Post on 03-Feb-2017
transcript
GRĂDINIŢA CU PROGRAM PRELUNGIT “CĂSUŢA DIN POVEŞTI”, TG. MUREŞ
PROF.ÎNV.PREŞC. MUNTEAN ANDREEA
COMISIE METODICĂ - 28 februarie 2013
- exersează creativitatea şi
sensibilitatea faţă de realităţile vizuale, ce au
impact cognitiv şi estetic puternic asupra
copiilor
TEHNICA FOTOLIMBAJULUI
Copiii au sarcina de a alege o fotografie care este pentru ei cea mai frumoasă/ interesantă.
Fotografiile sunt dispuse pe o masă.
Se formează un cerc.Fiecare copil îşi prezintă fotografia.
Educatoarea adresează întrebări, iar copiii explică
motivele alegerii.
Anotimpul vara este unul dintre anotimpurile mai puţin explorate organizat de copii. Experienţa dobândită alături de părinţi, în concediu, la munte sau la mare, la pădure, la ţară, poate fi sintetizată în primele zile de grădiniţă, când copiii aduc fotografii din vacanţă.
Sarcina didactică: „Alegeţi una sau mai multe fotografii cu aspecte de vacanţă!”
Respectând etapele de aplicare a metodei, copiii îşi exprimă propriile experienţe şi impresii despre vacanţa mare, aduc chiar detalii privind nisipul, temperatura apei, briza mării, jocurile în apă şi pe nisip, vizitele la delfinariu, spectacolele vizionate etc.
Exemple de mesaje extrase de copii din fotografii:Marea este sănătate / Constructori de o vară, la malul mării / Sănătate pentru un an / Frumuseţile ţării în vacanţa mare / Familia reunită / Hrana este sănătoasă, la bunici acasă
EXEMPLU – Anotimpul vara
CĂLĂTORIA MISTERIOASĂ
Este un joc de imaginaţie prin care copiii sunt
direcţionaţi să se orienteze în
funcţie de poziţiile spaţiale.
Copiii se împart în grupuri de patru.Câte un grup, pe
rând, devine ghidul călătoriei.
Un loc stabilit va constitui punctul de pornire în călătorie.
Fiecare grup îşi alege un
loc în care îşi gestionează materialele
care se găsesc acolo.
Fiecare grup va direcţiona, pe rând,
celelalte grupuri spre locul în care se află
ghidul, mergând pe un traseu conceput în aşa fel încât grupul care a
pornit în călătoria misterioasă să treacă pe la toate celelalte grupuri, înainte să ajungă la ghid.
Atât grupul - ghid (care se află la destinaţie), cât şi celelalte
grupuri la care se opreşte grupul care călătoreşte, vor prezenta un
element semnificativ din activitatea pe care au desfăşurat-
o în locul misterios.
Luând ca exemplu fata moşului din povestea „Fata babei şi fata moşneagului” de Ion Creangă, se poate realiza drumul pe harta poveştii, unde copiii au de parcurs drumul unui personaj din poveste.
EXEMPLU –Educarea limbajului – Tema: “În lumea poveştilor”
Copiii care sunt la Bibliotecă, utilizează cărţi cu poveşti, imagini din povestea analizată, le selectează, le triază, le aşază astfel încât, în timpul prezentări, să fie în câmpul vizual al „călătorilor”Grupul care evoluează la sectorul Construcţii va construi casa moşului, a babei, a Sfintei Duminici, fântâna etc.
La Joc de rol sunt puse la dispoziţie costumaţii adecvate interpretării unor roluri, măşti, alte elemente auxiliare specifice personajelor din povesteLa Artă copiii concep portrete ale personajelor, creează imagini din poveşti, utilizând materialele puse la dispoziţie
Grupul-ghid va direcţiona grupul-călător folosindu-se de poziţiile spaţiate astfel: Mergi înainte 2 paşi, deplasează-te apoi spre dreapta 3 paşi şi mai mergi 2 paşi înainte!Atunci când nu s-a apreciat corect distanţa, ghidul revine cu comanda „Stop!”şi reîndrumă grupul astfel: înapoi doi paşi, spre stânga un pas, înapoi 3 paşi etc.
CVINTETUL
Este o tehnică de reflecţie ce constă în crearea a cinci versuri, respectând cinci reguli, în scopul de a sintetiza
conţinutul unei teme abordate.
Primul vers este format dintr-un singur cuvânt, ce denumeşte subiectulAl doilea vers este format din două cuvinte care definesc caracteristicile subiectului (2 adjective)Al treilea vers este format din trei cuvinte, care exprimă acţiuni (verbe la gerunziu)Al patrulea vers este format din patru cuvinte şi exprimă starea copilului faţă de subiectAl cincilea vers este format dintr-un cuvânt şi arată însuşirea esenţială a subiectului
Exemple de cuvinte
obţinute în activitatea pe grupuri:
Maşină, nouă, sidefată,Oprind, rulând,
alergând,Mă atrage, mă încântă,
Minunata
Broscuţe, sprintene, jucăuşe,
Înotând, sărind, stropind,
Mă trezesc, mă obosesc,Zgomotoasele
Flori colorate, parfumate
Răsărind, crescând,Mă îmbată şi mă
încântă,Parfumatele
TEHNICA
PUZZLE
Se formează grupuri de câte trei copiiAşezarea spate în spate a două scaune condiţionează desfăşurarea, fiecare copil stând la o măsuţăÎn partea laterală a celor doi stă al treilea copil
Unul dintre copii este emiţătorul Al doilea copil este receptorul Al treilea copil este observatorul
Puzzle este un joc-exerciţiu ce constă în reconstituirea unei
imagini din forme, figuri, piese, a unei propoziţii din cuvinte, a unui
cuvânt din silabe.
EXEMPLU –Cunoaşterea mediului – Tema: “Anotimpul toamna”
Se dă semnalul de începere prin orice semnal sonor.
Copilul - emiţător indică locul fiecărei piese de puzzle, iar
copilul – receptor aşază piesele după indicaţiile primite.
Exemple de indicaţii ale emiţătorului: „figura care conţine floarea mare albastră se aşază în dreapta-jos, lângă ea, în partea stângă aşază figura care conţine trei frunze galbene.”Exemple de întrebări care pot fi adresate de receptor: „Mai sunt forme care conţin frunze?”, „Este soare în tablou?”
Calitatea activităţii noastre la clasă este „cartea de vizită” din care „banalul şi rutina” trebuie şterse din cartea de căpătâi a
copilăriei, „Grădiniţa”.Reţeta este să avem curaj,
dorinţă, încredere în noi şi în metode, „nebunie”, nepăsare faţă
de sceptici. Succes!
Bibliografie: Georgeta, Puiu, Metode interactive de grup, Editura Arves, Timişoara, 2012 Breben, S., Activităţi bazate pe inteligenţe multiple, Editura Reprograph,
Craiova, 2004 Crenguţa, Lăcrămioara, Oprea, Strategii didactice interactive, Editura Didactică
şi Pedagogică, Bucureşti, 2009 Cerghit, Ioan, Metode de învăţământ, Editura Polirom, Iaşi, 2006 Vrăjmaş, T., Şcoala şi educaţia pentru toţi, Editura Miniped, Bucureşti, 2004