea civilizată vrea să
ajungă, măcar o dată, în The Big Apple.
1.4. Importanța aeroportului John Fitzgerald Kennedy International în dezvoltarea turismului în zona New Your City
1.4.1. Localizare și conexiuni cu regiunea New York City
John F. Kennedy International Airport (IATA: JFK, CAO: KJFK) se află localizat în
cartierul Queens a New York City-ului și este deținut de către primăria orașului New York și
opeat de către Autoritatea portuară a New York-ului și New Jersey-ului sunt contracte de leasing
și operare pe termene lungi. Se găsește la aproximativ 12 mile, respective 19 km sud-est de
partea de sud a Manhattanului, denumită generic Lower Manhattan.
JFK este cea mai aglomerată poartă internaționala a Statelor Unite ale Americii, având
mai mult trafic internațional decât oricare aeroport din America de Nord. Este, de asemenea, pe
locul trei în țară la valoarea încărcăturii avioanelor cargo ce aterizează aici.
În 2012, aeroportul a avut aproximativ 50 de milioane de pasageri, număr ce îl clasifică
pe locul 17 în lume ca număr și pe locul 6 în Statele Unite. Împreună cu aeroporturile secundare
ale New York-ului, LaGuardia și Newark International, toate operate de către aceeași Autoritate
Portuară, acestea formează cel mai mare sistem aeroportuar din Statele Unite al doilea în lume
după traficul de pasageri, dar și pe primul loc la numărul total de operatori de zboruri.
Aeroportul are 8 terminale, iar in ultimii ani au fost realizate diferite îmbunătățiri la
terminale, au mai fost construite piste și a fost îmbunătățit transportul între terminale.
1.4.2. Scurt istoric al aeroportului
Aeroportul International JFK s-a numit Idlewild Airport, dupa terenul de golf cu acelasi
nume. Acesta a fost construtit pentru a usura treaba aeroportului LaGuardia, care a fost
aglomerat pana aproape de deschiderea JFK-ului in 1939. Construirea aeroportului a inceput in
1934, de catre firme locale, ca de exemplu Edenwald Group, condus de Charles Follini Sr.,
cheltuindu-se in jur de 60 de milioane de dolari, dar doar 1000 arii (400 ha) din suprafata
pamantului au fost utilizate.
Proiectul a fost renumit Major General Alexander E. Anderson Airport in 1943 dupa un
rezident din Queens, care a condus Federalized National Guard, aflata in sudul Statelor Unite si
care a murit in 1942. In martie 1948, consiliul din New York a redenumit aeroportul in New
York International Airport, Anderson Field, dar numele cel mai cunoscut a fost „idlewild” pana
in 1963.
Autoritatea Portuara a inchiriat aeroportul pentru orasul New York in 1947 si continua sa
mentina acest contract de leasing pana azi. Primul zbor comercial al aeroportului a fost pe 1 iulie,
1948.
1.4.3. Prezentarea companiilor aeriene care operează pe aeroportul internațional John F. Kennedy
Peste 60 de companii aeriene operează pe și de pe JFK. Aeroportul reprezintă baza
principal pentru JetBlue Airways și un mare nod al zborurilor operate de către American Airlines
și Delta Airways. În trecut, a reprezentat un nod de circulație pentru Eastern Air Lines, Gemini
Air Cargo, National Airlines, Pan American World Airways și Trans World Airlines. Este unul
dintre cele doar două aeroporturi din America de Nord care au programate constant zboruri
directe către toate cele șase continente locuite.
1.4.4. Oferta de servicii
America este ţara oraşelor orbitoare cu zgârie-nori măreţi şi a cowboy-lor, a mâncării tip
fast food şi a baseball-ului, a falnicelor păduri de răşinoase, a lacurilor alpine şi a vârfurilor
muntoase ascuţite, a deşerturilor sterpe şi a litoralului cu o frumuseţe aparte, şi nu în cele din
urmă a parcurilor naturale.
Tot aici s-au născut şi Los Angeles, Las Vegas, Chicago, Miami, Boston şi New York
City - marile metropole americane unde s-au adunat culturi, gastronomii şi modalităţi de
divertisment de pe întreg mapamondul.
În cele 50 de state la care se adaugă şi districtul federal Cu o populație de peste 312
milioane de pesoane, Statele Unite este nu numai a treia țară ca suprafață din lume, dar și a treia
cea mai populată țară a lumii. Întrucât oameni din toate țările lumii au emigrat cândva sau
continuă să emigeze în Statele Unite, această ţară este și una dintre țările lumii cele mai diverse
din punct de vedere etnic şi cultural.
Ţară joacă un rol dominant în peisajul cultural mondial, fiind renumită şi pentru vasta sa
gamă de destinaţii turistice: zgârie-norii din Manhattan şi Chicago, minunile naturale din
Yellowstone şi Alaska, plajele calde şi însorite din Florida, Hawaii şi California de Sud,
cazinourile din Las Vegas sau faimoasele parcuri naţionale Yosemite şi Grand Canyon.
Printre ofertele de servicii turistice, se pot enumera in principal:
Vizitarea orasului New York, denumit si „Big Apple”
Vizitarea cascadei Niagara si a marilor lacuri din New York
Vizitarea parcului de distractii Disneyland
1.4.6. Politica de personal
Credem ca in orice societate este unanim recunoscut faptul ca valoarea unei administratii
consta nu atit in mijloacele materiale sau financiare de care dispune cit, mai ales, in potentialul
sau uman si daca in agentia publica se foloseste о dirijare deosebita, se manifesta о atitudine
grijulie fata de toate problemele vietii oamenilor, atunci sint asigurate cele mai inalte niveluri de
productivitate a agentiei. Orice organizatie guvernamentala necesita anumite niveluri variate ale
cadrelor profesionale ce pot fi redate mai jos:
Un stat nu poate sa se dezvolte normal, daca nu dispune de о politica de personal bine
chibzuita si echilibrata in administratia publica, care sa functioneze potrivit unor coordonate,
printre care subliniem urmatoarele:
— politica de personal are un rol functional;
— politica de personal se efectueaza cu respectarea stricta a criteriilor etico-morale si
profesionale de apreciere, de distribuire si de promovare a cadrelor;
— politica de personal are un caracter unitar pentru toate autoritatile administratiei publice.
Notiunea de politica de personal in prima acceptiune se refera la principiile si regulile
conform carora se realizeaza incheierea, modificarea sau rezilierea contractului de munca,
precum si drepturile si obligatiile personalului din administratia publica.
In a doua acceptiune, notiunea de politica de personal inseamna instruirea, recrutarea,
promovarea si perfectionarea functionarilor publici si a celorlalti salariati.
Administratia publica locala se va organiza si va functiona conform principiilor de baza
ale autonomiei locale, descentralizarii serviciilor publice, eligibilitatii administratiei publice
locale si consultarii cetatenilor in problemele majore de interes deosebit.
Realizarea obiectivelor si sarcinilor reformei in administratia publica trebuie sa fie
insotita de о politica de personal bine definita.
Serviciul public e in esenta un serviciu de cariera a birocratilor profesionali. Angajarea
lor se face dupa anumite principii si cind analizezi situatia din mai multe tari, observi ca unele
dintre principii trezesc un sir de discutii.
Primul dintre aceste principii care incita cele mai aprige discutii consta in angajarea
functionarilor publici imediat sau in foarte scurt timp dupa finalizarea studiilor respective.
Aceasta procedura in Anglia a fost pusa la indoiala de catre lordul Macauley, care intr-o
cuvintare parlamentara din 23 iunie 1953 spunea: 'Se pare ca nici un fapt n-a fost confirmat mai
plenar prin cazuri sau experienta decit acela ca oamenii care din tinerete se evidentiaza printr-un
comportament anume, aproape intotdeauna isi pastreaza virtutile pina la sfirsitul vietii'.
N-am putea spune ca pe acele vremuri lordul Macauley nu avea dreptate. Opinia
inradacinata cu privire la obiectivitatea examenelor competitive reflecta dorinta de a selecta
functionarii publici dintre cei mai talentati oameni din fiecare categorie si virsta. Parerea oficiala
dominanta in mai multe tari pe parcursul a peste о suta de ani era ca angajatii inteligenti pot fi
instruiti (mai degraba prin tutelare la locul de lucru decit prin instruire oficiala) sa indeplineasca
orice functie si ca nu exista nici о necesitate (cu exceptia cazurilor deosebite) de a angaja oameni
de о virsta mai avansata, cu experienta in anumite profesii. Circumstantele deosebite sau inmultit
in anii celui deal doilea Razboi mondial; pe parcursul lor in majoritatea tarilor din Europa si
SUA serviciul public aproape ca sa dublat dupa numarul de angajati, si multi dintre angajatii
temporari au obtinut functiuni permanente in primii ani dupa terminarea razboiului. insa
principiul general al angajarii imediat dupa finalizarea studiilor a intrat din nou in vigoare treptat
in multe tari chiar indata dupa anul 1945. Asa a fost politica de personal in acele vremuri.
Deliberari foarte serioase se tin timp indelungat in jurul altui principiu, care consta in faptul ca
noilor angajati li se ofera locuri de lucru pentru toata viata, cu exceptia cazurilor de purtare
scandaloasa. Aici trebuie de mentionat ca in majoritatea absoluta a tarilor europene acest
principiu este fixat in constitutie sau in lege.
Al treilea principiu care e frecvent si in dezbaterile curente consta in faptul ca postulantii
erau angajati pentru categorii generale de lucru, dar nu pentru anumite posturi sau chiar anumite
ministere. Dupa cum este stiut, exista numeroase categorii de functiuni cu propria lor structura de
cariera, care au о divizare destul de rigida intre ele. Unele directii de divizare sint orizontale, ca,
de exemplu, cele care divid categoria clericilor de cea a executorilor si a administratorilor. Altele
sint verticale, cu о delimitare distinctive a categoriilor de juristi, statisticieni, ingineri, savanti,
lucratori medicali etc. Fiind numit in functie in cadrul unei categorii, e greu de a te aclimatiza in
alta categorie, desi e relativ usor de a te transfera dintr-un minister in altul sau dintr-o localitate
in alta.
Credem ca aceste principii sint cele mai principale care au stat si continua a fi la baza
politicii de personal. Politica de personal trebuie conceputa atit in sens restrins, cit si in sens larg.
Politica de personal rationala presupune de asemenea masuri treptate de modificari. Anume
treptate, pentru ca practica masurilor radicale si frecvente care au loc in organele administratiei
publice din Moldova conduce la destabilizarea si fluctuatia personalului respectiv, la
neincrederea functionarilor fata de administratia publica. Acea politica de personal este buna
care asigura continuitate relative, stabilitate a celor care lucreaza in administratia publica.
Procesul de reforma politica, economica si sociala, inceput in Republica Moldovadin
1990, se refera in mod prioritar si la administratia publica cu ambele ei
componente: administratia publica centrala si administratia publica locala. Se constata ca acest
proces, prin insasi natura sa, este un complex de actiuni coerente, care se realizeaza treptat, pe
etape, cu obiective si prioritati proprii fiecareia din ele.
Pe plan politic si juridic esenta acestui proces complex este reflectata in multe din
prevederile actualei Constitutii, de asemenea in Legea privind administratia publica locala, care
vizeaza organizarea si functionarea Guvernului Republicii Moldova, precum si a intregii
administratii publice centrale si locale.
Speram ca pe acest fundament juridic se vor constitui institutii noi, democratice, specifice
unei administratii publice moderne racordate in toata plenitudinea sa la principiile statului de
drept bazat pe separarea puterilor in stat.
Politica de personal se realizeaza conform urmatoarelor principii:
a) respectarea ferma a criteriilor etico-morale si profesionale de apreciere, de repartizare si de
promovare;
b) caracterul unitar pentru toate autoritatile administratiei publice;
c) rationalitate.
Politicile si practicile ministeriale, departamentale, municipale de personal sint mai
corecte, mai echitabile si mai intelese de angajati, daca ele evolueaza sistematic, se elaboreaza in
scris si se ofera angajatilor.
Unul dintre primii si cei mai importanti pasi de stabilire a unui program capabil de
administrare a personalului, dupa parerea noastra, poate fi adoptarea cadrului juridic al
personalului care familiarizeaza cetatenii cu regulile si politicile de personal. E de preferat ca in
organele de administratie publica locala sa troneze modul de lucru individual cu angajatii.
De fapt, nu trebuie sa existe nici о municipalitate, nici о comunitate cit de mica fara
politici si practici de personal.
Politica de personal, practicile, regulile si instructiunile trebuie sa-i asigure pe angajati ca
toate desemnarile, promovarile, salariile si alte conditii vor fi bazate pe principiul meritului.
Principiul meritului presupune, fara echivocuri, avantaje datorate exclusiv performantelor si
abilitatilor personale ale colaboratorului. Esential e ca fiecare angajat sa simta sigur ca politicile
practice de personal sint corecte, echitabile si consistente.
Procesul de reforma politica, economica si sociala, inceput in Republica Moldovadin
1990, se refera in mod prioritar si la administratia publica cu ambele ei
componente: administratia publica centrala si administratia publica locala. Apreciem ca acest
proces, prin insasi natura sa, este un complex de actiuni coerente, care se realizeaza treptat, pe
etape, cu obiective si prioritati proprii fiecareia din ele.
Pe plan politic si juridic esenta acestui proces complex este reflectata in multe din
prevederile actualei Constitutii, de asemenea in Legea privind administrarea publicalocala, care
vizeaza organizarea si functionarea Guvernului Republicii Moldova, precum si a intregii
administratii publice centrale si locale.
Speram ca pe acest fundament juridic se vor constitui institutii noi, democratice, specifice
unei administratii publice moderne racordate in toata plenitudinea sa la principiile statului de
drept, bazat pe separatia puterilor in stat.
Administratia publica locala se va organiza si va functiona pe principiile de baza ale
autonomiei locale, descentralizarii serviciilor publice, eligibilitatii administratiei publice locale si
consultant cetatenilor in problemele majore de interes deosebit. Realizarea obiectivelor si
sarcinilor reformei in administratia publica trebuie sa fie insotita de о politica de personal bine
definita.
Politica de personal trebuie inteleasa atat in sens restrans, ciat si in sens larg. Notiunea de
politica de personal in prima acceptiune se refera la principiile si regulile conform carora se
realizeaza incheierea, modificarea sau rezilierea contractului de munca, precum si drepturile si
obligatiile personalului din administratia publica.
In a doua acceptiune notiunea de politica de personal inseamna pregatirea, recrutarea,
promovarea si perfectionarea functionarilor publici si a celorlalti salariati.
Politicile si practicile ministeriale, departamentale, municipale de personal sint mat
corecte, mat echitabile si mat intelese de angajati, daca ele se dezvolta sistematic, se elaboreaza
in scris si se ofera angajatilor.
Unul dintre primii si cei mai importanti pasi de stabilire a unui program capabil de
administrare a personalului, dupa parerea noastra, poate fi adoptarea actului juridic de personal
care ar permite cetatenilor sa cunoasca regulile si politicile de personal.
In organele de administrare publica locala, dat fiind ca angajatii, de obicei, sint bine
cunoscuti de membrii organului de conducere, ar fi bine sa se formeze о tendinta de a lucra
individual cu fiecare angajat.
De fapt, nu trebuie sa existe nici о municipalitate, nici о comunitate cit de mica fara
politici si practici de personal.
Politica de personal, practicile, regulile si instructiunile trebuie sa-i asigure pe angajati ca
toate numirile, promovarile, salariile si alte conditii vor fi bazate peprincipiul meritului.
Principiul meritului cere ca toate actiunile de personal sa fie bazate pe valoarea fiecarui
angajat, si nu pe considerate de partizan, de politica sau alte avantaje nelegate direct de actuala
performanta a muncii.
Esential e ca fiecare angajat sa se simta sigur ca politicile practice de personal sint
corecte, echitabile si consistente.
Recrutarea reprezinta procesul de integrare, incorporare a angajatului in organul de stat.
O buna recrutare este rezultatul interactiunii multor factori care, in afara celor referitori la
avantajul serviciului salariul, stabilitatea postului, posibilitatile de promovare sint: primirea,
comunicarile, receptivitatea la sugestii, reprezentarea.
Pentru a efectua lucrul de recrutare, trebuie sa dispunem permanent de informatii despre
colectiv, despre toti salariatii care manifesta capacitati deosebite, se bucura de succese vadite in
activitatea lor. Cu alte cuvinte, mai trebuie sa cream conditii pentru ca ei sa fie apreciati
permanent, comparind indicii lor cu rezultatele muncii colectivului. Acest lucru nu-i simplu, dar
e necesar, caci numai astfel in selectarea cadrelor putem exclude aprecierea emotionala, putem sa
ne debarasam de principiul 'omul nostru', 'candidat convenabil', care, cu parere de rau, in vremea
noastra e foarte raspindit.
Important este ca persoana responsabila de recrutarea cadrelor sa aiba un grup suficient
de mare de candidati, pentru ca sa poata selecta acele conditii care corespund cel mai bine
cerintelor posturilor pentru care face angajarea.
1.4.7. Strategia de promovare a aeroportului
Priorităţile stabilite pentru perioada 2007-2013se axează pe realizarea
progresivă a performanţei impuse de piaţa transportului aerian privind
interoperabilitatea, standardele şi reglementările aplicabile, cerinţele de
siguranţă şi securitate, respectiv:
- continuarea progresivă a proiectelor de modernizare şi dezvoltare a infrastructurilor
aeroportuare;
- modernizarea infrastructurii şi a echipamentelor de protecţie a navigaţiei aeriene;
- îmbunătăţirea managementului traficului aerian
- dezvoltarea accesului terestru la aeroport prin sisteme de armonizare şi finanţare ad-hoc, cu
participarea tuturor agenţilor implicaţi;
- sisteme de tarifare aeroportuară corelate cu comportamentul ambiental al aeronavelor care
operează;
- stimularea liberalizării şi intrării pe piaţă a noi operatori, acordând prioritate serviciilor
mediului european;
- structurarea de centre logistice aeroportuare pentru transportul de mărfuri bazate pe dezvoltarea
unor platforme multimodale cargo şi sprijinite de centre complementare: parcuri de activităţi
aeroportuare şi terminale pentru încărcătura aeriană. Sistemul de încărcătură aeriană trebuie să
faciliteze prestarea de servicii competitive şi integrate în sistemul de transport intermodal de
mărfuri;
- consolidarea autonomiei în gestionarea aeroportuară şi în participarea la aceasta a comunităţilor
locale (în special normativă) care să faciliteze exercitarea competenţelor statutare în domeniul
aeroporturilor şi participarea lor la gestionare, ca şi adaptarea normelor tehnice de construcţie;
- stimularea concurenţei în prestarea serviciilor în sector;
CAPITOLUL2 - ANALIZA ACTIVITĂȚII TURISTICE ÎN REGIUNEA NEW YORK
2.1. Studiu privind impactul turismului asupra economiei regiunii New York
New York-ul are statutul ca cel mai cunoscut oras al Statelor Unite inca din anul 1790. In
prezent, el este cel mai populat oras din SUA, iar zona sa metropolitana este una dintre cele mai
mari zone urbane din lume. Cu peste 8.3 milioanede rezidenti pe o arie de aproape 800 de km
patrati, este metropola cu cea mai mare densitate din Statele Unite.
De mai bine de un secol, el continua sa fie unul dintre cele mai importante centre culturale,
financiare si comerciale ale lumii. New York este de asemenea considerat unul din cele mai
multiculturale orase ale globul.
Industria turismului din regiunea Americilor este de trei ori mai mare decât industria
constructoare de maşini şi cu o treime mai mare decât industria chimică şi cea a mineritului,
potrivit unui nou studiu al Consiliului Voiajului şi Turismului Mondial (WTTC), sponsorizat de
American Express.
La New York ajung anual circa 40 de milioane de turisti, iar printre principalele atractii
aleorasului se numar aEmpire State Building, Times Square, Radio City Music Hall, Statuia
Libertatii, Ellis Island, Wall Street, cladirea Natiunilor Unite, catedrala St. Patrick, Brooklyn
Bridge etc. Desi multi turisti se gandesc la Manhattan atunci cand vorbesc de
turism la New York, dar exista numeroase alte locuri care merita vizitate:
Coney Island in Brooklyn, Gradina zoologica din Bronx, arenele de tenis de la Flushing
Meadows etc. In New York City exista numeroase parcuri, dintre care cel mai
cunoscut este Central Park, alaturi de care trebuie mentionate Riverside Park,
Battery Park, Bryant Park, Prospect Park, Flushing Meadow-Corona Park,
Washington Square Par.
2.1 a) Evoluția numărului de turiști
ANUL NUMAR TOTAL TURISTI
(mil.)
TURISTI NATIONALI
(mil.)
TURISTI INTERNAT
IONALI(mil.)
SCOPUL VIZITEI
LEISURE(mil.)
BUSINESS(mil.)
2008 47.1 9,5 37,6 31,5 15,6
2009 45.8 37.0 8.8 28,2 17,6
2010 48.8 9,7 39,1 40 8,8
2011 50.9 40.3 10.6 45,2 5,7
2012 52.7 10,9 41.8 44,7 8
Dupa cum se poate observa si in tabelul de mai sus, numarul turistilor sositi la New York,
este intr-o continua crestere, incepand cu anul 2008. Turistii din afara granitelor, sunt majoritari
fata de turistii nationali, dupa cum este afisat si in tabel, in anii 2008, 2010 si 2012.
2.1 b) Evolutia numarului de turisti pe tari de provenienta
PE TARI DE PROVENIENTA(mil.)
ANII francezi elvetieni coreeni nemti englezi
2008 18,2 12,3 4,5 10,4 1,7
2009 15,9 9,7 7,1 0,9 12,2
2010 7,3 6,6 13,9 18,5 2,5
2011 9,8 10,3 12,8 14,4 3,6
2012 16,5 17,7 20,6 14,5 16,6
Dupa cum este afisat si in tabelul de mai sus, turistii din afara granitelor, clasificati pe tari
de provenienta, au fost in numar cel mai mare, in anul 2008, fiind turistii francezi.
2.2 Modificări produse la nivelul numărului de înnoptări
ANUL NUMAR TOTAL TURISTI
(mil.)
TURISTI NATIONALI
(mil.)
TURISTI INTERNATIONALI
(mil.)
2008 47.1 9,5 37,6
2009 45.8 37.0 8.8
2010 48.8 9,7 39,1
2011 50.9 40.3 10.6
2012 52.7 10,9 41,8
Din punctul de vedere al modificarilor produse la nivelul numarului de innoptari, se
observa o predominare din partea turistilor internatinali.
2.3 Durata medie a sejurulu
ANUL NUMAR TOTAL TURISTI
NUMAR INNOPTARI
(mil.)
DURATA MEDIE A SEJURULUI
(mil.)
2008 47.1 2 23,55
2009 45.8 1,5 30,53
2010 48.8 1,3 37,54
2011 50.9 2,1 24,23
2012 52.7 2 26,35
Durata medie a sejurului se calculeaza ca raport dintre numarul total de turisti si numarul
de innoptari. Nu se observa o scadere mai mare decat in primul an. Cel mai apropiat de o scadere
egala cu anul 2008, este anul 2011.
2.4 Densitatea circulației turistice
ANUL NUMAR TOTAL TURISTI
SUPRAFATA
(KM²)
DENSITATEA CIRCULATIEI
TURISTICE
2008 47.1 517 0,091
2009 45.8 421 0,108
2010 48.8 462 0,105
2011 50.9 503 0,101
2012 52.7 512 0,103
Densitatea circulatiei turistice se calculeaza ca raport dintre numarul total de turisti si
suprafata in km². Cea mai mare densitate turistica, se inregistreaza in anul 2008.
2.5 Volumul cheltuielilor turistice
ANUL Volumul cheltuielilor turistice
2008 $32.0
2009 $28.2
2010 $31.5
2011 $34.5
2012 $36.9
2.2. Rolul aeroportului John F Kennedy în creșterea circulației turistice în zona New York
Orice aeroport reprezintă o poartă, o punte de legătură cu o altă lume mai mult sau mai
puțin îndepărtată. Dacă aeroportul este internațional, atunci poarta este deschisă către lumea
internațională. Extinderea si modernizarea aeroportului JFK au dus la cresterea numarului de
pasageri anuali si la cresterea importantei acestuia in aceasta regiune.
2.2.1. Analiza indicatorilor de trafic
În regiunile de control,pe căile aeriene, traficul este controlat de un centru de control regi
onal, în regiunile de control terminal traficul este asigurat decătre controlul de apropiere, iar în z
onele de control de aerodrom, traficul aerian este controlat de către turnul de control deaerodrom.
Indicatorii de traffic ajuta la mentinerea statisticilor legate de respectivul aeroport.
2.2.1.1. Situația mișcărilor de aeronave intre ani 2008 -2012
Curse nationale Curse internationale Total
2008 291,536 145,369 446,086
2009 274,583 145,226 427,266
2010 247,272 142,649 397,217
2011 251,686 148,116 408,005
2012 246,383 149,335 404,658
Se observa o scadere a numarului de curse nationale in perioada 2008 – 2012 cu o
diferenta de 45,153 zboruri. In timp ce numarul zborurilor internationale a avut o crestere de
4034 zboruri.
2.2.1.2. Evoluția numărului de pasageri
Pasageri imbarcati Pasageri debarcati Total pasageri
Nationali Internationali Nationali Internationali
2008 12,734,596 11,214,764 12,656,551 11,186,371 47,792,282
2009 12,047,167 10,950,121 11,968,213 10,949,568 45,915,069
2010 11,824,064 11,588,024 11,580,213 11,521,853 46,514,154
2011 11,884,895 12,016,572 11,878,151 11,903,911 47,683,529
2012 12,138,326 12,658,856 12,078,757 12,416,794 49,292,733
Numarul pasagerilor nationali imbarcati a scazut cu 596270, cel al pasagerilor
internationali a crescut cu 14,44,092. Numarul pasagerilor nationali debarcati a scazut cu
577,794 in timp ce numarul pasagerilor internationali debarcati a crescut cu 1,230,423.
ANII 2008 2009 2010 2011 2012
NYC 60,4% 59.3% 70.4% 72.2% 74.1%
Manhattan 38,2% 36.8% 43.2% 42.2% 34.3%
Booklyn 9.5% 10.3% 8.4% 11.1% 15.6%
Queens 9.3% 9.0% 10.9% 11.6% 15.5%
Long Island 12.1% 5.9% 6.0% 5.3% 2.3%
New Jersey 7.0% 7.3% 6.4% 5.9% 3.6%
Connecticut 5.3% 5.2% 3.7% 2.9% 1.8%
Westchester & Rockland
3.6% 3.3% 1.7% 1.7% 1.4%
Majoritatea pasagerilor provin din New York City cu un total de 74.1% in 2012 in timp
ce Westchester & Rockland a inregistrat doar 1.4% din curse.
ANII 2008 2009 2010 2011 2012
Curse nationale
25,917,271 24,365,227 23,121,814 23,927,120 24,144,045
Curse internationale
22,363,243 21,761,543 22,690,948 23,692,614 24,499,825
Total curse 48,280,514 46,126,770 45,812,762 47,619,734 48,643,870
Cursele nationale au avut o scadere in perioada 2008 – 2012 de 1,773,226 in timp ce
cursele internationale au crescut cu 2,136,582.
2.2.2. Analiza activității economice desfășurate pe aeroportul JFK
2.2.2.1. Evoluția cifrei de afaceri
Cifra de afaceri reprezintă totalul vânzărilor realizate (facturate) pe parcursul unui
exercițiu fiscal.
Conform rapoartelor financiare ale aerportului John F. Kennedy, cifra de afaceri in anul
2008 a fost egala cu 80,321,475 de dolari. Cresterea fata de anul 2007 a fost datorata cresterii
taxelor inchirierii si imbunatatirii contractelor cu companiile aeriene.
Rapoartele financiare din anul 2009 au aratat ca cifra de afaceri a crescut fata de anul
2008, fiind egala cu 83,594,921 de dolari. Acest lucru s-a datorat taxelor impuse de Autoritatea
Portuara.
In anul 2010, cifra de afaceri a crescut fata de anul 2009, datorita taxelor si vanzarilor
care au avut loc in decursul anului respectiv, ajungand astfel la suma de 84,325,643.
Conform rapoartelor din anul 2011, datorita taxelor si vanzarilor de pe aeroport, cifra de
afaceri a fost egala cu 90, 364,593 de dolari.
Rapoartele financiare din anul 2012, prezinta cifra de afaceri in anul 2012, care a fost
egala cu 94,361,946 de dolari, comparativ cu anul 2011 in care cifra de afaceri a fost egala cu 90,
364,593 dedolari. Veniturile brute din exploatare au avut un total de 4,1miliarde de euro în anul
2012, reprezentând o creștere din anul 2011 de 250 de milioane de dolari. Această creștere s-a
datorat in mare parte unei creșteri de 189 millione din veniturile si din taxele Autoritatii
Portuarești si o creștere de 58 milioane din inchirieri de instalatii aeronautice și avantajele
comerțului in port.
2008 2009 2010 2011 2012
Inchirieri $1,079,634 $1,115,652 $1,144,709 $1,150,569 $1,337,372
Taxe de trecere
1,054,801 1,068,105 1,069,785 1,148,061 1,208,730
Taxe de aviatie
816,628 839,327 872,774 895,356 904,666
Parcare si altele
328,220 316,005 321,257 339,131 338,178
Utilitati 169,576 140,817 154,041 154,810 152,945
Proiecte special de obigatiuni
78,693 72,337 71,457 112,553 108,125
Total $3,527,552 $3,552,243 $3,634,023 $3,800,480 $4,0505,016
Cheltuielile de exploatare și de întreținere au avut un total de 2,6 miliarde în 2012, o
creștere de 24 de milioane în comparație cu 2011. Această creștere s-a datorat în primul rând
unor costuri mai mari legate de activitatile din terminal ale facilităților comertului portuar,
creștere a taxelor de închiriere până în principalele orașe, New York și Newark, și contribuții mai
mari la pensile angajatorului.
2.2.2.2. Evoluția veniturilor
Se observa o crestere a veniturilor cu 36,977,464$, din anul 2008 in 2012.
2.2.2.3. Evoluția cheltuielilor
2008 2009 2010 2011 2012
Compensare angajatilor, beneficii
941,289 974,154 $1,022,195 $1,037,681 1,038,243
Servicii contractuale
670,489 683,418 630,438 726,883 749,106
Chirii si 314,722 263,682 418,639 280,237 304,020
taxe
Material, echipamente
274,916 276,830 272,002 219,183 215,937
Utilitati 183,583 168,249 183 826 188,432 174,016
Dobanzi la proiecte speciale
78,693 72,337 71,457 112,553 108,125
Total $2,463,692 $2,438,670 $2,598,557 $2,564,969 2,589447
Din anul 2008 pana in anul 2012 se poateobserva o crestere de 125,755$.
2.2.2.4. Evoluția rezultatului exercițiului financiar
2008 2009 2010 2011 2012
Venitri Totale
$3,527,552 $3,552,243 $3,634,023 $3,800,480 $40,505,016
Cheltuieli Totale
$2,463,692 $2,438,670 $2,598,557 $2,564,969 2,589447
Profit 1,063,860 1,113,573 34,035,466 3,543,511 37,915,569
Conform graficului de maisus, se poateobservacaprofitul maxim estecel din anul2012, cu
vaoareatotala de 37,915,569 dolari.
2.2.2.5. Evoluția rentabilității comerciale
2008 2009 2010 2011 2012
Profit 1,063,860 1,113,573 34,035,466 3,543,511 37,915,569
Cifra de afaceri 80,321,475 83,594,921 84,325,643 90, 364,593 94,361,946
Rentabilitatea comerciala
1,324 1,332 40,361 3,921 40,18
2.2.3. Identificarea relației dintre aeroportul John F. Kennedy și regiunea turistică New York
Industria aviatica a aeroportului John F. Kennedy a ajutat la dezvoltarea economica a
regiunii metropolitane New York – New Jersey., furnizand zboruri nationale si international
catre 200 de orase in 70 de tari, industria contribuind astfel la buna stare a regiunii de 20 de
milioane de oameni.
Operat de Autoritatea Portuara din New York si New Jersey, aeroportul este unul din cele
mai importante din Statele Unite ale Americii, devenind in anul 2012 al 17-lea cel mai aglomerat
aeroport din lume, si al 6-lea din Statele Unite ale Americii, dupa numarul de pasageri. Initial
cunoscut ca Aeroportul Idlewild, a fost redenumit in memori acelui de-al 35-lea presedinte, John
F. Kennedy, in anul 1963. Dupa extinderea si modernizarea acestuia, numarul pasagerilor a
crescut semnificativ.
Regiunea metropolitana New York – New Jersey serveste ca un magnet pentru amatorii
de activitati culturale, si ca un centru global de afaceri. Atractiile culturale ale regiunii, teatrele
renumite mondial, muzeele, restaurantele si locurile istorice, joaca un rol important in atragerea
milioanelor de vizitatori nationali si internationali. Fiind capital financiara a lumii, capacitatea
regiunii de servicii de afaceri atrage vizitatorii interesati de tranzactii financiare importante.
Din milioanele de pasageri ce trec prin regiunea New York – New Jersey, aeroportul JFK
este gazda a aproximativ 40% din vizitatori. Acestia introduce miliarde de dolari in economia
locala prin bunurile si serviciile cumparate.
Permitand traficului de pasageri si bunurilor din toate colturile lumii, industria aviatica
serveste ca un beneficiu economic important regiunii metropolitane in continua dezvoltare. Pe
langa operatiile de zi cu zi, investitiile si impactul turistic, industria genereaza si alte beneficii,
cum ar fi globalizarea. In timp ce economia mondiala creste, si globalizarea se extinde, industria
aviatica continua sa sustina cresterea economica regional pe masura ce traficul aerian isi
mentine planul de dezvoltare pe termen indelungat.
CAPITOLUL 3 - CORELAREA STRATEGIILOR DE DEZVOLTARE DIN DOMENIUL TURISMULUI CU CELE PRIVIND INFRASTRUCTURA DE
TRANSPORT AERIAN ÎN REGIUNEA NEW YORK
3.1. Stadiul actual al implementării proiectelor de dezvoltare regională a turismului
Cunoscut drept oraşul care nu doarme niciodată, New York-ul este unul din cele mai
interesante oraşe din Statele Unite ale Americii. Nu doar pentru faptul că are o paletă
impresionantă de clădiri de tip zgârie-nori, face că oraşul să arate impresionant, ci totalitatea
lucrurilor cuprinse aici. Oricine în lume a auzit de Broadway sau de Central Park.
Turismul este una dintre cele mai importante industrii ale New York-ului, cu mai mult de
40 de milione de turişti anual, atât de pe continentul american cât şi străini.
Majoritatea destinaţiilor include Empire State Building, Statuia Libertăţii, Insula Ellis,
producţiile teatrului Broadway, Metropolitan Museum of Art, parcul Central Park, parada de
Halloween din Greenwich Village etc.
Peste 50,2 de milioane de vizitatori vor fi păşit în New York City până la finalul anului,
atingând astfel un ţel impus de primarul Michael Bloomberg în urmă cu cinci ani. Pe parcusul
anului, New York şi-a menţinut prima poziţie în fata oraşelor Orlando şi Las Vegas, ca cel mai
popular oraş american, a anunat primarul printr-un comunicat de presă, scrie Bloomberg. Din
cele 50,2 milioane de vizitatori, aproximativ 10,1 milioane au venit din alte ţări, cu 4% mai mulţi
decât în 2010. "Asta înseamnă mai mulţi oaspeţi în hotelurile noastre, mai mulţi cumpărători în
magazine, mai mulţi vizitatori în muzee şi spectatori în teatre, mai mulţi oameni în restaurante,
un trafic mai mare al taxiurilor, mai multe avioane şi vase de croazieră în aeroporturile şi
porturile noastre, o mai mare dezvoltare economică," a conchis primarul Bloomberg în cadrul
unei conferinţe de presă ţinută în inima oraşului, Times Square. Actuala administraţie a
promovat turismul în oraş pentru a diversifica sursele economice ale New York-ului în dorinţa de
a crea locuri de munca entry-level şi pentru muncitori necalificaţi. Primăria a deschis centre de
marketing şi publicitate în întreaga ţară, dar şi în străinătate. Suma cheltuită de turişti anul acesta
se va ridica la aproximativ 32 miliarde de dolari până la finele anului, mai mult decât oricare cea
cheltuita de oricare alţi vizitatori din oraşele Americii. În 2006, odată cu alegerea să, noul primar
şi-a propus ca până în 2015 să atragă peste 50 de milioane de turişti anual. Ulterior data limită a
fost mutată pentru 2012. Ca răspuns la creşterea numărului de turişti, în ultimii cinci ani numărul
camerelor de hotel din oraş a crescut cu 24%, până la peste 90.000 camere.
3.1.1. Scurtă prezentare a proiectelor finalizate
New York-ul este una din cele mai mari zone metropolitane ale lumii, unde arhitectura
modernă şi futuristica se îmbină perfect cu aerul tradiţional pe care îl emana străzile
întortocheate ale oraşului. În plus, fiind aglomerat de dimineaţă până târziu în noapte, oraşul
poate fi destul de dificil de parcus. Mai mult decât atât, pentru turiştii străini ce nu au mai fost
niciodată în oraş, poate fi cu totul imposibil de vizitat, pentru că e incredibil de mare şi
obiectivele turistice sunt extrem de multe. Pentru asta există numeroase companii ce le oferă
turiştilor şansa să îşi rezerve un loc într-unul din turul oraşului oferite de ei, pentru a avea o
experienţă plăcută şi pentru a reuşi să vadă cele mai interesante puncte de atracţie din oraş.
New York-ul, capitala neoficială a Statelor Unite ale Americii, un mozaic aproape ireal
de culturi, simboluri şi stiluri de viaţă, reprezintă un punct de referinţă pentru cunoaşterea şi
înţelegerea Statelor Unite ale Americii şi o destinaţie de vis pentru cei mai mulţi turişti care evita
planificarea unei vacanţe în metropola americană din raţiuni financiare. Pentru a veni în sprijinul
acestor turişti, Lonelyplanet.com a realizat topul atracţiilor turistice gratuite din New York.
New York-ul este cunoscut în lume pentru mai multe lucruri – pentru obiectivele turistice
de mare valoare, pentru teatrele şi sălile sale de concerte, pentru viaţa de noapte şi pentru… hot-
dog! Desigur, asta este mâncarea preferată a americanilor şi în New York, se găsesc vânzători
ambulanţi de hot-dog la orice colţ de stradă. Aşadar, o vizită în New York este incompletă dacă
nu gustaţi din delicateţea uneia dintre mâncărurile naţionale ale americanilor. Hot dog-ul nu
reprezintă neapărat un proiect de dezvoltare al New York-ului, ci doar un fel de face cunoscute
mâncărurile tradiţionale ale newyorkezilor.
3.1.2 Planuri și strategii derulate în prezent
New York, unul din cele mai fascinante oraşe ale Americii, beneficiază de numeroase
proiecte de dezvoltare, care vizează rezolvarea actualelor probleme din metropola şi creşterea
atractivităţii sale turistice. În 50 de ani, zonele pline de gunoaie din Manhattan vor fi
transformate în parcuri, Upper East Side va fi un paradis pentru bătrâni iar în râurile Hudson şi
East vei putea înota ca în piscine. Aşa prevăd proiectele aflate în execuţie sau în stadiu de
cercetare, în legătură cu viitorul oraşului New York, conform unei hărţi publicate de New York
Post, scrie Business Insider.
New York Post a publicat recent o hartă, care arata toate proiectele propuse pentru
metropola new-yorkeză şi care vor schimba pentru totdeauna peisajul din "Big Apple". Pe harta
publicaţiei americane, se pot vedea noile proiecte de metrou dar şi proiecte de clădiri, una din ele
de aceeaşi înălţime cu Empire State Building. În ceea ce priveşte zgârie-norii, proiectul Penn
Plaza va fi gata în 2014 şi va fi doar cu 34 de metri mai scund decât Empire State Building, iar
turnurile World Trade Center vor fi refăcute până în 2015. Proiectele de dezvoltare ale oraşului
prevăd şi o nouă linie de metrou, care să unească 2nd Avenue cu Manhattanul de Jos dar şi o
linie de metrou care să unească New York de New Jersey.Actuala zona de gunoaie din Staten
Island va fi transformată în Fresh Kills Park, un concept de spaţiu verde mai mare decât Central
Park, prevăzut a fi finalizat în 2014.
În plus, actualul cartier Queens urmează să fie transformat în Willets Point, o zonă cu
parcuri, şcoli publice şi locuinţe decente.Până în 2046, New York va avea şi un campus de ştiinţe
aplicate, care va genera 6 miliarde de dolari şi pentru al cărui proiect, universităţile din
Stanford,Columbia şi Cornell au depus deja propuneri. Toate acestea, dar şi alte proiecte vizând
creşterea suprafeţei de spaţii verzi, reducerea deşeurilor şi curăţenia oraşului cât şi construirea de
zgârie-nori, care au adus celebritatea oraşului, vor fi implementate până în 2050, urmând să
schimbe faţa oraşului.
Sherry Li, o femeie de afaceri din Long Island, vrea să dezvolte un oraş chinezesc de 2,5
kilometri pătraţi şi 6 miliarde de dolari, lângă New York, în Statele Unite. Li plănuieşte
constuirea unui oraş chinezesc masiv, în Statele Unite, în munţii Catskills din New York, anunţa
dailymail.co.uk. "China City of America", aşa cum ar urma să se numească proiectul, va avea
numeroase spaţii de locuit, un parc de distracţii după modelul Dinsey, o Universitate şi un Oraş
Interzis, toate construite după principiile Feng Shui. Alte planuri includ chiar şi un cazino şi
centre comerciale cu produse chinezeşti. Sherry Li, cea care a gândit planul, spune că proiectul ar
atrage în jur de 6 miliarde de dolari, majoritatea investiţii străine. "Putem să ne gândim la
concept ca la versiunea chinezească a Disneyland-ului, va avea numeroase atracţii pentru
familii", spune ea. Proiectul îşi propune să atragă atât investitori chinezi influenţi, cât şi turişti
dornici să trăiască o experienţă asiatică. Locul ar urma să dea impresia unei călătorii în China, la
doar 90 de minute de New York City. Oraşul va avea 16 clădiri reprezentând fiecare dinastie
chineză, fiecare cu atracţii personalizate, în timp ce o altă zonă ar urma să fie dedicată zodiacului
chinezesc. O parte dintre opozanţii proiectului se tem că întreaga afacere ar putea să fie o
ecrocherie elaborată pentru obţinerea unui număr mare de vize, care ar profita de prevederea EB-
5 din procedurile de acordare a vizelor. Conform acesteia, persoanele străine care investesc
minimum 500.000 de dolari în Statele Unite se pot înscrie pentru a primi cartea verde. "Mie îmi
sună a înşelătorie legată de vizele EB-5", spune Laura Coruzzi, avocat, în timp ce Sherry li,
dezvoltatoarea proiectului spune că "Avem mulţi investitori deja, majoritatea persoane din
China, dar guvernul chinez nu este implicat în niciun fel".
3.1.3 Analiza proiectului
Primarul oraşului New York, are o idee ce vă sporii dezvoltarea regională a oraşului din
punct de vedere turistic : brandingul. Conceptul de branding aplicat ţărilor, oraşelor şi regiunilor
a început să fie utilizat la mijlocul anilor ‘90 cu scopul de a susţine aceste zone geografice în
competiţia lor acerbă din mediul concurenţial. În această eră a “super-brandurilor” nu este nimic
neobişnuit în a considera un oraş, o ţară sau o regiune ca fiind un brand de succes. Ne
confruntăm astăzi cu cea mai comunicativă societate a tuturor timpurilor. Ţările şi oraşele se află
în competiţie pentru atragerea turiştilor. Brandurile facilitează procesul de alegere a oamenilor.
Din această cauză este de preferat ca oraşul să fie condus precum un “brand” comercial cu scopul
de a-i întări identitatea şi valoarea percepută în cadrul unei pieţe dominate de o competiţie din ce
în ce mai acerbă. Oraşele şi regiunile formează un amestec unic de dinamism şi creştere,
modernism şi inovaţie, infrastructură şi tehnologie, atractivitate şi calitate. Ele reprezintă
motoarele dezvoltării culturale şi economice – puternice centre care depozitează resurse
valoroase, dar şi inovaţie. În cadrul acestora, tehnologia avansată şi turismul joacă un rol
important.
În multe cazuri, promovarea turismului se află la baza eforturilor de construire a
brandului pentru ţări, oraşe şi regiuni. Turismul poate crea un brand „umbrelă” care înglobează
eforturi de marketing în direcţia dezvoltării economice, investiţiilor sau exportului. Mult timp,
liderii de pe piaţa turismului au considerat această industrie ca având capacitatea de a vinde o
promisiune intangibilă. Aşa cum, spre exemplu, achiziţionarea unui televizor înseamnă mai mult
decât hotărârea de a cumpăra un ansamblu de metal şi plastic, tot aşa un oraş este mai mult decât
o combinaţie de străzi, atracţii turistice, hoteluri sau restaurante.
Un brand puternic poate contura personalitatea unui oraş şi îi poate conferi
calitate. Un brand adevărat ia în considerare nu doar aspectele „dure”, precum taxele,
infrastructura, cheltuielile, reţelele şi logistică, ci şi aspectele mai „sensibile”, precum
mentalitatea şi toleranţa, arta şi cultura, natura şi starea de sănătate a populaţiei. Un astfel de
brand dovedeşte nu doar calitatea resurselor (precum, pământul, forţa de muncă sau capitalul),
dar şi calitatea vieţii (ambianţa oraşului, serviciile şi posibilităţile oferite în materie de recreere).
New York-ul, spre exemplu, nu se bazează numai pe atracţiile culturale, ci şi pe prezenţa celor
mai importante instituţii financiare incluzând: American Express, Banca Mondială, CityGroup,
Deutsche Bank, United Bank of Switzerland (UBS). Wall Street şi Bursa de Valori New York,
cele mai importante elemente din lumea financiară, au reprezentat mereu factori cheie ai
economiei şi reputaţiei oraşului. Însă, evenimentele de la 11 septembrie 2001 au avut consecinţe
economice dezastruoase asupra New York-ului, dar acestea s-au resimţit şi în celelalte oraşe ale
lumii. Atacul terorist asupra unui oraş aparent „de neatins” şi sigur i-au determinat pe mulţi să se
gândească dacă New York-ul este sau nu cel mai propice spaţiu de locuit. Cu toate acestea,
oraşul american cel mai căutat este New York-ul.
În opinia lui Simon Anholt, expert în domeniul brandingului, aspectele care conturează
brandul unui oraş sunt următoarele: prezenţa, potenţialul, pulsul, locul, oamenii, necesităţile de
bază. Împreună ele formează Hexagonul Brandului de Oraş5. Acesta are în vedere, în principal,
statutul internaţional al oraşului: cât de familiarizaţi sunt oamenii cu anumite oraşe, le-au vizitat
sau ar dori să le viziteze, care sunt motivele pentru care anumite oraşe sunt recunoscute pe plan
mondial, care este contribuţia acestor oraşe la dezvoltarea ştiinţei şi culturii la nivel internaţional
în ultimii 30 de ani.
Paşii necesari pentru realizarea brandingului unui oraş , din punctul de vedere al
primarului oraşului New York:
Aşa cum promotorii bunurilor de consum (precum Coca Cola sau Nike) folosesc
brandingul pentru a crea imagini distincte, tot aşa oraşele aleg aceeaşi metodă pentru
a răspunde unor întrebări cheie:
Pentru ce dorim să fim cunoscuţi la nivel naţional şi internaţional?
Cum se poate diferenţia un anumit oraş de celelalte?
Ce sugerează în mintea oamenilor numele unui oraş?
Care sunt aspectele care fac un anumit oraş unic, valoros şi atractiv pentru
dezvoltarea afacerilor şi pentru atragerea consumatorilor?
Cum se poate transforma acest ideal în realitate?
Răspunsurile corecte la aceste întrebări reprezintă centrul procesului de creare a unei
strategii de brand eficiente. Crearea unei identităţi puternice şi pline de înţeles a brandului
necesită angajament, perseverenţă şi grijă permanentă. În schimb, tocmai acest brand va deveni,
în timp, un atu valoros greu sau chiar imposibil de imitat de către competitori. Unul dintre cele
mai de succes brand din lume este cel al New York-ului. Logo-ul, creat în 1977 de către
designerul Milton Glaser rămâne până astăzi un simbol, o parte a culturii şi o afacere profitabilă
a New York-ului.
Aşa cum preciza primarul oraşului New York, brandingul unui oraş presupune
iniţierea unui proces la care să participe grupuri multiple care au interese în comunitatea locală şi
care să-şi exprime opinia privind oraşul pe care vor să îl aibă: „Brandingul presupune, în primul
rând, idei bune şi modalităţi de acţiune adecvate care să le pună în valoare. Înseamnă, de
asemenea, să-ţi dai seamă asupra aspectelor pe care trebuie să te focalizezi şi a celor pe care
trebuie să le eviţi. Brandingul nu înseamnă doar să spui cât de minunat este oraşul tău, ci
înseamnă să te concentrezi asupra aspectelor pozitive pe care să încerci să le perfecţionezi în
mod continuu. Brandingul presupune, de asemenea, să asculţi opiniile (pozitive sau negative)
rezidenţilor legate de ceea ce cred ei despre oraş.”
Proiectul „Brandingul” s-a derulat în perioada mai-septembrie, urmând ca iniţiatorul sau,
să continue cu această strategie şi în anii următori, deorece a ajutat foarte mult la înţelegerea
dorinţelor locuitorilor, dar şi a turiştilor de pretutindeni şi de asemenea a adus multe beneficii
oraşului.
3.1.4 Oportunități privind dezvoltarea pe termen mediu și lung a turismului în zonă
Deşi New York-ul este marcat de Fifth Avenue şi Madison Avenues, chiar şi cel mai dur
critic nu ar putea găsi un loc în New-York care nu ar merita vizitat. Oraşul se poate lăuda cu
bogăţii culturale, bogaţii naturale, oameni de succes, dar şi cu peste 50 de milioane de turişti
anual. Cu toate acestea, neworkezii sunt cunoscuţi pentru stilul lor de viaţă nu prea sănătos, din
cauza apariţiei fast food-urilor, care au avut un impact mare şi asupra altor continente.
Un proiect ce priveşte alimentaţia sănătoasă şi ajutarea turiştilor, dar şi a locuitorilor
oraşului în a-şi pregăti singuri mâncarea, cred că ar fi ceva nou pentru oraşul New York. Aceştia
vor putea urma nişte cursuri şi vor fi ajutaţi în prepararea mâncărurilor de către bucătari
pricepuţi. Turiştii vor fi stimulaţi prin câştigarea unor premii pentru fiecare preparat gătit.
Un alt proiect privind dezvoltarea New York-ului, este posibilitatea ca turiştii să viziteze
cartierele sărace ale oraşului. New York-ul este cunoscut pentru un ansamblu de atracţii turistice,
dar şi pentru cartierele limitrofe şi în opinia noastră, un astfel de turism ar prinde foarte bine.
3.2. Planuri de modernizer a infrastructurii aeroportuare în aeroportul JFK
Cu 45 de milioane de pasageri anual asteptati pana in anul 2015, obiectivul Programului
de Reamenajare al Aeroportului International John F. Kennedy, este de a echilibra capacitatea
sistemului de acces de la sol, cu capacitatea sistemului aerian pentru a putea imbunatati nivelul
serviciilor pentru pasageri.
3.2.1. Evaluarea proiectelor de dezvoltare finalizate recent
Pentru a putea facilita accesul si de a face fata viitorilor pasageri ce aveau sa vina in
urmatorii ani pe aeroportul JFK, au inceput diferite procese de modificari si modernizari.
a) Modernizarea aeroportului
Lend Lease a castigat in anul 2008, un contract de 170 de milioane de dolari, pentru a renova
si extinde Terminatul 4 din aeroportul JFK. Proiectul include facilitate noi, extinse pe laturile de
est si vest, modernizari ale sistemului de manipulare de bagaje, scari rulante, lift, fundatii de
beton, magazine la nivelul al treilea. De asemenea, se va imbunatati si se va creste nivelul de
securitate in ceea ce priveste siguranta revendicarii bagajelor la punctele de control.
O alta achizitie care ajuta la imbunatatirea securitatii in aeroport o reprezinta noile scanere
avansate, achizitionate in anul 2010, pentru intregul corp, impotriva armelor ascunse si
explozibililor.
b) Extinderea aeroportului
British Airways a nuntat in anul 2008 ca va incepe un proiect ce va dura 18 luni, cu scopul de
a imbunatati facilitatile de la sol ale companiei pe aeroportul JFK, New York, in care a investit
30 miliarde de dolari. Acest proiect a constat in crearea unui pavilion premium pentru check-in
pentru clientii importanti, membrii ai clubului Executive Club Gold, imbunatatirea zonei de
check-in pentru membrii cluburilor Club World si Executive Club Silver, renovarea terasei,
saloanele pentru prima clasa si Concorde si noile galerii care functioneaza acum asemena
torcelor din Terminalul 5 al aerportului London Heathrow.
In anul 2010 au inceput lucrarile pentru largireaTerminalului 3, au marit locurile de parcare,
s-au adaugat 9 porti suplimentare, s-a modernizat locul de recuperare a bagajelor, si s-a facut o
legatura cu Terminalul 2. Aceste extinderi au ca obiectiv atragerea pasagerilor companiilor,
astfel incataerportul JFK sa devina un nod aerian important din New York.
Un alt obiectiv in anul 2009 a fost extinderea pistelor cu suma de 204 milioane de dolari, cu
ajutorul firmei Tutor Perini Corporation. Contractul a fost atribuit de catre New York si de catre
autoritatea portuara din New Jersey, si include extinderea pistei 13R-31L cu 45-50m. Proiectul
mai include si exinderea intersectiei, rularea si crearea unui acces mai mare pentru a imbunatati
circulatia aeronavelor. Pista finalizata va prezenta noi sisteme de alimentare electrica,
iluminarea pistei si infrastructura electrica, cazare pentru viitorii angajati.
O alta achizitie care ajuta la imbunatatirea securitatii in aeroport o reprezinta noile scanere
avansate ,pentru intregul corp, impotriva armelor ascunse si explozibililor, achizitionate in anul
2010.
3.2.2. Prezentarea strategiilor în curs de implementare
Un studio publicat de catre un grup de cercetare urbana sustine ca proiectul pentru
transportul aerian din regiunea New York va depasi semnificativ capacitatea totala in
urmatoarele decenii. Desi in 2010, aeroportul JFK, alaturi de celelalte 2 aeroporturi importante
ale Americii (Newark Liberty si La Guardia), erau considerate cele mai prost organizate, din
punctul de vedere al intarzierilor si anularilor de zboruri, datorita extinderii, aeroportului JFK a
putut demonstra ca poate face fata cererii. Grupul de cercetatori estimeaza ca numarul de
pasageri aerieni care trec annual prin aerportul JFK, va ajunge la 150 milioane de pasageri pana
in 2030.
Noua suprafata a aeroportului a putut gazdui 78 de zboruri pe ora in timpul perioadelor
de varf chiar de la inceput, iar in momentul de fata a ajuns la 236 de zboruri.
3.2.3. Evaluarea impactului proiectului
Datorita proiectantilor, designerilor, inginerilor, si dezvoltatorilor care au participat la
expansiunea aeroportului, si s-au asigurat ca proiectele merg conform planului, datorita
reamenajarii, modernizarii si extinderii, aerportul JFK a devenit unul dintre cele mai bine
organizate aerporturi din lume, cu ajutorul noului turn de control al traficului aerian,
reconfigurarii drumurilor de aeroport, fatadelor terminalelor, modernizarii infrastructirii, dar si
parcarii din jurul acestuia, iar alaturi de personalul de intretinere, se asigura in continuare buna
desfasurare a activitatilor.
“A fost un proiect impresionant de mare” sustine un angajat al aeroportului. “Au fost
provocari in fiecare zi, redirectionarea pasagerilor, mentinerea sigurantei, curateniei si sa fie
luminata intreaga constructie. A trebuit sa mutam concesiile la etajul al treilea pentru a putea
usura dezvotarea proiectelor. Am mutat si birourile companiilor aeriene. A fost afectata fiecare
zona a terminalului.”
“Modernizarea a mers bine, iar noul aspect este un success! Ajuta fluxul de traffic si
creeaza eficienta sporita. Lucraminde aproape cu TSA pentru a imbunatati transferul. Clientii
nostri se bucura pentru ca au saloanele companiilor aeriene si magazine acum situate dincolo de
punctul de control” a mai adaugat acesta.
Directorii aeroportului JFK afirma ca se gandesc sa implementeze un stand interior
pentru taxiuri, si ca acest lucru sa devina un standard in toatea eroporturile.
3.2.4. Provocări actuale privind extinderea activității aeroportului JFK
Fiind un aeroport mai mare, cu un numar important de pasageri, implicit aveau loc un
numar semnificativ de delicte. Datorita noii tehnologii, a scannerelor umane, s-au primit numai
feedback-uri pozitive, numarul a scazut dramatic, iar personalul a putut oferi pasagerilor
siguranta de care aveau nevoie.
JFK poate fi greu de parcurs, personalul aeroportului fiind preocupat de conditiile de
siguranta ale pasagerilor. De aceea s-a marit numarul personalului de securitate care va descuraja
activitatile neadecvate, si s-au instalat camere de supraveghere suplimentare, dotate cu
tehnologie imbunatatita de recunoastere care monitorizeaza activitatea in terminal.
3.3. Conexiuni între planurile de dezvoltare ale regiunii New York și ale aeroportului JFK
3.3.1. Contorizarea elementelor distinctive complementare
Atunci cand spui John F. Kennedy, imediat se face legatura cu New York-ul. Aceste
elemente nu pot fi privite separat. Cand te gandesti la o destinatie pe care ai dori sa o vizitezi, te
gandesti si la conditiile din timpul zborului, la aeroportul pe care aterizezi si la cum o sa te
descurci intr-un loc necunoscut pentru prima data cand pasesti acolo. Astfel, iesirea din aeropoert
trebuie sa fie cat mai usor de gasit si revendicarea bagajelor sa fie cat mai sigura, mai ales pentru
turistii straini ce nu au mai calcat niciodata pe continentul american. De aceea, consideram foarte
importanta ideea de a imbunatatii sistemul de siguranta in aeroport si de a creste nivelul de
securitate in ceea ce priveste siguranta revendicarii bagajelor, cu atat mai mult ca numeroase
companii incurajeaza turistii straini ce nu au mai fost niciodata in New York sa-si rezerve un loc
intr-unul din turul orasului.
Proiectul cu privire la dezvoltarea orasului chinezesc cu 2,5 km² in muntii Catskills din
New York, se afla in stransa legatura cu proiectul privind depasirea semnificativa a capacitatii
totale pentru transportul aerian ce vizeaza aeroportul JFK. Pentru ca cel dintai proiect isi propune
sa atraga si investitori chinezi influenti, pe langa turistii dornici sa traiasca o experienta asiatica,
reorganizarea aeroportului din punct de vedere al intarzierilor si anularilor zborurilor poate aduce
chiar si 150 de milioane de pasageri pana in anul 2030.
3.3.2. Aspecte nefavorabile ale legăturii dintre planurile de dezvoltare
Obiectivul proiectului inceput de catre British Airways in anul 2008, este cel de a atrage
pasagerii comapaniilor, pentru ca aeroportul JFK sa devina un nod aerian important din New
York. Din pacate, acest proiect nu favorizeaza initiativa celor de la Lonelyplanet, deoarece,
Lonelyplanet.com incurajeaza turiştii care evita planificarea unei vacanţe în metropola americană
din raţiuni financiare, sa viziteze obiectivele turistice gratuite. Astfel, aglomeratia poate fi un
punct critic pentru cei care sunt convinsi sa viziteze atractiile turistice din New York, favorizati
fiind doar clientii importanti, membrii ai clubului Executive Club, sau membrii cluburilor Club
World si Executive Club Silver. Din puctu nostru de vedere, investitia de 30 de milioane de
dolari, vizeaza doar favorizarea clientilor importanti si sporeste doar vizitele acestora in New
York.
3.3.3. Realizarea unui raport al plusurilor și minusurilor înregistrate
New York-ul este un oras plin de surprize si oricine a avut ocazia sa-l viziteze, a ramas
placut impresionat. Drept consecinta si faptul ca am inregistrat mai multe plusuri pe baza
proiectelor finalizate si aflate inca in desfasurare. Aeroportul JFK ofera siguranta turistilor, iar
numeroase companii organizeaza turul orasului pentru ca acestia sa poata vizita toate atractiile
turistice din zona, evitand stresul si aglomeratia specifice unui oras. Acest proiect vizeaza turistii
ce nu au mai fost niciodata la New York, astfel eliminand din start problema turistilor in a
exploata un oras nou.
Un alt plus este faptul ca atat aeroportul JFK cat si Sherry Li, o femeie de afaceri din
Long Island, care vrea să dezvolte orasul chinezesc, s-au gandit la marirea numarului de turisti ce
viziteaza New York-ul. Pentru a evita aglomeratia din aeroport, s-a propus un plan pentru
reorganizarea aeroportului din punct de vedere al intarzierilor si anularilor zborurilor, in cazut in
care mai multi turisti vor dori sa viziteze orasul chinezesc in aceeasi perioada.
Proiectului inceput de catre British Airways in anul 2008, este din punctul nostru de
vedere un minus adus atat aeroportului JFK, cat si orasului New York. Acest proiect are ca
obiectiv doar atragerea pasagerilor companiilor prin crearea unui pavilion premium pentru
check-in, pentru membrii ai clubului Executive Club Gold, imbunatatirea zonei de check-in
pentru membrii cluburilor Club World si Executive Club. De aici, poate rezulta faptul ca
aeroportul ofera doar turistilor VIP posibilitatea de a evita aglomeratia, putand sa concluzionam
ca cei care nu au un venit mare si vor doar sa viziteze obiectivele gratuite, sunt in dezavantaj si
acest lucru poate fi o piedica pentru cei care nu doresc sa cheltuie foarte multi bani pentru o
vacanta, biletul pana la New York fiind destul de scump.
CAPITOLUL 4 - ÎMBUNĂTĂȚIRI ADUSE AEROPORTULUI ÎN ULTIMII ANI ȘI VIZIUNEA NOASTRĂ DESPRE VIITOR
4.1. Comunicarea și dezvoltarea aeroportului international John F. Kennedy în secolul XXI
Aeroportul JFK este principala poartă către Statele Unite ale Americii, atât din punct de
vedere al numărului de pasageri, cât și a activității de cargo. Cu peste 50 de milioane de pasageri
anual și două treimi din încărcătura comercială ce sosește pe tărâmul Nord American,
poziționarea acestui aeroport în mintea pasagerilor, clienților, furnizorilor și a cetățenilor
obișnuiți este foarte importantă.
Acesta se poate realiza doar printr-o comunicare cât mai transparentă, cât mai eficientă și
mai promptă. Și fie că vorbim despre serviciile B2C, unde oferirea tuturor informațiilor despre
zboruri, transportul până la aeroport, în interiorul aeroportului, despre controalele de securitate,
porțile de îmbarcare corecte, politica de securitate și control al imigranților aduc o imagine clară
și profesională pentru cei implicați.
Comunicarea B2B este, și aceasta foarte importantă, deoarece furnizorii, companiile
aeriene, companiile de desfășoară activități cargo, de administrare de garaje, de reparații
aeronave trebuie să aibă totul în clar, astfel nu există dubii sau informații eronate ce pot duce la
probleme grave.
Folosirea corecta a instrumentelor de relații cu publicul, de cerere a unui feedback și
încurajare a primirii lui, un management eficieny în tratarea reclamațiilor și rezolvarea lor, o
bună comunicare cu fiecare entitate aflată în imediată vecinătate sau pe alt continent, duce la
păstrarea unei foarte bune reputații.
Deși are aproape 70 de ani de activitate comercială, aeroportul JFK trebuie să fie în
permanență conectat la evenimentele și progresele actuale, să introducă cele mai performante
metode de check-in, de informare în aeroport, control și altele, pentru a oferi o experiență cât mai
plăcută fiecărui pasager.
4.2. Campaniile de CSR și implicarea în protejarea mediului
Viziunea Autorității Portuare a New York-ului este una profund orientată către
comunicatate pe care o deservește, are un rol activ în acesta și manifestă un interes ridicat în
imbunătățirea nivelului de trai. Politicile de protecție a mediului sunt atent avute în vedere în
activitatea zilnică, campanii de informare sunt în desfășurare și preocuparea pentru salvare și
îmbunătățire este una din priorități.
Diferite inițiative au fost începute în întreaga arie a Autorității Portuare, care vizează
programe de schimbare a mediului, a calității aerului, a energiei și ecosistemurilor costale. Altele
se concentrează pe facilitățile pe care le pun la dispoziție cele 8 terminale ale aeroportului, și
anume trenul PATH, poduri și tunele, porturi și spații imobiliare.
Autoritatea Portuară a New York-ului și New Jersey-ului s-a parteneriat, nu cu mult timp
în urmă, cu Toyota pentru a testa o flotp de prototipuri SUV-uri Highlander, folosind în totalitate
combustibil pe bază de hidrogen.
Noile Highlander folosesc carburant special ce produce electricitate prin amestecarea
oxigenului din aer cu hidrogenul în stare gazoasă, formându-se, astfel, în rezervoare o presiune
foarte ridicată. Bioprodusul astfel rezultate este aproape în totalitate pe bază de apă. În loc să
emită gaze nocive, țevile de eșapament ale noilor SUV-uri vor produce mici „bălți” de apă.
Un atfel de automobil poate parcurge 40 de mile fără realimentare, sunt foarte silențioase
și reprezintă un progres foarte important împotriva poluării. AP a introdus aceste automobile în
flota aeroprtului JFK pentru o mai bună protecție a mediului înconjurător, având în prezent peste
85% dintre mașini „verzi”.
De asemenea, Autoritatea Portuară crede cu tărie că a fi proactiv și a păstra relații solide
cu autoritățile federale, statale și locale sunt necesare, așa cum și cu grupurile de comunități și
liderii lor.
Departamentul de Guvernământ și Relații cu Comunitatea reprezintă o importantă resursă
pentru oficialii politici aleși, rezindenții New york-ului și organizațiile comunitare. Staff-ul
profesionist și dedicat este un liant între departamentele AP și comunitate, oferind suport în
crearea și dezvoltarea unor proiecte major, precum Centrul de re-dezvoltare World Trade Center,
la fel ca și activitatea de zi cu zi, desfășurată de angajații săi.
4.3. Sugestiile și concluziile noastre
Atunci când vorbim de unul dintre cele mai importante aeroporturi ale lumii, este foarte
dificil să ne exprimăm ideile pentru inovații, deoarece aproape tot ce s-a putut, a fost făcut și
perfecționat.
La un volum de apr. 50 mil de pasageri anual, totul trebuie pus la punct la un nivel foarte
detaliat, de la primul pas al pasagerului pe aeroport, până la decolare.
Totuși, din experința folosirii aeroportului ca destinație sau loc de plecare, o sugestie
foarte importantă ar fi îmbunătățirea transportului public cu metroul, variantă adeseori aleasă de
pasageri, în detrimental taxiului. Din păcate, în prezent, după folosirea AirTrain-ului, așteptarea
metroului se poate prelungi pânâ la 45 de minute, deloc comfortabil pentru pasageri.
Alte sugestii ar viza mai multe evenimente organizate pe JFK, concerte, lansări de cărți,
CD-uri, un shopping marathon, flash-mob-uri care ar face mai dinamică și mai interesantă
experiența călătoriei.
Deși cu 13 ani în urmă, întreaga lume americană și mondială a fost zguduită de atentatele
de la WTC și transporturile aeriene au fost foarte afectate, prin muncă de reconstrucție,
profesionalism, dedicare și implicare, turismul și trasporturile, precum și alte ramuri ale
economiei newyorkeze și americane și-au revenit, redevenind una dintre destinațile preferate ale
cetățenilor întregii lumi.
Reușind o gestionare a aproape 50 de milioane de pasageri și având un trend ascendant,
putem concluziona că rolul aeroportului este covârșitor și serviciile impecabile sunt cele care
sporesc atractivitatea în rândul clienților. Dacă ne uităm la cifrele turiștilor întregistrați în fiecare
an și aterizările pe JFK, respective 47 de milioane turiști la 50 de milioane de pasageri, putem
spune că fiecare turist ajuns in New York are cel puțin o experiență pe JFK și aceasta trebuie să
fie completă, pentru satisfacția lor.
Bibliografie:
http://www.panynj.gov/airports/traffic-statistics.html
http://www.nyc.gov/html/dcp/pdf/census/projections_briefing_booklet.pdf
http://www.panynj.gov/airports/jfk.html
http://www.jfkiat.com/
http://www.flightstats.com/go/Airport/airportDetails.do?airportCode=JFK
http://newyorkairports.com/
http://www.city-data.com/us-cities/The-Northeast/New-York-Economy.html
http://www.bea.gov/newsreleases/regional/gdp_metro/2013/pdf/gdp_metro0913.pdf
http://www.bea.gov/newsreleases/regional/gdp_metro/2013/pdf/gdp_metro0213.pdf
http://en.wikipedia.org/wiki/Minimum_wage_in_the_United_States#Territory
http://www1.nyc.gov/nyc-resources/categories/social-services.page
http://www.nycgo.com/articles/nyc-statistics-page
http://traveltips.usatoday.com/many-restaurants-there-new-york-city-20663.html
http://www.airportimprovement.com/content/story.php?article=00469
http://www.panynj.gov/corporate-information/pdf/annual-report-2012.pdf
http://www.nycgo.com/research/nyc-statistics-page
http://www.nyc.com/visitor_guide/foreign_visitor_information.75834/editorial_review.aspx