Post on 25-Dec-2019
transcript
MEMORIU DE PREZENTARE
pentru Proiectul
,,Exploatarea minereurilor auro-argentifere din
perimetrul Certej, jud. Hunedoara”
Octombrie
2013
1
I. DENUMIREA PROIECTULUI
Denumirea proiectului:, EXPLOATAREAMINEREURILOR AURO-ARGENTIFERE DIN
PERIMETRUL CERTEJ, JUD. HUNEDOARA”
II. TITULAR
- S.C.DEVA GOLD SA., cu sediul administrativ în localitatea Certeju de Sus, str.
Principală nr. 89 jud. Hunedoara, CUI RO 10381352, nr. de ordine în Registrul Comerţului
J20/994/24.12.1997
- Adresa poştală: loc. Certeju de Sus, str. Principală Bl. A jud. Hunedoara
- Persoană de contact: director general Nicolae Stanca, ţel. 0254233680, fax.
0254233682.
III. DESCRIEREA PROIECTULUI
1. Rezumatul proiectului
Proiectul minier ,,Exploatarea minereurilor auro-argentifere din perimetrul Certej” a
fost evaluat din punct de vedere al procedurilor de reglementare în etapele de avizare
SEA , respectiv EIA, proceduri care s-au incheiat cu emiterea avizului de mediu nr. 5
din 30.04.2010 respectiv a acordului de mediu nr.8/05.07.2012.
Menţionăm că în timpul derulării acestor proceduri conform legislaţiei în vigoare la
data desfăşurării, au fost solicitate şi obţinute şi alte avize din partea altor autorităţi
dintre care amintim :
- Acordul nr.58 din 24 februarie 2011 de funcţionare în siguranţă pentru
soluţia tehnică prevăzută în proiectul tehnic „Barajele de la exploatarea
minereurilor auro-argintifere din perimetrul Certej, jud. Hunedoara” cu
amplasarea pe valea Măcriş (afluent al râului Certej), bazinul hidrografic
Mureş, în zona comunei Certeju de Sus, judeţul Hunedoara
- Acordul nr.58/2 din 25.07.2013 de funcţionare în siguranţă pentru soluţia
tehnică prevăzută în proiectul tehnic „Barajele de la exploatarea minereurilor
auro-argintifere din perimetrul Certej, jud. Hunedoara” cu amplasarea pe
valea Măcriş (afluent al râului Certej), bazinul hidrografic Mureş, în zona
comunei Certeju de Sus, judeţul Hunedoara
- Avizul nr 58 din 21.02.2011 privind documentaţia tehnică Referat de
expertizare-avizare a proiectului proiectul tehnic „Barajele de la exploatarea
minereurilor auro-argintifere din perimetrul Certej, jud. Hunedoara” cu
amplasarea pe valea Măcriş (afluent al râului Certej), bazinul hidrografic
Mureş, în zona comunei Certeju de Sus, judeţul Hunedoara
- Avizul nr. 58/2 din 18.07.2013 privind documentaţia tehnică Referat de
MEMORIU DE PREZENTARE
pentru Proiectul
,,Exploatarea minereurilor auro-argentifere din
perimetrul Certej, jud. Hunedoara”
Octombrie
2013
2
expertizare-avizare a proiectului proiectul tehnic „Barajele de la exploatarea
minereurilor auro-argintifere din perimetrul Certej, jud. Hunedoara” cu
amplasarea pe valea Măcriş (afluent al râului Certej), bazinul hidrografic
Mureş, în zona comunei Certeju de Sus, judeţul Hunedoara
- Aviz de gospodărire a apelor nr.84 din 25 mai 2012
- Aviz Direcţia Generală a Patrimoniului Cultural Naţional Direcţia
Monumentelor Istorice şi Arheologie
- Avize de securitate la incendiu
- Aprobarea Planului de gestionare a deşeurilor de către Agenţia pentru
protecţia mediului Hunedoara
- Avizarea Planului de gestionare a deşeurilor de către ANRM Bucureşti – aviz
nr.400658/14.02.2012
- Aviz Romsilva nr.1951/13.02.2012
În cadrul procedurii EIA au fost prezentate autorităţilor de mediu spre analiză şi alte
documentaţii precum:
Studiul de risc pentru barajele iazurilor de decantare de la exploatare
minereurilor auro-argentifere de la Certej,
Raport de securitate
Plan de urgenţă internă
Plan de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale
Impactul potenţial în context transfrontieră
Impactul cumulat al proiectelor de la Certej şi Roşia Montană
Proiect tehnic de Închidere
Plan de încetare a activităţii
Plan de refacere a mediului
Plan de monitorizare
Toate aceste documentaţii au fost evaluate şi analizate de către autoriţăţile de mediu şi
au stat la baza luării deciziei de emitere a acordului de mediu şi emitere a acordului de
mediu nr.8/05.07.2012 pentru proiectul mai sus menţionat.
MENŢIONĂM CĂ FAŢĂ DE DATELE PROIECTULUI CARE AU STAT LA
BAZA EMITERII ACORDULUI DE MEDIU NR. 8/05.07.2012 SE VA MODIFICA
AMPLASAMENTUL UZINEI DE PROCESARE ÎN LIMITELE PERIMETRULUI
PUZ APROBAT;
Încadrarea în indicii urbanistici aprobaţi, schemele şi fluxurile funcţionale,
dotarea şi echiparea construcţiilor, inclusiv soluţiile de asigurare, branşare şi racordare
a acestora la infrastructura râmân aceleaşi ca în proiectul pentru care s-a emis acordul
de mediu nr 8-05.07.2012
Proiectul minier ,,Exploatarea minereurilor auro-argentifere din perimetrul Certej”
prevede Continuarea ș i dezvoltarea activităţii miniere din comuna Certeju de Sus, judeţ
Hunedoara, ceea ce implică exploatarea ș i dezvoltarea carierei existente, extracţia metalelor
MEMORIU DE PREZENTARE
pentru Proiectul
,,Exploatarea minereurilor auro-argentifere din
perimetrul Certej, jud. Hunedoara”
Octombrie
2013
3
preţioase de aur ș i argint din minereu, depozitarea controlată a rocilor sterile ș i a deș eurilor
provenite din procesare precum ș i alte obiective privind dezvoltarea economică a zonei (căi
de acces, reţele utilitare, protecţia mediului ș i altele).
Perimetrul minier Certej, jud. Hunedoara este localizat în partea de sud-est a Munţilor
Metaliferi, făcând parte din aşa numitul patrulater aurifer Săcărâmb – Brad - Roşia Montană -
Baia de Arieş şi este situat în aproprierea localităţii Hondol, în partea central-sudică a bazinului
neogen Brad-Săcărâmb, la cca. 20 km NE de municipiul Deva.
Harta zonei de amplasare se prezintă în Anexa 1.1.
Zăcământul din perimetrul Certej se află localizat conform fişei perimetrului, pe teritoriul
administrativ al comunei Certeju de Sus, localitatea Bocşa Mică.
Perimetrul proiectului propus are următoarele coordonate în sistem STEREO 70:
INVENTAR DE COORDONATE
Sistem de proiecţie: stereografic 1970
Pct. E (m) N (m) Pct. E (m) N (m)
1 346103.16 503214.3 19 346240.76 500523.21
2 345936.49 502443.36 20 346352.50 500691.80
3 345820.34 502260.79 21 346493.46 500693.74
4 345771.55 502166.7 22 346641.76 500693.46
5 345825.56 502107.63 23 346733.76 500781.2
6 345462.54 501744.2 24 346854.02 500727.35
7 345416.91 501672.29 25 346950.43 500740.15
8 345120.12 501532.05 26 346991.55 500843.17
9 345056.18 501431.76 27 347048.84 500814.07
10 345016.18 501323.29 28 347128.58 501044.2
11 345014.66 501071.96 29 347226.94 501055.42
12 345032.69 500925.36 30 347231.34 501114.21
13 344987.42 500786.85 31 347148.31 501137.81
14 345224.35 500633.45 32 347094.68 501204.76
15 345620.96 500475.17 33 347098.21 501454.61
16 345934.66 500281.27 34 347038.75 501538.19
17 346028.42 500268.73 35 346905.66 501669.56
18 346224.86 500312.31 36 346907.91 501758.16
INVENTAR DE COORDONATE
Sistem de proiecţie: stereografic 1970
Pct. E (m) N (m) Pct. E( m) N (m)
37 346872.41 501848.38 46 345991.3 503580.21
38 346783.48 501896.53 47 346006.36 503646.33
39 346851.63 502179.09 48 346388.03 503851.56
40 346777.81 502363.48 49 346324.02 504062.4
41 346781.16 502507.62 50 345705.88 504082.27
42 346872.6 502680.94 51 345311.61 504063.76
43 346934.92 502867.21 52 345272.01 503822.19
44 346665.17 503165.68 53 345246.30 503587.86
45 346614.3 503592.75 54 345607.34 503392.01
Zonarea proiectului
Suprafaţa aferentă proiectului de 456,2 este organizată arhitectural – urbanistic, conform
bilanţului teritorial astfel:
MEMORIU DE PREZENTARE
pentru Proiectul
,,Exploatarea minereurilor auro-argentifere din
perimetrul Certej, jud. Hunedoara”
Octombrie
2013
4
suprafaţa utilizată pentru lucrări aferente proiectului 300,5 ha, respectiv 65,87 %;
suprafaţa utilizată în zona de protecţie perimetrală obiectivului 155,7 ha,
respectiv 34,13 % (pe această suprafaţă nu se schimbă folosinţa actuală a
terenului).
Folosinţa actuală ș i propusă a terenurilor aferente proiectului este prezentată în tabelele de
mai jos:
FOLOSINŢA ACTUALĂ SUPRAFAŢA (ha)
PĂDURI 187, 0
FÂNEŢE 30,7
TERENURI ARABILE 5,3
ZONE PENTRU LOCUINŢE 18,7
CĂI DE COMUNICAŢII 3,2
ZONE INDUSTRIALE 55,6
SUPRAFAŢA TOTALĂ 300,5
Folosinţa propusă a terenurilor
Nr.
Crt.
LOCAŢIA SUPRAFAŢA (ha)
ZONA INDUSTRIALĂ (INCINTA) PRINCIPALĂ
1. Cariera Certej 62,8
2. Halda Nord 32,6
3. Halda Sud 40,2
4. Incintă - Uzina de preparare 20,9
5. Drumuri acces (în afara uzinei) 6,9
6. Construcţii edilitare (în afara uzinei) 0,2
7. Halde sol vegetal 7,7
8. Zone de protecţie între obiective (zone verzi) 65,3
TOTAL Zona industrială (incinta) principală 236,8
ZONA INDUSTRIALĂ (INCINTA) SECUNDARĂ
9. Iazuri de decantare sterile flotaţie şi sterile IAZ DE DECANTARE
STERILE DE CIANURAŢIE
63,6
TOTAL ZONĂ INDUSTRIALĂ 300,5
Zona perimetrală de protecţie 155,7
SUPRAFAŢA TOTALĂ STUDIATĂ 456,2
Obiectivele proiectului sunt: cariera Certej, cariera de andezit, haldele de steril, haldele de
sol vegetal, barajele iazurilor de decantare, iazurile de decantare, uzina de oxigen, depozitul
de explozivi ș i uzina de preparare.
Lucrările corespunzătoare obiectivelor proiectului se vor realiza în etape:
o Lucrări executate în faza de construcţie (unele activităţi de construcţie vor
continua şi în timpul perioadei de exploatare)
o Lucrări executate în faza de exploatare.
o Lucrări în faza de închidere
o Lucrări Postinchidere
Lucrări executate în faza de construcţie ș i exploatare
MEMORIU DE PREZENTARE
pentru Proiectul
,,Exploatarea minereurilor auro-argentifere din
perimetrul Certej, jud. Hunedoara”
Octombrie
2013
5
A. Defrişarea terenurilor
Se va face etapizat pe obiective şi pe faze de execuţie cu solicitarea şi obţinerea actelor de
reglementare pentru scoaterea temporară a suprafeţelor ce vor fi afectate de implementarea
proiectului.
Suprafaţa propusă pentru defriș are, statutul acesteia ș i etapele de defriș are pe ani ș i
obiective sunt prezentate în tabelele de mai jos:
MEMORIU DE PREZENTARE
pentru Proiectul
,,Exploatarea minereurilor auro-argentifere din
perimetrul Certej, jud. Hunedoara”
Octombrie
2013
6
STRATEGIA DE DEFRIŞARE CE VA FI APLICATĂ ÎN PROIECTUL, EXPLOATAREA MINEREURILOR AURO-ARGENTIFERE, DIN
PERIMETRUL CERTEJ, JUDEŢUL HUNEDOARA”
N
r.
C
rt
.
DENUMIRE OBIECTIV Suprafaţ
a
Totală de
defrişat
Proprietate Statutul defrişărilor Etapa de defrişare
Stat Privată Scoatere
definitivă
din FFN
Ocupat
temporar din
FFN
Construcţie Operare
11ani
(ha) (ha) (ha) (ha) (ha) (ha) (ha)
1 Cariera Certej 28,34 - 28,34 28,34 - 5,20 23,14
2 Halda Nord şi construcţii anexe 9,20 - 9,20 - 9,20 7,55 1,65
3 Halda Sud şi construcţii anexe 11,01 - 11,01 - 11,01 0,58 10,43
4 Uzina de procesare 1,55 - 1,55 - 1,55 1,55 -
5 Iaz sterile de flotaţie şi
construcţii anexe 62,90 37,73 25,17 - 62,90 12,23 50,67
6 Iaz de decantare sterile de
cianuraţie şi construcţii anexe 36,00 36,00 - 36,00 - 8,82 27,18
7 Căi de comunicaţie – drumuri 5,25 2,40 2,85 5,25 - 5,25 -
8 Construcţii edilitare - - - - - - -
9 Halde de sol vegetal - - - - - - -
1
0
Cariera de andezit, Valea
Măcrişului” 10,86 10,86 - 10,86 - 4,13 6,73
TOTAL 165,11 86,99 78,12 80,45 84,66 45,31 119,80
MEMORIU DE PREZENTARE
pentru Proiectul
,,Exploatarea minereurilor auro-argentifere din
perimetrul Certej, jud. Hunedoara”
Octombrie
2013
7
ETAPELE DEFRIŞĂRILOR DE PĂDURE
N
r
.
C
r
t.
DENUMIRE
OBIECTIV
SUPRAFAŢ
A
TOTALĂ
DE
DEFRIŞAT
ETAPELE DE DEFRIŞARE
Cons-
Trucţ
ie
Operare (11ani)
TOTA
L
11 ANI
An
1
An
2
An
3
An
4
An
5
An
6
An
7
An
8
An
9
An
10
An
11
(ha) (ha) (ha) (ha) (ha) (ha) (ha) (ha) (ha) (ha) (ha) (ha) (ha) (ha)
1 Cariera Certej 28,34 5,20 23,14 0,82 - 3,83 - - 2,43 3,0 8,06 5,00 - -
2 Halda Nord şi
construcţii anexe 9,20 7,55 1,65 1,65 - - - - - - - - - -
3 Halda Sud şi construcţii
anexe 11,01 0,58 10,43 0,17 - 3,34 1,58 1,0 2,34 1,0 1,0 - - -
4 Uzina de procesare 1,55 1,55 - - - - - - - - - - - -
5 Iaz sterile de flotaţie şi
construcţii anexe 62,90 12,23 50,67 7,67 7,50 5,50 5,50 5,50 4,50 4,00 4,00 3,50 3,00 -
6 Iaz de decantare sterile
de cianuraţie şi
construcţii anexe
36,00 8,82 27,18 3,18 3,50 3,50 2,50 2,50 2,50 2,50 2,50 2,50 2,00 -
7 Căi de comunicaţie –
drumuri 5,25 5,25 - - - - - - - - - - - -
8 Construcţii edilitare - - - - - - - - - - - - - -
9 Halde de sol vegetal - - - - - - - - - - - - - -
1
0
Cariera de andezit,
Valea Măcrişului” 10,86 4,13 6,73 - 0,92 1,47 3,38 0,96 - - - - - -
TOTAL suprafaţă defrişată 165,11 45,31 119,80 13,49 11,92 17,64 12,96 9,96 11,77 10,50 15,56 11,00 5,00 -
MEMORIU DE PREZENTARE
pentru Proiectul
,,Exploatarea minereurilor auro-argentifere din
perimetrul Certej, jud. Hunedoara”
Octombrie
2013
8
Fazele de lucru pentru realizarea lucrărilor de defriș are
A) Pregătirea parchetului (a suprafeţei bine delimitate).
B) Recoltarea lemnului, care cuprinde fazele de doborâre, curăţare de crăci ș i de fasonare
parţială (secţionarea coroanei sau părţi din coroană) a arborilor.
C) Colectarea lemnului, care cuprinde fazele de scos (colectarea de la cioată prin târâre a
trunchiurilor, arborilor cu părţi din coroană ș i a coroanei secţionate) ș i de apropiat (transport
prin semitârâre până la depozitele primare temporare).
D) Curăţirea suprafeţei parchetului de crăci ș i resturi de exploatare.
E) Lucrări de fasonare, sortare ș i depozitare a lemnului în depozitele primare temporare pe
suprafeţe destinate în acest scop, pe suprafaţa de exploatat sau în afara acesteia, situate la
acces auto.
F) Transportul lemnului fasonat cu autovehicule din depozitele primare temporare la
depozitele finale special amenajate.
B. Lucrări la haldele de sol vegetal
Haldarea solului ș i construcţia haldelor se va face respectând tehnologia clasică de haldare
pentru asigurarea stabilităţii acestora, cu trepte, taluze şi asigurarea unghiului de aşezare
naturală al pământului.
C. Lucrări premergătoare execuţiei barajelor iazurilor de decantare:
În vederea realizării barajelor se vor executa în prealabil următoarele lucrări:
Galeria de preluare a apelor pr. Măcriş, pe sub barajele principale.
Galeria se execută chiar pe albia pârâului, cu o secţiune semi-îngropată în stâncă. Intrarea în
galerie a apelor din pârâu se va face prin bazine de liniştire. Lungimea galeriei pe Valea
Măcrişului va fi de 2400 m.
Galeria principală va fi construită în două faze:
- în prima fază se vor construi tronsoanele de galerie de sub barajul sterile de flotaţie
şi barajul sterile de cianuraţie şi se prelungeşte de la baza fiecărui baraj până la
extremitatea zonei de inundare;
- în faza a doua se prelungesc tronsoanele de galerie până la limita amprentei finale
a zonei de inundare a celor două iazuri.
Preluarea apelor din pârâuri, torenţi ș i a celor ce se scurg pe versanţi
În galeria principală, pe perioada construcţiei, se vor racorda conductele laterale din ţeava de
oţel, îmbrăcată în beton, cu diametre între 0,3 – 0,6m.
După înălţarea iazului şi ajungerea lui la cota finală aceste conducte îşi pierd funcţionalitatea,
apele pluviale fiind colectate de canalele de gardă perimetrale.
Conductele laterale vor urmări talvegul văii.
MEMORIU DE PREZENTARE
pentru Proiectul
,,Exploatarea minereurilor auro-argentifere din
perimetrul Certej, jud. Hunedoara”
Octombrie
2013
9
Bazine de liniştire – intrare galerii
Bazinele de liniştire preiau apa din pârâul pe care sunt amplasate din zona amonte.
Bazine de liniştire – intrare drenuri
Bazinele de liniştire pentru preluarea apei în conductele laterale se vor executa în rocă,
deoarece sunt provizorii.
Canale de gardă la iazurile sterile de flotaţie şi iaz steril de cianuraţie
Canalele de gardă ce s-au proiectat la iazul sterile de flotaţie sunt de formă dreptunghiulară şi
în funcţie de apele ce le vor prelua şi care apoi se descarcă au fost calculate hidraulic pe mai
multe zone şi tronsoane cu secţiuni şi lungimi diferite.
Canalele vor fi pereate cu dale din beton.
Cele două batardouri pe cele două ramuri ale pr. Măcriş vor fi executate din material local de
consistenţă argiloasă şi se amplasează amonte faţă de limita amonte al barajului starter.
D) Construcţia barajelor din anrocamente
Baraj principal din anrocamente Iaz sterile de flotaţie se va realiza în etape, astfel:
Barajul de iniţiere (starter),
Supraînălţări succesive.
Barajul principal se execută din anrocamente.
Barajul de iniţiere (starter) al iazului de flotaţie se amplasează pe pârâul Măcriş, cu axă la
circa 550m amonte de confluenţa dintre pârâul Măcriş şi afluentul de dreapta, Pârâul lui
Avram.
Barajul se realizează din anrocamente (andezite nedegradabile) în straturi succesive de (0,50 –
0,75) m care se compactează cu compactor vibrator lis, până la atingerea parametrilor
rezultaţi din pista experimentală.
Taluzul amonte este protejat cu 3 straturi filtrante, şi anume:
- filtru grosier de 1,50 m grosime realizat din piatră spartă
- filtru fin de 1,50 m grosime realizat din pietriş şi nisip
- Peste filtrul fin se aşeză un geotextil şi o geomembrană din PEHD, pentru
impermeabilizarea barajului.
Baraj principal din anrocamente iaz de sterile de cianuraţie se va realiza în etape, astfel:
Barajul de iniţiere (starter),
Supraînălţări succesive
Barajul de iniţiere (starter) al iazului de sterile de cianuraţie se amplasează la confluenţa
dintre primele două văi care formează pr. Măcriş, la cota 741,00mdM.
Barajul se realizează din anrocamente (andezite nedegradabile) în straturi succesive de (0,50 –
0,75) m care se compactează cu compactor vibrator lis, până la atingerea parametrilor
rezultaţi din pista experimentală.
Taluzul amonte este protejat cu 3 straturi filtrante, şi anume:
MEMORIU DE PREZENTARE
pentru Proiectul
,,Exploatarea minereurilor auro-argentifere din
perimetrul Certej, jud. Hunedoara”
Octombrie
2013
10
- filtru grosier de 1,50 m grosime realizat din piatră spartă
- filtru fin de 1,5 m grosime realizat din pietriş şi nisip
- peste filtrul de protecţie fin se aşeză un geotextil şi o geomembrană din PEHD,
pentru impermeabilizarea barajului.
Supraînălţare Baraj iaz sterile flotaţie la cota finală
Supraînălţarea barajului la cota finală se realizează în etape, prin supraînălţări succesive a
barajului de iniţiere – starter.
Supraînălţările barajului principal, pentru realizarea iazului de decantare a sterilelor rezultate
din procesul de flotaţie, se realizează din anrocamente (andezite nedegradabile) în straturi
succesive de (0,50 – 0,75) m care se compactează cu compactor vibrator lis, până la atingerea
parametrilor rezultaţi din pista experimentală.
Taluzul amonte al supraînălţărilor este protejat cu 3 straturi filtrante, şi anume:
- filtru grosier de 1,50 m grosime realizat din piatră spartă cu dimensiuni până la 70
mm
- filtru fin de 1,5 m grosime realizat din pietriş şi nisip
- filtru de protecţia antierozională de 1,5 m grosime
La supraînălţările pe verticală (cote 670 – 707,0 m) se va prevedea un geotextil de separaţie
între tranşele de supraînălţare. În vederea încastrării barajului este necesară curăţirea amprizei
prin îndepărtarea tufişurilor şi arborilor şi a materialului vegetal, precum şi o parte din rocă
alterată sau slab fixată. În versant se vor realiza trepte de înfrăţire cu lăţimea de (1,50 – 2,0) m
şi înălţimi de (2,0 – 3,0) m.
Baraj de închidere laterală iaz sterile flotaţie
Barajul de închidere a unei zone cu cote sub nivelul iazului de flotaţie (între cotele 670 şi
707m) se va amplasa pe versantul stâng, la obârşia primului afluent al pr. Măcriş situat
imediat amonte de barajul principal.
Barajul de închidere laterală este format din:
- Barajul de iniţiere
- 4 supraînălţări de câte 5m şi o supraînălţare de 7m ale barajului, cu ridicarea
succesivă a coronamentului la cotele: 685,00m, 690,00m, 695,00m, 700,00m, şi
707,00m.
Barajul se realizează din anrocamente (andezite nedegradabile) în straturi succesive de (0,50 –
0,75) m care se compactează cu compactor vibrator lis.
Corpul central al barajului este realizat din argilă, care asigură etanşarea barajului. Argila este
protejată cu 2 straturi filtrante în aval, şi anume:
- filtru grosier de 1,50 m grosime realizat din piatră spartă
- filtru fin de 1,5 m grosime realizat din pietriş şi nisip
Supraînălţarea barajului de închidere laterală se realizează în etape prin supraînălţări
succesive a barajului de iniţiere
La supraînălţările pe verticală, în amonte (cote 685.0 – 707,0 m) se va prevedea un geotextil
de separaţie.
MEMORIU DE PREZENTARE
pentru Proiectul
,,Exploatarea minereurilor auro-argentifere din
perimetrul Certej, jud. Hunedoara”
Octombrie
2013
11
Baraj închidere amonte iaz flotaţie
Barajul de închidere amonte iaz de flotaţie se amplasează pe pr. Măcriş, la circa 950 m
distanţă de barajul principal, măsurată pe firul apei.
Barajul se realizează din anrocamente (andezite nedegradabile) în straturi succesive de (0,50 –
0,75) m care se compactează cu compactor vibrator lis.
Paramentul amonte (spre iazul sterile de cianuraţie) este protejat cu filtru de protecţie
antierozională de 1,5 m grosime. Peste filtrul de protecţie antierozională se aşeză un geotextil
şi o geomembrană din PEHD, pentru impermeabilizarea barajului. În vederea fundării
barajului este necesară curăţirea amprizei prin îndepărtarea tufişurilor şi arborilor şi a
materialului vegetal, precum şi o parte din rocă alterată. În versant se vor realiza trepte de
înfrăţire cu lăţimea de (1,50 – 2,0) m şi înălţimi de (2,0 – 3,0) m.
Baraj supraînălţare la cota finală iaz decantare sterile de cianuraţie
Barajul de supraînălţare la cota finală iaz de decantare sterile de cianuraţie se realizează în
etape prin supraînălţări succesive a barajului de iniţiere – starter.
Supraînălţările barajului se realizează din anrocamente (andezite nedegradabile) în straturi
succesive de (0,80 – 1,00) m care se compactează cu compactor vibrator lis.
Taluzul amonte este protejat cu 3 straturi filtrante, şi anume:
- filtru grosier de 1,50 m grosime realizat din piatră spartă
- filtru fin de 1,5 m grosime realizat din pietriş şi nisip
- filtru de protecţia antierozională de 1,5 m grosime
La supraînălţările pe verticală (cote 790 – 810,0 m) se va prevedea un geotextil de separaţie.
E) Canalul de colectare şi evacuare a apelor exfiltrate iazuri de decantare sterile
Apele de exfiltraţie din iazuri vor fi colectate într-un canal la baza barajului şi evacuate spre
un bazin de stocare situat în aval de baraje . Din bazinul de stocare apele vor fi pompate
înapoi în iazuri, de unde, împreună cu apa decantată din iaz, vor fi recircuitate în incinta
uzinei de preparare.
Apele exfiltrate din iazuri se vor colecta în canale cu menţiunea că pe tronsonul amonte al
canalului (imediat aval de baraj), la fiecare supraînălţare a acestuia, se va adânci albia
canalului până la baza fundaţiei barajului pentru a se asigura captarea integrală a apelor
exfiltrate din baraj. Acest tronson se va reface la fiecare supraînălţare a barajului.
- adâncimea canalelor trebuie să corespundă cu adâncimea fundaţiei barajului: ~3,0
m în albie
- taluzul dinspre baraj al canalelor va fi permeabil, din pereu uscat de piatră brută
- fundul şi taluzurile dinspre versanţi vor fi impermeabile: săpate în rocă sau din
pereu de piatră brută, rostuit cu mortar de ciment. Funcţie de adâncimea la care se află rocă de
bază.
F) Canale de colectare şi evacuare ape pluviale iaz sterile de flotaţie şi cianuraţie
Colectarea şi evacuarea apelor pluviale provenite din scurgerile de pe versanţi iazului sterile
de flotaţie se va face pe canalele de pe versantul stâng şi pe versantul drept. Evacuarea apelor
pluviale se face direct în albia pr. Măcriş.
Colectarea şi evacuarea apelor pluviale provenite din scurgerile de pe versanţii iazului sterile
MEMORIU DE PREZENTARE
pentru Proiectul
,,Exploatarea minereurilor auro-argentifere din
perimetrul Certej, jud. Hunedoara”
Octombrie
2013
12
de cianuraţie se va face pe canalele de pe versantul stâng şi pe versantul drept. Evacuarea
apelor pluviale se face direct în iazul de flotaţie.
G) Lucrări de descopertă - Cariera Certej
Pregătirea zăcământului Certej pentru exploatarea în carieră se asigură prin săparea lucrărilor
miniere la zi, a tranşeelor de deschidere şi a celor de pregătire.
În cariera Certej vor exista mai multe tipuri de tranşee şi anume:
tranşeea principală (drumul principal de acces) care asigură accesul de la suprafaţă
spre orizonturile de lucru ale carierei servind pe tot parcursul exploatării rezervei
tranşeea de pregătire care creează frontul iniţial pentru extragerea treptei (se sapă
din tranşeea principală)
tranşeea specială, este o tranşee de legătură care are un rol auxiliar, asigură
deplasarea materialului rulant şi a utilajului din carieră
Proiectul carierei cuprinde două rampe principale de acces cu pantă de 1: 10, una deserveşte
zona de Vest iar cealaltă deserveşte zona Centrală, Intermediară şi de Est.
Pregătirea pentru exploatare a carierei se va face, în prima fază, prin înlăturarea materialului
alterat ce se găseşte pe treptele existente, concomitent cu realizarea drumului de acces la
treptele superioare proiectate, pentru deschiderea acestora.
După executarea lucrărilor principale de deschidere a câmpului de exploatare la zi, se trece la
săparea tranşeelor de pregătire.
Lucrările de decopertare se execută treptat, respectiv solul vegetal şi deluviul. Lucrările de
deschidere şi pregătire a rezervelor pentru exploatare se vor executa în avans faţă de operaţiile
de exploatare pentru asigurarea frontului de lucru.
H) Lucrări de amenajare pentru Halda Nord şi Halda Sud
Amenajarea fundamentului
Drenuri pe fundamentele haldelor Nord şi Sud
Ziduri de sprijin la cele două halde
Captare şi evacuare ape din ampriza haldei Nord respectiv haldei Sud
Captare şi evacuare ape din ampriza haldei Nord
Are ca scop canalizarea pr. Corănzii pe zona Hălzii Nord, pentru a evacua controlat debitele
pr. Floroaia şi Pârâul lui Toader, afluenţi ai pr. Corandă cu următoarele construcţii:
- Galeria de evacuare sub Halda Nord
-Construcţii amonte galerie respectiv aval de galerie
-Canale de gardă
Bazine de stocare ape acide nr. 1 şi nr. 2
Conform STAS 4273, bazinele de stocare a apelor acide sunt construcţii hidrotehnice, clasa
de importantă este IV, iar conform STAS 4068/2 acestea se calculează la debitul maxim de
5%.
MEMORIU DE PREZENTARE
pentru Proiectul
,,Exploatarea minereurilor auro-argentifere din
perimetrul Certej, jud. Hunedoara”
Octombrie
2013
13
Aceste bazine vor fi amplasate în aval de halda de steril Nord, au fost proiectate să colecteze
scurgerile de la o ploaie cu asigurarea de 5%. Apa din scurgeri care rezultă din halda de steril
Nord va fi direcţionată prin intermediul canalelor de gardă într-un bazin de decantare a
sedimentelor, bazin care va micşora viteza apei de scurgere şi va permite sedimentarea
suspensiilor. Bazinul de decantare va avea dimensiunile de 12m x 6m x 4,1m. Preaplinul
bazinului de decantare va fi colectat prin intermediul canalului de evacuare în bazinul de
stocare ape nr. 1. Bazinul de decantare va fi din beton, necesitând întreţinere periodică pentru
îndepărtarea sedimentelor acumulate, sedimentele vor fi transportate în iazul de decantare
sterile de flotaţie. Bazinele de stocare ape acide nr. 1 şi nr. 2, sunt construcţii subterane
deschise, din beton armat protejat antiacid.
Bazinul de stocare nr.1 al haldei de steril Nord va avea capacitatea utilă de 3.000m3 şi
dimensiunile L x B x H = 81m x 18,5m x 2m.
Bazinul de stocare nr.2 al haldei de steril Nord va avea capacitatea utilă de 1.200m3 şi
dimensiunile L x B x H = 30m x 20m x 2 m.
Captare şi evacuare ape din ampriza Haldei Sud
Reprezintă ansamblul lucrărilor hidrotehnice care au ca scop eliberarea
amplasamentelor Carierei de minereuri Coranda – Certej şi a Haldei Sud prin devierea
pârâului Ciongani şi a afluenţilor săi (pr. Grozei, pr. Borzii, Vale 1 şi Vale 2) în bazinul
hidrografic vecin Pârâul Mare.
Sistemul de deviere a apelor de suprafaţă va cuprinde următoarele lucrări principale:
-Canal de gardă pe latura estică a Carierei Coranda
-Captarea pârâului Ciongani şi pr. Grozei
-Canal de evacuare în pr. Pârâul Mare a debitelor captate
-Lucrări pe canalul de deviere
-Regularizarea pr. Pârâul Mare cu amplasarea a 7 podeţe din tuburi prefabricate de
beton – tuburi Premo, amplasate la intersecţia Pârâului Mare regularizat cu drumurile din
intravilanul Bocşa Mică
-Canale de gardă
Bazinul de stocare ape halda Sud
Conform STAS 4273, bazinele de stocare a apelor acide sunt construcţii hidrotehnice a căror
clasa de importantă este IV, iar conform STAS 4068/2 acestea se calculează la debitul maxim
de 5%.
Acest bazin va fi amplasat în aval de halda de steril Sud şi a fost proiectat să colecteze
scurgerile de la o ploaie cu asigurarea de 5%. Apa din scurgeri care rezultă din halda de steril
Sud va fi direcţionată prin intermediul canalelor de gardă într-un bazin de decantare a
sedimentelor, bazin care va micşora viteza apei de scurgere şi va permite sedimentarea
suspensiilor. Bazinul de decantare va avea dimensiunile de 25m x 6m x 4m. Preaplinul
bazinului de decantare va fi colectat prin intermediul canalului de evacuare în bazinul de
stocare ape acide. Bazinul de decantare va fi din beton, necesitând întreţinere periodică pentru
îndepărtarea sedimentelor acumulate, sedimentele vor fi transportate în iazul de decantare
MEMORIU DE PREZENTARE
pentru Proiectul
,,Exploatarea minereurilor auro-argentifere din
perimetrul Certej, jud. Hunedoara”
Octombrie
2013
14
sterile de flotaţie.
Bazinul de stocare ape acide halda Sud este o construcţie subterană deschisă, din beton armat
protejat antiacid.
Bazinul de stocare al haldei de steril Sud va avea capacitatea utilă de 3.000m3 şi dimensiunile
L x B x H = 50m x 30m x 2m.
I) Culoarul conductelor de hidrotransport
La stabilirea traseelor conductelor de hidrotransport se va avea în vedere următoarele:
- realizarea unei pante continue, crescătoare, de la uzina de preparare la iazurile de
decantare
- realizarea unei pante care să nu depăşească 10% pentru a se putea executa un drum
de execuţie, exploatare şi intervenţie în lungul conductelor
Traseele conductelor de transport au pante mai mari de 10% numai în zonele de urcare la
iazurile de decantare (zonele barajelor).
Pe coronamentele barajelor, în diferitele etape de înălţare a barajelor, se vor monta conducte de
transport pentru a realiza descărcarea hidrosterilului în iazurile de decantare. Pe această zonă
(coronament baraj) traseul conductelor va avea aceeaşi cotă.
După realizarea supraînălţării barajului, conducta de descărcare amplasată pe coronamentul
treptei inferioare este recuperată şi montată pe coronamentul barajului supraînălţat.
Conductele se aşează la suprafaţa terenului, pe suporţi din beton, care asigură realizarea
pantelor necesare.
Traversările de viroage se realizează prin supratraversarea acestora cu conductele de transport
montate pe piloni din beton armat.
Sistem de recirculare ape limpezite de pe iazuri
Iaz sterile de flotaţie
Conductele tehnologice utilizate la recircuitarea apei limpezite de iazul de la flotaţie au
diametrul Dn 150 şi Pn 25 bari. Conducta de hidrotransport este metalică pe tot traseul.
Pe porţiunea de montare îngropat conducta de transport va fi izolată anticoroziv. Pe traseu,
conducta de transport a apei de recircuitare întâlneşte 4 zone depresionare, datorate unor
pâraie, unde traseul va fi suprateran. Pe porţiunile de traseu suprateran conductă va fi montată
pe suporţi, fiind izolată termic împotriva îngheţului. Pe traseul unde conducta subtraversează
zone circulabile auto, ea este pozata printr-o ţeavă metalică de protecţie. La cea mai înaltă
cotă, conducta este montată într-un cămin betonat, prevăzut cu supapa de aerisire, pentru
eliminarea pungilor de aer.
În caz de avarie, este prevăzută o instalaţie de golire conductă, care constă dintr-un cămin
betonat, care are 2 compartimente ce comunica între ele, într-un compartiment este traseul de
golire cu un robinet cu sertar, iar al doilea compartiment este bazinul tampon pentru o
electropompă submersibilă, care refulează apa din bazin la rezervorul de recircuitare prin
intermediul unui furtun.
MEMORIU DE PREZENTARE
pentru Proiectul
,,Exploatarea minereurilor auro-argentifere din
perimetrul Certej, jud. Hunedoara”
Octombrie
2013
15
Iazul Iaz de decantare sterile de cianuraţie
Conductele tehnologice utilizate la recircuitarea apei limpezite de iazul de la flotaţie au
diametrul Dn 150 şi Pn 16 bari. Conducta de hidrotransport va fi metalică pe tot traseul.
Pe porţiunea de montare îngropat, conducta de transport va fi izolată anticoroziv. Pe traseu,
conducta de transport a apei de recircuitare întâlneşte 7 zone depresionare, datorate unor
pâraie, unde traseul va fi suprateran. Pe porţiunile de traseu suprateran conductă va fi montată
pe suporţi, fiind izolată termic împotriva îngheţului. Pe traseul unde conducta subtraversează
zone circulabile auto, ea este pozata printr-o ţeavă metalică de protecţie. La cea mai înaltă
cotă, conducta este montată într-un cămin betonat, prevăzut cu supapa de aerisire, pentru
eliminarea pungilor de aer.
În caz de avarie va fi prevăzută o instalaţie de golire conductă, care constă dintr-un cămin
betonat, care are 2 compartimente ce comunica între ele, într-un compartiment este traseul de
golire cu un robinet cu sertar, iar al doilea compartiment este bazinul tampon pentru o
electropompă submersibila, care refulează apa din bazin la rezervorul de recircuitare prin
intermediul unui furtun.
I. Construcţia de drumuri
La proiectarea drumurilor principale din amplasamentul Certej s-au avut în vedere
următoarele:
- Proiectarea elementelor geometrice în plan conform cu STAS 863/85.
- Viteza minimă de proiectare la care s-a studiat traseul este de 25 km/h (pentru asigurarea
vizibilităţii în plan şi profil longitudinal în serpentine şi în curbe cu raze mici).
- Aliniamentele vor fi racordate prin curbe circulare, cu raze cuprinse între 32 m şi 400 m.
- În proiectarea profilului longitudinal, s-a urmărit pe cât posibil linia terenului existent. Panta
longitudinală maximă proiectată este de 12 %.
- Conform prescripţiilor tehnice în vigoare la schimbătorii de panta au fost prevăzute
racordări verticale cu raze cuprinse între 500 m şi 4000 m.
În profil transversal elementele geometrice a drumurilor vor fi:
- Lăţimea părţii carosabile – până la 7,00 m
- Lăţimea acostamentelor consolidate, stânga şi dreapta, până la 2 x 0,50 m
- Spaţii pe stânga şi pe dreapta, după cum este cazul, pentru amplasarea şanţurilor
(pereate în lungul drumului) sau rigolelor pentru colectarea apelor pluviale şi evacuarea lor.
Structura rutieră a platformelor proiectate va fi alcătuită din:
- Umpluturi compactate pentru aducerea la cota proiectată, de grosimi variabile
- Strat de fundaţie de balast
- Piatră spartă
Pentru acostamente s-a prevăzut următorul sistem rutier: piatră spartă şi balast.
Principalele drumuri de pe amplasament, necesare transportului utilului, sterilului,
materialelor şi personalului:
MEMORIU DE PREZENTARE
pentru Proiectul
,,Exploatarea minereurilor auro-argentifere din
perimetrul Certej, jud. Hunedoara”
Octombrie
2013
16
A. Drum principal de acces la uzină (asigură accesul din Certej pe amplasamentul uzinei)
B. Drum de acces din carieră la uzină şi haldele de steril (asigură transportul minereului la
uzină şi a sterilului la hălzi);
C. Drum de acces la iazul sterile de flotaţie cota +720 m (asigură legătura între uzină şi iazul
sterile de flotaţie);
D. Drum de acces la iazul de decantare sterile de cianuraţie cota +745 m (asigură legătura
între uzină şi iazul de decantare sterile de cianuraţie, se desprinde din drumul de acces la iazul
sterile de flotaţie);
E. Refacere drum existent pentru începerea lucrărilor la barajele starter.
J) Amenajări incinte industriale-colectarea apelor pluviale
Toate platformele vor avea o pantă minimă de scurgere a apelor de 0,5% astfel încât apele de
precipitaţii de pe amplasamente vor curge în rigolele construite la marginea platformelor. În
secţiunile de debleu, pentru evacuarea apelor meteorice a fost prevăzută execuţia de rigole din
beton armat (rostuite din 5 în 5 m) acoperite cu grătare metalice, iar cele peste care trec utilaje
şi autovehicule se vor face carosabile descărcarea acestora făcându-se longitudinal fata de
platforma proiectată.
K)Clădiri şi construcţii industriale
Amplasamentul uzinei de procesare s-a mutat pe un teren de fundare corespunzător
din punct de vedere al caracteristicilor geotehnice rezultând astfel un plan general modificat –
aşa cum este prezentat în anexa 2 plan general .
Principalele clădiri şi construcţii industriale sunt prezentate mai jos:
Platformă cota + 580 m
Incinta carieră 1 Atelier întreţinere utilaje de carieră – construcţie tip hală care se dezvoltă pe parter şi are dimensiunile în
plan de 38,6 x 15,2 = 586,72 mp iar pentru anexe (depozit de lubrefianţi, magazie piese schimb şi atelier de
vulcanizare) cu dimensiunile în plan de 22 x 10 = 220 mp
Aria construită = 850,0 mp; Aria construită desfăşurată = 850,0mp;
Din punct de vedere funcţional atelierul de întreţinere va avea următoarele spaţii:
- Hala de întreţinere S = 626,4 mp
- Spaţii anexe compuse din: - magazie lubrefianţi S = 61,98 mp
- Magazie piese de schimb S = 57,6 mp
- Atelier vulcanizare S = 25,30 mp
2 Anexă tehnico-socială - cu dimensiunile în plan 39,55 x 12,55 = 496,35mp
3 Platformă de spălare utilaje de carieră cu dimensiunile în plan 9 x 28 m
4 Peronul pompelor de distribuţie – construcţie metalică acoperită tip copertină cu dimensiunile în plan de 25
x 20 m
5 Depozitul de carburant – construcţie din beton armat cu dimensiunile în plan de 12 x 14 m, cu capacitatea
de 180 mc.
Depozitul conţine trei rezervoare metalice îngropate, fiecare rezervor fiind prevăzut cu gură de vizitare şi
conducte de aerisire.
6 Rezervoarele pentru uleiuri uzate – rezervor metalic cu un volum de 40mc amplasat într-o construcţie din
beton armat tip cuvă cu dimensiunile în plan de 10 x 5,6 m
MEMORIU DE PREZENTARE
pentru Proiectul
,,Exploatarea minereurilor auro-argentifere din
perimetrul Certej, jud. Hunedoara”
Octombrie
2013
17
Staţie de epurare ape menajere incintă carieră
1 Staţie de epurare ape menajere de tipul BIO CLEANER 75
Staţia de concasare şi platformă de depozitare minereu brut 1 Depozitul de minereu brut – are dimensiunile 20m x 30m,
2 Secţia sfărâmare primară -
3 Transportor cu bandă - lăţimea de 1000 mm, lungimea de circa 20 m, şi înălţimea de ridicare de 3,1m, cel de al
doilea, lăţimea de 1000 mm, lungimea de circa 170 m şi cu înălţimea de ridicare de 40,7 m
Ambele benzi transportoare sunt montate pe pasarele suspendate, susţinute pe stâlpi metalici montaţi în fundaţii
din beton armat, prevăzute cu culoar de circulaţie pe o parte
Depozit de minereu concasat 1 Depozit de minereu concasat - Sub depozit este amenajat un tunel din elemente de beton prefabricate, cu
dimensiunile interioare L = 78 m, H = 5,2 m, B = 3,5 m, prevăzut la partea superioară cu 2 guri cu dimensiunile
de 5,5 m x 1,5 m, prin care se alimentează cele 2 alimentatoare cu plăci
Posturi de transformare incintă
1 Cameră de comandă şi control sfărâmare primară (MCC 001) – o construcţie metalică cu dimensiunile în plan
de 5,4m x 12,60m
Platformă cota + 605 m, unde vor fi amplasate următoarele clădiri:
Staţia trafo ST 110/6kV
1 Staţia electrică – construcţie tip hală metalică cu regimul de înălţime subsol şi parter, dimensiunile în plan 29,6
x 10,6 = 313,76mp, aria desfăşurată = 627,52mp
Din punct de vedere funcţional staţia trafo va avea următoarele spaţii:
- Subsolul la cota -2,60 m având în întregime cabluri electrice de forţă montate pe rastele metalice.
- Parterul clădirii (Cota ±0,00) unde se montează pe două rânduri celulele electrice.
Uzina de oxigen
1 Uzina de oxigen – dimensiunile în plan de 40 x 85m cu echipamentele aferente
Laborator analize chimice
1 Laborator analize chimice cu următoarele caracteristici: regim de înălţime: parter şi etaj; dimensiunile în plan:
18,55m x 12,55m; suprafaţa construită = 232,80mp; înălţimea utilă a încăperilor = 3,3m
Grup social
1 Grup social - regim de înălţime: parter; dimensiuni în plan: 18,55m x 10,55m;
Clădire administrativă
1 Clădire administrativă cu următoarele caracteristici: regim de înălţime - parter; suprafaţa construită = 454,37
mp;
Atelier întreţinere uzină
1 Atelier întreţinere - construcţia propusa are dimensiunile în plan de 70,10 x 19,24 m
Staţie de epurare ape menajere
1 Staţie de epurare ape menajere de tipul ECO CLEANER VFL AT 100.
Platformă cota + 585 m, unde vor fi amplasate următoarele clădiri:
Uzina de preparare (măcinare, clasare, flotare, îngroşare, concentrare)
1 Îngroşător concentrat – fundaţie îngroşător de tip circular cu raza de 4,83m, fundaţie bazin suprascurgere de tip
octogonal cu latura de 1,574m, cuvă retenţie cu dimensiunile de 18,8 x 15,9m cu parapet cuvă 1,6m deasupra
cotei ±0,000, platformă metalică din EUROPROFILE
2 Secţia măcinare - este o hală industrială parter, pe structură metalică cu dimensiunile în plan de: 35m x 54 m şi
având suprafaţa construită la sol de 2.116,96 mp.
Camera de comandă şi control.
MEMORIU DE PREZENTARE
pentru Proiectul
,,Exploatarea minereurilor auro-argentifere din
perimetrul Certej, jud. Hunedoara”
Octombrie
2013
18
3 Clădire flotaţie - este o hală industrială parter, pe structură metalică cu dimensiunile în plan de: 36mx 48m şi o
suprafaţă construită la sol de 1.788,40 mp
Camera de comandă şi control şi secţia de reactivi.
4 Preparare reactivi pentru flotaţie - este o hală industrială parter cu două deschideri alăturate flotaţiei, pe
structură metalică cu dimensiunile în plan de: 20,70 m x 48m şi o suprafaţă construită la sol de: 365,62 +
677,93= 1.043,55 mp
5 Îngroşător sterile – cuvă de retenţie din beton cu dimensiunile de 44,6 x 29,15m cu parapet protecţie cuvă având
înălţimea de 1,80m peste cota 0,000 a terenului de fundare, fundaţie îngroşător de tip circular cu raza de 20,6m,
fundaţie bazin apă recirculare – hexagonală cu latura de 4,37m, platformă metalică din EUROPROFILE
6 Batal Avarie – secţiune 16,6 x 7,6 x 1,8m, din beton monolit hidroizolat, dimensionat să preia zestrea
conductelor de hidrotransport sterile iaz flotaţie, în caz de avarie (220 mc).
Platforme depozitare bile de măcinare
1 Platformă depozitare bile de măcinare – platformă betonată cu dimensiunile de 50m x 20m, împrejmuită
Depozit de reactivi
1 Depozit de reactivi – construcţie metalică cu dimensiunile de 45m lungime x 18m lăţime x
4,5m înălţime
Posturi de transformare incinte
1 Cameră de comandă şi control uzina de preparare (MCC 002+MCC 003+ MCC 004+MCC 005)- realizată în
structură metalică fiind dispusă alăturat flotaţiei şi în partea opusă a halei de reactivi. Suprafaţa construită este de
717,90 mp.
2 Cameră de comandă şi control îngroşător (MCC 006) – o construcţie metalică cu dimensiunile în plan de 5,4m
x 12,60m
Staţie de epurare ape iaz flotaţie
1 Staţie de epurare ape iaz flotaţie – fundaţie monobloc pe care sunt amplasate echipamentele specific staţiei de
epurare
Staţie de epurare ape acide carieră +halde
1 Staţie de epurare ape acide carieră + halde – fundaţie monobloc pe care sunt amplasate echipamentele specific
staţiei de epurare
Instalaţia Albion
1 Tancurile Albion
Lucrările de construcţii, aferente montajului tancurilor de leşiere, respectiv îndiguirii incintei în vederea
protejării zonei în caz de avarie, constau în:
- Fundaţiile tancurilor de leşiere, sunt fundaţii izolate de tip bloc, din beton armat monolit, cu suprafaţa
construită Ac = 135,77mp
- Pereţii de îndiguire sunt dispuşi pe conturul zonei aferente instalaţiei de leşiere la cota +2,3m, din beton
armat monolit
- Pardoseală, cu pantă de 1% orientata pe direcţia transversala - către başa colectoare, din beton;
pardoseala propriu-zisă: - de grosime = 20cm; o folie de polietilena de 0,8cm grosime pentru izolare hidrofuga;
un un strat de 10cm beton simplu de egalizare.
- Başa are formă dreptunghiulară în plan cu dimensiuni de 1,20m x 1,20m
- Scările de acces în incinta
2 Îngroşător Albion
Lucrările de construcţii, aferente montajului de utilaje, respectiv îndiguirii incintei în vederea protejării zonei în
caz de avarie, constau în:
- Fundaţia tancului de neutralizare este o fundaţie izolată de tip bloc, din beton armat monolit, cu
suprafaţa construită Ac = 15,35mp;
- Fundaţiile pompelor de suprascurgere îngroşător; pompe alimentare tanc neutralizare; fundaţiile
pompelor de îngroşat (2buc) au formă dreptunghiulară în plan; lăţime A= 1,00m; lungime B =1,40m;
- Platforma de susţinere tanc suprascurgere îngroşător are formă pătrată în plan, cu latura de 3,00m;
MEMORIU DE PREZENTARE
pentru Proiectul
,,Exploatarea minereurilor auro-argentifere din
perimetrul Certej, jud. Hunedoara”
Octombrie
2013
19
fundaţiile sunt de tip izolat, cu dimensiuni în plan de 0,70mx0,70m;
- Pereţii de îndiguire sunt dispuşi pe conturul zonei aferente instalaţiei de leşiere
Din beton armat monolit; cota superioară a elevaţiei = +2,20m;
- Pardoseală, cu pantă de 1% orientata pe direcţia transversala - către başa colectoare cu formă
dreptunghiulară în plan cu dimensiuni de 1,10mx1,20m ș i pereţii de 20cm grosime.
- Scările de acces în incinta
3 Turn răcire produs Albion
Lucrările de construcţii, aferente montajului de utilaje, respectiv îndiguirii incintei în vederea protejării zonei în
caz de avarie, cuprind:
- Hala cu structura de rezistenta alcătuită din 2(două) cadre metalice transversal ș i fundaţii izolate din
beton monolit, de tip bloc (cu două trepte pe latura lunga) din beton simplu şi cuzinet din beton armat
- Platforma de circulaţie de la cota +2,30m
- Fundaţiile pompelor de neutralizare (2 buc) care au formă dreptunghiulară în plan;
şi au pereţii de îndiguire dispuşi pe conturul zonei aferente incintei de răcire produs albion;
- Pardoseală, cu pantă de 1% orientată către başa colectoare cu formă dreptunghiulară în plan, cu
dimensiunea de 1,00m x 1,10m
- Scara de acces din incinta turn de răcire produs albion în incinta îngroşător albion
Instalaţia CIL
1 Staţie compresoare – clădire cu un singur nivel cu dimensiunile în plan de 15 x 10m
2 Tancurile CIL – fundaţie monobloc cu dimensiunile în plan de 39 x 9,9m, suprafaţa este împrejmuită cu pereţi
de îndiguire dispuşi pe conturul zonei aferente tancurilor CIL, peretele vertical este de grosime constantă pe
înălţime h=1,5m, pardoseală, cu pantă de 1%, orientată către başa colectoare este amplasată în vecinătatea
peretelui de îndiguire longitudinal prevăzută cu jomp
3 Preparare şi stocare cianură – clădire de siguranţă cu un singur nivel cu dimensiunile în plan de 18 x 15 m, are
cuvă (împrejmuire) internă din beton cu înălţimea de 0,4 m cu pardoseala înclinată spre un jomp
4 Turn răcire compresoare – construcţie metalică amplasată în exteriorul clădirii staţiei de compresoare
Staţie de preparare a laptelui de var
1 Instalaţie preparare lapte de var – siloz de var, amplasat pe o structură metalică din care varul este preluat cu un
transportor cu melc într-un rezervor de amestec şi de aici transferat într-un rezervor de stocare. Toate utilajele
sunt amplasate pe fundaţii din beton, în interiorul unei împrejmuiri betonate cu înălţimea de 0,8m, cu o suprafaţă
de 17,5 x 13,15m, prevăzută cu pardosea înclinată spre jompul zonei staţiei.
Posturi de transformare incinte
1 Clădire control + comandă (MCC 007+MCC 009) – hală metalică cu dimensiunile în plan de 20,84 x 8,83m,
P+1
2 Grup electrogen – puterea 1600 kVA/400 V
Rezervor calcar
1 Rezervor calcar - incinta instalaţiei de stocare calcar are suprafaţa construită: Ac = 211,72mp,
Lucrările de construcţii, aferente montajului tancului de stocare calcar şi pompelor, respectiv îndiguirii incintei
în vederea protejării zonei în caz de avarie, constau în:
- Fundaţia tancului de stocare calcar - este o fundaţie izolată din beton armat monolit, cu forma
octogonala în plan, cu suprafaţa construită Ac = 75,94mp;
- Fundaţiile pompelor centrifuge de formă dreptunghiulară în plan, lăţime A= 0,90m; lungime B
=1,30m;
- Pereţii de îndiguire sunt dispuşi pe conturul zonei aferente instalaţiei de stocare calcar; sunt de tip zid
de sprijin elastic.
- Pardoseală, cu pantă de 1% orientata pe direcţia transversala - către rigola colectoare cu secţiunea de
30cmx30cm.
- Başa are formă dreptunghiulară în plan cu dimensiuni de 1,2mx1,2mx1,2m
- Scara de acces în incinta este o scară metalică înclinată la 450,
1 Electroliză camera de aur - Construcţia pe două nivele, cu structura este realizată pe cadre din oţel cu două
MEMORIU DE PREZENTARE
pentru Proiectul
,,Exploatarea minereurilor auro-argentifere din
perimetrul Certej, jud. Hunedoara”
Octombrie
2013
20
deschideri modulare de 11,70 m şi 8,30 m dispuse la 5,0 m între ele
2 Eluţia – clădirea are suprafaţa totală în plan de 28m lungime x 10m lăţime
3 Preparare/stocare acid clorhidric, rampă descărcare - Construcţia la nivelul terenului şi constă în realizarea
unei platforme betonate cu dimensiunile în plan de 9,00 x 9,00, formând astfel o incintă împrejmuită cu un
perete din beton armat de 1,25m înălţime, în interiorul acestei platforme este amplasată fundaţia rezervorului de
acid clorhidric.
Fundaţia acestui rezervor este de formă circulară inelară, se realizează din beton armat şi se ridică cu 15 cm
deasupra cotei pardoselii.
Accesul în incintă se face pe scări de beton armat, care face posibilă trecerea peste peretele împrejmuitor.
Pardoseala din incintă este realizată în pantă spre un canal colector cu deversare într-un jomp.
Adiacent acestei incinte, pe latura de sud-est se realizează o platformă betonată de descărcare (rampă) 2,0 x
5,50m, având un bordaj pe contur de 30cm grosime, realizat tot din beton armat. Pardoseala platformei este
realizată şi ea în pantă spre un jomp colector.
Rampă de descărcare amplasată în zona de nord-est faţă de incinta principală, în ampatamentul drumului de
incintă. Rampa de descărcare se realizează din beton rutier B300 de 30cm grosime prevăzut cu armătură de
siguranţă şi aşezat pe un strat de balast pilonat de 20cm grosime şi în acest caz se prevăd pante de scurgere spre
un jomp.
Se prevăd măsuri speciale de protecţie antiacidă realizate cu mixturi bituminoase, în special în zona rezervorului
de acid clorhidric şi celelalte (platformă, rampă).
4 Preparare/stocare reactivi eluţie (metabisulfit, floculant şi soda caustică)- construcţia este o hală metalică, pe un
singur nivel, dimensiunile în plan la axele modulare sunt de 12,0 x 26,0 m, S = 312 mp.
Fundaţiile sunt de tip fundaţii izolate din beton armat cu talpă şi cuzinet,
Structura pardoselilor se realizează din beton de 15cm grosime prevăzut cu armătură de siguranţă.
5 Îngroşător CIL - construcţia la nivelul terenului - platformă betonată cu dimensiunile în plan de 9,00 x 9,00,
formând astfel o incintă împrejmuită cu un perete din beton armat de 1,25m înălţime, în interiorul acestei
platforme este amplasată fundaţia rezervorului de apă recircuitată de la iazul CIL şi rezervorul de la
suprascurgerea îngroşătorului. Fundaţia acestui rezervor este de formă circulară inelară, se realizează din beton
armat şi se ridică cu 15cm deasupra cotei pardoselii.
Staţie de epurare DETOX 1
1 Staţie de epurare DETOX 1 - platforma pentru staţia de epurare este împrejmuită cu un perete de beton armat de
2,20m înălţime, iar accesul în interiorul platformei se face pe scări de beton care depăşesc înălţimea
împrejmuirii; sunt prevăzute canale colectoare şi jomp cu pompare pentru cazuri de avarii.
În această incintă este amplasat tancul de neutralizare DETOX 1 care se montează pe o fundaţie circulară inelară
din beton armat realizată cu 15cm deasupra pardoselii, în interiorul unei împrejmuiri betonate cu H = 2,2m. Sunt
prevăzute scări metalice pentru accesul la platformele tehnologice de la partea superioară a panoului de
neutralizare. Platforma staţiei este situată în aer liber fără închideri perimetrale şi neacoperite
2 Staţii de pompe DETOX 1 - Platforma staţiei de pompare este alăturată staţiei de epurare şi este împrejmuită cu
pereţi de beton armat cu înălţimea de 0,50m, accesul se face prin scări de beton armat care depăşesc înălţimea
peretelui împrejmuitor. Pardoselile se realizează dintr-un radier de beton armat de 15cm grosime cu armătură de
siguranţă, având o pantă de 10% spre un canal marginal colector prevăzut şi cu jomp de pompare. Platforma
staţiei este situată în aer liber fără închideri perimetrale şi neacoperite.
Staţie de epurare ape limpezite IAZ DE DECANTARE STERILE DE CIANURAŢIE –
DETOX 2
1 Staţie de epurare ape limpezite IAZ DE DECANTARE STERILE DE CIANURAŢIE – DETOX 2 - construcţia se
dezvoltă la nivelul terenului - platformă betonată cu dimensiunile în plan de 23,50 x 16,50 m, formând astfel o
incintă împrejmuită cu un perete din beton armat de 1,50 m înălţime. Peretele împrejmuitor de 1,5m înălţime.
Accesul în interiorul incintei se face pe două scări de trecere. Fundaţiile şi suporţii se realizează din beton armat.
Pentru rezervor Detox 2 se realizează postament de beton armat de 30 cm grosime având formă în plan de
octogon înscris într-un pătrat cu latura de 5,90 m.
În interiorul incintei împrejmuite cu laturile de 23,50 m şi 16,50 m se realizează o pardosea de beton armat de 15
cm grosime cu pantă spre un canal colector cu deversare într-un jomp.
MEMORIU DE PREZENTARE
pentru Proiectul
,,Exploatarea minereurilor auro-argentifere din
perimetrul Certej, jud. Hunedoara”
Octombrie
2013
21
Sunt prevăzute, de asemenea, scări metalice de acces la partea superioară a rezervorului Detox 2 şi de trecere de
pe aceasta pe platforma de deasupra îngroşătorului.
2 Preparare reactivi pentru DETOX 2 - hală metalică, pe un singur nivel – parter, cu S = 120,0 mp şi înălţimea la
cornişă de 4,50 m.
Structura este realizată din cadre metalice din oţel cu deschiderea modulară de 10,0 m dispuse la 4,0 m distanţă
în axele modulare
Posturi de transformare incintă
1 Cameră de comandă şi control instalaţie CIL (MCC 008+MCC 010) - hală metalică cu dimensiunile în plan de
20,84 x 8,83m, P+1
2 Grup electrogen – puterea 1600 kVA/400 V
Batal avarie
1 Batal avarie - secţiune 16,6 x 7,6 x 1,8m, din beton monolit
Depozit GPL
1 Rezervor gaz petrolier lichefiat – montat pe o platformă betonată
Platformă cota +625m, unde vor fi amplasate următoarele clădiri:
Instalaţia de preparare a calcarului
1 Secţia de preparare calcar – suprafaţa totală în plan a clădirii măcinare calcar va fi de circa 19x18m. În clădire
va funcţiona un pod rulant de 15t.
2 Depozitul de calcar
K) Depozitul de exploziv
Este situat în localitatea Bocș a Mică, accesul la depozitul complex de explozivi este asigurat
printr-un drum de acces pietruit.
L) Cariera de andezit
Este amplasată pe versantul drept al văii Măcrişului, în afara amprizei iazurilor de decantare.
Extragerea andezitului se va face prin dizlocarea cu explozivi, încărcarea cu excavatoare
clasice cu cupă şi transportul auto al acestuia la baraje.
Deschiderea carierei se va face din drumul existent de pe Valea Măcrişului printr-o
semitranşee în pantă.
Executarea lucrărilor de exploatare se desfăşoară conform tehnologiei propuse, iar eşalonarea
lor pe operaţii, se prezintă astfel:
execuţia drumului de acces (ramificaţii la front);
forarea şi împuşcarea găurilor de sondă;
încărcarea şi transportul andezitului.
M) Staţia de pompe Mureş
Este amplasată pe malul drept al Râului Mureş, în dreptul localităţii Balata, comuna Şoimuş.
N) Staţia de repompare Certej
Este amplasată lângă rezervoarele de apă industrială existente în localitatea Certej.
O) Instalaţia de alimentare cu apă potabilă
MEMORIU DE PREZENTARE
pentru Proiectul
,,Exploatarea minereurilor auro-argentifere din
perimetrul Certej, jud. Hunedoara”
Octombrie
2013
22
Apă potabilă necesară pentru igiena personalului şi în procesul tehnologic va fi asigurată
dintr-un izvor, cu debitul de 2,5 l/s, situat în localitatea Bocşa Mică.
P) Alimentarea cu energie electrică
Alimentarea cu energie electrică a obiectivului minier propus se face prin linie aeriană LEA
110 kV dublu circuit proiectată, racordată la sistemul energetic din zonă şi staţie de
transformare ST 110/6 kV 2 x 40 MVA propusă a fi amplasată în incinta Uzinei de preparare.
Distribuţia energiei electrice la consumator se face la tensiunea de 6 kV şi 0,4 kV.
Receptoarele care funcţionează la tensiunea de 6 kV se vor alimenta prin cabluri direct de pe
barele de 6 kV ale staţiei de 110/6 kV.
Pentru alimentarea consumatorilor de joasă tensiune de pe platforme sunt prevăzute posturi de
transformare amplasate în centrele de greutate ale consumatorilor, numărul lor şi puterea
transformatoarelor fiind dimensionate în funcţie de puterea maximă necesară.
Exploatarea în cariera de la Certej se va desfăşura pe locaţia vechii cariere Coranda prin
Metoda de exploatare propusă în cariera Certej este ,,Metoda de exploatare cu trepte
descendente şi transportul rocilor sterile la halda exterioară".
Zăcământul Certej va fi deschis şi pregătit pentru exploatare prin lucrări
miniere specifice exploatării în carieră:
- lucrări de deschidere
- lucrările de descopertare.
- Lucrări miniere de exploatare
Tehnologia de exploatare în carieră cu trepte constă în principal din:
- forarea pentru puşcarea primară
- forarea pentru puşcarea secundară,
- puşcarea găurilor încărcate. Explozivii utilizaţi: nitramon (exploziv de bază, obţinut
prin amestecul dintre azotatul de amoniu şi motorină care se realizează chiar la locul de
puscare), buster şi dinamită (explozivi de iniţiere) pentru împuşcarea masei miniere şi
dinamita DII pentru sfărmarea secundară.
- încărcarea masei miniere derocate cu excavatoare şi autoîncărcătoare.
- transportul masei miniere la uzină cu basculante.
Zăcământul Certej poate asigura prin exploatarea în carieră, realizarea unor capacităţii de
producţie de până la 3.000.000 t/an extras industrial. Raportul de descopertă este în medie 3t/t
pentru total masă minieră extrasă.
TEHNOLOGIA DE HALDARE
Sterilul rezultat din descopertă şi lucrările de exploatare din cariera Certej va fi transportat şi
depozitat în haldele de steril Nord şi Sud; procesul de haldare constă din următoarele etape:
- descărcarea sterilului din autobasculante,
- împrăştierea sterilului cu buldozerul,
MEMORIU DE PREZENTARE
pentru Proiectul
,,Exploatarea minereurilor auro-argentifere din
perimetrul Certej, jud. Hunedoara”
Octombrie
2013
23
- nivelarea şi compactarea sterilului cu ruloul compactor pentru a nu permite apelor pluviale
să pătrundă uşor în corpul haldei.
Halda Nord – cota +585m Halda Sud – cota +610m
- suprafaţa 326.000mp 402.200mp
- unghiul de taluz al treptei 350 35
0
- unghiul de taluz general 200
260
- patru trepte cu înălţimea de 30m fiecare trei trepte cu înălţimea de
60m - volumul haldei 20,5 mil mc; 48,7 mil t 15,1 mil mc; 36 mil t
- panta bermelor 3% 3%
TEHNOLOGIA DE PRELUCRARE
Procesarea minereului se realizează în mai multe etape:
Etapa I - Flotarea minereului cu obţinerea unui concentrat aurifer şi a unui steril de flotare
Etapa II - Oxidarea concentratului de pirită auriferă (Procesul Albion);
Etapa III - Cianurarea (leşierea CIL) a concentratului oxidat şi recuperarea electrolitică a
aurului şi argintului eluat de pe cărbune - şi turnarea în lingouri de aliaj Dore.
Etapa I – Prepararea minereului prin flotare cu obţinerea concentratului aurifer
Prepararea minereului constă din următoarele operaţii principale:
▪ concasarea minereului, într-un concasor giratoriu;
▪ depozitarea minereului rezultat după concasare;
▪ măcinarea minereului într-o moară semiautogenă SAG, care lucrează în circuit cu un
concasor conic pentru a sfărâma fracţia critică;
▪ remăcinarea umedă a grobului într-o moară cu bile care lucrează în circuit cu o
baterie de hidrocicloane, bateria de hidrocicloane alimentează agitatorul de condiţionare, din
care se alimentează instalaţia de flotare;
▪ condiţionarea cu reactivi de flotaţie: Sulfat de cupru, Silicat de sodiu şi Xantat
amilic de potasiu;
▪ flotarea minereului şi obţinerea unui concentrat de pirită auriferă şi a sterilului final
de flotaţie;
▪ îngroşarea sterilului de flotaţie într-un îngroşător de mare capacitate. Sterilul
îngroşat este trimis la iazul de decantare, iar apa limpezită rezultată de la îngroşare este
introdusă într-un bazin de stocare, de unde va fi recircuitată în procesul de măcinare.
▪ filtrarea / pompare concentratului rezultat din îngroşător. Concentratul este fie
filtrat (partea solidă fiind depozitată în vederea valorificării ca atare – primii doi ani de
activitate, sau a unei prelucrări ulterioare iar partea lichidă recirculată în proces), fie pompat
direct în instalaţia Albion pentru prelucrare în continuare.
a. Concasarea şi măcinarea minereului
Minereul este livrat de la carieră cu basculante de 65 t în regim de 24 h/zi, 7
zile/săptămână, 360 zile/an.
MEMORIU DE PREZENTARE
pentru Proiectul
,,Exploatarea minereurilor auro-argentifere din
perimetrul Certej, jud. Hunedoara”
Octombrie
2013
24
Minereul este basculat direct în buncărul de minereu brut, dar poate fi basculat şi în
depozitul de minereu brut din apropiere. Supragabaritele reţinute pe grătar, sunt sparte cu un
ciocan hidraulic, montat pe un suport articulat rotativ, care acoperă toată suprafaţa de lucru.
Din depozit se va alimenta buncărul de minereu cu ajutorul unui încărcător frontal. Din
buncăr, minereul trece pe un alimentator cu bare vibrante, care descarcă refuzul, printr-un
jgheab căptuşit cu blindaje, în concasorul cu fălci. Trecerea este dirijată, prin jgheaburi
căptuşite cu blindaje, direct pe banda colectoare de sub concasor. Alimentatorul cu bare are
viteza reglabilă manual pentru controlul debitului de alimentare.Concasorul cu fălci poate
prelua roca cu dimensiunea maximă de 1000 mm şi o aduce la dimensiunea de 100 mm, cu o
productivitate de 434 t/h. Concasorul are rol de a produce un material sfărâmat la cca 80% -
100mm.
Roca concasată este dirijată printr-un jgheab căptuşit cu blindaje, pe banda
transportoare colectoare. Toate echipamentele fluxului tehnologic sunt montate pe o structură
metalică, care asigură montajul în cascadă a utilajelor.
Întreaga structură este montată într-o cuvă betonată, în trepte, cu placa de bază
amenajată cu pante spre un jomp colector al apelor de scurgere. Evacuarea din acest jomp se
face cu o pompă verticală, în canalele de drenaj ale amplasamentului.
De pe banda transportoare nr.1, roca este descărcată, printr-un jgheab căptuşit cu
blindaje, pe o altă bandă transportoare, care transportă minereul în depozitul de minereu
sfărâmat. Pe traseul acestei benzi este montat un cântar de bandă pe o singură rolă, cu senzori
digitali de viteză a benzii şi role de calitate a cântăririi, care monitorizează cantitatea de rocă
prelucrată.Pentru a preveni pătrunderea de corpuri metalice în depozitul de minereu sfărâmat,
pe traseul acestei benzi este prevăzut un electromagnet desupra benzii şi un detector de
metale. Piesele metalice reţinute vor fi descărcate alături de banda într-un recipient metalic.
Pentru monitorizarea funcţionării utilajelor din flux sunt prevăzute o serie de echipamente,
conectate la sistemul de control al procesului sau la sistemul de control distribuit, astfel:
- Camera de luat vederi deasupra buncărului de minereu brut.
- Sistem de control al nivelului în buncărul de minereu brut cu indicarea prin semnal
semaforizat a permiterii basculării de rocă şi a pornirii alimentatorului cu bare.
- Camera de luat vederi deasupra zonei de alimentare a concasorului.
- Cabluri de decuplare, detectori de alunecare şi aliniere la transportoarele cu bandă.
- Camera de luat vederi la descărcarea benzii în depozitul de minereu sfărâmat
- Sistem de semnalizare şi transmitere la distanţă a blocării jgheaburilor de descărcare
a transportoarelor.
Pentru a preveni poluarea cu praf a zonei de lucru este prevăzut un sistem de desprăfuire
folosind jeturi de apă la:
- Punctul de basculare a camioanelor
- Intrarea în concasor
- Ieşirea din concasor
- Evacuarea transportorului de colectare
- Evacuarea transportorului de transfer al minereului sfărâmat în depozit
Sistemul de desprăfuire, de tip cu stropire, operează automat. Alimentarea cu apă a punctelor
de desprăfuire se face pe conducte din oţel carbon zincate, cu dimensiuni descrescătoare spre
MEMORIU DE PREZENTARE
pentru Proiectul
,,Exploatarea minereurilor auro-argentifere din
perimetrul Certej, jud. Hunedoara”
Octombrie
2013
25
aval de la Dn 40 la Dn 25. Reglajul debitului de apă se face cu vane de reglare acţionate cu
aer instrumental.
Depozitul de minereu sfărâmat
Depozitul de minereu sfărâmat are o formă circulară, asigurând o capacitate pentru 18 ore de
functionare pentru moara SAG. Sub depozit este amenajat un tunel. Placa de bază a tunelului
este amenajata cu pante spre un jomp colector al apelor de scurgere.
Evacuarea din acest jomp se face cu o pompă verticală, în sistemul de colectare a scurgerilor
de la măcinare. Alimentatoarele cu plăci, montate în dreptul gurilor, preiau minereul măcinat,
prin intermediul unor jgheaburi şi îl transferă pe o bandă transportoare, care descarcă în
jgheabul de alimentare al morii semiautogene. Alimentatoarele cu plăci au viteză variabilă,
controlată prin debitul de alimentare al morii, măsurat cu un cântar de bandă şi condusă de
programul de control al morii.
Pentru monitorizarea funcţionării utilajelor din flux sunt prevăzute o serie de echipamente,
conectate la sistemul de control al procesului sau la sistemul de control distribuit, astfel:
- Camera de luat vederi a depozitului de minereu măcinat.
- Camera de luat vederi a zonei de funcţionare a fiecărui alimentator.
- Cabluri de decuplare, detectori de alunecare şi aliniere la transportorul cu
bandă.
-Sistem de semnalizare ș i transmitere la distanţă a blocării jgheaburilor de
alimentare a alimentatoarelor.
Pentru a preveni poluarea cu praf a zonei de lucru este prevăzut un sistem de desprăfuire
folosind jeturi de apă la punctele de descărcare pe alimentatoare. Sistemul de desprăfuire, de
tip cu stropire, operează automat, cu funcţionarea alimentatorului asociat.
Circuitul de măcinare primară cuprinde o moară semiautogenă – SAG echipată cu un
motor cu viteză variabilă de Recuperare a Energiei de Alunecare (SER), o moară cu bile cu
viteză fixă, care funcţionează în circuit închis cu hidrocicloane şi un sistem de recircuitare a
materialului grob. Moara SAG (semiautogenă) este alimentată din depozitul de minereu
sfărâmat de două alimentatoare cu plăci cu viteză variabilă, acţionate hidraulic. Debitul de
alimentare al morii semiautogene este controlat de un program de control al morii prin
modificarea vitezei alimentatoarelor. Minereul care nu este măcinat la dimensiunile
corespunzătoare, este recircuitat. Moara semiautogenă – SAG este prevăzută cu un sistem de
recircuitare a fracţiei critice. Minereul măcinat în moară este evacuat în ciurul Trommel al
morii, de unde trecerea ciurului este evacuată printr-un sistem de jgheaburi în bazinul de
alimentare al pompei centrifuge de tulbureală, iar refuzul ciurului, constând din fracţia
nemăcinată cu dimensiunea peste 12 mm, este descărcată în circuitul de concasare şi
redirecţionat în alimentarea morii.
Tulbureala rezultată din mori este preluată de câte un jgheab pentru fiecare moară, este
deversată într-un jgheab colector, care descarcă direct în bazinul pompelor, prevăzut cu 2
compartimente. Jgheabul colector este prevăzut cu 2 vane cauciucate, care permit descărcarea
în ambele compartimente, sau succesiv în fiecare compartiment al bazinului. Toate
jgheaburile sunt cauciucate. Legătura de la fiecare compartiment al bazinului la pompă, se
face cu un tronson scurt de ţeavă Dn 500, din oţel carbon, căptuşit cu cauciuc sau HDPE.
MEMORIU DE PREZENTARE
pentru Proiectul
,,Exploatarea minereurilor auro-argentifere din
perimetrul Certej, jud. Hunedoara”
Octombrie
2013
26
Menţinerea constantă a nivelului în bazinele pompelor se face prin bucla de reglare a turaţiei
pompei. Pardoseala suprafeţei pe care se montează O moară semiautogenă şi moară cu bile,
este amenajată cu pantă spre un jomp, de unde scurgerile sunt preluate cu o pompă verticală şi
alimentate în bazinul de la evacuarea morilor sau direct la bazinul pompelor de alimentare a
îngroşătorului de steril. La fel şi pardoseala suprafeţei pe care se montează moara de
remăcinare, este amenajată cu pantă spre un jomp, de unde scurgerile sunt preluate cu o
pompă verticală şi alimentate direct la bazinul pompelor de alimentare a îngroşătorului de
steril.
Morile lucrează în circuit închis cu o baterie de 8 hidrocicloane, 7 în funcţiune şi unul în
rezervă. Grobul de la hidrocicloane este recircuitat la moară cu bile care a fost proiectată
pentru o sarcină de recircuitare de 250%. Suprascurgerea hidrocicloanelor ajunge
gravitaţional în agitatorul de condiţionare a flotaţiei primare. Moară cu bile descarcă
tulbureala obţinută prin măcinare în acelaşi bazin de colectare cu cel de la moară
semiautogenă. La moară cu bile este adăugat silicat de sodiu care are rol de depresant al
mineralelor de gangă în procesul de flotaţie. Bilele sunt adăugate în ambele mori din butoaie.
Sisteme de control:
Moara SAG este echipată cu detector de sarcină prin presiunea în lagăre şi detectarea
zgomotului. Controlul funcţionarii morii se face prin transmisie de date printr-un PLC
conectat la sistemul de control al uzinei DCS. Viteza morii va fi reglată manual. Apa de
diluţie din alimentarea morii SAG va fi controlată automat, proporţional cu debitul de
alimentare cu minereu a morii SAG.
Apa de diluţie în bazinul pompelor este controlată prin menţinerea unei valori a densităţii
tulburelii de intrare în hidrocicloane, iar nivelul din bazinul pompelor principale este controlat
prin reglarea turaţiei pompei.
Pentru alimentarea hidrocicloanelor, sunt prevăzute 2 pompe – 1 în funcţiune şi 1 în rezervă
(pentru cazul defectării uneia dintre ele).
Hidrocicloanele sunt echipate cu vane comandate. Hidrocicloanele sunt reglate manual online
cu referire la presiunea de intrare în hidrociclon care este monitorizată în DCS.
Este măsurată şi înregistrată în computerul central atât alimentarea cu minereu a morii SAG
cât şi debitul de alimentare cu bulgări recirculaţi.
Granulometria suprascurgerii hidrociclonului este măsurată de un granulometru în flux
continuu.
Legături tehnologice
La morile de măcinare se alimentează în circuit apă recircuitată (rezultată din decantarea
sterilului de flotaţie), reactiv (silicat de sodiu) pentru moara cu bile şi bile de măcinare. Apa
recircuitată este dozată în alimentarea morii semiautogene şi a morii cu bile, la stropirea
ciurului Trommel, în bazinul pompelor principale. Circuitele de alimentare sunt prevăzute cu
sistem de reglare a debitului şi cu sistem de control şi transmitere la distanţă a parametrilor de
lucru.
b. Flotarea minereului şi obţinerea concentratului de pirită auriferă
Minereul clasat în instalaţia de hidrociclonare este evacuat gravitaţional, pe o conductă din PE
80 (8 bari), în agitatorul de condiţionare, cauciucat, cu timp de retenţie de circa 11 minute,
MEMORIU DE PREZENTARE
pentru Proiectul
,,Exploatarea minereurilor auro-argentifere din
perimetrul Certej, jud. Hunedoara”
Octombrie
2013
27
existent în hala flotaţiei. Granulometria atât a alimentării primare (suprascurgerea
hidrocicloanelor de la măcinarea primară) cât şi suprascurgerea hidrocicloanelor de la
remăcinare este probată şi măsurată cu analizorul de granulometrie în flux continuu. Sunt
instalate pompe de transfer a probelor la analizorul granulometric. Va fi prevăzut un sistem de
filtrare pentru a furniza probe compuse pentru analiza de laborator.
Din agitator, tulbureala este evacuată gravitaţional în prima celulă a liniei de flotaţie primară,
care este compusă din 5 celule de flotaţie, montate în cascadă în gruparea 1+2+2, cu cutie de
golire după fiecare treaptă. Concentratul (spuma), colectat în jgheaburi, este evacuat
gravitaţional într-un bazin de unde este preluat de pompe şi trimis în alimentarea liniei de
celule de îmbogăţire 1.Sterilul, colectat în cutia de golire a ultimei trepte, este evacuat
gravitaţional, într-un bazin de 11,5 m3, de unde este preluat cu pompe şi trimis la bazinul
pompelor de alimentare a îngroşătorului de steril.
Linia de celule de îmbogăţire 1 este compusă din 4 celule de flotaţie, montate în cascadă în
gruparea 2+2, cu cutie de golire după fiecare treaptă. Concentratul (spuma), colectat în
jgheaburi, este evacuat gravitaţional într-un bazin de 7,8 m3, de unde este preluat de pompe şi
trimis în alimentarea liniei de celule de îmbogăţire 2. Sterilul, colectat în cutia de golire a
ultimei trepte, este evacuat gravitaţional, într-un bazin de 11,5 m3, de unde este preluat cu
pompe şi trimis în alimentarea hidrocicloanelor de la moară de remăcinare, amplasată în hala
de măcinare.
Linia de celule de îmbogăţire 2 este compusă din 4 celule de flotaţie, montate în cascadă în
gruparea 2+2, cu cutie de golire după fiecare treaptă.Concentratul (spuma), colectat în
jgheaburi, este evacuat gravitaţional într-un bazin de 7,8 m3, de unde este preluat de pompe şi
trimis în alimentarea liniei de celule de îmbogăţire 3.Sterilul, colectat în cutia de golire a
ultimei trepte, este evacuat gravitaţional, în alimentarea liniei de celule de îmbogăţire 1.
Linia de celule de îmbogăţire 3 este compusă din 3 celule de flotaţie de, montate în cascadă în
gruparea 1+2, cu cutie de golire după fiecare treaptă. Concentratul (spuma), colectat în
jgheaburi, este evacuat gravitaţional într-un bazin de 3,0 m3, de unde este preluat de pompe şi
trimis în alimentarea îngroşătorului de concentrat. Sterilul, colectat în cutia de golire a ultimei
trepte, este evacuat gravitaţional, direct, în cutia de alimentare a liniei de celule de îmbogăţire
2. Tulbureala remăcinată şi clasată în hidrocicloanele morii de remăcinare este alimentată,
gravitaţional, în cutia de alimentare a liniei de celule de curăţire.
Linia de celule de curăţire este compusă din 4 celule de flotaţie, montate în cascadă în
gruparea 2+2, cu cutie de golire după fiecare treaptă. Concentratul (spuma), colectat în
jgheaburi, este evacuat gravitaţional într-un bazin de 3,0 m3, de unde este preluat de pompe şi
trimis în alimentarea liniei de celule de îmbogăţire 1. Sterilul, colectat în cutia de golire a
ultimei trepte, este evacuat gravitaţional, într-un bazin de 11,5 m3, de unde este preluat cu
pompe şi trimis la bazinul de 11,5 m3 al pompelor de alimentare a îngroşătorului de steril.
Reactivii de flotaţie se dozează în cutiile de alimentare.
Măcinarea sterilului de la linia de celule de îmbogăţire 1se face in moara turn convenţională.
Tulbureala este alimentată pe la partea superioară, la fel şi bilele de măcinare cu diametrul de
12 mm, iar prin aruncarea centrifugală se realizează măcinarea la 0,045 mm.Tulbureala
măcinată este evacuată pe la partea superioară în bazinul pompei verticale, de unde, partea
grobă este preluată de pompă şi trimisă la recircuitare în moară, iar partea fină, colectată în
MEMORIU DE PREZENTARE
pentru Proiectul
,,Exploatarea minereurilor auro-argentifere din
perimetrul Certej, jud. Hunedoara”
Octombrie
2013
28
jgheabul bazinului, este evacuată gravitaţional într-un bazin, preluată de către pompe şi
trimisă în alimentarea instalaţiei de hidrociclonare.
Grobul de la hidrocicloane este alimentat gravitaţional în moară turn, iar suprascurgerea
hidrocicloanelor (80% -0,045 mm) ajunge prin gravitaţie la linia de celule de curăţire. De la
bazinul celulelor de îmbogăţire 3, concentratul este trimis cu ajutorul pompelor, la
îngroşătorul de concentrat, împreună cu returnările de probe şi scurgerile din jompul secţiei de
flotare. Concentratul este îngroşat într-un îngroşător de mare productivitate. Tulbureala
alimentată în îngroşător, din cutia de alimentare, este distribuită central, iar prin agitarea
redusă din cuvă, se realizează îngroşarea prin decantare a concentratului din tulbureală. Pentru
a favoriza decantarea, în îngroşător se dozează floculant, care este preparat în instalaţia care
alimentează uzina de flotaţie.
Apa rezultată, este colectată la partea superioară, într-un jgheab, şi descărcată gravitaţional
într-un bazin de unde este preluată de către pompe şi trimisă la bazinul de apă reciclată.
Pompa de suprascurgere a îngroşătorului este cu viteză variabilă controlată de nivelul din
rezervorul suprascurgerii îngroşătorului.
Materialul îngroşat este colectat spre centrul cuvei şi evacuat prin pâlnia centrală de evacuare,
de unde este preluat de 2 pompe şi alimentat la moară ISAMILL, în cantitate controlată,
surplusul este trimis prin bypas înapoi în cuvă.
Viteza pompei pentru îngroşatul de la îngroşător este controlată prin densitatea pulpei
îngroşate măsurată de un instrument de densitate. Grosimea patului din îngroşător, nivelul
patului şi torsiunea sunt monitorizate cu senzorii. Nivelul patului este folosit pentru a
controla debitul de floculant prin DCS-ul uzinei folosind pompa cu viteză variabilă de
alimentare cu floculant.
Mecanismul de agitare poate fi ridicat, automat, pe verticală, reglându-se astfel concentraţia
fluidului evacuat.
Rotorul cu racleţi este susţinut de un pod suport şi este prevăzută o pasarelă cu balustrade
pentru accesul personalului la partea centrală. Există sistem de măsurare a înălţimii de reglaj a
racletelor faţă de fundul cuvei, cu sistem de transmitere la distanţă la sistemul de control
distribuit (DCS) al uzinei. Deasemenea există sistem de măsurare şi transmitere la distanţă a
momentului de torsiune a arborelui de acţionare, pentru prevenirea blocării.
Pardoseala suprafeţei pe care se va monta îngroşătorul de concentrat, va fi amenajată cu pantă
spre un jomp, amplasat la extremitatea suprafeţei de montaj, în apropierea bazinului de apă
decantată, de unde scurgerile sunt preluate cu o pompă verticală si pompate direct la cutia de
alimentare a îngroşătorului.
De la bazinul de steril de la flotarea primară, sterilul de flotaţie este pompat la bazinul de
alimentare a îngroşătorului de steril împreună cu returnările de probe şi diferitele scurgeri de
la pompe. Pentru a favoriza decantarea, în îngroşător se dozează floculant, care este preparat
în instalaţia care alimentează uzina de flotaţie.
Apa separată este colectată la partea superioară într-un jgheab şi descărcată gravitaţional într-
un bazin din oţel. Bazinul de apă de recircuitare poate să asigure stocarea pentru un timp de
0,5 ore, pentru a asigura debitul necesar în cazul scurtelor opriri ale pompelor de apă returnată
de la iazul de decantare amplasat la distanţă. Cu debitul preconizat de apă returnată de la iazul
de decantare, nivelul rezervorului va coborî cu o viteză de cca 0,6 m/h dacă pompa de la iazul
MEMORIU DE PREZENTARE
pentru Proiectul
,,Exploatarea minereurilor auro-argentifere din
perimetrul Certej, jud. Hunedoara”
Octombrie
2013
29
de decantare se opreşte.
Din bazin, apa este utilizată ca apă recircuitată, prin preluarea de către 2 pompe, pe 2 circuite
independente, unul care alimentează măcinarea primară, moară Isamill, prepararea reactivilor,
iazul de decantare sterile de flotaţie şi alte 2 pompe , care alimentează liniile de flotaţie.
Pompele de apă de recircuitare sunt cu turaţie fixă cu o buclă parţial închisă pentru a asigura
un debit minim cerut de pompă.
Materialul îngroşat este colectat spre centrul cuvei şi evacuat prin pâlnia centrală de evacuare,
de unde este pompat la iazul de decantare flotaţie.
Viteza pompei pentru îngroşat este controlată prin densitatea pulpei îngroşate măsurată de un
instrument nuclear de densitate. Grosimea patului din îngroşător, nivelul patului şi torsiunea
sunt monitorizate cu senzorii. Nivelul patului poate fi folosit pentru a controla debitul de
floculant prin DCS-ul uzinei folosind pompa cu viteză variabilă de alimentare cu floculant.
Există sistem de măsurare a înălţimii de reglaj a racletelor faţă de fundul cuvei, cu sistem de
transmitere la distanţă la sistemul de control distribuit (DCS) al uzinei.
Deasemenea există sistem de măsurare şi transmitere la distanţă a momentului de torsiune a
arborelui de acţionare, pentru prevenirea blocării.
Pardoseala suprafeţei pe care se montează îngroşătorul de steril, este amenajată cu pantă spre
un jomp, amplasat la extremitatea suprafeţei de montaj, în apropierea bazinului de apă
colectată, de unde scurgerile sunt preluate cu o pompă verticală şi pompate direct la cutia de
alimentare a îngroşătorului.
Fluxul de aer comprimat
Pentru realizarea unei flotaţii corespunzătoare a concentratului în celulele de flotaţie, în
acestea se insuflă aer la 0,5 bari, produs de către 2 suflante, una pentru celulele de 130 m3 şi
una pentru celelalte celule.Toate conductele pe care circulă fluide tehnologice (aer suflante,
apa tehnologică, reactivi) sunt prevăzute cu robineţi de reglare cu comandă la distanţă,
acţionaţi cu aer instrumental.
Aerul instrumental este produs în 2 compresoare (unul în rezerva) cu debitul de 935 Nm3/h, la
presiunea de 8 bari.
Etapa II – Oxidarea concentratului de pirită auriferă (Procesul Albion)
Concentratul obţinut prin flotaţie trebuie să fie măcinat ultrafin de la 80% -45 microni la 80%
-9 microni, aceasta fiind o cerinţă a procesului Albion. Această fineţe de măcinare se obţine
folosind o moară IsaMill înaintea oxidării Albion.
Procesul Albion se poate desfăşura în condiţii acide sau mai alcaline la un pH de 5.5. Procesul
alcalin este folosit acolo unde nu este necesară recuperarea metalelor de bază din concentrat
cum ar fi exemplul de la Certej. Procesul alcalin este adecvat mineralelor precum pirita,
arsenopirita, seleniurile.
Sulfurile refractare purtătoare de aur cum ar fi pirita eliberează atât fier cât şi acid sulfuric
când este oxidată. În procesul alcalin, acest fier şi acid este neutralizat în mod continuu şi
precipită din leşie prin adaos de calcar. Eliminarea permanentă a produselor de reacţie din
soluţie înseamnă că leşierea avansează rapid şi se pot atinge nivele foarte ridicate de oxidare a
sulfurilor. Măcinarea ultrafină a mineralelor la minus 10 microni sau chiar sub această valoare
preîntâmpină decaparea cu aceste produse de leşiere precipitate deoarece mineralele de leşiere
se consumă înainte de a se forma un strat suficient de precipitate.
MEMORIU DE PREZENTARE
pentru Proiectul
,,Exploatarea minereurilor auro-argentifere din
perimetrul Certej, jud. Hunedoara”
Octombrie
2013
30
Oxigenul se injectează în tulbureală pentru a controla rata de oxidare, iar neutralizarea
sulfaţilor produşi se realizează prin adaos de calcar fin măcinat printr-o reţea inelară.
Reacţia generală de leşiere este:
FeS2 + 15/4 O2 + 2 CaCO3 + 9/2 H2O = FeO.OH + 2 [CaSO4.2H2O] + 2 CO2
Gradul de oxidare este variabil cu o rată de oxidare de 70% care s-a stabilit că reprezintă
nivelul optim. Aceasta înseamnă că 30% din pirita care intră în circuitul de leşiere Albion va
ieşi sub formă de sulfură.
Cheia procesului constă în asigurarea menţinerii reacţiei de mai sus prin monitorizarea şi
controlul pH-ului (aciditate pH≈5-5,5) şi a potenţialului redox. Acest lucru se poate obţine
prin monitorizare pH şi Eh şi cu ajutorul dispozitivelor de măsurat oxigenul aflate pe fiecare
tanc, dispozitive ce vor controla adaosul de oxigen şi calcar. Reacţia de oxidare are loc în 5
reactoare cu agitare continuă în care se injectează oxigen.Cantitatea de oxigen ce se injectează
în tulbureală este controlată în funcţie de gradul de oxidare al sulfurilor cu ajutorul unui
senzor electrochimic, neutralizarea sulfaţilor produşi în timpul reacţiei se realizează prin
adaos de calcar fin măcinat.
Oxidarea concentratului de pirită auriferă constă din următoarele operaţii principale:
măcinarea concentratului de pirită auriferă la fineţe avansată;
oxidarea concentratului aurifer (oxidarea Albion) se realizează la presiune
atmosferică prin injectarea de oxigen gazos, cu menţinerea pH-ului în domeniul 5,5 - 6 prin
adaos de calcar măcinat;
îngroşarea produsului de oxidare într-un îngroşător cu 20 m. Produsul
îngroşat este dirijat la neutralizare, iar apa limpezită din preaplinul îngroşătorului este
pompată şi recirculată la măcinarea şi la oxidarea concentratului aurifer (procesul Albion);
neutralizarea şi răcirea îngroşatului rezultat de la oxidarea concentratului.
a. Măcinarea concentratului
Concentratul de flotaţie îngroşat la 60% solid este pompat la un debit de 39,1 m3/h cu pompa
de transfer al concentratului la rezervorul de alimentare a morii IsaMill. În rezervorul de
alimentare al morii IsaMill tulbureala este diluată la 45% solid cu apă de recircuitare.
Corpurile de măcinare IsaMill, cuprinzând bile ceramice Keramax de 2mm, sunt alimentate
continuu din buncărul de alimentare cu corpuri de măcinare IsaMill cu un alimentator
elicoidal în rezervorul de alimentare IsaMill. Tulbureala de la evacuarea morii curge în
bazinul de alimentare al leşierii Albion de unde este pompată în tancurile de leşiere cu
ajutorul unei pompe de alimentare. Această pompă este cu turaţie variabilă controlând nivelul
în rezervorul de alimentare a leşierii Albion.
b. Oxidarea Albion
Leşierea Albion oxidează sulfurile din concentrat prin insuflarea de oxigen la presiune
atmosferică. Nu este necesară oxidarea completă.Prin leşierea Albion se tratează 40 t/h de
concentrat măcinat la o fineţe de 80% -9 microni cu 30% solid într-o serie de 5 tancuri cu
agitare la presiune atmosferică la un timp total de retenţie de 30 ore. Leşierea operează la 90o
C şi oxidarea sulfurilor este realizată prin injectarea de oxigen prin numeroase duze aproape
de baza tancurilor pentru a menţine concentraţia necesară de oxigen dizolvat în soluţie.
Oxidarea eliberează acid sulfuric şi pH-ul este controlat în fiecare tanc menţinându-se la 5,5
prin adaos de calcar măcinat. Reacţia este exotermă dar temperatura este controlată prin
MEMORIU DE PREZENTARE
pentru Proiectul
,,Exploatarea minereurilor auro-argentifere din
perimetrul Certej, jud. Hunedoara”
Octombrie
2013
31
vaporii de apă din gazul care părăseşte tancul împreună cu pierderea de căldură prin pereţii
tancului. Gazul emis, la cca 96o C, din tancuri este sărac în oxigen şi bogat în bioxid de
carbon format prin reacţia calcarului cu acidul sulfuric. Pentru motive de siguranţă, tancurile
sunt acoperite toate şi fiecare echipat cu un ventilator şi un coş de tiraj cu înălţimea de 7 m
deasupra tancurilor pentru a controla emisia gazelor evacuate departe de personal. Tancurile
sunt din oţel carbon cu trei deflectoare şi un ridicător şi sunt fabricate din LDx2101 pentru
protecţie acidă. Tancurile se golesc în nişte jgheaburi de scurgere acoperite, în formă de U,
din LDx2101 cu capace rabatabile pentru uşurinţa îndepărtării depunerilor de material. Toate
tancurile pot fi scurtcircuitate prin şuberele de pe jgheab pentru întreţinere. Fiecare tanc este
echipat cu o elice dublă de 225 kW. Elicea de la bază este mai înaltă pentru a îmbunătăţi
transferul de oxigen, iar elicea superioară este portantă pentru a menţine solidele în suspensie.
Oxigenul este injectat la 3,2570 Nm3/h în fiecare tanc prin 24 duze de oxigen la 6,5 bari.
Oxigenul este furnizat cu puritate de 95% O2 de către fabrica de oxigen la un debit de 533
t/zi. Cele 5% din gaz care nu este oxigen contribuie la gazul de ieşire şi prin urmare la răcirea
tulburelii din tancuri prin evaporarea de apă.
PH-ul este măsurat în fiecare tanc şi controlat prin adaosul de calcar de la conductă inelară de
calcar. Pentru neutralizare şi control al pH-ului la 5,5 este necesar un total de cca 30 t/h de
calcar.
Leşierea operează la 30% solid şi alimentarea de la IsaMill este diluată cu apă de procesare de
la suprascurgerea îngroşătorului Albion. Suprascurgerea îngroşătorului CIL care conţine 200-
300 ppm CNT nu va fi folosită ca apă de diluţie în procesul Albion din cauza riscului de
siguranţă datorat apariţiei de HCN în leşie. Din acest motiv completarea de apă în procesul
Albion se poate face în caz de necesitate doar cu apa recuperată de la iazul de decantare CIL
care va avea un conţinut de până la 4 ppm CNT funcţie de degradarea naturală din iaz.
Datorită adaosului de calcar şi oxidării sulfurilor există o creştere a masei solidelor în
procesul Albion. Tonajul de solide în reziduul Albion este de 2,16 ori tonajul concentratului
alimentat şi de 1,22 ori tonajul combinat din concentrat şi calcar adăugat. Există o pierdere de
apă în gazele de la ventilaţie de la leşierea Albion. Aceasta este înlocuită cu apa conţinută în
şlamul de calcar şi prin adaos de apă de procesare Albion în fiecare tanc.
Suprafeţele fierbinţi vor fi protejate fie cu balustrade fie izolate pentru a evita arderea.
c. Îngroşarea produsului de oxidare Albion
Reziduul de la ultimul tanc în funcţiune de la leşierea Albion curge în bazinul de evacuare şi
de aici în bazinul de alimentare a îngroşătorului Albion împreună cu scurgerile dacă există.
Reziduul este îngroşat într-un îngroşător, în care se adaugă floculant Magnafloc 1011 în
consum de 40 g/t de reziduu. Floculantul este preparat într-o instalaţie specială de preparare a
floculantului de unde se dozează şi la îngroşătorul CIL. Floculantul este dozat la îngroşător cu
pompa şi este diluat în flux cu apa recircuitată de la iazul de decantare CIL pentru a obţine o
soluţie dozată cu concentraţia de 0,05% floculant.
Soluţia din suprascurgerea îngroşătorului este pompată cu pompa de suprascurgere la
alimentarea leşierii Albion pentru a menţine diluţia corectă în timp ce se reţine căldura.
Completarea apei se face cu apa recircuitată de la iazul de decantare CIL. Această apă este
adăugată în jgheabul de la îngroşător pentru a reduce saturarea gipsului cât mai curând posibil
MEMORIU DE PREZENTARE
pentru Proiectul
,,Exploatarea minereurilor auro-argentifere din
perimetrul Certej, jud. Hunedoara”
Octombrie
2013
32
pentru a reduce crustele din conductele de apă. Îngroşatul de la îngroşător cu 60% solid este
pompat la turnul de răcire a tulburelii.
Suprafeţele îngroşătorului şi ale tancurilor care intră în contact cu soluţia sunt din LDx2101.
Conductele de tulbureală sunt din oţel căptuşit cu cauciuc. Suprafeţele fierbinţi vor fi protejate
fie cu balustrade fie prin izolare pentru a evita arderea.
d. Neutralizarea şi răcirea îngroşatului Albion
Reziduul îngroşat de la leşierea Albion are un pH de 5,5 şi cca 980C. Pentru CIL, pH-ul
tulburelii trebuie ridicat la cca 10,5 , temperatura redusă la 450C şi tulbureala diluată la 40%
solid. Diluarea se face cu suprascurgere de la îngroşătorul CIL care conţine de obicei 100 –
300 mg NaCN/l. În consecinţă, pentru a evita emisia de HCN, tulbureala trebuie să fie
neutralizată înainte să se facă diluarea. Diluarea trebuie făcută înainte ca tulbureala să curgă
prin ciurul de rebuturi CIL.
Îngroşatul de la îngroşător este neutralizat cu var de la conducta inelară cu lapte de var în
tancul cu agitare pentru neutralizarea tulburelii Albion. PH-ul este ridicat la cca 10,5, ajustări
în continuare putând fi făcute la CIL. Tancul este făcut din oţel carbon şi are un timp de
retenţie de 30 minute.
Reziduul neutralizat de la leşierea Albion este pompat în turnul de răcire a tulburelii Albion.
Tulbureala răcită la o temperatură sub 450C este diluată la 40% solid pentru CIL folosind apa
de la suprascurgerea îngroşătorului CIL adăugată la baza turnului de răcire. Tulbureala răcită
şi diluată curge din turn pe un ciur de rebuturi cu ochiurile de 600 microni şi apoi în bazinul
pompei de alimentare CIL. Din acest bazin, tulbureala este pompată prin aparatul de probare a
alimentării CIL în primul tanc CIL. La baza turnului de răcire există un şuber pentru etanşare
pentru a nu se pierde aer pe la bază. Tulbureala este distribuită în turn printr-o conductă
inelară cu duze rezistente la colmatare.Crustele se vor acumula în turnul de răcire atât pe
separatoarele de picături cât şi pe pereţi. Separatoarele superioare pot fi ridicate în exteriorul
turnului cu o macara mobilă pe un cadru suport unde sunt spălate de solide din când în când.
Este prevăzut un set de rezervă de separatoare pe un al doilea suport cadru lângă turnul de
răcire pentru a înlocui setul scos pentru curăţire. Pentru a curăţa pereţii, este coborâtă în turn o
instalaţie specială de detartrare. Depunerea este curăţată manual de pe pereţii din această
instalaţie. Crusta cade la baza turnului şi se evacuează printr-o conductă într-o chiblă. Turnul
de răcire, cadrele suport a separatoarelor de picături şi chibla pentru crustă sunt amplasate
într-o îngrădire separată pentru a localiza crusta într-o singură zonă. Deoarece aceasta crustă
conţine metale preţioase, periodic se reintroduce în circuitul de măcinare la moară SAG.
Toate utilajele din procesul Albion sunt amplasate în cuve betonate pentru evitarea scurgerilor
în afara incintelor, iar scurgerile accidentale sunt recuperate în jompurile amplasate în fiecare
incintă şi repompate în flux.
Etapa III – Procesul CIL
Procesul CIL constă din următoarele operaţii principale:
a. Leşierea cu cianură a tulburelii rezultată de la Albion;
b. Îngroşarea şi pomparea sterilului rezultat de la leşiere;
MEMORIU DE PREZENTARE
pentru Proiectul
,,Exploatarea minereurilor auro-argentifere din
perimetrul Certej, jud. Hunedoara”
Octombrie
2013
33
c. Spălarea acidă, eluţia şi regenerarea cărbunelui activ, extragerea metalelor
preţioase
d. Detoxifierea sterilului de cianuraţie (Detox 1) şi pomparea pe iazul de decantare
a. Leşierea cu cianură
Tulbureala oxidată, îngroşată, neutralizată şi răcită rezultată din procesul Albion este dirijată
la pompa de alimentare CIL printr-un aparat de probare transversal pe alimentarea CIL, la
primul tanc, la un debit de 87 t/h solid, 40% conţinut de solid şi 450C. Conţinutul în
alimentarea CIL este în medie de 8 g/t Au şi 45 g/t Ag dar în anii când sunt prelucrate
minereuri cu conţinut mare de argint acesta se poate schimba la cca 6 g/t Au şi 81g/t Ag.
Reacţia chimică ce are loc în procesul de cianuraţie este următoarea:
4 Au + 8(NaCN) +O2 + 2 H2O = 4 NaAu (CN)2 + 4 NaOH
CIL cuprinde o serie de şase tancuri din oţel carbon, cu agitare, montate în serie. Fiecare tanc
are un volum util de 830 m3, un diametru de 10,1 m, o înălţime totală de 11,1 m, 4 deflectoare
şi un timp de retenţie de 5 ore. Timpul total de retenţie în CIL este prin urmare 30 ore. Fiecare
tanc este echipat cu un agitator dublu de 55 kW, cu ambele agitatoare căptuşite cu cauciuc.
Oxigenul este adăugat la baza agitatoarelor prin duze de presiune joasă.
Fiecare tanc este echipat cu un ciur interstadial de tip MPS (P) cu deschiderea ochiurilor de
0,8 mm din lamele de oţel inox. Prin ciururile interstadiale tulbureala este evacuată din fiecare
tanc în jgheaburi prevăzute cu şubere care permit scurtcircuitarea oricărui tanc pentru
întreţinere. Cărbunele se mişcă între stadii cu ajutorul pompelor de cărbune verticale cu
rotorul încastrat. Acestea sunt dimensionate pentru a pompa până la 22 t de cărbune pe zi
folosind toate pompele în funcţionare simultană. Această deplasare va fi necesară pe durata
perioadelor cu conţinuturi mari de argint, perioade în care vor fi făcute două eluţii pe zi, 6 zile
pe săptămână. Atunci mişcarea cărbunelui va avea loc 20 ore/zi, 6 zile/săptămână.
În perioadele cu conţinuturi medii, va fi necesară numai 1 eluţie pe zi şi mişcarea cărbunelui
poate fi făcută într-o perioadă mai scurtă de timp sau poate fi pompat intermitent, mai degrabă
decât să funcţioneze toate pompele simultan, permiţând oarecum cărbunelui să se încarce mai
mult. Pompa de cărbune din tancul 1, sau dacă tancul 1 este scurtcircuitat, pompa din tancul 2
refulează la ciurul vibrant pentru cărbune încărcat cu ochiuri de 0,5mm. Trecerea ciurului se
întoarce la primul tanc CIL, iar refuzul este colectat într-un rezervor de cărbune încărcat.
Acest rezervor este un rezervor căptuşit cu cauciuc, conic şi deschis la partea superioară care
poate înmagazina 11 tone de cărbune. Din acest rezervor cărbunele este pompat în şarje de 11
tone la coloana de spălare acidă cu pompa de transfer a cărbunelui. Acest rezervor este
necesar pentru colectarea cărbunelui deoarece la 2 eluţii pe zi va fi un timp insuficient să se
descarce cărbunele încărcat direct în coloana de spălare acidă. Varul poate fi adăugat la tancul
CIL din amonte pentru a ajusta pH-ul la 10,5 dacă este cazul, deşi majoritatea varului va fi
adăugat în tancul de neutralizare în zona de răcire a tulburelii. Soluţia de cianură de sodiu se
va adăuga la oricare tanc CIL după cum este necesar. Debitul de cianură este măsurat şi
monitorizat pe DCS-ul uzinei. În cadrul procesului CIL este prevăzut un analizor în flux
continuu care măsoară pH-ul şi concentraţia de cianură liberă în tancul 2 şi 6. Datele
din acest analizor sunt monitorizate de DCS-ul uzinei şi utilizate la optimizarea
dozajului cianurii.
MEMORIU DE PREZENTARE
pentru Proiectul
,,Exploatarea minereurilor auro-argentifere din
perimetrul Certej, jud. Hunedoara”
Octombrie
2013
34
Reziduul de la ultimul tanc curge pe un ciur vibrant de control al cărbunelui cu deschidere a
ochiurilor de 0,6mm pentru a recupera orice scăpări de cărbune grosier. Trecerea ciurului de
control curge la bazinul de alimentare a îngroşătorului de steril CIL.
Soluţia recircuitată de la circuitele de eluţie şi electroextracţie şi diferitele scurgeri sunt
pompate la începutul CIL. Deoarece debitul de soluţie de la eluţie este mare comparativ cu
debitul de alimentare proaspătă de la CIL, debitele maxime ale acestor curgeri sunt
comparabile cu debitul mediu prin CIL. Prin urmare pentru a evita şocurile şi nevoia unor
ciururi interstadiale mai mari, soluţiile recircuitate sunt colectate în rezervorul de recircuitare
a soluţiei CIL din care acestea sunt pompate cu un debit constant în tancul primar CIL. Un
comutator de nivel scăzut în acest rezervor opreşte pompa. Turaţia pompei este fixată manual
de către operatorul DCS în funcţie de nivelul din rezervor.
Aerul pentru CIL şi pentru neutralizarea cianurii este furnizat de compresoarele CIL. Sunt
prevăzute 3 compresoare cu şurub din care 2 sunt normal în funcţiune şi 1 va fi de rezervă.
Este prevăzută o pompă de rezervă pentru cărbune şi un ciur de rezervă interstadial. Este
prevăzută o pompă submersibilă pentru drenarea tancului de leşiere pentru a evacua cât de
mult este posibil din conţinutul tancului într-un tanc în funcţiune când se goleşte un tanc
pentru întreţinere.
Principalele controale în CIL sunt:
Aparatul de probat alimentarea CIL acţionat la intervale de timp
Adaosul de var controlat prin pH
Adiţia şi măsurarea debitului de cianură controlate prin punctul de reglare
manuală, dar cu potenţial de a fi controlate de la analizorul de cianură
Măsurarea cianurii şi pH-ului în tancurile 2 şi 6
Alarme de nivel în fiecare tanc CIL
Debitul de aer la fiecare tanc măsurat şi controlat prin punctele de reglare
manuală
Debitul soluţiei recircuitate controlat prin pompa cu viteză variabilă de
recircuitare a soluţiei la CIL cu un punct de reglare manuală
Nivelul de cărbune monitorizat în rezervorul de cărbune încărcat.
b. Îngroşarea şi pomparea sterilului CIL
Îngroşătorul sterilului CIL este prevăzut în flux pentru a recupera cianura în vederea
reutilizării la CIL prin recircuitarea suprascurgerii îngroşătorului şi de a reduce de asemenea
consumul de reactivi pentru neutralizarea cianurii. Trecerea ciurului de control al cărbunelui
de la CIL curge în bazinul de alimentare a îngroşătorului de steril CIL împreună cu scurgerile
şi ocazional cu nămolul Detox 2. Sterilul este îngroşat într-un îngroşător cu adăugarea de
Magnafloc 1011 la un consum de 36 g/t de concentrat. Floculantul este pregătit într-o
instalaţie specială de pregătire a floculantului amplasată lângă îngroşător. Floculantul este
livrat în saci de 25 kg la pâlnia de alimentare a instalaţiei de preparare floculant şi apoi este
dozat automat la un rezervor de amestec cu apă brută pentru a da o soluţie 0,5%. Soluţia de
floculant este depozitată într-un rezervor de stocare. Floculantul este dozat prin conducte la
îngroşător cu pompa de alimentare şi diluarea în flux cu apă de la suprascurgerea de la
îngroşător pentru a obţine o soluţie cu concentraţia de 0,05% floculant. Această instalaţie de
MEMORIU DE PREZENTARE
pentru Proiectul
,,Exploatarea minereurilor auro-argentifere din
perimetrul Certej, jud. Hunedoara”
Octombrie
2013
35
dizolvare a floculantului alimentează şi îngroşătorul Albion.
Suprascurgerea de la îngroşător este pompată cu pompa de suprascurgere în primul rând la
CIL ca apă de diluţie a alimentării CIL, dar este de asemenea folosită pentru stropirea ciurului
de control al cărbunelui CIL şi pentru diluarea floculantului. Dacă este nevoie de apă de
completare pentru suprascurgerea îngroşătorului aceasta este furnizată ca apă recircuitată de la
iazul de decantare CIL. Totuşi, bilanţul de apă arată că va fi un surplus de apă în
suprascurgere şi acest surplus va fi pompat la INCO Detox 1 pentru neutralizarea cianurii.
Îngroşatul de la îngroşător este pompat la 60% solid la INCO Detox 1 pentru neutralizarea
cianurii. Densitatea pulpei din îngroşatul îngroşătorului nu este critică deoarece aceasta este
diluată în alimentarea INCO Detox 1.
Turaţia pompei pentru îngroşatul de la îngroşător este controlată de densitatea pulpei
îngroşate măsurată de un instrument de densitate. Grosimea patului din îngroşător, nivelul
patului şi torsiunea sunt monitorizate cu senzori . Nivelul patului poate fi folosit pentru a
controla debitul de floculant prin DCS-ul uzinei folosind pompa cu viteză variabilă de
alimentare cu floculant.Sistemul de preparare a floculantului este controlat cu sistemul de
control al furnizorului şi monitorizat în DCS-ul uzinei.
Pompa pentru suprascurgerea îngroşătorului are viteză fixă. Nivelul în rezervorul pentru
suprascurgerea îngroşătorului este controlat mai jos de un nivel maxim prin deschiderea vanei
de control de pe conducta spre Inco Detox 1 şi peste un nivel minim prin controlarea unei
vane de pe conducta de completare cu apă recircuitată la iazul CIL.
Toate utilajele din procesul CIL sunt amplasate în cuve betonate pentru evitarea scurgerilor în
afara incintelor, iar scurgerile accidentale sunt recuperate în jompurile amplasate în fiecare
incintă şi repompate în punctele din flux aşa cum este arătat pe planşele corespunzătoare.
c. Spălarea acidă, eluţia şi regenerarea cărbunelui acid
Secţia de eluţie este proiectată să proceseze două şarje de cărbune încărcat pe zi la 11 t
cărbune per şarjă. Proiectul se bazează pe o funcţionare de 24 h/zi, 6 zile/săptămână. Cu
producţia folosită pentru proiectare, în perioadele cu conţinut mare de argint, vor fi tratate cca
624 de şarje pe an cu până la 2 şarje/zi. În medie, pe durata de viaţă a exploatării, vor fi tratate
411 şarje/an necesitând o medie de 1,3 şarje/zi, astfel că pe durata conţinutului scăzut de
argint va fi tratată numai 1 şarjă/zi.
Din cauza conţinutului mare de argint şi a nevoii de a manipula multiple şarje/zi, a fost
selectat un circuit divizat de eluţie AARL. Cu acest circuit, ultima porţiune din eluatul de la
coloana de eluţie este recircuitată la tancul de soluţie pentru preumectare. Acest lucru reduce
volumul de soluţie încărcată care trebuie tratată prin electroextracţie, creşte conţinutul
acesteia şi reduce consumul de căldură. Din cauza numărului mare de şarje, pentru a încerca
să se reducă consumul de apă potabilă, există posibilitatea de a folosi parte din electrolitul
epuizat pentru ciclul de stripare în circuitul de eluţie. Pentru acest scop, electrolitul epuizat
este stocat în tancul de electrolit epuizat. Va fi întotdeauna folosită apă potabilă pentru ultima
parte a ciclului de stripare pentru a spăla cărbunele şi a răci coloana. Totuşi proiectul permite
folosirea de apă potabilă în loc de soluţie epuizată pe tot ciclul de eluţie dacă se preferă aşa.
Ciclul global de spălare acidă şi eluţie inclusiv transferul cărbunelui înăuntru şi înafară,
durează până la 12 ore. Ciclul spalare –elutie consta in:
MEMORIU DE PREZENTARE
pentru Proiectul
,,Exploatarea minereurilor auro-argentifere din
perimetrul Certej, jud. Hunedoara”
Octombrie
2013
36
Pomparea până la 11 t de cărbune încărcat din rezervorul de cărbune încărcat
într-o coloană goală de spălare acidă
Spălarea acidă a cărbunelui cu acid clorhidric diluat la temperatura mediului şi
la presiune atmosferică.
Spălarea acidului epuizat
Transferul cărbunelui spălat acid şi limpezit la coloana de eluţie
Preumectarea cărbunelui la 1300C cu o soluţie de preumectare de cianură şi
sodă caustică urmată de striparea la 1300C cu electrolit epuizat şi apă tratată
Stocarea soluţiei încărcate de la etapa de eluţie în unul din cele două rezervoare
de soluţie încărcată în vederea electroextracţiei
Regenerarea cărbunelui eluat în cuptorul pentru cărbune la 7500
C
Recircuitarea cărbunelui eluat şi regenerat la tancul 6 CIL împreună cu
cărbunele proaspăt necesar
Electroextracţia şarjei de electrolit, recircuitarea electrolitului epuizat în
rezervorul de electrolit uzat pentru reutilizare sau la rezervorul tampon de recircuitare a
soluţiei CIL, după cum este necesar
Operaţiile de spălare acidă, eluţie şi transfer al cărbunelui sunt programate în secvenţe
automate de DCS-ul uzinei. Este de asemenea posibilă operarea semiautomată şi manuală prin
DCS.
Spălarea acidă
Spălările acide sunt realizate în şarje de 11 t de cărbune/şarjă. Spălarea acidă poate fi făcută
pe o şarjă în timp ce şarja spălată anterior este la eluţie. Coloana de spălare acidă este un
recipient cu fundul conic din oţel carbon căptuşit cu cauciuc cu inserţii de sită de plastic
pentru a reţine cărbunele. Spălarea acidă se face la temperatura ambientală folosind o soluţie
3% de acid clorhidric (HCl). Cărbunele spălat este transferat din coloana de spălare acidă la
coloana de eluţie cu pompa de cărbune. HCl este furnizat uzinei ca acid cu concentraţia de
32%, livrat de o cisternă. Volumele selectate de acid concentrat sunt pompate în rezervorul de
circulaţie acidă ca parte a unei operaţii programate în timp. Ciclul automat de spălare acidă,
inclusiv transferul cărbunelui din coloană, durează cca 5,5 ore şi funcţionează după cum
urmează :
Cărbunele încărcat este pompat în coloana de spălare acidă folosind apă de transfer.
Apa antrenată cu cărbunele se scurge pe la baza coloanei în rezervorul de apă de transport.
Durata nominală este de 0,9 ore.
În acelaşi timp este pregătită o şarjă care cuprinde 1 volum de pat (BV) de 3% HCl
prin pomparea unui volum fixat de acid concentrat într-o şarjă de apă brută în rezervorul de
circulaţie acidă. Cantităţile de apă şi acid sunt controlate de DCS prin măsurarea nivelului în
rezervorul de circulaţie acidă. Volumul de apă adăugată este controlat de creşterea nivelului în
rezervorul de circulaţie acidă. Volumul de acid concentrat adăugat este controlat prin timpul
de pompare a pompei de transfer a acidului concentrat şi de un factor de calibrare a pompei.
Această etapă de completare durează cca 0,6 ore.
Pompa pentru circulaţie acidă este pornită şi refulează acid diluat la un debit regulat de
2 BV/oră timp de 1,5 ore prin coloană şi înapoi în rezervorul de circulaţie până când spălarea
MEMORIU DE PREZENTARE
pentru Proiectul
,,Exploatarea minereurilor auro-argentifere din
perimetrul Certej, jud. Hunedoara”
Octombrie
2013
37
acidă este terminată.
Pompa de circulaţie acidă este oprită şi cărbunele este spălat printr-un debit regulat de
apă brută livrată la baza coloanei de spălare acidă. Parte din acidul epuizat poate fi reîntors în
rezervorul de circulaţie acidă dacă se constată că acidul epuizat poate fi refolosit. Spălăturile
rămase sunt direcţionate la rezervorul de neutralizare a acidului. Curgerea apei brute continuă
în timpul programat până când cărbunele a fost complet limpezit de orice acid rezidual.
(curgere 2BV/oră pe o durată de cca 2 ore)
Cărbunele este pompat din coloana de spălare acidă cu apa de transport ca diluţie în
coloana de eluţie într-un timp programat până când coloana de spălare acidă este goală (durata
nominală 0,9 ore).
Coloanele de spălare acidă şi de eluţie sunt lăsate să se dreneze înapoi în rezervorul de
apă de transport (durata nominală 0,5 ore).
Echipamentul de spălare acidă este amplasat într-o zonă îndiguită rezistentă la acid, deservită
de o pompă specială pentru scurgeri. Este prevăzut un duş de siguranţă. Rezervorul de HCl
concentrat este amplasat în exterior şi este ventilat printr-un scruber de coloană. Rezervorul
de circulaţie acidă este ventilat în exteriorul clădirii cu ventilatorul spălării acide.
Acidul epuizat nu este direcţionat la sterilul CIL deoarece instalaţia Inco Detox 1 este
proiectată să îndepărteze cianura numai până la <10mg/l şi există riscul de emanare de HCN
dacă s-ar adăuga acid. În schimb, acidul epuizat este neutralizat cu var din conducta inelară de
var din instalaţie cu controlul pH-ului. Pompa de evacuare a acidului refulează acidul
neutralizat la îngroşătorul sterilului de flotaţie pentru deversare eventuală în iazul de
decantare al flotaţiei.Spălarea acidă este controlată periodic de DCS-ul uzinei.
Circuitul de eluţie
Este prevăzut un circuit de eluţie AARL divizat. Acesta este proiectat să elueze o şarjă de 11 t
de cărbune la 1300C. Durata ciclului de eluţie, inclusiv transferul cărbunelui din coloană va fi
de cca 6,5 ore.
Coloana de eluţie este un vas de presiune din oţel inox de cu inserţii de sită din inox pentru a
reţine cărbunele. Conducta la eluţie este din inox. Coloana de eluţie, conducta fierbinte, tancul
de preumectare, tancul de soluţie epuizată şi rezervoarele de soluţie încărcată sunt izolate şi
blindate cu inox pentru a reduce pierderea de căldură şi a proteja personalul.
Eluantul este încălzit indirect de un încălzitor alimentat cu GPL care încălzeşte fie fluidul
termic fie apa sub presiune recircuitată printr-o placă a schimbătorului de căldură. O placă de
recuperare a schimbătorului de căldură răceşte soluţia încărcată care părăseşte coloana de
eluţie încălzind soluţiile care intră.Sunt prevăzute filtre cu sită dublă ca şi capcane pentru
cărbune după coloana de eluţie.
Soluţia de preumectare cuprinde soluţia încărcată cu conţinut redus de la capătul ciclului
anterior, pregătită la 2,0% NaOH şi 3,0% NaCN. Soluţia de stripare pentru prima parte a
ciclului de stripare poate cuprinde electrolitul epuizat de la rezervorul cu electrolit epuizat.
Pentru partea finală a circuitului de stripare este folosită apă de eluţie pentru răcirea
cărbunelui. Această apă cuprinde apă potabilă cu conţinut scăzut de clor.Zona de eluţie este
într-o cuvă prevăzută cu un jomp pentru pompă. Este prevăzut un duş de siguranţă.
Ciclul de eluţie este complet automatizat cu operarea valvelor, pornire/oprire şi control
al încălzitorului eluantului, a pompei de eluţie, a distribuţiei apei de eluţie, pompele de apă
MEMORIU DE PREZENTARE
pentru Proiectul
,,Exploatarea minereurilor auro-argentifere din
perimetrul Certej, jud. Hunedoara”
Octombrie
2013
38
pentru eluant şi apă de transport fiind programate în timp de DCS-ul uzinei.
Etapele de operare executate pe durata ciclului de eluţie :
Prepararea soluţiei de preumectare
Este pregătit 1,3 BV de soluţie din soluţia încărcată cu conţinut scăzut de la capătul
ciclului anterior. La aceasta este adăugată soluţie de NaOH cu pompa de dozare a sodei
caustice şi cianură cu pompa de dozare a cianurii pentru a obţine o soluţie cu concentraţia de
2% NaOH şi până la 3% NaCN. Pregătirea soluţiei este parte a secvenţei controlate de DCS.
Umplerea rezervorului cu apă, dacă nu a fost reţinută soluţie încărcată cu conţinut redus din
ciclurile anterioare, durează 1 oră.
Umplerea coloanei, încălzirea şi umectarea (durata nominală de 1 oră)
Soluţia de preumectare este pompată în coloana de eluţie cu ajutorul unei pompe din
rezervorul de preumectare prin schimbătoarele de căldură cu încălzitorul de eluţie pornit. Pe
durata acestei operaţii valvele automate sunt setate să recircuiteze soluţia care iese din
schimbătorul de căldură înapoi la rezervorul de preumectare, realizând astfel un circuit închis.
Circulaţia este continuată un timp programat, 1 oră la 2 BV/oră. Pe durata încălzirii, valva de
reglare a presiunii de pe latura de ieşire a circuitului controlează presiunea în coloană pentru a
preveni stropirea.
Striparea (durata nominală 2 – 2,6 ore)
Odată ce temperatura soluţiei de umectare care rezultă de la schimbătorul de căldură este
suficient de înaltă (de obicei 110 – 1200C), începe striparea cărbunelui folosind soluţia
epuizată din rezervorul de soluţie epuizată, folosind aceeaşi pompă de eluţie şi încălzitorul de
soluţie care controlează temperatura eluţiei. Valvele schimbă traseul soluţiei încărcate la
rezervorul selectat de soluţie încărcată. Sunt prevăzute două rezervoare de soluţie încărcată
pentru a permite două electroextracţii pe zi lăsând un rezervor să primească eluantul în timp
ce celălalt alimentează celulele de electroextracţie.
Striparea este realizată prin pomparea până la 5BV de soluţie epuizată la 2 BV/oră prin sistem
în rezervorul de soluţie încărcată. A fost prevăzută flexibilitate în volumul total al soluţiei de
stripare folosită pentru a permite schimbări în cinetica eluţiei datorate variaţiilor în raportul
Au : Ag. La terminarea stripării încălzitorul de eluţie este decuplat.
Această treaptă de stripare poate fi realizată cu apă de eluţie în loc de soluţie epuizată dacă
este nevoie. Dar nu se aşteaptă să fie suficientă apă potabilă din surse municipale pentru a
înlocui complet utilizarea de soluţie epuizată, chiar pentru 1 eluţie/zi.
Răcirea coloanei (durata nominală 1 oră)
Încălzitorul de eluţie este decuplat şi este folosită pompa de eluţie pentru a pompa apă de
eluţie tratată (apă potabilă rece) prin coloană şi urmând circuitul până la rezervorul de soluţie
încărcată. În baza unui timp presetat valvele schimbă direcţionarea soluţiei încărcate spre
rezervorul de preumectare.
Prin coloana de eluţie este pompat un volum total de cca 2 BV de apă de eluţie la o viteză de
2 BV/h. După un timp care asigură folosirea suficientă a eluţiei şi cu condiţia ca temperatura
în soluţia încărcată să coboare sub 950C înainte că vana de reglare să fie închisă, pompa de
eluţie este decuplată şi coloana de eluţie este ventilată.
Transferul cărbunelui eluat (durata nominală 0,9 ore)
Coloana de eluţie este presurizată cu apa de transport şi cărbunele este transferat sub
MEMORIU DE PREZENTARE
pentru Proiectul
,,Exploatarea minereurilor auro-argentifere din
perimetrul Certej, jud. Hunedoara”
Octombrie
2013
39
presiune la ciurul de desecare a cărbunelui eluat la începutul circuitului de regenerare a
cărbunelui. Trecerea ciurului ajunge gravitaţional în rezervorul cu apa de transport. Cărbunele
eluat şi desecat este descărcat de un ciur în rezervorul de cărbune eluat.
Drenarea coloanei de eluţie (durata nominală 1 oră)
După ce a trecut un timp suficient astfel încât coloana de eluţie să fie golită de
cărbune, pompa de apă de transport este oprită şi coloana drenată. Apa de transport drenată
din coloana de eluţie ajunge la jompul pompei de eluţie şi este refulată la rezervorul tampon al
recircuitării soluţiei CIL pentru pompare la începutul circuitului. Eluţia este controlată
secvenţial de DCS-ul uzinei. Coloana de eluţie este protejată la presiunile ridicate atât de
supapa de presiune cât şi de membrană de explozie. Încălzitorul de eluţie va fi controlat de
PLC-ul furnizorului cu conectare la DCS-ul uzinei prin legarea în serie pentru a monitoriza
alarmele de avarie şi a permite încălzitorului să fie cuplat şi decuplat ca parte a secvenţei de
eluţie.
Regenerarea cărbunelui
Cărbunele transferat de la coloana de eluţie este desecat pe un ciur vibrant cu ochiurile de
0,6mm înainte de a fi descărcat în bazinul de cărbune eluat.
Bazinul de cărbune eluat conţine 17 t (1,5 BV) de cărbune, asigurând o capacitate tampon în
circuitele de eluţie şi regenerare.
Cărbunele este recuperat din bazinul de cărbune eluat la un debit de 1000 kg/h de un
alimentator elicoidal cu viteză variabilă. Cărbunele se descarcă de pe alimentator într-un
cuptor orizontal de regenerare a cărbunelui încălzit electric la 1100kW cu funcţionare
continuă. Cuptorul este prevăzut cu un motor de urgentă DC acţionat cu o baterie.Cuptorul
conţine o secţiune de preîncălzire a cărbunelui şi zone de încălzire care operează la 7500C.
Temperatura din cuptor este controlată de PLC-ul utilajului şi monitorizată de DCS-ul uzinei.
Gazele evacuate din cuptor ajung la un scruber pentru îndepărtarea prafului.
Cărbunele regenerat este descărcat la < 4500C din cuptor direct într-un tanc de stingere
umplut cu apă care este capabil să primească 2 t de cărbune. Cărbunele proaspăt va fi adăugat
de asemenea ocazional în tancul de stingere la un debit de cca 100 kg/zi.Cărbunele va fi
pompat din tancul de stingere pe un ciur cu deschiderea de 1mm în şarje intermitente
controlate de secvenţa de timp. Trecerea ciurului care conţine cărbune fin cu conţinut scăzut
va fi evacuată cu o pompă de transfer a şlamurilor de cărbune la rezervorul Inco Detox pentru
evacuare la iazul CIL. Cărbunele granulat şi regenerat care se descarcă de pe refuzul ciurului
trece într-un tanc de cărbune regenerat cu capacitatea de 11 t. Cărbunele va fi pompat
intermitent din acest tanc la coada circuitului CIL de pompă de transfer a cărbunelui regenerat
ca parte a secvenţei globale de mişcare a cărbunelui.
Cuptorul poate fi ocolit prin direcţionarea cărbunelui eluat care iese din coloana de absorbţie
direct pe ciurul de clasare a cărbunelui.
Rezervorul cu apa de transport este alimentat pentru completare de apă de eluţie tratată printr-
o vană plutitoare. Ocazional, cărbunele fin acumulat poate fi drenat din rezervor şi deoarece
aceste şlamuri pot conţine cărbune încărcat este colectat într-un sac de recuperare a
cărbunelui. Regenerarea este controlată secvenţial de DCS-ul uzinei. Cuptorul de regenerare
va fi controlat de PLC- cu conectare la DCS-ul uzinei prin legătură în serie pentru a
monitoriza temperaturile şi starea de funcţionare.
MEMORIU DE PREZENTARE
pentru Proiectul
,,Exploatarea minereurilor auro-argentifere din
perimetrul Certej, jud. Hunedoara”
Octombrie
2013
40
Extragerea electrolitică şi topirea
Soluţia încărcată produsă în procesul de eluţie este colectată în unul din cele două
rezervoare de soluţie încărcată pentru electroextracţie. De obicei vor fi 5,5-6 BV de soluţie
încărcată per şarjă, dar rezervoarele de soluţie încărcată asigură până la 8 BV de soluţie per
şarjă. Ciclul de electroextracţie este de aşteptat să dureze între 8 şi 10 ore per şarjă. Cele două
rezervoare de soluţie încărcată sunt prevăzute în aşa fel ca electroextracţia să poată funcţiona
cu un rezervor în timp ce circuitul de eluţie umple al doilea rezervor.
Circuitul este proiectat spre a fi capabil să opereze fie cu recircuitarea electrolitului prin celule
înapoi la rezervoarele de soluţie încărcată, fie cu o singură trecere.
Electroextracţia metalelor preţioase se face în patru celule de electroextracţie de 340 l de tip
« cu sedimentare » aranjate în două rânduri paralele de 2 celule în serie amplasate în camera
de aur. Celulele sunt din inox cu căptuşeli din polipropilenă şi sunt echipate fiecare cu 33
catozi din ţesătură de inox. Hotele celulelor sunt conectate la un ventilator pentru evacuare în
exteriorul clădirii. La completarea ciclului de eluţie va fi un total de 5,5 – 8 BV de soluţie la
90 – 950C în rezervorul de soluţie încărcată. Soluţia încărcată este pompată prin aparatul de
probare în circuitul de electroextracţie. Debitul de soluţie este monitorizat, iar valvele setate în
aşa fel încât soluţia să fie divizată uniform între cele două baterii de celule.
La părăsirea celulelor de electroextracţie, electrolitul epuizat curge gravitaţional la pompa de
transfer de unde va fi pompat prin aparatul de probare a electrolitului epuizat la rezervorul de
soluţie încărcată. Electroextracţia va continua prin recircuitare până când conţinutul
electrolitului epuizat are o astfel de valoare încât încă o trecere asigură gradul de epuizare
dorit. Electrolitul epuizat este apoi direcţionat la rezervorul de soluţie epuizată până când se
umple şi apoi la tancul de recircuitare al soluţiilor de la începutul circuitului CIL. Dacă este
folosită funcţionarea cu o singură trecere, electrolitul epuizat prima dată umple rezervorul de
electrolit epuizat şi apoi ceea ce rămâne este pompat la rezervorul de returnare a soluţiilor de
la începutul instalaţiei CIL.
Aurul şi argintul electroextras formează un sediment care se desprinde uşor de pe catozi şi un
nămol la fundul celulelor de electroextracţie. Celulele vor fi curăţate manual de două ori pe
săptămână.
Curăţirea celulelor presupune pentru început îndepărtarea soluţiei de electrolit înainte de
îndepărtarea nămolului cu metale preţioase. Majoritatea electrolitului este îndepărtat din
celulă printr-o vană de golire în filtrul de nămol cu metale preţioase şi pompat prin
intermediul unei pompe în rezervorul de nămol de la electroextracţie. Acest fapt permite
accesarea catozilor pentru spălare. Nămolul de metale preţioase este apoi spălat de pe catozi”
în situ” cu un jet de apă sub presiune şi este pompat la filtrul de metale preţioase.
Turta care rezultă de la filtrul de metale preţioase este uscată şi apoi topită într-un cuptor de
inducţie cu fondanţi şi cu o cantitate de zgură sfărâmată de la topirea anterioară. Dore-ul este
turnat în lingouri de 1000 oz folosind forme de turnare în cascadă. Lingourile sunt curăţate,
probate, cântărite şi apoi depozitate în tezaur. Zgura de la topire este sfărâmată manual şi o
parte este returnată la moară SAG. Fiind folosiţi catozii de inox va fi puţin oxid de fier în
topitură şi cantitatea de zgură va fi mică.
Este prevăzut un filtru cu saci pentru a curăţa cuptorul de topire şi zona de turnare de gazul
rezultat.
MEMORIU DE PREZENTARE
pentru Proiectul
,,Exploatarea minereurilor auro-argentifere din
perimetrul Certej, jud. Hunedoara”
Octombrie
2013
41
Secţia de electroextracţie şi topire este situată în interiorul camerei de aur care este o zonă de
securitate cu acces controlat şi monitorizare CCTV. Sunt prevăzute două palane pentru a
manipula anozii şi catozii celulelor de electroextracţie. Pardoseala camerei de aur de sub
celule şi filtrul pentru aur este înclinată spre un jomp de scurgeri unde este prevăzută o
pompă. Orice scurgere şi apa de la spălarea pardoselii sunt pompate la primul tanc CIL sau la
rezervorul de nămol.
d. Detoxifierea sterilului de cianuraţie (Detox 1)
Tulbureala sterilă îngroşată rezultată de la îngroşătorul CIL este pompată la Staţia de
epurare DETOX 1, pentru neutralizarea cianurii, înainte de evacuare la iazul de decantare
CIL.
Staţia de epurare Detox 1 este compusă din:
instalaţie de neutralizare INCO care îndepărtează cianura din tulbureală sterilă CIL
prin oxidare cu aer şi SO2 (furnizat de metabisulfitul de sodiu) folosind cupru drept
catalizator. Tulburela sterilă neutralizată este apoi dirijată la iazul de decantare prin
intermediul staţiei de pompare steril CIL;
instalaţie de dizolvare a metabisulfitului de sodiu, dozat sub formă de soluţie.
Staţia de epurare Detox 1 a fost proiectată să reducă nivelul CNWAD sub 10 mg/l.
Procedeul INCO, de neutralizare a cianurilor se bazează pe reacţia de oxidarea a formelor
libere şi complexate ale cianurii cu metabisulfit de sodiu, conform următoarei reacţii:
Na2S2O5 + 2O2 +H2O + 2CN- → 2OCN
- + Na2SO4 + H2SO4
Procedeul INCO este capabil să îndepărteze din soluţie complecşii stabili de cianură
de fier. Fericianurile sunt reduse la săruri insolubile de fericianură şi precipitate din soluţie.
Îndepărtarea tiocianatului este posibilă continuând să se adauge metabisulfit, după oxidarea
completă a formelor libere şi complexate ale cianurii. În condiţii tipice de operare, doar 10-
20% din tiocianat este îndepărtat. Acest fapt are drept rezultat o cerinţă chimică suplimentară
de metabisulfit şi asigură de asemenea îndepărtarea unor forme mai toxice ale cianurii.
Îndepărtarea suplimentară a tiocianatului este posibilă continuând să se adauge SO2 sau
metabisulfit, după oxidarea completă a formelor libere şi complexate ale cianurii, conform
reacţiei:
SCN- + Na2S2O5 + 3O2 + 4OH
- →
OCN
- + Na2SO4 + 2SO4
2- + 2H2O
Principalele etape ale procesului de epurare prin procedeul INCO sunt:
Oxidarea cianurilor libere şi uşor eliberabile cu SO2 /aer, conform reacţiilor:
CN- + SO2 + O2 + H2O → OCN
-+ H2SO4
M (CN)4 2-
+ 4 SO2 + 4 O2 + 4 H2O → 4 OCN- + 4 H2SO4 + M
2+
M2+
= Zn2+
, Cu2+
Neutralizarea acidului sulfuric format şi precipitarea metalelor cu Ca (OH)2:
H2SO4 + Ca (OH)2 → CaSO4 + 2 H2O
M2+
+ Ca (OH) 2 → M (OH)2 + Ca2+
2 M2+
+ Fe (CN)6 4-
→ (M) 2Fe (CN)6
Unde M = Zn, Cu etc, metalele grele precipita sub formă de hidroxizi insolubili sau ciano-
complecşi cu Fe.
Hidroliza cianatului:
MEMORIU DE PREZENTARE
pentru Proiectul
,,Exploatarea minereurilor auro-argentifere din
perimetrul Certej, jud. Hunedoara”
Octombrie
2013
42
OCN -+ 3 H2O → NH4
+ + HCO3
- + HO
-
- Instalaţia de neutralizare INCO este amplasată lângă îngroşătorul sterilului CIL.
Îngroşatul de la îngroşătorul sterilului CIL, cu conţinut de cca 60% solid este pompat la tancul
de neutralizare Detox 1 prevăzut cu sistem de agitare , prin cutia de alimentare a Staţiei
DETOX 1 în care este diluat la un conţinut de 40% solid, folosind apă recircuitată de la iazul
de decantare CIL şi soluţie (leşie) de la suprascurgerea îngroşătorului de steril CIL, precum şi
orice posibile scurgeri din zonele de preparare-stocare a reactivilor alcalini utilizaţi în fluxul
de extracţie a aurului prin procedeul CIL. Pulpa de steril CIL astfel diluata, va avea o
concentraţie de cianură (CNWAD) de cca.175 mg/l.
În cutia de alimentare se dozează sulfatul de cupru sub formă de soluţie, pentru a asigura
concentraţia de ioni de cupru (de cca 0,3 g Cu/g CNWAD) necesară catalizei reacţiei de
oxidare, tot în cutie se va doza var (dacă va fi necesar) de la conducta circulară de var a
uzinei, pentru menţinerea pH-ului la 9 - 10 unităţi Soluţia de sulfat de cupru cu concentraţia
de 23%, preparată în instalaţia de dizolvare reactivi a uzinei de flotaţie, este aprovizionată la
instalaţia INCO, cu containere de 1 m3, manipulate cu un motostivuitor. Dozarea soluţiei de
sulfat de cupru în cutia de alimentare, se realizează cu o pompă peristaltica care asigură
necesarul zilnic de cca. 2 m3 de soluţie CuSO4.
Apa de diluţie a tulburelii sterile CIL, în principal - apă recircuitată de la iazul de decantare
CIL, este furnizată de la rezervorul de apă recircuitată CIL cu ajutorul pompelor de apă
recircuitată CIL . Pulpa de steril CIL diluată, în amestec cu soluţia de sulfat de cupru şi
cu lapte de var, este dirijată la tancul de neutralizare Detox 1 , prevăzut cu agitator mecanic
şi sistem de insuflare a aerului (pulverizator ). În tancul de neutralizare este adăugat
metabisulfit de sodiu, dozat sub formă de soluţie cu ajutorul unor pompe dozatoare amplasate
în instalaţia de dizolvarea a metabisulfitului, debitul soluţiei de metabisulfit de sodiu (MBS)
este reglat astfel încât să se asigure necesarul de 9,9 g SO2/g CNWAD distrus (14,65 g MBS/g
CNWAD). Debitul de soluţie de metabisulfit, cu concentraţia de 20%, este în medie de 1,2
m3/h, putând atinge până la 2,4 m
3/h, funcţie de debitul şi concentraţia în cianură a tulburelii
de steril CIL.
Tancul de neutralizare Detox 1 cu un volum util de 270m3 asigură un timp de retenţie a
amestecului de tulbureală şi reactivi de 1,5 ore, suficient reducerii concentraţiei de cianuri din
tulbureala de steril CIL.
Aerul furnizat de compresoarele CIL, este adăugat la debitul de 2,207 Nm3/h prin duzele
pulverizatorului, sub elice, la un debit măsurat şi controlat.
Tancul de neutralizare este echipat cu aparat de măsurare şi controlul a pH-ului precum şi cu
aparate de prelevare probe din alimentarea şi evacuarea tancului şi cu un analizor de CNWAD
în flux continuu . Toate datele de la aparatele de măsurare şi control vor fi afişate în camera de
control şi vor fi înregistrate.
Tulbureala de steril CIL denocivizată la conţinut în CNWAD sub 5 mg/l , este evacuată din
tancul de neutralizare şi este dirijată la pompele de steril, care o pompează la iazul de
decantare a sterilului CIL.
În cazuri de urgenţă (diverse avarii la sistemul de hidrotransport a tulburelii spre iazul CIL)
tulbureala sterilă poate fi descărcată la iazul de golire de urgenţă (batal de avarii), de unde
MEMORIU DE PREZENTARE
pentru Proiectul
,,Exploatarea minereurilor auro-argentifere din
perimetrul Certej, jud. Hunedoara”
Octombrie
2013
43
după rezolvarea avariei, este pompată cu ajutorul unei pompe de recircuitare la alimentarea
pompelor de steril CIL.
Instalaţia de neutralizare INCO este prevăzută cu duşul de siguranţă.
Zona tancului de neutralizare va avea pardoseala de beton în pantă, pentru a permite
colectarea eventualelor scurgeri în jomp, de unde cu pompa centrifugă verticală , sunt
pompate la tancul de neutralizare Detox1.
- Instalaţia de dizolvare a metabisulfitului de sodiu (SMBS)
Prepararea soluţiei de metabisulfit se realizează într-o instalaţie de dizolvare reactivi (reactivi
eluţie), amplasată într-o clădire din apropierea instalaţiei de neutralizare INCO.
Metabisulfitul de sodiu Na2S2O 5 (MBS) este aprovizionat în baloţi de 1000kg, care sunt
manipulaţi cu un palan şi sunt descărcaţi într-un tanc de dizolvare prevăzut cu agitator şi
jgheab de alimentare prin intermediul unui sistem de manipulare a baloţilor . Sistemul de
golire este astfel proiectat încât gura sacului să fie fixată la jgeabul de alimentare a tancului de
dizolvare printr-un dispozitiv de etanşare), care asigură golirea sacilor fără emisii de praf.
Soluţia de metabisulfit 20%, este pompată cu o pompă de transfer, centrifugală , la un tanc de
stocare. Soluţia de MBS degajă vapori de SO2 şi prin urmare atât tancul de stocare cât
şi cel de dizolvare sunt vase închise şi sunt aerisite cu ajutorul unui ventilator în exteriorul
clădirii. Soluţia de metabisulfit de sodiu din tancul de stocare este dozată direct la tancul de
neutralizare Detox- din instalaţia INCO cu pompa dozatoare .
Instalaţia de dizolvare MBS este prevăzută cu o pompă centrifugă la jomp care preia toate
posibilele scurgeri colectate în jompul din zona instalaţiei de preparare a soluţiei de MBS şi le
refulează în tancul Detox 1.
Controale
Principalele controale în această zonă sunt:
Adaosul de var pentru a controla pH-ul
Controlul debitului de sulfat de cupru adăugat de pompa dozatoare
Controlul debitului de metabisulfit de sodiu prin valva de control
Măsurarea şi controlul pH-ului prin adaos de var
Debitul apei de diluţie a alimentării Detox prin valva de control
Analiza CNWAD a conţinutului din tancul Detox
Măsurarea şi controlul debitului de aer la punctul de reglare
TEHNOLOGIA DE PRODUCERE A OXIGENULUI
Descrierea unei unitati de separare a aerului
Compresia si Purificarea aerului
Aerul de proces ce urmează a fi separat intră in compresor printr-un dispozitiv de filtrare si
este apoi comprimat de către un compresor multi-trepte fără ulei. Aerul comprimat trece
printr-o unitate de purificare (pentru înlăturarea apei, a dioxidului de carbon si a altor
componente) compusă din doua schimbătoare reversibile. In timp ce unul din cele doua vase
este în operare, celalalt se reactivează cu azotul rezidual ce vine din turnul de răcire. In timpul
ciclului de încălzire, un radiator electric încalzeste gazul de regenerare.
Producerea frigului si Distilarea
MEMORIU DE PREZENTARE
pentru Proiectul
,,Exploatarea minereurilor auro-argentifere din
perimetrul Certej, jud. Hunedoara”
Octombrie
2013
44
Aerul comprimat si purificat intra in turnul de răcire unde este răcit cu ajutorul oxigenului
gazos rece si a azotului rezidual într-un schimbător de căldură în contracurent. Tot aerul ce
vine din purificare este mai departe comprimat intr-un booster combinat cu o turbină. O parte
din aerul comprimat de booster este decomprimat de către turbină pentru a genera „‟frigul‟‟
necesar pentru pornirea fabricii si compensarea pierderilor termice, si apoi este trimis in
coloanele de distilare.
Cealaltă parte, înainte de a fi trimisă către coloanele de distilare, este condensată în
schimbătorul de caldură principal de către produsele reci.
După linia de schimbătoare de căldură, aerul atinge punctul de rouă ș i este trimis către
coloanele de distilare (distilare în coloană dublă). Coloanele de distilare eliberează oxigen de
puritate înaltă la presiune medie(10 barg) GOX (oxigen gazos).
Sistemul de stocare al oxigenului lichid
Pentru asigurarea livrărilor de oxigen în cazul opririi fabricii de producţie precum ș i pentru
asigurarea vârfurilor de consum, se vor instala tancuri de oxigen lichid (LOX).
Oxigenul lichid (LOX) va fi partial produs (~ 3% din productia de GOX) de către unitatea de
separare a aerului (ASU). Oxigenul lichid LOX va fi apoi stocat temporar în niș te unităţi de
stocare dedicate pentru a putea fi vaporizat atunci când e necesar.
TEHNOLOGIA DE DEPUNERE A STERILULUI ÎN IAZURILE DE DECANTARE
Hidrotransportul sterilelor de la uzina de procesare la iazurile de decantare se va realiza prin
conducte metalice supraterane, montate pe suporţi. Punctele de deversare a tulburelilor sterile
vor fi amplasate pe toată lungimea coronamentelor celor două baraje începând de la cota
coronamentului barajelor de iniţiere.
IAZ STERILE DE FLOTAŢIE
Staţia de pompare tulbureală la iazul sterile de flotaţie va fi amplasată pe platforma incintei
uzinei. Pentru traseul de transport al hidroamestecului, ce va fi compus din conducte de oţel
cu diametrele nominale de 200 şi 250 mm, pierderea totală de presiune a fost calculată la 381
mCA.
Vor fi folosite 5 pompe centrifugale, înseriate, primele două montate în cuva îngroşătorului de
sterile, iar următoarele trei în cuva staţiei propriu-zise.
Apele limpezite, după sedimentarea fracţiei solide în iazuri, sunt preluate de staţia de pompare
amplasate pe barje plutitoare şi vor fi transportate la rezervorul apă recircuitată de la Staţia de
epurare ape limpezite iaz flotaţie din incinta uzinei. De aici o parte va fi preluată în fluxul
tehnologic, surplusul va fi dirijat la staţia de epurare şi apoi evacuată în emisar.
IAZ STERILE DE CIANURAŢIE – IAZ CIL
Staţia de pompare tulbureală la iazul CIL va fi amplasată pe platforma incintei uzinei.
Traseul de transport al hidroamestecului, va fi compus din conducte de oţel cu diametrele
nominale de 150 şi 200 mm. Pierderea totală de presiune a fost calculată la 437 mCA.
Ca şi în cazul sterilelor de flotaţie vor fi folosite tot 5 pompe centrifugale, înseriate, toate
montate în cuva staţiei propriu-zise.
Apele limpezite, după sedimentarea fracţiei solide în iazuri, vor fi preluate de staţiile de
pompare amplasate pe barje plutitoare şi vor fi dirijate prin conducte la rezervorul apă
MEMORIU DE PREZENTARE
pentru Proiectul
,,Exploatarea minereurilor auro-argentifere din
perimetrul Certej, jud. Hunedoara”
Octombrie
2013
45
recircuitată DETOX 2; de aici va fi reintrodusă în fluxul tehnologic; în cazul unor debite mari
(datorate unor cantităţi mari de precipitaţii), la depăşirea cantităţii necesare în flux această apă
se epurează în staţia DETOX 2 şi va se evacuează în emisar.
6.EVACUAREA APELOR UZATE
În timpul perioadei de exploatare vor rezulta următoarele categorii de ape uzate:
1. ape acide din carieră şi de pe haldele de rocă sterilă;
2. ape limpezite evacuate din iazul de decantare a sterilelor de flotaţie;
3. ape limpezite evacuate din iazul de decantare a sterilelor de la cianuraţie (CIL).
4. ape uzate menajere
a. Ape acide din carieră şi de pe haldele de rocă sterilă
a.Ape potenţial acide din Cariera Certej
Apele acide colectate în Carieră vor fi evacuate prin pompare la staţia de epurare a
apelor acide amplasată în incinta uzinei de preparare.
b. Ape potenţial acide colectate de pe taluzurile haldelor de steril
Apele potenţial acide colectate de canalele de gardă ale haldelor de steril în bazinele
colectoare vor fi dirijate prin conducte la staţia de epurare a apelor acide, împreună cu cele din
carieră urmând aceeaşi tehnologie de epurare. Epurarea acestor ape (potenţial acide) se va
realiza prin tehnologia clasică «activă» de neutralizare a acidităţii şi precipitarea metalelor
grele cu var urmând ca apele rezultate să fie utilizate în procesul tehnologic, iar excedentul
evacuat în emisar.
Principalele faze tehnologice ale fluxului de epurare sunt:
♦ precipitarea metalelor cu var (lapte de var);
♦ sedimentarea precipitatelor formate, prin decantare şi limpezirea apei
tratate;
♦ evacuarea nămolului îngroşat.
Descrierea fluxului tehnologic de epurare ape acide
Prin intermediul unei conducte din otel carbon, apele acide vor fi dirijate peste un ciur
stationar care va alimenta tancul de tratare ape prevăzut cu un sistem de agitare mecanică.
Controlarea şi mentinerea pH-ul în tancul de tratare, între 8,5 – 9, se va face prin adausul de
lapte var. În tancul de tratare ape acide se va asigura condiţionarea apei acide cu laptele de var
timp de cca.30 minute, realizându-se neutralizarea acidităţii şi precipitarea metalelor grele.
Suprascurgerea–apa neutralizată din tancul de tratare, va fi dirijată la un Tanc Clarificator–
Decantor apă acidă. În acest tanc va avea loc sedimentarea precipitatului format şi limpezirea
apei.
Pentru facilitarea depunerii/îndepărtării nămolul precipitat, în clarificator este adăugat
floculant (17 g/mc) sub formă de soluţie de 0,05 % din rezervorul de stocare floculant.
Zona tancului de tratare a apei şi a decantorului vor avea pardoselile de beton şi vor fi făcute
cu pantă pentru a permite colectarea eventualelor scurgeri în jomp şi pomparea acestora spre
cutia de alimentare a decantorului.
Suprascurgerea de la decantor (clarificator) este colectată în rezervorul/tancul de
suprascurgere a decantorului de apă acidă pentru folosire în uzină .
MEMORIU DE PREZENTARE
pentru Proiectul
,,Exploatarea minereurilor auro-argentifere din
perimetrul Certej, jud. Hunedoara”
Octombrie
2013
46
În cazul neutilizarii apei epurate suprascurgerea rezervorului cu apa de la decantor
(clarificator), va ajunge în emisar. Apele epurate în staţia de epurare a apelor acide vor fi
recirculate în totalitate în proces, cu excepţia cazurilor de avarie când apa epurată va fi
evacuată în pârâul Grozii. Nămolul va fi considerat ca steril de flotaţie şi va fi pompat cu
sterilul la iazul de decantare flotaţie (TMF).
Staţia este proiectată pentru construcţie în primul an de exploatare şi va funcţiona cât
timp se vor colecta ape acide, inclusiv în etapa postînchidere. Va asigura tratarea apelor
colectate din carieră şi de pe cele două halde de sterile.
b.Ape limpezite evacuate din iazul de decantare a sterilelor de flotaţie
Apele limpezite după sedimentarea fracţiei solide în iaz, sunt recirculate la uzina de preparare,
fiind stocate în rezervorul tampon amplasat deasupra platformei Uzinei de flotaţie. Din acest
rezervor apa se va dirija gravitaţional, fiind recirculată în cea mai mare parte în fluxul
tehnologic al uzinei de preparare iar excedentul se va epura în Staţia epurare aferentă
Flotaţiei după care va fi evacuată în emisar (valea Corănzii).
Principalele faze tehnologice ale fluxului de epurare sunt:
precipitarea metalelor cu var (lapte de var);
sedimentarea precipitatelor formate, prin decantare şi limpezirea apei
tratate;
evacuarea nămolului îngroşat.
Descrierea fluxului tehnologic
Apa alimentată de la iazul de flotaţie, trece peste un ciur staţionar pentru îndepărtarea
vegetaţiei şi apoi curge într-un tanc de tratare - prevăzut cu sistem de agitare care asigură un
timp de retenţie de 30 minute, necesar precipitării metalelor grele cu var.
În tancul de tratare a apei, pH-ul este menţinut între 8,5 - 9 prin adaos de lapte de var, care
este dozat dintr-un tanc de stocare a laptelui de var. Apa tratată cu var curge din tancul de
tratare, în decantorul unde are loc depunerea (sedimentarea) precipitatului format la tratarea
apei şi limpezirea apei tratate. În vederea creşterii vitezei de sedimentare a precipitatului, în
decantor este adăugat floculant, sub formă de soluţie de concentraţie 0,05%.
Suprascurgerea decantorului – apa tratată limpezită, este evacuată fie direct în emisar –
pârâul Corănzii, fie dirijată în rezervorul suprascurgerii decantorului instalaţiei de epurare a
apelor acide - ARD (apă din carieră + ape de la Haldele de roci sterile), de unde aceasta poate
fi pompată la rezervorul de apă brută. Îngroşatul de la decantor va fi recircuitat cu o pompă
de îngroşat la tancul de tratare a apei, pentru a asigura o sarcină de recircuitare a solidelor
pentru a ajuta flocularea. Nămolul îngroşat, va fi pompat împreună cu sterilul de flotaţie la
iazul de decantare.
Zona tancului de tratare a apei şi a decantorului şi zona tancului de stocare a varului vor avea
pardoselile de beton în pantă, pentru a permite colectarea eventualelor scurgeri în jompuri şi
evacuarea lor cu pompe centrifuge verticale corespunzătoare fiecărei zone, pompe la jompuri.
Cele două pompe din jompuri dirijează scurgerile colectate, spre tancul de tratare a apei
respectiv cel de stocare a varului.
Controale
Debitul de intrare este măsurat
MEMORIU DE PREZENTARE
pentru Proiectul
,,Exploatarea minereurilor auro-argentifere din
perimetrul Certej, jud. Hunedoara”
Octombrie
2013
47
Dozarea floculantului este controlată de debitul de intrare
Dozarea varului controlată de pH
Alarmă comună de avarie pentru clarificator
Nivelele din tancurile de var şi floculant monitorizate
Staţia va fi construită din primul an de exploatare şi va funcţiona pe întreaga perioadă de
derulare a proiectului până când în etapa de închidere a iazului va fi posibilă evacuarea apelor
din iaz în emisar fără tratare
c.Ape limpezite evacuate din iazul de decantare CIL (Statia de epurare DETOX 2)
Apele limpezite după sedimentarea fracţiei solide în iaz sunt recirculate integral la uzina de
preparare fiind stocate în rezervorul tampon (cu capacitate de 300 mc) amplasat deasupra
incintei măcinare calcar. Din acest rezervor apa se va dirija gravitaţional, fiind recirculată
integral în fluxul tehnologic al uzinei de preparare (instalaţia CIL, staţia de epurare DETOX
1). În situaţii deosebite (precipitaţii excepţionale care duc la creşterea nivelului apei în iaz
peste nivelele impuse de asigurarea siguranţei barajului) se impune evacuarea excedentului de
apă în emisar. Datorită conţinuturilor de metale grele şi eventual cianuri din aceste ape, se
impune epurarea lor înaintea deversării în receptorul natural într-o staţie de epurare (DETOX
2) care va fi amplasată în incinta uzinei de preparare, aval de instalaţia CIL şi în apropierea
depozitului de var. Tehnologia de epurare a apelor evacuate din iazul de decantare CIL
constă în oxidarea cianurilor cu apă oxigenată în prezenţa unui catalizator (cupru), cu formare
de cianat, în condiţii specifice de operare (Procedeul Degussa).
Procedeul de neutralizare a cianurilor cu peroxid de hidrogen (apă oxigenată) se
bazează pe reacţia de oxidarea a cianurii (libere şi/sau complexate) conform reacţiei (1):
CN- + H2O2 → OCN
- + H2O (1)
Procedeul cu peroxid de hidrogen îndepărtează din soluţie complecşii stabili de
cianură de fier, fericianurile sunt reduse la săruri insolubile de fericianură şi precipitate din
soluţie în prezenţa cuprului, conform reacţiei :
[Fe (CN)6]4-
+ 2Cu2+
→ Cu2Fe (CN) 6 (2)
Îndepărtarea tiocianatului are lor continuând să se adauge apă oxigenată, după
oxidarea completă a formelor libere şi complexate ale cianurii, conform reacţiei :
SCN- + 4H2O2 + 2OH
- →
OCN
- + SO4
2- + 5H2O (3)
Cianatul rezultat din oxidarea cianurilor şi tiocianurilor (silfocianurilor) în final
hidrolizează conform reacţiei (4):
OCN -+ 3 H2O → NH4
+ + HCO3
- + HO
- (4)
Staţia de epurare Detox 2 este compusă din:
instalaţie de neutralizare care îndepărtează cianura din apa tratată prin oxidare
cu peroxid de hidrogen folosind cupru drept catalizator, apa detoxificată fiind apoi deversată
în emisar;
instalaţie de preparare a floculantului, dozat sub formă de soluţie.
Instalaţia de neutralizare Detox 2 este amplasată lângă instalaţia de neutralizare
INCO a Staţiei de epurare DETOX1.
Staţia de epurare Detox 2 este proiectată pentru un debit maxim de 126 m3/h .
MEMORIU DE PREZENTARE
pentru Proiectul
,,Exploatarea minereurilor auro-argentifere din
perimetrul Certej, jud. Hunedoara”
Octombrie
2013
48
Debitul de apă recircuitată de la iazul CIL pentru Detox 2 este luat din conducta de apă
recircuitată de la acest iaz, în regim controlat, înainte de bazinul de apă recircuitată care este
amplasat în instalaţia de neutralizare INCO. Apa brută este adăugata în alimentarea instalaţiei
de neutralizare Detox 2 la un debit controlat, la un raport pre-stabilit faţă de debitul
alimentării cu apă recircuitată de la iazul CIL, în general se va respecta un raport de 1:1 apa
recircuitată: apa brută.
Staţia de epurare Detox 2 are în componenţă ca principale utilaje un Tanc de neutralizare (cu
agitator) în care se realizează adaosul de peroxid de hidrogen şi sulfat de cupru şi un
Clarificator – Decantor, cu diametrul de 12 m pentru limpezirea apei tratate şi îndepărtarea
nămolului de precipitat cu adăugare de floculant. Decantorul a fost inclus deoarece această
unitate încorporează recircuitarea internă a nămolului care îmbunătăţeşte viteza de
sedimentare a nămolului. Debitul combinat este folosit pentru controlul debitului de peroxid
de hidrogen, sulfat de cupru şi floculant. Apa de alimentare trece prin tancul de neutralizare
prevăzut cu agitator, capacitatea tancului de neutralizare asigura un timp de retenţie de 60
minute, în care are loc epurarea cianurii prin adaos de peroxid de hidrogen şi de sulfat de
cupru. PH-ul din agitator nu este măsurat sau controlat deoarece apa de alimentare are deja un
pH necesar (8,5 -9) şi nu va fi necesar adausul de var.
Suprascurgerea din vasul de neutralizare curge în decantor unde este adăugat floculant sub
formă de soluţie 0,05%, pentru mărirea vitezei de sedimentare a precipitatului (nămol)
rezultat la neutralizatrea apei tratate. Apa limpezită este evacuată prin suprascurgerea
decantorului şi curge în emisar pe conducta de evacuare unde este probată continuu cu un
aparat de luat probe , montat într-o cutie de scurgere a efluentului .
Îngroşatul de la decantor va fi recircuitat, cu ajutorul pompele centrifuge la tancul de tratare
(neutralizare) pentru a asigura o sarcină de circulaţie a solidelor şi a ajuta flocularea. Nămolul
îngroşat, la o consistenţă corespunzătoare, va fi evacuat la îngroşătorul de steril CIL în şarje,
prin deschiderea unei vane de pe conducta de îngroşat a decantorului. Prin pomparea în şarje
de la jompul Detox 2, nămolul va ajunge în final la iazul de decantare CIL.
Peroxidul de hidrogen la 50% H2O2 este dozat la tancul de neutralizare cu pompele
dozatoare peristaltice .
Sulfatul de cupru este transportat de la o instalaţie de dizolvare a sulfatului de cupru
din dotarea uzinei de flotaţie, folosind containere, din care este dozat în tancul de neutralizare
cu pompe dozatoare.
Floculantul este pregătit într-o instalaţie specială de pregătire a floculantului,
amplasată într-o clădire lângă decantorul instalaţiei de neutralizare.
Instalaţia de neutralizare este prevăzută cu duş de siguranţa.
Deoarece această instalaţie produce un efluent în mediu, toate pompele au câte o unitate de
rezervă.
Instalaţie de preparare a floculantului Detox 2
Instalaţia de preparare a floculantului - este compusă dintr-un buncăr cu pâlnie în care sunt
descărcaţi saci cu floculant de 25 kg, prin intermediul unui alimentator cu melc. Floculantul
este dirijat şi dozat automat la un tanc de dizolvare (cu agitator), unde are loc amestecare cu
apă brută – furnizată cu o pompă, pentru a rezulta o soluţie de concentraţie 0,5%.
Soluţia de floculant 0,5% este dirijată cu pompe de transfer floculant la un tancul de stocare,
MEMORIU DE PREZENTARE
pentru Proiectul
,,Exploatarea minereurilor auro-argentifere din
perimetrul Certej, jud. Hunedoara”
Octombrie
2013
49
unde poate fi stocată un timp de 24 ore. Din tancul de stocare, soluţia de floculant este dozată
cu pompa de alimentare cu floculant la decantorul Instalaţiei de neutralizare Detox 2, cu
diluarea în flux continuu cu apă din suprascurgerea decantorului, pentru a da o concentraţie a
soluţiei dozate de 0,05% floculant.
Controale
o Debit de intrare controlat la punctul de reglare
o Dozarea de sulfat de cupru, peroxid de hidrogen şi floculant controlată de
debitul de intrare
o Alarmă comună de avarie pentru decantor (clarificator)
o Nivelul din rezervorul de floculant controlat
Staţia este proiectată pentru construcţie începând cu momentul în care se va începe
procesarea minereului concentrat prin cianurare (procesul CIL) şi va funcţiona şi după
închiderea iazului astfel încât să se menţină capacitatea de denocivizare până la scăderea
concentraţiilor de cianură în apele evacuate din iazul de decantare CIL (inclusiv a
exfiltraţiilor prin corpul barajului) sub limitele impuse de normativele în vigoare.
d. Ape uzate menajere
Apele uzate menajere vor fi epurate în trei Staţii de epurare cu namol activ tip BIO
CLEANER
2. Justificarea necesităţii proiectului
Importanţa noului obiectiv de investiţii este atât de natură economică cât şi socială. Singura
activitate cu pondere însemnată în zonă a constituit-o activitatea de minerit, aceasta asigurând
populaţiei comunei Certeju de Sus şi din împrejurimile acesteia, mijloacele necesare unui trai
decent.
Oprirea activităţii miniere în zonă şi a dus atât la diminuarea veniturilor populaţiei din
comuna Certeju de Sus cu consecinţe restrictive asupra economiei locale, cât şi la diminuarea
veniturilor bugetului local
Nu este posibilă reutilizarea activelor (dependinţelor şi anexelor tehnologice) şi a suprafeţelor
de teren rămase disponibile prin închiderea activităţii miniere, în scopul dezvoltării de
activităţi economice alternative în zonă;
Regiunile afectate de restructurarea sectorului minier vor rămâne, o perioadă de timp,
dependente într-un grad ridicat de activitatea minieră, atât prin nivelul de ocupare a forţei de
muncă direct şi indirect, cât şi prin resursele care urmează să fie atrase de această activitate.
Implementarea proiectului va avea un efect benefic atât pentru creşterea potenţialului
economic al comunei Certeju de Sus cât şi pentru populaţie prin crearea de locuri de muncă.
Proiectul se va realiza prin implementarea celor mai bune tehnici disponibile aşa cum s-a
prezentat şi în Raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului iar mineritul în
această zonă va fi unul modern şi viabil.
Toate măsurile de reducere a impactului asupra mediului transformă activitatea minieră într-o
activitate responsabilă faţă de mediu. Sistemul de monitorizare asigură un sistem eficient de
răspuns în situaţii de urgenţă.
Este de remarcat influenţa favorabilă pe care care o poate genera implementarea noului
MEMORIU DE PREZENTARE
pentru Proiectul
,,Exploatarea minereurilor auro-argentifere din
perimetrul Certej, jud. Hunedoara”
Octombrie
2013
50
proiect minier în ceea ce priveşte dezvoltarea infrastructurii.
Ecologizarea zonelor afectate de activitatea minieră, în corelare cu programul de sistematizare
a teritoriului va permite identificarea, în interesul dezvoltării economice a zonei, de noi
oportunităţi.
3. Capacităţi de Producţie
Producţia Resurse folosite pentru realizarea producţiei
Denumire Cantitate anuală
(medie)
Denumire Cantitate anuală
(medie)
Minereu prelucrat 3.000.000 tone Motorină 5.400.000 l Rompetrol
Concentrat aurifer 315.000 tone GPL 240 t Rompetrol
Aur în aliaj Doré 5.512 kg Energie electrică 145.194 MWh ENEL
Apa industrială 1.848.960 m3
r. Mureş
Apă potabilă 29.376 m3
captare izvor
Capacitatea de producţie a carierei este corelată cu capacitatea de prelucrare în uzina de
preparare, aceasta prezentându-se în tabelul următor.
Capacităţi de producţie uzina de preparare
U/M An 1 An 2 An 3 An 4 An 5 An 6 An 7 An 8 An 9 An 10 Total
Minereu
prelucrat
mil. t/an 3,0 3,0 2,99 2,99 3,00 2,99 3,01 3,03 3,06 1,12 28,20
mil. mc/an 1,27 1,27 1,26 1,26 1,27 1,26 1,27 1,28 1,29 0,47 11,90
4. Materiile prime, substanţele sau preparatele chimice utilizate
Denumirea materiei prime, a
substanţei sau preparatului
chimic
Cantitatea anuală/
Existenţa în stoc
Clasificarea substanţelor sau preparatelor chimice*
Periculoase/
Nepericuloase
(P/N)
Periculozitate
*
Fraze de risc*
Azotat de amoniu 3697 t/an, stoc 90 t N
Exploziv de iniţiere -
dinamita
229 t/an, stoc 10 t P Exploziv R2-6-44
Xantat amilic 390 t/an ; stoc 20 t N - -
Spumant Dowfroth 150 t/an ; stoc 5 t N - -
Aero 3477 - colector 120 t/an ; stoc 10 t N - -
Sulfat de cupru 955 t/an ; stoc 25 t P Toxic, iritant,
periculos pt.
mediu
R22-36/38-50/53
Silicat de sodiu 40% 4120 t/an ; stoc 160 t N - -
Var hidratat (inclusiv lapte de
var)
7791 t/an ; stoc 219,5 t P Iritant R34-36-37-38-41
Calcar in fluxul tehnologic 241605 t/an ; stoc 250 t N - -
Calcar pentru fundament
halde
1372000 t N - -
Cianură de sodiu (solidă şi
soluţie)
1653 t/an ; stoc 276 t P Foarte toxic,
periculos pt.
mediu
R26/27/28-32-
50/53
Cărbune activ 35 t/an ; stoc 55 t N - -
Acid clorhidric (soluţie) 898 t/an ; stoc 87 t P Coroziv R 35-36/37
MEMORIU DE PREZENTARE
pentru Proiectul
,,Exploatarea minereurilor auro-argentifere din
perimetrul Certej, jud. Hunedoara”
Octombrie
2013
51
Hidroxid de sodiu 328 t/an ; stoc 27 t P Coroziv R 35
Metabisulfit de sodiu 1909 t/an ; stoc 159 t P Toxic, iritant R22-31-41
Floculant 171 t/an ; stoc 28 t N - -
Apă oxigenată (soluţie 50
%)
12 t/an ; stoc 1 t P Oxidant,
coroziv
R5-8-20/22-35
Oxigen 183.901 t/an ; stoc 154 t P Oxidant R 8
Motorină 5.400.000 l/an; stoc 153 mc P F. Inflamabil R10-40-65-66-
51/53
Uleiuri (de motor, hidraulice)
/lubrifianţi
63.000 l/an P Iritant, toxic,
periculos
pentru mediu
R38, R41, R43, R45,
R36/38 R51/53,
R52/53
GPL 240 t/an ; stoc 10 t P Foarte
inflamabil
R12
Fondant (borax) 0,607 t/an N - -
5.Alimentarea cu energie electrică
Alimentarea cu energie electrică a obiectivului minier propus se face prin linie aeriană LEA
110 kV dublu circuit proiectată, racordată la sistemul energetic din zonă şi staţie de
transformare ST 110/6 kV 2 x 40 MVA propusă a fi amplasată în incinta Uzinei de preparare.
Distribuţia energiei electrice la consumator se face la tensiunea de 6 kV şi 0,4 kV.
Receptoarele care funcţionează la tensiunea de 6 kV se vor alimenta prin cabluri direct de pe
barele de 6 kV ale staţiei de 110/6 kV.
Pentru alimentarea consumatorilor de joasă tensiune de pe platforme sunt prevăzute posturi de
transformare amplasate în centrele de greutate ale consumatorilor, numărul lor şi puterea
transformatoarelor fiind dimensionate în funcţie de puterea maximă necesară.
În incinta Uzinei de preparare se vor amplasa posturi de transformare de 6/0,4 kV echipate cu
transformatoare de putere în răşină sintetică de interior şi tablouri de joasă tensiune.
6. Alimentarea cu apă
Alimentarea cu apă industrială
Apa industrială va fi adusă prin captare din râul Mureş. Apa captată din râu este preluată de o
staţie de pompare care refulează într-o conductă montată subteran până la rezervoarele
existente cu capacitatea totală de 2 x 2500 m3, din localitatea Certej, şi care au aparţinut în
trecut de fosta exploatare minieră.
Din aceste rezervoare apa este preluată de staţia de repompare din Certej şi va transporta apă
industrială până la rezervorul (cu capacitatea de 3300 m3) din incinta uzinei proiectate.
Alimentarea cu apă potabilă
Apă potabilă necesară pentru igiena personalului şi în procesul tehnologic va fi asigurată
dintr-un izvor, cu debitul de 2,5 l/s, situat în localitatea Bocşa Mică.
Din izvor apa este adusă în rezervorul de înmagazinare (cu capacitatea de 20 m3) din incinta
uzinei prin intermediul unei staţii de pompare echipată cu un ansamblu de pompare.
7 . Lucrări în faza de inchidere ș i postinchidere
Lucrările în etapa de închidere şi postînchidere sunt :
MEMORIU DE PREZENTARE
pentru Proiectul
,,Exploatarea minereurilor auro-argentifere din
perimetrul Certej, jud. Hunedoara”
Octombrie
2013
52
Lucrări necesare a se realiza pentru protecţia zăcământului şi a suprafeţei, şi anume:
rambleieri, echilibrarea zonelor surpate, taluzări.
Lucrări necesare pentru închiderea gurilor de mină şi a celorlalte căi de acces în subteran
Lucrări necesare pentru dezafectarea incintelor miniere
Lucrări necesare dezafectării infrastructurii
Lucrări necesare refacerii mediului:
Ecologizarea carierei Certej
Ecologizare incinte miniere
Ecologizare halde de steril
Ecologizare iazuri de decantare
8. Căi noi de acces sau schimbări ale celor existente
În ceea ce priveşte infrastructura rutieră, se urmăreşte atât modernizarea, cât şi adaptarea
acesteia la necesităţile proiectului. Teritoriul comunei Certeju de Sus este străbătut de drumul
judeţean DJ 761 care face legătura între DN 76 şi DJ 705 trecînd prin localităţile Şoimuş,
Bălata, Bîrsău, Certeju de Sus, Hondol, Bocşa Mică, Săcărîmb, Geoagiu Băi şi care este
modernizat pe distanţa Şoimuş-Săcărîmb. Localitatea Bocşa Mică este străbătută pe partea
sudică de DJ 761 modernizat şi de drumul industrial ce face legătura între DJ 761 şi zona
carierei Coranda (localitatea Bocşa Mare). Localitatea Bocşa Mare este străbătută de două
drumuri locale ce fac legătura cu localităţile Hondol şi cu Voia. Porţiunea de drum industrial
ce duce spre exploatarea minieră Coranda este pietruită dar celelalte drumuri nu sunt pietruite
şi nu au un profil corespunzător nici măcar pentru nivelul de drum comunal.
În vederea asigurării accesului din Certej pe amplasamentul uzinelor de preparare se vor
executa drumuri cu două benzi, având lăţimea părţii carosabile de până la 7,0 m şi două
acostamente de 0,5 m.
Transportul sterilului la halde şi a minereului în uzina de preparare se va face pe drumuri
staţionare având lăţimea de 16 m.
De asemenea s-a prevăzut refacerea unor drumuri existente, aducându-se la o lăţime de parte
carosabilă egală cu 2,75 m şi două acostamente de 0,375 m.
9. Resursele naturale folosite în construcţie şi funcţionare
Resurse necesare pentru proiect
Denumire Cantitate anuală(medie)
Minereu 3.000.000 t
Calcar 241.605 t/an
Apa industrială 1.848.960 m3
Apă potabilă 29.376 m3
Agregate de carieră(piatră brută) ș i balastieră
a. Materiale de construcţie pentru baraje
Volumele de anrocamente necesare realizării barajelor:
Baraj principal sterile de flotaţie 6.990.000mc
MEMORIU DE PREZENTARE
pentru Proiectul
,,Exploatarea minereurilor auro-argentifere din
perimetrul Certej, jud. Hunedoara”
Octombrie
2013
53
Baraj închidere laterală sterile de flotaţie 83.000mc
Baraj închidere amonnte sterile de flotaţie 77.500mc
Baraj sterile cianuraţie (CIL) 763.000mc
Materialele care asigură protecţia împotriva eroziunii sunt constituite din pietriş cu granulaţia
de 2-200 mm, necesarul pentru baraje fiind de:
Baraj principal sterile de flotaţie 93.000mc
Baraj închidere laterală sterile de flotaţie 4.800mc
Baraj închidere amonnte sterile de flotaţie 2.550mc
Baraj sterile cianuraţie (CIL) 46.000mc
b. Elementele filtrante
Filtrul fin constituit dintr-un strat de nisip sortat cu granulaţia cuprinsă între 20-0,6 mm şi
grosimea de 1,5 m. Filtru grosier aşezat sub filtrul fin cu granulaţia de 200-2 mm şi grosimea
stratului de 1,5 m. Volumele de material filtrant necesare pentru construcţia barajelor sunt:
filtru fin filtru grosier
Baraj sterile de flotaţie 119.000 mc 122.000 mc
Baraj închidere laterală sterile de flotaţie 5.000mc 5.000mc
Baraj sterile cianuraţie (CIL) 56.000 mc 53.000 mc
c. Elementele naturale de etanşare
Argila care este utilizată la impermeabilizarea barajului de închidere laterală de pe versantul
stâng, atât la barajul starter cât şi la supraînălţări (27000 mc).
10. Relaţia cu alte proiecte existente sau planificate
A fost studiat potenţialul impact cumulat al proiectului minier de la Certej cu proiectul miner
de la Roș ia Montană; scopul evaluarii impactului cumulat a fost pentru
prevenirea/minimizarea impactului transfrontiera.
Pentru evaluarea impactului cumulativ au fost urmărite căile potenţiale de propagare a
poluării ș i anume, prin reţeaua hidrografică tributară cursurilor de apă care drenează apa de
pe amplasamentele analizate, respectiv pe calea aerului prin aportul de concentraţii
suplimentare de substanţe la concentraţiile de fond. Ca urmare, evaluarea efectelor cumulative
ale proiectelor Roș ia Montana ș i Certej, în context tranfrontiera s-a concretizat în
urmatoarele:
• „Impactul Potential asupra Calităţii Apei din Bazinul Hidrografic Mureș în Cazul unor
Deversari Accidentale de la Proiectele Miniere Roș ia Montană ș i Certej” realizat de prof.
Paul Whitehead de la Universitatea Oxford, Marea Britanie ș i de prof. Steven Chapra de la
Universitatea Tufts din Boston, SUA în urma studiilor de modelare a debitelor râurilor ș i a
dispersiei poluanţilor în bazinul hidrografic Mureș ;
Rezultatele simularilor modelului de dispersie reprezinta evenimentele de poluare care pot
avea loc în conditii de debit mare, mediu si scazut al bazinului hidrografic. În conditii de debit
mare, undele se deplaseaza în aval rapid, dar exista un volum mare de apa care dilueaza
deversarile. Conditiile de debit mic reprezinta cealalta extrema în care volumele de apa reduse
MEMORIU DE PREZENTARE
pentru Proiectul
,,Exploatarea minereurilor auro-argentifere din
perimetrul Certej, jud. Hunedoara”
Octombrie
2013
54
nu dilueaza deversarile atât de mult, dar timpul de transport de-a lungul bazinului hidrografic
este mult mai îndelungat favorizând procesele de amestec si de dispersie.
Simularile arata ca, atât în conditii de debit scazut, mediu si mare, a doua unda în bazinul
hidrografic creste concentratiile CN în râul Mures, în aval de municipiul Deva. Acest lucru
este de asteptat, deoarece undele coincid, iar efectele acestora se vor cumula. În conditii de
debit mare, apare o dilutie foarte ridicata în bazinul hidrografic si, desi CN este trasportata în
aval cu viteza mare, concentratiile de CN sunt foarte scazute si mult sub limitele de CN
impuse pentru calitatea apelor de suprafata.
În conditiile unui debit mediu, unda de poluare are un efect semnificativ asupra
concentratiilor în râu în sectiunea Deva si imediat în aval, dar, concentratiile CN sunt de
asemenea mult sub valoarea de 0,1 mg/l. În plus, procesele de dilutie si de dispersie ulterioare
care au loc în aval în cadrul bazinului hidrografic determina scaderea concentratiilor de CN la
valori si mai mici, pâna când unda poluatoare ajunge la granita.
În conditii de debit scazut, unda poluatoare determina cresterea concentratiilor de CN din apa
râului în sectiunea Deva. Cu toate acestea, procesele de dilutie si disperise reduc aceste
concentratii în mod semnificativ în aval, astfel încât concentratiile de CN vor atinge valori cu
mult sub valoarea de 0,1 mg/l pâna când unda poluatoare ajunge la granita.
• „Raport privind impactul cumulat ș i impactul transfrontieră generat asupra calităţii
aerului de proiectele Roș ia Montană ș i Certej” realizat de catre SC WESTAGEM SRL, în
urma studiului de modelare a dispersiei poluanţilor atmosferici emiș i din activităţile aferente
celor două proiecte ș i a cuantificării câmpurilor de concentraţii atât la nivel local cât si la
nivel regional.
Rezultatele pun în evidenta faptul ca valorile maxime ale concentratiilor de poluanti în cazul
efectului cumulat al etapei de constructie sau a celei de operare prognozate în localitatile
cuprinse pe grila de modelare sunt cu mult sub valorile limita sau valorile tinta impuse de
legislatia în vigoare (sub 16 % din acestea pentru etapa de constructie ș i sub 11 % pentru
etapa de operare).
Rezultatele pun în evidenta faptul ca valorile maxime ale concentratiilor de poluanti în cazul
efectului cumulat al etapei de constructie sau a celei de operare prognozate la nivelul la
nivelul ariilor protejate (rezervatii si parcuri nationale) ș i al siturilor NATURA 2000
cuprinse pe grila de modelare sunt cu mult sub valorile limita sau valorile tinta impuse de
legislatia în vigoare (sub 9 % din acestea pentru etapa de constructie ș i sub 10% pentru etapa
de operare).
11. Detalii privind alternativele care au fost luate în considerare
În alegerea alternativei proiectului ce se va implementa au fost studiate următoarele cazuri:
Alternative pentru amplasarea obiectivelor miniere:
Amplasarea uzinei de procesare a minereului - în imediata vecinătate a exploatării
miniere, pe un teren cu valoare de utilizare redusă, la o cotă care să determine
reducerea gradienţilor de transport. Se asigură de asemenea o distanţă rezonabilă faţă
MEMORIU DE PREZENTARE
pentru Proiectul
,,Exploatarea minereurilor auro-argentifere din
perimetrul Certej, jud. Hunedoara”
Octombrie
2013
55
de amplasamentul iazurilor de decantare. Acest amplasament asigură de asemenea
păstrarea unor distanţe adecvate faţă de zonele vulnerabile (zone locuite, cursuri de
apă), acces facil la infrastructura de transport şi la reţeaua de energie electrică
existente în zonă.
Amplasarea haldelor de steril - Alternativa viabilă, selectată pentru proiect este
depozitarea rocilor sterile în halde special amenajate situate în apropierea exploatării
miniere, prin extinderea celor existente.
Amplasarea iazurilor de decantare –Pe baza constrângerilor de natură economică,
topografică, geologică şi ecologică, s-a adoptat soluţia iazului de umplutură de vale,
situat cât mai aproape de uzina de procesare.
Cariera Certej se va dezvolta pe vechiul amplasament al carierei Coranda-Certej cu
dezvoltare spre Vest şi spre Est.
Depozitul de exploziv – folosirea celui existent.
Amplasarea uzină de oxigen – cât mai aproape de uzină pentru a evita accidentele ce
pot surveni la aprovizionare auto cu oxigen.
Alternativa tehnologică s-a ales în conformitate cu recomandările Reference Document On
Best Available Techniques for Management of Tailings and Waste-Rock in Mining
Activities :
sfărâmarea primară a minereului extras în carieră - concasor cu fălci
MEMORIU DE PREZENTARE
pentru Proiectul
,,Exploatarea minereurilor auro-argentifere din
perimetrul Certej, jud. Hunedoara”
Octombrie
2013
56
Măcinarea - deoarece fineţea ce trebuie obţinută în urma procesului de măcinare este
de 80% -0,074 mm, în cadrul proiectului de la Certej a fost aleasă o moară
semiautogenă pentru prima treaptă de măcinare şi o moară cu bile pentru treapta a
doua de măcinare.Clasarea – cu hidrocicloane
Concentrarea- Datorită faptului că metalele preţioase din zăcământul de la Certej sunt
incluse în diferite minerale până la dimensiuni micronice, randamentele de recuperare
ale acestora sunt destul de mici prin metoda gravitaţională ș i nerentabil din punct de
vedere economic, astfel că, pentru minereul de la Certej s-a ales ca metodă de
concentrare - flotaţia metalelor preţioase şi a sulfurilor.
Extracţia prin leşiere - pentru proiectul de la Certej s-a ales leşierea cu cianură CIL
datorită faptului că se urmăreşte dizolvarea metalelor preţioase din concentratul
obţinut prin flotaţie. Această metodă a fost aleasă pentru că oferă cele mai mari
randamente de extracţie, iar procesul de neutralizare a cianurii este bine stăpânit, pe
plan internaţional cunoscându-se metode prin care conţinutul de cianură în apele
evacuate poate fi redus până la valori impuse prin normele europene în vigoare.
Desecarea – îngroș area.
Pretratarea concentratului flotat - S-a ales varianta de solubilizare cianurică a
concentratului obţinut la flotare, după o măcinare avansată şi preoxidare,
deoarece concentratul reprezintă 7-10% din masa de minereu prelucrat (250.000
- 315.000 t/an), deci necesită o capacitate de prelucrare mult mai mică;
s-a ales varianta utilizării oxigenului ca reactiv pentru oxidarea concentratului de la
Certej, cu fabricarea lui pe amplasamentul proiectului – într-o instalaţie dedicată,
eliminându-se astfel şi problemele legate de transport.
Neutralizarea cianurii - prin tratarea sterilului de cianuraţie cu metabisulfit – reactiv
solid, uşor manevrabil, care nu mai generează aceleaşi probleme de transport şi stocare
ca SO2 lichefiat.
Recuperarea cianurii din tulbureală prin recirculare este o metodă favorabilă economic
şi ecologic, deoarece reduce atât inputul de cianură al uzinei de procesare, cât şi
consumul de reactivi şi energie în instalaţia de denocivizare distructivă a tulburelii.
Epurarea apelor acide - procesul propus prin proiect pentru tratarea apelor acide (cu
var) este alternativa optimă şi unul dintre cele mai aplicate pe scară industrială, cu o
bună performanţă de mediu.
Epurarea apelor limpezite evacuate din iazul de decantare a sterilelor de flotaţie -
tehnologia proiectată de epurare a apelor evacuate din iazul de decantare TMF constă
în precipitarea metalelor cu var şi sedimentarea precipitatului cu floculant. La
stabilirea tehnologiei de epurare şi pentru proiectarea staţiei de epurare s-a ţinut cont şi
de compoziţia prognozată a acestor ape uzate.
Epurarea apelor cu conţinut de cianuri - pentru epurarea apelor cu cianuri, prin proiect
au fost propuse următoarele etape de epurare:
- etape primare:
- treapta I de epurare - prin procedeul INCO în staţia DETOX 1, înainte de
evacuarea tulburelii în iazul de decantare sterile de cianuraţie; Procedeul INCO
prezintă următoarele avantaje:
MEMORIU DE PREZENTARE
pentru Proiectul
,,Exploatarea minereurilor auro-argentifere din
perimetrul Certej, jud. Hunedoara”
Octombrie
2013
57
• eficienţa ridicată de epurare pentru toate tipurile de sisteme apoase care conţin
cianuri (tulbureli, leşii, ape uzate) cu îndepărtarea majoritară a tuturor formelor de
cianură;
• tehnologia este verificată industrial pe plan european şi internaţional, acceptată de
către Reference Document On Best Available Techniques For Management Of
Tailings And Waste-Rock In Mining Activities;
• eficient, flexibil (rezolvă fluctuaţii importante ale calităţii influentului). Procesul
poate fi modulat prin doza de reactivi aplicată şi dozarea catalizatorului;
• reactivii utilizaţi sunt uşor de aprovizionat;
• costurile de operare sunt comparabile sau mai mici raportate la celelalte tratamente
chimice (clorinare alcalină, apă oxigenată, acid Caro) de denocivizare a sistemelor
apoase cu cianuri aplicate sau în curs de aplicare la nivel industrial;
• instalaţiile utilizate în proces sunt simplu de repornit şi reintră rapid în parametri
după o oprire temporară a uzinei.
• instalaţia poate fi uşor adaptată pentru implementarea altor procedee, dacă este cazul,
în perioada de închidere
- treapta II - autoepurarea în iazul de decantare sterile de cianuraţie.
- etapa secundară
- este necesară în condiţii meteo speciale (precipitaţii excepţionale) când se impune
evacuarea excesului de ape uzate cu cianuri ce nu pot fi recirculate în proces - constă în
oxidarea cu apa oxigenată în prezenţă de catalizator de cupru, cu formare de cianat, în condiţii
specifice de operare (Procedeu Degussa).
În cadrul managementului apelor cu conţinut de cianuri, atât alegerea tehnologiilor de
extracţie (ALBION -CIL) cât şi a celor de epurare (DETOX 1, iaz de decantare şi DETOX 2),
s-a făcut datorită următoarelor considerente principale:
a. tehnologia de extracţie (procedeu ALBION -CIL) prevede denocivizarea parţială
a tulburelii prin îngroşare şi recuperarea cianurii din limpedele recirculat în proces,
prin care:
• se reduce consumul de cianură proaspătă necesară pentru procesarea minereului;
• se reduce concentraţia de cianură din tulbureala supusă tratării în instalaţia
DETOX I (procedeu INCO);
• permite recircularea în proces a apei cu conţinut de cianură.
b. tehnologia de epurare (DETOX I) prin denocivizarea distructivă a cianurii din
tulbureală;
c. tehnologia de epurare (DETOX 2) prin denocivizarea distructivă a cianurii
reziduale din apele limpezite evacuate din iazul decantor (numai în situaţii de avarie
sau exfiltraţii), utilizând procedeul de oxidare cu perhidrol (Degussa) prezintă
următoarele avantaje:
• eficienţă ridicată de epurare pentru toate tipurile de sisteme apoase care conţin
cianuri (tulbureli, leşii, ape uzate) cu îndepărtarea majoritară a tuturor formelor
de cianură prin reacţii de oxidare – precipitare şi respectiv a metalelor;
MEMORIU DE PREZENTARE
pentru Proiectul
,,Exploatarea minereurilor auro-argentifere din
perimetrul Certej, jud. Hunedoara”
Octombrie
2013
58
• tehnologia este verificată industrial pe plan european şi internaţional, acceptată
de către Reference Document On Best Available Techniques For Management
Of Tailings And Waste-Rock In Mining Activities
• procesul este eficient şi flexibil (rezolvă fluctuaţii importante ale calităţii
influentului). Procesul poate fi optimizat prin doza de reactivi aplicată şi doza de
catalizator.
12. Alte activităţi care pot apărea ca urmare a proiectului
Prin implementarea proiectului se vor aparea noi linii de transport energie, se va
dezvolta reţeaua de drumuri, se vor crea locuri de muncă, pot aparea noi agenţi economici
care vor extrage agregate din zona râului Mureş, se vor dezvolta activităţi conexe.
13. Alte autorizaţii cerute pentru proiect
Nu sunt necesare autorizaţii în afara avizelor şi acordurilor cerute prin certificatul de
urbanism.
14. Localizarea proiectului
14.1 Localizare geografică
Perimetrul minier Certej, jud. Hunedoara, este localizat în partea de sud-est a Munţilor
Metaliferi, făcând parte din aşa numitul patrulater aurifer Săcărâmb – Brad - Roşia Montană
-Baia de Arieş şi este situat în aproprierea localităţii Hondol, în partea central-sudică a
bazinului neogen Brad - Săcărâmb, la cca. 20 km NE de municipiul Deva.
14.2 Încadrarea amplasamentului din punct de vedere Hidrologic.
Perimetrul propus pentru exploatarea minereului, haldarea sterilului, construirea uzinei pentru
prepararea minereurilor şi amenajarea iazurilor de decantare implicit construcţia barajelor,
este amplasat pe văile următoarelor pâraie:
- Pârâul Valea Măcrişului (necadastrat) cu afluenţi;
- Valea Coranda (necadastrat) cu afluenţi;
- Valea Băiegii (necadastrat) cu afluenţii.
Toate aceste ape sunt afluenţi ai pârâului Hondol; Valea Certejului cod cadastral IV-
1.120.00.00.00.00 este principalul colector din zonă ș i este tributar râului Mureş; acesta are
ca afluenţi principali pe dreapta, pârâul Făerag şi pârâul Mireşului iar pe stânga pârâul
Hondol, pârâul Ciongani şi Valea Nojagului. Cursurile de apă sunt scurte, cu pante repezi, iar
debitele medii anuale nesemnificative.
Codificarea corpului de apă de suprafaţă ”Certej şi afluenţii” este: RW4.1.120-B1 – corp de
apă puternic modificat datorită vechii activităţi miniere, aflat la risc în privinţa substanţelor
prioritar periculoase şi organice, stare chimică proastă, potenţial ecologic moderat;
14.3 Încadrarea amplasamentului din punct de vedere geologic.
MEMORIU DE PREZENTARE
pentru Proiectul
,,Exploatarea minereurilor auro-argentifere din
perimetrul Certej, jud. Hunedoara”
Octombrie
2013
59
Perimetrul de exploatare a Zăcământului Certej – structura Hondol – Băiaga – Corandă – Dl.
Grozii este situată în partea sudică a Bazinului tectono-magmatic “Brad-Săcărâmb”, între
localităţile Hondol, Bocşa Mare şi Bocşa Mică. La alcătuirea geologică participă formaţiuni
vulcanogene bazice şi depozite cretacice – bazimentul mezozoic, precum şi sedimente
vulcanice neogene.
În zona carierei Certej, depozitele flişoide cretacice, sedimentarul detritic neogen şi andezitele
amfibolice de tip Hondol sunt localizate în cupolă sau în jurul unui corp subvulcanic de
compoziţie andezitică, subvulcanul andezitic de Băiaga. Local, întreaga structură, prezintă
secvenţial aspecte de melanj tectonic.
Mineralizaţia auro-argentiferă de la Certej are în general o compoziţie simplă, însă modul de
prezentare a mineralelor metalice este extrem de diversificat, tipurile structural-texturale
alternând pe distanţe metrice. Forma dominantă de prezentare este cea piritoasă, apar filoane
centimetrice sau decimetrice şi cuiburi de minereu, bogate în blendă şi galenă.
Mineralele metalice primare sunt: pirita, blenda săracă în fier şi galenă, componenţi minerali
vizibili macroscopic. Minerale identificate microscopic: pirotina şi arsenopirita în pirită,
calcopirita în sfarelit, tetraedrit, bournonit, telururi şi destul de frecvent, aur nativ. În zona
vestică a structurii, mineralizaţiile aurifere alcătuiesc sisteme filoniene. În acest tip de
mineralizaţii, aurul nativ sub formă de paiete şi dendrite este asociat cu cuarţul.
În zona de amplasare a celor două iazuri (iaz decantare sterile de flotaţie şi iaz de decantare
sterile de cianuraţie) s-au executat 43 de puţuri deschise, (sondaje manuale, geotehnice) şi un
număr mare de foraje. Toate puţurile, fără excepţii, după ce au traversat solul, deluviul sau
grohotişul de pantă s-au oprit în rocă de bază, reprezentată prin andezite în general, proaspete.
Doar în apropierea suprafeţei, pe adâncimi variind între 0,10 m şi 1,00 m, andezitele sunt
fisurate şi oxidate.
Conform testelor şi determinărilor efectuate pe probe prelevate din foraje, puţuri de vizitare,
valorile obţinute pentru caracteristicile fizico-mecanice ale rocilor din amplasamentul
iazurilor de decantare, indica roci (andezite) care constituie teren bun de fundare. Stratele de
andezit situate între 1 m şi 19 m adâncime au un RQD care variază între 26% şi 100% cu o
medie de 79%. Brecia monomicta situată între 19 m şi 21 m prezintă o valoare foarte scăzută
cu un RQD egal în medie cu 16%. Al doilea strat de andezit situat între 21 m şi 24 m
adâncime are rezistenţă mare şi RQD egal cu 96%.
14.4. Încadrarea amplasamentului din punct de vedere hidrogeologic.
A) Zona exploatării miniere Certej
În această zonă nu apar acvifere importante, circulaţia de adâncime a apelor subterane se
desfăşoară la nivelul sistemelor de fracturi. Nivelul apelor subterane rezultate din infiltraţiile
apelor meteorice sunt cu ≈80m sub cota 410m (puţul Hondol). Debitul de apă din galeria
Nicodim care colectează apele meteorice infiltrate din carieră este mic, cca2 l/s, iar apa este
puternic mineralizată şi un pH puternic acid (2,2 – 3 unităţi pH).
Acviferele subterane din zona carierei şi a haldelor de steril sunt de dimensiuni reduse şi nu
constituie surse de alimentare cu apă potabilă.
MEMORIU DE PREZENTARE
pentru Proiectul
,,Exploatarea minereurilor auro-argentifere din
perimetrul Certej, jud. Hunedoara”
Octombrie
2013
60
B) Zona amplasamentului iazurilor de decantare
În această zonă nu a fost interceptat nivelul hidrostatic al apei subterane până la adâncimea de
forare. Acviferele subterane din zona de amplasament a iazurilor de decantare sunt de
dimensiuni reduse şi nu constituie surse de alimentare cu apă potabilă.
Testele hidrogeologice efectuate în teren arată ca masă de rocă nu este foarte fracturată, iar
permeabilitatea să este sub 10 -9
m/s. Rezultatele corespund cu inspecţia vizuală a carotelor
prelevate şi cu valorile RQD.
14.5. Încadrarea amplasamentului din punct de vedere al structurii tectonice ș i activitatea
seismologică
Zona comunei Certeju de Sus este situată într-un areal caracterizat de intensităţi seismice
probabile 6. Zona Certej este localizată într-un areal a cărui valoare de vârf a acceleraţiei
terenului este de 0,08, cea mai mică valoare de pe teritoriul României.
14.6. Încadrarea amplasamentului din punct de vedere al solurilor
Solurile (clasa protisoluri, clasa cambisoluri, clasa luvisoluri, clasa hidrisoluri, clasa
antrisoluri) din zona amplasamentului minier prezintă fenomene de degradare, procese care se
manifesta diferit şi pe suprafeţe diferite precum eroziunea de suprafaţă, eroziunea de
adâncime, alunecările de teren, exces de umiditate din precipitaţii şi scurgeri laterale. De
asemenea solurile studiate prezintă poluări induse de conţinutul de metale, dar cu manifestări
punctuale iar pH-ul solurilor indică o reacţie acidă sau moderat acidă.
14.7. Încadrarea amplasamentului din punct de vedere climatologic
Zona perimetrului minier Certej are o climă de tip continental temperat. Valoarea medie
multianuală a temperaturii aerului este de 9,7 oC.
Valoarea medie multianuală a frecvenţei calmului atmosferic este de 60,5 %. Viteza medie a
vântului pe direcţii prezintă valori cuprinse între 2,2 şi 3,7 m/s.
Cantităţile anuale de precipitaţii din ultimii 15 ani au variat între 263,6 mm şi 830,7 mm la
Certeju de Sus. Perioada cu căderile cele mai abundente de zăpadă la Certeju de Sus este
ianuarie-februarie când grosimea medie lunară a stratului de zăpadă poate varia, de la un an la
altul, între 1 şi 20 cm.
14.8. Distanţa faţă de graniţe
Zona de amplasare propusă pentru proiect se află la o distanţă de peste 160 de km de
cea mai apropiată graniţă cu Serbia. Distanţa care ar trebui parcursă pe cursurile de apă de la
exploatarea minieră Certej până la graniţă cu Serbia este de cca. 300 km.
Zona de amplasare propusă se află la o distanţă de peste 140 de km de cea mai
apropiată graniţă cu Ungaria.. Distanţa care ar trebui parcursă pe cursurile de apă de la
exploatarea minieră Certej până la graniţă cu Ungaria este de cca. 250 km.
14.9. Informaţii privind caracteristicile fizice ale mediului
Descrierea reliefului
MEMORIU DE PREZENTARE
pentru Proiectul
,,Exploatarea minereurilor auro-argentifere din
perimetrul Certej, jud. Hunedoara”
Octombrie
2013
61
Relieful perimetrului de exploatare Certej este muntos şi corespunde sectorului de
sud-vest al Munţilor Metaliferi, diviziune geografică a Munţilor Apuseni de Sus.
Din punct de vedere geomorfologic este caracterizat de prezenţa unor înălţimi cu
forme abrupte sau domoale, cu altitudini cuprinse între 400 şi 1000 m. Munţii Metaliferi sunt
formaţi din nuclee cristaline prealpine, sedimentar mezozoic (jurasic), fliş cretacic, magmatite
şi subvulcanice neogene. În zona, relieful vulcanic este prezent sub forma unor neckuri
vulcanice vechi, cum ar fi: Haitau (1056 m), Sarcau (894,9m), Găunosa (678m), Făeraguţ
(702,1), Făeragu (781 m), Măgura (677,9m), Oancii (905,1), Stogului (897,3 m).
Descrierea terenurilor care vor fi utilizate pentru activităţi miniere şi modalitatea de
ocupare a acestora
Terenurile aferente proiectului se suprapun peste o carieră existentă, 2 halde de steril
existente, şi peste păşuni, fâneţe şi păduri (figurile de mai jos).
MEMORIU DE PREZENTARE
pentru Proiectul
,,Exploatarea minereurilor auro-argentifere din
perimetrul Certej, jud. Hunedoara”
Octombrie
2013
62
MEMORIU DE PREZENTARE
pentru Proiectul
,,Exploatarea minereurilor auro-argentifere din
perimetrul Certej, jud. Hunedoara”
Octombrie
2013
63
14.10. Arealele sensibile
În zona perimetrului de exploatare nu exista obiective civile, industriale sau de altă
natură.
5. Impactul potenţial prognozat asupra mediului
Pentru cuantificarea nivelului prognozat al impactului s-au avut în vedere atât efectele
directe cât şi cele secundare, cumulative sau sinergice. Totodată s-a ţinut cont de durata
prognozată a impactului (pe termen scurt , mediu sau lung).
În continuare se prezintă în rezumat formele de impact identificate ca fiind relevante
pentru proiectul minier propus, grupate pe componente de mediu. Impactul a fost prognozat
considerând aplicarea măsurilor specifice de prevenire, reducere sau compensare propuse prin
proiect.
I. Managementul deşeurilor
1. Generarea unor cantităţi importante de roci sterile
Efectul direct constă în ocuparea unor suprafeţe mari de teren (inclusiv proprietăţi
particulare), modificarea reliefului şi a regimului de curgere a apelor. Efectele secundare
constau în emisii de praf datorate derocării, manipulării şi transportului din carieră la haldele
de steril, emisiile de gaze de eşapament de la utilajele ce realizează operaţiile de derocare,
manipulare şi transport, riscuri de accidente de muncă datorate activităţilor specifice
desfăşurate (în special cele asociate utilizării explozivilor), riscuri de mediu datorate unor
posibile alunecări de teren şi antrenării de poluanţi în cursurile de apă din aval de către apele
MEMORIU DE PREZENTARE
pentru Proiectul
,,Exploatarea minereurilor auro-argentifere din
perimetrul Certej, jud. Hunedoara”
Octombrie
2013
64
pluviale, generare de ape acide. Prin aplicarea măsurilor propuse, aceste efecte vor fi reduse
şi/sau compensate.
-durata impactului: pe termen mediu
-impactul prognozat: impact negativ minor
2. Generarea unor importante cantităţi de sterile de procesare sub formă semilichidă
(tulbureală)
Efectul direct constă în ocuparea unor suprafeţe mari de teren (inclusiv terenuri
particulare), modificarea reliefului şi a regimului de curgere a apelor. Efectele secundare
constau în generarea de ape uzate cu conţinut ridicat de poluanţi din care o parte trebuie
evacuate în emisar, riscuri de mediu datorate unor posibile scurgeri accidentate din conductele
de hidrotransport pe terenul adiacent acestora sau chiar din iazurile de decantare cu antrenarea
de poluanţi în cursurile de apă din aval. Prin aplicarea măsurilor propuse, aceste efecte vor fi
prevenite, reduse şi/sau compensate.
-durata impactului: pe termen mediu
-impactul prognozat: impact negativ minor
3. Generarea de sterile de procesare sub formă semilichidă (tulbureală) cu conţinut de
cianuri
Efectul direct constă în riscul poluării apelor de suprafaţă cu substanţe toxice. Efectele
secundare constau în emisii de vapori de acid cianhidric, generarea de ape uzate cu conţinut
ridicat de poluanţi, riscuri de mediu datorate unor posibile scurgeri accidentate din conductele
de hidrotransport pe terenul adiacent acestora şi a expunerii păsărilor la contactul direct cu
aceste sterile şi apele limpezite stocate în iazul de decantare CIL, riscul de accidente de
muncă asociate vehiculării şi stocării acestor sterile cu conţinut de cianuri. Prin aplicarea
măsurilor propuse, aceste efecte vor fi prevenite şi reduse.
-durata impactului: pe termen mediu
- impactul prognozat: impact negativ minor
II. Managementul apelor
1. Consumul de apă industrială preluată din râul Mureş
Efectul direct constă în preluarea din cursul râului a unei cantităţi relativ mari de apă şi
deci modificarea debitului natural aval de captare. Efectele secundare constau în consumul de
resurse asociate transportului până la punctele de consum.
Prin aplicarea măsurilor propuse, aceste efecte vor fi reduse.
-durata impactului: pe termen mediu
- impactul prognozat: impact negativ minor
2. Generarea de ape acide din carieră şi suprafeţele adiacente
Efectul direct constă în riscul poluării apelor subterane prin infiltrarea apelor pluviale
care sunt colectate de pe suprafeţele mari de teren rezultate datorită lucrărilor de exploatare în
carieră şi care au un potenţial relativ ridicat de generare de ape acide. Efectele secundare
MEMORIU DE PREZENTARE
pentru Proiectul
,,Exploatarea minereurilor auro-argentifere din
perimetrul Certej, jud. Hunedoara”
Octombrie
2013
65
constau în riscuri de mediu datorate unor posibile scurgeri a acestor ape în cursurile din aval
prin intermediul vechilor galerii de mină ce vor fi interceptate în cursul exploatării şi în
necesitatea colectării şi evacuării acestora din incinta carierei pentru a permite desfăşurarea
normală a activităţilor de exploatare. La ora actuală aceste efecte sunt evidente şi
semnificative, situaţia evaluată având în vedere şi efectul cumulat prin implementarea
proiectului propus.
Prin aplicarea măsurilor propuse, aceste efecte (inclusiv cele actuale) vor fi reduse.
-durata impactului: pe termen mediu şi lung
- impactul prognozat: impact pozitiv important
3. Generarea de ape uzate de la depozitarea sterilelor de flotaţie în iazul de decantare
Efectul direct constă în evacuarea în emisar a excesului de ape limpezite colectate şi
deci afectarea calităţii şi creşterea debitului natural a cursului de apă din aval. Efectele
secundare constau în riscuri de mediu datorate unor posibile scurgeri accidentale din
conductele de vehiculare a apelor limpezite pe terenurile adiacente sau evacuări accidentale
ale apelor de exfiltraţie prin corpul barajului direct în emisar.
Prin aplicarea măsurilor propuse, aceste efecte vor fi prevenite şi reduse.
-durata impactului: pe termen mediu
- impactul prognozat: impact negativ minor
4. Generarea de ape uzate de la depozitarea sterilelor de procesare în iazul CIL
Efectul direct constă în riscul de mediu datorat unor posibile scurgeri accidentale din
conductele de vehiculare a apelor limpezite pe terenurile adiacente. Un efect secundar este cel
datorat necesităţii de a evacua o parte din apa limpezită stocată în iaz (în condiţii deosebite
asociate unor precipitaţii excepţionale), când poate fi afectată calitatea apei din emisar.
Prin aplicarea măsurilor propuse, aceste efecte vor fi prevenite şi reduse.
-durata impactului: pe termen mediu
- impactul prognozat: impact negativ minor
5. Utilizarea apei potabile din surse naturale existente în zonă
Efectul direct constă în preluarea dintr-un izvor a apei necesare pentru consumul
menajer al angajaţilor şi deci modificarea debitului natural aval de captare. Efectele secundare
constau în consumul de resurse asociate tratării şi transportului până la punctele de consum.
Deoarece sistemul de captare, tratare, stocare şi vehiculare dezvoltă infrastructura edilitară a
zonei trebuie avut în vedere şi efectul pozitiv rezultat din posibilitatea utilizării de către
comunitatea locală.
Prin aplicarea măsurilor propuse, aceste efecte vor fi reduse şi compensate.
-durata impactului: pe termen mediu
-impactul prognozat: impact pozitiv minor
III. Solul şi subsolul
1. Depozitarea unor cantităţi importante de roci sterile pe halde
MEMORIU DE PREZENTARE
pentru Proiectul
,,Exploatarea minereurilor auro-argentifere din
perimetrul Certej, jud. Hunedoara”
Octombrie
2013
66
Efectul direct constă în ocuparea unor suprafeţe mari de teren (inclusiv proprietăţi
particulare), schimbarea folosinţei terenului, modificarea reliefului şi a peisajului, modificarea
regimului de curgere a apelor. Efectele secundare constau în riscuri de mediu datorate unor
posibile alunecări de teren şi antrenării de poluanţi în cursurile de apă şi pe suprafeţele de
teren din aval de către apele pluviale, generarea de ape acide.
Prin aplicarea măsurilor propuse, aceste efecte vor fi prevenite, reduse şi/sau
compensate.
-durata impactului: pe termen lung
- impactul prognozat: impact negativ minor
2. Depozitarea unor importante cantităţi de sterile de flotaţie în iazul de decantare
Efectul direct constă în ocuparea unor suprafeţe mari de teren (inclusiv proprietăţi
particulare), schimbarea folosinţei terenului, modificarea reliefului şi a peisajului, modificarea
regimului de curgere a apelor. Un efect secundar este riscul de mediu datorat unor eventuale
scurgeri accidentate din iaz cu antrenarea de poluanţi în cursurile de apă din aval. Prin
aplicarea măsurilor propuse, aceste efecte vor fi prevenite, reduse şi/sau compensate.
-durata impactului: pe termen lung
- impactul prognozat: impact negativ minor
3. Depozitarea sterilelor de procesare cu conţinut de cianuri în iazul CIL
Efectul direct constă în ocuparea unor suprafeţe relativ mari de teren (inclusiv
proprietăţi particulare), schimbarea folosinţei terenului, modificarea reliefului şi a peisajului,
modificarea regimului de curgere a apelor. Prin aplicarea măsurilor propuse, aceste efecte vor
fi reduse şi/sau compensate.
-durata impactului: pe termen lung
- impactul prognozat: impact negativ minor
4. Exploatarea minereurilor în carieră
Efectul direct constă în ocuparea unor suprafeţe relativ mari de teren, modificarea
reliefului şi a peisajului, modificarea regimului de curgere a apelor. Un efect indirect
important îl constituie diminuarea sau chiar epuizarea resurselor de minereuri utile din acest
perimetrul de exploatare. Prin aplicarea măsurilor propuse, aceste efecte pot fi doar reduse şi
compensate parţial.
-durata impactului: pe termen lung
- impactul prognozat: impact negativ minor
5. Construcţia de drumuri industriale şi miniere
Efectul direct constă în ocuparea şi modificarea folosinţei unor suprafeţe relativ mici
de teren, modificarea peisajului. Un efect indirect important îl constituie dezvoltarea şi
modernizarea infrastructurii rutiere. Prin aplicarea măsurilor propuse, aceste efecte vor fi
reduse şi compensate.
-durata impactului: pe termen mediu şi lung
- impactul prognozat: impact pozitiv minor
MEMORIU DE PREZENTARE
pentru Proiectul
,,Exploatarea minereurilor auro-argentifere din
perimetrul Certej, jud. Hunedoara”
Octombrie
2013
67
6. Construcţia şi funcţionarea uzinei de preparare
Efectul direct constă în ocuparea şi modificarea folosinţei unor suprafeţe relativ mici
de teren. Un efect indirect îl constituie riscurile asociate unor poluări accidentale a solului cu
substanţe periculoase. Prin aplicarea măsurilor propuse, aceste efecte vor fi prevenite, reduse
şi compensate.
-durata impactului: pe termen mediu
- impactul prognozat: impact negativ minor
7. Realizarea şi utilizarea culoarului de conducte de hidrotransport
Efectul direct constă în ocuparea şi modificarea folosinţei unor suprafeţe relativ mici
de teren. Un efect indirect îl constituie riscurile asociate unor poluări ale solului de pe
suprafeţele adiacente datorită scurgerilor accidentale din conducte. Prin aplicarea măsurilor
propuse, aceste efecte vor fi prevenite, reduse şi compensate.
-durata impactului: pe termen mediu
- impactul prognozat: impact negativ minor
8. Infrastructura de alimentare cu energie electrică
Efectul direct constă în ocuparea şi modificarea folosinţei unor suprafeţe relativ mici
de teren, modificarea peisajului. Un efect indirect important îl constituie dezvoltarea
infrastructurii locale de distribuţie a curentului electric asigurându-se astfel posibilitatea
alimentării cu energie electrică şi la unele zone locuite din Bocşa Mare care în prezent nu
beneficiază de această facilitate. Prin aplicarea măsurilor propuse, aceste efecte vor fi reduse
şi compensate.
-durata impactului: pe termen mediu
- impactul prognozat: impact pozitiv minor
IV. Aerul
1. Emisii în aer datorate exploziilor în carieră
Efectul direct constă în emisii de praf şi gaze datorate derocării prin puşcare. Efectele
secundare constau în poluarea solului de pe suprafeţele adiacente. Prin aplicarea măsurilor
propuse, aceste efecte vor fi reduse.
-durata impactului: pe termen mediu
- impactul prognozat: impact negativ minor
2. Emisii de gaze de eşapament de la utilajele şi autovehiculelor de transport utilizate
Efectul direct constă în creşterea cantităţii de emisii de gaze (inclusiv cu efect seră) în
aerul atmosferic datorită în special traficului intens impus de transportul unor importante
cantităţi de minereu şi de roci sterile. Efectele secundare constau în emisii de praf datorate
deplasării utilajelor pe drumurile miniere şi industriale. Prin aplicarea măsurilor propuse,
aceste efecte vor fi reduse.
-durata impactului: pe termen mediu
MEMORIU DE PREZENTARE
pentru Proiectul
,,Exploatarea minereurilor auro-argentifere din
perimetrul Certej, jud. Hunedoara”
Octombrie
2013
68
- impactul prognozat: impact negativ minor
3. Emisii de pulberi de pe suprafaţa haldelor de steril
Efectul direct constă în antrenarea în aer de pulberi de pe suprafeţele expuse vântului.
Efectele secundare constau în poluarea solului de pe suprafeţele adiacente. Prin aplicarea
măsurilor propuse, aceste efecte vor fi reduse.
-durata impactului: pe termen mediu
- impactul prognozat: impact negativ minor
4. Emisii de pulberi şi vapori de pe suprafaţa iazurilor de decantare
Efectul direct constă în antrenarea în aer de pulberi de pe suprafeţele uscate expuse
vântului şi vapori de acid cianhidric de pe suprafaţă iazului CIL. Efectele secundare constau
în poluarea solului de pe suprafeţele adiacente. Prin aplicarea măsurilor propuse, aceste
efecte vor fi reduse.
-durata impactului: pe termen mediu
- impactul prognozat: impact negativ minor
5. Emisii de pulberi, vapori şi gaze din incinta uzinei
Efectul direct constă în emisii de gaze tehnologice cu conţinut de pulberi metalice de
la cuptorul de topire, emisii fugitive de acid cianhidric din instalaţia CIL, emisii fugitive de
pulberi de la utilajele de măcinare uscată şi deci degradarea locală a calităţii aerului. Efectele
secundare constau în poluarea solului de pe suprafeţele adiacente. Prin aplicarea măsurilor
propuse, aceste efecte vor fi reduse şi compensate.
-durata impactului: pe termen mediu
- impactul prognozat: impact negativ minor
V. Patrimoniului natural şi arheologic
1. Impactul asupra speciilor de interes comunitar
Formele de impact prognozate a se produce în urma aplicării proiectului sunt următoarele:
- modificarea suprafeţelor biotopurilor de pe amplasament şi a categoriilor de folosinţă
a terenurilor;
- modificări asupra fondului forestier prin schimbări asupra vârstei, compoziţiei pe
specii, a tipurilor de pădure;
- pierderi şi modificări de habitate;
- modificări/distrugeri asupra populaţiilor de plante;
- modificări ale resurselor de specii de plante cu importanţă economică;
- modificarea resurselor de ciuperci;
- modificarea/distrugerea habitatelor speciilor de animale protejate;
- alterarea speciilor şi populaţiilor de nevertebrate, reptile, amfibii, peşti, mamifere,
păsări;
- dinamica resurselor de specii de vânat şi a speciilor rare de peşti;
- modificarea rutelor de migrare;
MEMORIU DE PREZENTARE
pentru Proiectul
,,Exploatarea minereurilor auro-argentifere din
perimetrul Certej, jud. Hunedoara”
Octombrie
2013
69
-modificarea / distrugerea adăposturilor de animale pentru creştere, hrană, odihnă şi
iernat;
Impactul în faza de construcţie este manifestat pe perioadă scurtă de timp.
Toate habitatele vor fi eliminate etapizat, corelat cu faza de construcţie, de pe teritoriul
viitoarelor cariere, halde de steril, iazuri de decantare, depozit de explozibil, uzina de prepare
precum şi de pe drumurile industriale.
Păsările, fiind specii cu o mobilitate ridicată, vor avea mai puţin de suferit de pe urma
proiectului. Perioada critică este perioada de reproducere şi creştere a puilor, în care sunt
strâns legate de locurile de cuibărit.
În faza de constructie impactul pozitiv identificat este dat de:
- delimitarea suprafeţelor de lucru de cele cu vegetaţie forestieră prin crearea unei
bariere de crengi ce va împiedica accesul animalelor mari în zona de lucru. Aceste
bariere, chiar dacă pe termen scurt, vor constitui locuri de cuibărit pentru păsări ș i
alte animale mici;
- datorită defriș ării etapizate, impactul asupra păsărilor va fi diminuat;
- prin construirea canalelor de gardă se crează condiţii propice pentru fauna de
amfibieni;
- prin programul de monitorizare se vor colecta inforaţii referitoare la dinamica
biodiversităţii în zona proiectului, informaţii care vor putea fi folosite ca bază de date
pentru elaborarea planului de management.
În faza de operare pe lângă cronicizarea unora dintre componentele impactului descris pentru
faza de construcţie, exploatarea implicând în bună parte continuarea construcţiei carierelor,
haldelor şi umplerii iazurilor, apar şi unele componente noi ale acestuia.
Acestea sunt legate de exploatarea drumurilor industriale care va provoca efectul de barieră şi
fragmentarea habitatelor rămase neafectate cum ar fi cele dintre zona Certej şi Voia. Speciile
afectate vor fi amfibienii, reptilele, unele mamifere.
Posibila reducere a succesului cuibăririi unor specii de păsări se va datora în special
zgomotului.
În acestă fază, impactul pozitiv constă în îmbunătăţirea calităţii cursului de apă, datorită
faptului că sunt construite canalele de colectare a apelor acide ș i apele acide sunt folosite în
procesul de producţie, iar surplusul acestora epurat ș i apoi deversat în emisar.
În faza de închidere - Lucrările de demolare ș i de punere în siguranţă au efect punctual
negativ nesemnificativ.
În faza de închidere, odată cu renaturarea zonei păsările vor fi printre primele care-şi vor
reface efectivele în zona proiectului.
Păsările nu vor părăsi de fapt habitatele din afara zonei de maximă activitate a proiectului,
lucru dovedit de prezenţa lor în zonă, în condiţiile habitatelor distruse, a apelor poluate, şi a
impactului major din prezent.
MEMORIU DE PREZENTARE
pentru Proiectul
,,Exploatarea minereurilor auro-argentifere din
perimetrul Certej, jud. Hunedoara”
Octombrie
2013
70
Faza postînchidere – impact pozitiv prin monitorizarea impusă postînchidere ș i refacerea
zonelor ecologizate care nu se dezvolta precum trebuie – nu s-au prins copacii, iarba s-a uscat
etc
2. Impactul asupra fondului forestier
Amplasarea principalelor obiective propuse presupun scoaterea din circuitul forestier a
unor importante suprafeţe de teren. O parte din suprafaţa de pădure va fi afectată direct de
implementarea proiectului ceea ce presupune defrişări pe o suprafeţe mari. Cea mai mare
parte a acestor defrişări vor fi aferente amplasamentului iazurilor de decantare şi se vor
efectua treptat, pe măsura creşterii cantităţilor de sterile depozitate şi deci a suprafeţelor ce
vor fi acoperite de acestea, pe toată durata de implementare a proiectului.
Prin aplicarea măsurilor propuse, aceste efecte vor fi în mare parte compensate.
-durata impactului: pe termen mediu şi parţial reversibile pe termen lung,
- impactul prognozat: impact negativ important
3. Lucrări de cercetare arheologică
Amplasarea proiectului într-o zonă cu o îndelungată tradiţie în minerit, poate
presupune existenţa unor vestigii nedescoperite încă (cu toate că cercetările efectuate până în
prezent nu confirmă această supoziţie). Ca atare lucrările şi cercetările arheologice vor
continua pentru a vita orice degradare a unor eventuale valori existente în zona afectată direct
de proiect, ceea ce va avea şi un efect benefic indirect prin dezvoltarea bazei de date cu
informaţii suplimentare despre istoricul acestei zone.
-durata impactului: pe termen scurt şi mediu
- impactul prognozat: impact pozitiv minor
VI. Riscuri de accidente industriale majore
1. Riscuri asociate utilizării de substanţe periculoase în uzina de preparare
Efectul utilizării de substanţe periculoase (în special cianura şi explozivii) constă în
posibilitatea eliberării în mediu în caz de accidente tehnologice cu consecinţe deosebit de
grave pentru sănătatea oamenilor şi pentru mediu în general. Efectele secundare constau în
creşterea riscurilor de producere a unor accidente rutiere în care sunt implicate substanţe
periculoase pe căile rutiere utilizate pentru aprovizionare.
Prin aplicarea măsurilor propuse, aceste efecte vor fi prevenite, reduse şi compensate.
-durata impactului: pe termen mediu
- impactul prognozat: impact negativ minor
2. Riscuri asociate iazului de decantare a sterilelor de flotaţie
Pericolul asociat depozitării sterilelor de flotaţie în iazul de decantare este datorat
cantităţii foarte mari de material stocată amonte de baraj care în anumite condiţii deosebite
(cutremure şi precipitaţii excepţionale) ar putea fi deversate în aval, cu posibila afectare a
locuinţelor situate în zona inundabilă a cursului de apă şi afectarea semnificativă a calităţii
apei din emisar.
Prin aplicarea măsurilor propuse, aceste efecte vor fi prevenite, reduse şi compensate.
-durata impactului: pe termen mediu şi lung
MEMORIU DE PREZENTARE
pentru Proiectul
,,Exploatarea minereurilor auro-argentifere din
perimetrul Certej, jud. Hunedoara”
Octombrie
2013
71
- impactul prognozat: impact negativ minor
3. Riscuri asociate iazului de decantare CIL
Pericolul asociat depozitării sterilelor de procesare cu conţinut de cianuri în iazul de
decantare CIL este datorat conţinuturilor reziduale de cianuri şi alţi compuşi potenţial
poluatori a sterilelor depozitate amonte de baraj care condiţii deosebite (cutremure şi
precipitaţii excepţionale) ar putea fi deversate în aval, cu posibila afectare semnificativă a
calităţii apei din emisar.
Prin aplicarea măsurilor propuse, aceste efecte vor fi prevenite, reduse şi compensate.
-durata impactului: pe termen mediu
- impactul prognozat: impact negativ minor
VII. Impactul potenţial transfrontieră
Având în vedere specificul activităţilor propuse prin proiectul minier şi a faptului că
zona de amplasare propusă se află la o distanţă de peste 140 de km de cea mai apropiată
graniţă (cu Ungaria), un eventual impact transfrontieră ar putea avea loc doar în ceea ce
priveşte factorul de mediu apa de suprafaţă.
În condiţii normale de funcţionare a obiectivelor din cadrul proiectului propus nu se
evacuează ape cu conţinut de cianuri (care sunt integral recirculate). De asemenea apele
potenţial acide din zona carierei, a haldelor de sterile şi din zonele adiacente sunt colectate şi
tratate înainte de evacuarea în cursul natural de apă, ceea ce reduce semnificativ impactul
existent în momentul de faţă. Totodată trebuie avut în vedere că până la graniţă mai are loc un
important efect de degradare şi atenuare şi de diluare (debitul mediu al râului Mureş la ieşirea
din România fiind mult mai mare decât debitul total estimat al evacuărilor din cadrul
proiectului propus).
Ca atare concentraţia anticipată a principalilor indicatori pentru calitatea apelor uzate
şi evacuate din cadrul activităţii propuse prin proiectul minier sunt sub pragurile de alertă
stabilite prin reglementările privind calitatea apelor de suprafaţă în Ungaria şi deci nu poate
exista un impact transfrontieră semnificativ.
Un eventual impact transfrontieră se poate produce doar în cazul unor accidente
soldate cu deversări de ape şi sterile în cazul cedării barajelor iazurilor de decantare.
Proiectarea şi construcţia barajelor iazurilor de decantare se va realiza conform
normelor de reglementare şi celor mai bune tehnici din domeniu aplicabile, ţinând cont de
condiţiile specifice zonei de amplasare, a dimensiunilor şi a caracteristicilor deşeurilor ce vor
fi depozitate în iazuri. Exploatarea sistemului iazurilor de decantare se va realiza cu
respectarea strictă a parametrilor de siguranţă impuşi prin proiect şi ţinând cont în special de
regimul precipitaţiilor. Barajele celor două iazuri de decantare vor fi construite din
anrocamente, vor fi consolidate prin depunerea treptată a sterilelor de procesare în amonte
(colectarea apelor limpezite prin decantare se face la coada iazului ) şi vor fi permeabile (ceea
ce duce la stabilizarea sterilelor depuse).
MEMORIU DE PREZENTARE
pentru Proiectul
,,Exploatarea minereurilor auro-argentifere din
perimetrul Certej, jud. Hunedoara”
Octombrie
2013
72
În aceste condiţii, producerea unui eventual accident soldat cu cedarea barajelor
iazurilor de decantare este foarte puţin probabilă şi deci generarea unor eventuale efecte
transfrontaliere nefavorabile semnificative are o probabilitate extrem de redusă.
IV. SURSE DE POLUANŢI ŞI INSTALAŢII PENTRU REŢINEREA, EVACUAREA
ŞI DISPERSIA POLUANŢILOR ÎN MEDIU
APA
Sursele de ape uzate generate sunt diferite, funcţie de activităţile specifice derulate în
fiecare din obiectivele şi în concordanţă cu etapele de dezvoltare ale proiectului.
Etapa de construcţie
În faza de construcţie sursele de ape uzate care pot sǎ aparǎ (suplimentar faţǎ de apele
acide rezultate datoritã exploatãrilor miniere din trecut) sunt :
- ape din precipitaţii care pot antrena particule de solid (sedimente) de pe
amplasamentele obiectivelor proiectului;
- ape uzate menajere provenite de la grupurile sociale (necesitǎ epurare înaintea
evacuǎrii în emisar).
În faza de funcţionare, sursele de ape uzate sunt :
- ape acide rezultate din percolarea carierei şi a haldelor de steril de către apele
meteorice (existente şi în prezent ca rezultat al fostei exploatări CN CAF MINVEST SA –
Filiala CERTEJ, la care se vor adăuga şi apele acide rezultate din extinderea prevăzutǎ prin
proiect a carierei şi a haldelor de steril).
- ape uzate din procesele tehnologice:
- ape cu conţinut de metale grele - faza lichidă componentă a tulburelii rezultate la
faza de flotaţie (evacuate în Iazul de decantare a sterilelor de flotaţie);
- ape cu conţinut de cianuri şi metale grele din fazele de cianuraţie a minereului –
faza lichidă a tulburelii (epurate şi evacuate în Iazul de decantare a sterilelor de cianuraţie).
- ape limpezite în Iazurile de decantare:
- ape limpezite evacuate din Iazul de decantare a sterilelor de flotaţie (parţial
recirculate în proces şi parţial evacuate în emisar după epurare);
- ape limpezite evacuate din Iazul de decantare a sterilelor de la cianuraţie CIL
(recirculate în proces şi evacuate în emisar doar în condiţii meteo speciale după epurare).
- ape uzate menajere provenite de la grupurile sociale (necesită epurare înainte de
evacuarea în emisar);
- ape pluviale colectate de pe amplasamentul Uzinei
Etapa de sistare temporara a activităţilor
- ape acide rezultate din percolarea carierei şi haldelor de steril de către apele meteorice
(necesită epurare înainte de evacuarea în emisar);
MEMORIU DE PREZENTARE
pentru Proiectul
,,Exploatarea minereurilor auro-argentifere din
perimetrul Certej, jud. Hunedoara”
Octombrie
2013
73
- ape evacuate din iazurile de decantare TMF şi CIL în situaţii de precipitaţii abundente
(necesita epurare înainte de evacuarea în emisar);
- ape pluviale care spală suprafaţa Uzinei de preparare (nu necesită epurare).
Etapa de dezafectare şi închidere
- ape uzate generate ca urmare a dezafectării instalaţiilor (inclusiv DETOX 1) - provenite
din spălarea utilajelor, rezervoarelor şi conductelor care au fost în contact cu produşi cianurici
şi reactivi;
- ape potenţial acide rezultate din percolarea carierei şi haldelor de steril de către apele
meteorice (necesită epurare înaintea evacuării în emisar);
- ape evacuate din iazurile de decantare până la finalizarea lucrărilor de închidere
(necesită epurare);
-ape uzate menajere (necesită epurare înaintea evacuării în emisar);
-ape pluviale care spală suprafaţa Uzinei de preparare (nu necesită epurare).
Etapa postînchidere
- ape rezultate din percolarea carierei şi haldelor de steril de către apele meteorice
(posibil să necesite epurare o anumită perioadă de timp, până la încadrarea în parametrii de
calitate care să permită evacuarea directă în emisar)
- ape de infiltraţie prin corpul celor două baraje ale iazurilor de decantare (posibil să
necesite epurare o anumită perioadă de timp, până la încadrarea în parametrii de calitate care
să permită evacuarea directă în emisar)
Masuri de reducere a impactului :
Pproiectul prezintă un management riguros al factorului de mediu apa, evidenţiat prin
emiterea avizului de gospodărire a apelor, având în vedere următoarele măsuri :
- implementarea unor tehnologii moderne care reclamă un consum minim de apă
industrială ș i maximizarea gradului de recirculare/reutilizare a apelor uzate industrial
- recircularea integrală a apelor limpezite colectate de pe iazul de decantare sterile de
cianuraţie
- asigurarea în condiţii normale de funcţionare a unui grad de recirculare general al apei
tehnologice de 75% (apa limpezită de pe cele 2 iazuri de decantare ș i apa potenţial
acidă după colectare ș i neutralizare).
- realizarea unui sistem de canale de gardă perimetrale, galerii ș i drenuri de coletare ș i
deviere a pâraielor din zona haldelor de steril ș i a iazurilor de decantare
- impermeabilizarea sistemului de galerii din zona iazurilor de decantare
- impermeabilizarea unui sistem de colectare ș i reţinere a apelor scurse din corpul
barajelor celor două iazuri de decantare
- tratarea excesului de ape limpezite colectate din iazul de decantare sterile de flotatie
ș i iaz sterile de cianuraţie prin staţii de epurare corespunzătoare fiecărui tip de apă
uzată ș i evacuarea în emisar
- colectarea ș i tratarea apelor acide din carieră ș i de pe haldele de steril în staţia de
epurare ape acide
MEMORIU DE PREZENTARE
pentru Proiectul
,,Exploatarea minereurilor auro-argentifere din
perimetrul Certej, jud. Hunedoara”
Octombrie
2013
74
- depunerea unui strat de calcar de cca. 1 m grosime pe fundamental haldelor de
decantare
- monitorizarea calităţii apelor de suprafaţă ș i subterane
- impermeabilizarea taluzului amonte a barajelor starter pentru cele 2 iazuri cu 3 straturi
filtrante
- impermeabilizarea barajului de închidere a iazului sterile de flotaţie
- impermeabilizarea barajului de închidere laterală cu nucleu de argilă
- depunerea unor straturi de geotextil la amenajarea treptelor la supraînalţările barajelor
- asigurarea împotriva infiltraţiilor a paramentului amonte al treptelor de supraînaltare
din anrocamente în ax al ambelor baraje
- decianurarea sterilului de cianuraţie în staţia de epurare DETOX I sub 5 ppm CN
- monitorizarea apelor subterane, tehnologice, apelor uzate menajere, apelor acide ș i
apelor de suprafaţă pe amplasament; monitorizarea calităţii apei de suprafaţă Valea
Certej înainte de vărsarea în râul Mureș , iar a calităţii apei râului Mureș amonte ș i
aval de vărsarea Văii Certej în Mureș se va face de către D.A Mures
-în proiectarea barajelor au fost luate în considerare următoarele recomandări internaţionale:
European Commission (2002). Reference Document on Best Available
Techniques for Management of Tailings and Waste-Rock in Mining Activities.
Directorate General JRC. Seville.
EPA - US Environmental Protection Agency (1994). Design and evaluation of
tailings dams. Technical Report, Washington.
ICOLD/UNEP (2000). Improving tailings dam performance. Common
difficulties revealed by case histories. Draft bulletin. Paris.
ICOLD Committee on Mine and Industrial Tailings Dams (1982). Bul etin 45.
Manual on tailings dams and dumps. Paris.
ICOLD Committee on Mine and Industrial Tailings Dams (1989). Bulletin 74.
Tailings dam safety. Paris.
ICOLD Committee on Mine and Industrial Tailings Dams (1994). Bulletin 97.
Tailings dams. Design of drainage . Paris.
ICOLD Committee on Mine and Industrial Tailings Dams (1995). Bulletin 98.
Tailings dams and seismicity . Paris.
ICOLD Committee on Mine and Industrial Tailings Dams (1995). Bulletin 101.
Tailings dams.. Transport, placement and decantation. Paris.
ICOLD Committee on Mine and Industrial Tailings Dams (1996). Bulletin 104.
Monitoring of tailings dams. Paris.
ICOLD Committee on Mine and Industrial Tailings Dams (1996). Bulletin 106.
A guide to tailings dams and impoundments. Paris.
ICOLD Committee on Mine and Industrial Tailings Dams (2001). Bulletin 121.
Tailings dams. Risk of dangerous occurrences. Lessons learnt from practical
experiences. Paris.
Finn,W.D.L. (1990). Seismic analysis of embankment dams. Dam Engineering,
Vol.1, issue 1, January.
A fost utilizată de asemenea lucrarea de sinteză:
STEMATIU, D., Iazuri de decantare. Managementul riscului., Ed. MATRIX ROM,
Bucuresti, 2002
MEMORIU DE PREZENTARE
pentru Proiectul
,,Exploatarea minereurilor auro-argentifere din
perimetrul Certej, jud. Hunedoara”
Octombrie
2013
75
S-a ţinut cont ș i de următoarele norme naţionale :
IPROMIN. Norme pentru proiectarea, executia si exploatarea iazurilor de decantare
din industria miniera. MIR, 2001,Bucuresti.
NP 076- 002. Normativ de proiectare, executie si evaluarea sigurantei la actiuni
seismice a lucrarilor hidrotehnice din frontul barat. Buletinul Constuctiilor nr. 19
/2003.
NP 090 – 2003. Normativ pentru instrumentarea seismica a barajelor. Monitorul
Oficial, PI, nr. 771/ 2003.
Instructiuni tehnice departamentale privind proiectarea, executarea, întretinerea,
exploatarea iazurilor de decantare din industria miniera –1988.
HGR 766/1997. Regulament privind urmarirea comportarii în exploatare, interventiile
în timp si post-utilizarea constructiilor- Monitorul oficial, Anul IX nr.352
MEE – ISPH. PE 729/ 1989. Normativ departamental pentru clasificarea, gruparea si
evaluarea actiunilor pentru constructii hidrotehnice.
CNA-ICPGA Instructiuni tehnice pentru proiectarea barajelor de pamânt - 1978.
MAIAA - Departamentul Îmbunatatirilor Funciare si Constructiilor Agricole.
Instructiuni tehnice departamentale pentru proiectarea barajelor de pamânt P.D. 19-
72.
MLPAT. Normativ privind urmarirea comportarii în timp a constructiilor. P 130 –
1997, Buletinul Constructiilor, Vol. 4, 1998.
NTLH-021/2002 Metodologie privind stabilirea categoriilor de importanta a
barajelor
NTLH-023 Metodologie privind evaluarea starii de siguranţa în exploatare a
barajelor si digurilor care realizeaza depozite de deseuri industriale.
Soluţia tehnică prevede normele constructive ș i exploatare în siguranţă a barajelor
fiecarui iaz de decantare prin:
- construirea acestora din anrocamente ( andezite nedegradabile),
- amplasarea iazurilor a fost stabilită după executarea studiilor geotehnice ș i
geologice, studierea condiţiilor hidrogeologice, a condiţiilor hidrologice, seismicităţii
amplasamentului, după studierea restricţiilor în zonă, a distanţei faţă de uzină, a
impactului asupra mediului înconjurător ș i a poziţiei comunităţilor locale.
- executarea în zona de amplasare a celor doua iazuri ș i a barajelor respective (TMF
si CIL) a 40 de puturi deschise, (sondaje manuale, geotehnice) ș i 20 de foraje.
Conform testelor ș i determinărilor efectuate pe probe prelevate din foraje, puţuri de
vizitare, valorile obţinute pentru caracteristicile fizico-mecanice ale rocilor din
amplasamentul iazurilor de decantare, indică roci (andezite) care constituie teren bun
de fundare.
- executarea de teste hidrogeologice care arată că masa de rocă nu este foarte
fracturată, iar permeabilitatea sa este sub 10-9
m/s.
MEMORIU DE PREZENTARE
pentru Proiectul
,,Exploatarea minereurilor auro-argentifere din
perimetrul Certej, jud. Hunedoara”
Octombrie
2013
76
- realizarea barajelor starter ale iazurilor de decantare care vor avea 2 straturi
filtrante – filtru grosier din piatră spartă ș i filtru fin din pietriș ș i nisip ș i
impermeabilizare cu geomembrană ș i geotextile.
- protejarea peste cota barajelor starter a taluzului amonte cu 3 straturi filtrante care să
împiedice antrenarea şlamului prin anrocamente.
- prevederea la supraînălţările pe verticală a unui geotextil de separaţie între tranşele
de supraînălţare.
- alegerea soluţiei constructive – baraje permeabile peste coronamentul barajelor
starter pentru a mentine curba de depresie la cote joase îmbunătăţind condiţiile de
stabilitate.
- impermeabilizarea barajului de închidere laterală pe întreaga înălţime cu argila
- construirea unui baraj de închidere între iazul de decantare sterile de cianuraţie ș i
iazul de decantare sterile de flotaţie, din anrocamente, cu impermeabilizare pe taluzul
amonte pe întrega înălţime
- s-a realizat Studiul de risc pentru barajele iazurilor de la exploatare minieră Certej,
document care are ca obiect cuantificarea ș i analiza probabilităţilor de apariţie a unor
consecinţe adverse în aval de iazurile de decantare de la exploatarea minereurilor auro
argentifere din perimetrul Certej, ca urmare a unor defecţiuni majore sau cedări ale
barajelor aferente. Cuantificarea ș i analiza probabilităţilor serveș te la evaluarea
măsurii în care siguranţa barajelor de la aceste iazuri se înscrie în domeniul siguranţei
curent acceptate în domeniul barajelor de retenţie ș i a iazurilor de decantare.
Studiul stabileș te de asemenea măsura în care barajele aferente ansamblului celor
doua iazuri - iazul de flotatie pentru sterilul de flotaţie ș i iazul sterile de cianuraţie
pentru cel de cianurare – asiguăa marja de siguranţă împotriva eliberării necontrolate a
apei ș i a sterilului depus ș i evidenţiază măsurile din exploatare care condiţionează
evitarea unor asemenea evenimente.
- Cele 2 baraje - lucrări principale ș i definitive de categoria 1, clasa de importantă I –
construcţii de importanţă exceptională au fost calculate la o probabilitate de depăș ire
anuală a debitelor naturale de 0.1% ș i verificate pentru condiţii speciale de exploatare
la debite cu probabilităţi anuale de depăș ire de 0.01% ( o data la 10 000 ani)
- se vor colecta ș i evacua apele tehnologice conform BAT, inclusiv recircularea
apelor limpezite de pe cele 2 iazuri ( de pe iazul de decantare sterile de cianuraţie se
vor recircula integral în condiţii climaterice normale)
AER
Sursele de poluare, măsurile şi sistemele pentru prevenirea sau reducerea emisiilor de poluanţi
în aer, respectiv, a efectelor negative asupra calităţii aerului înconjurător, în timpul realizării
Proiectului (executarea lucrărilor de construire), în timpul etapei de funcţionare şi în timpul
etapei de închidere sunt prezentate în tabelul de mai jos.
Măsurile constau dintr-o combinaţie între decizia privind amplasarea unei anumite amenajări,
măsurile tehnice şi tehnologice pentru controlul (reducerea) emisiilor şi măsurile
administrative/instituţionale de control (management). Aceste măsuri de diminuare a
impactului sunt prevăzute prin Proiect.
MEMORIU DE PREZENTARE
pentru Proiectul
,,Exploatarea minereurilor auro-argentifere din
perimetrul Certej, jud. Hunedoara”
Octombrie
2013
77
MEMORIU DE PREZENTARE
pentru Proiectul
,,Exploatarea minereurilor auro-argentifere din
perimetrul Certej, jud. Hunedoara”
Octombrie
2013
78
FAZA DE CONSTRUCŢIE
Denumirea
sursei de poluare
Poluanţi specifici Denumirea şi tipul
de instalaţie de
epurare/măsura de
diminuare
Compararea cu
BAT
Poluanţii
controlaţi
Eficienţa
instalaţiei/măsuri
i aplicate
Alte măsuri
pentru
prevenirea
poluării (toate
sursele)
Zonele de
construcţie –
manevrare pământ
şi agregate de
construcţie
TSP, PM10 Măsuri operaţionale –
stropirea cu apă a
materialelor
Conformare cu
BAT
TSP, PM10 75 – 90 % Proceduri operaţionale
speciale care vor
prevedea încetarea
activităţilor
generatoare de praf în
situaţii de vânt puternic
(> 4 m/s)
Acţiuni de
monitorizare şi
corectare/prevenire în
funcţie de necesităţi
Transportul şi
descărcarea
materialelor,
agregatelor de
construcţie, utilaje
de construcţie şi
deşeuri aferente
acestei faze
TSP, PM10 Măsuri operaţionale –
program de control al
prafului pentru
suprafeţele de drum
neasfaltate, în
perioadele uscate,
prin intermediul
camioanelor cisternă
şi prin utilizarea
substanţelor chimice
pentru fixarea
prafului
Conformare cu
BAT
TSP, PM10
90 %
Acţiuni de
monitorizare şi
corectare/prevenir
e în funcţie de
necesităţi
Stabilirea şi
impunerea unor
N/A -
MEMORIU DE PREZENTARE
pentru Proiectul
,,Exploatarea minereurilor auro-argentifere din
perimetrul Certej, jud. Hunedoara”
Octombrie
2013
79
Denumirea
sursei de poluare
Poluanţi specifici Denumirea şi tipul
de instalaţie de
epurare/măsura de
diminuare
Compararea cu
BAT
Poluanţii
controlaţi
Eficienţa
instalaţiei/măsuri
i aplicate
Alte măsuri
pentru
prevenirea
poluării (toate
sursele)
limitări de viteză
Implementarea de
proceduri
operaţionale pentru
minimizarea înălţimii
de cădere în
manevrarea/amplasar
ea materialelor
-
Funcţionare
utilaje motorizate,
trafic vehicule
transport
materiale
NOx, SO2, CO,
CO2, COV, N2O,
particule cu
conţinut de
metale grele (Cd,
Cu, Cr, Ni, Se,
Zn) şi HAP
(emise de
motoarele
utilajelor)
Utilizarea de vehicule
şi de utilaje mobile
motorizate cu emisii
reduse de poluanţi şi
conformarea
emisiilor acestora cu
reglementările în
vigoare
Nu sunt aplicabile NOx, SO2, CO,
COV, particule cu
conţinut de metale
grele (Cd, Cu, Cr,
Ni, Se, Zn) şi
HAP (emise de
motoarele
utilajelor)
N/A -
Includerea de specificaţii
privind eficienţa
carburantului la
achiziţie/leasing de
vehicule şi utilaje
motorizate
-
Implementarea de
proceduri
operaţionale şi
planificare pentru
întreţinere regulată,
periodică a
-
MEMORIU DE PREZENTARE
pentru Proiectul
,,Exploatarea minereurilor auro-argentifere din
perimetrul Certej, jud. Hunedoara”
Octombrie
2013
80
Denumirea
sursei de poluare
Poluanţi specifici Denumirea şi tipul
de instalaţie de
epurare/măsura de
diminuare
Compararea cu
BAT
Poluanţii
controlaţi
Eficienţa
instalaţiei/măsuri
i aplicate
Alte măsuri
pentru
prevenirea
poluării (toate
sursele)
vehiculelor şi
utilajelor mobile
Staţia mobilă de
alimentare cu
carburanţi
COVnm Nu sunt aplicabile Nu sunt aplicabile - N/A Implementarea de
proceduri pentru
minimizarea
scurgerilor în
operaţiile de
alimentare cu
carburanţi
Generator energie
electrică
NOx, CO, SOx,
TSP, PM10, CH4,
COT,
formaldehidă,
benzen, toluen,
xilen, HAP,
dibenzo(a)antrace
n, benzo(a)piren
Reducere catalitică
neselectivă
Nu sunt aplicabile NOx
CO
HC
45,8 %
40 - 50 %
30 – 40 %
Utilizarea
carburanţilor
diesel cu conţinut
scăzut de sulf
Implementarea de
proceduri pentru
operare şi
întreţinere corecte
Acţiuni de
monitorizare şi
corectare/prevenir
e în funcţie de
necesităţi,
Vopsire clădiri şi
structuri
COVnm Utilizarea de vopsele
cu conţinut redus de
solvenţi organici
Nu sunt aplicabile COVnm 50 % -
Transportul
personalului
TSP, PM10 Măsuri operaţionale –
program de control al
Conformare cu
BAT
TSP, PM10
90 %
Acţiuni de
monitorizare şi
MEMORIU DE PREZENTARE
pentru Proiectul
,,Exploatarea minereurilor auro-argentifere din
perimetrul Certej, jud. Hunedoara”
Octombrie
2013
81
Denumirea
sursei de poluare
Poluanţi specifici Denumirea şi tipul
de instalaţie de
epurare/măsura de
diminuare
Compararea cu
BAT
Poluanţii
controlaţi
Eficienţa
instalaţiei/măsuri
i aplicate
Alte măsuri
pentru
prevenirea
poluării (toate
sursele)
prafului pentru
suprafeţele de drum
neasfaltate, în
perioadele uscate,
prin intermediul
camioanelor cisternă
şi prin utilizarea
substanţelor chimice
pentru fixarea
prafului
corectare/prevenire în
funcţie de necesităţi,
NOx, SO2, CO,
CO2, COV, N2O,
particule cu
conţinut de
metale grele (Cd,
Cu, Cr, Ni, Se,
Zn)
Utilizarea de vehicule
cu emisii reduse de
poluanţi şi
conformarea
emisiilor acestora cu
reglementările în
vigoare
Nu sunt aplicabile NOx, SO2, CO,
COV, particule cu
conţinut de metale
grele (Cd, Cu, Cr,
Ni, Se, Zn)
N/A -
Includerea de specificaţii
privind eficienţa
carburantului la
achiziţie/leasing de
vehicule
-
Implementarea de
proceduri operaţionale şi
planificare pentru
întreţinere regulată,
periodică a vehiculelor
-
MEMORIU DE PREZENTARE
pentru Proiectul
,,Exploatarea minereurilor auro-argentifere din
perimetrul Certej, jud. Hunedoara”
Octombrie
2013
82
ETAPA DE OPERARE
Denumirea sursei de
poluare
Poluanţi specifici Denumirea şi tipul de
instalaţie de
epurare/măsura de
diminuare
Compararea cu BAT Poluanţii controlaţi Eficienţa instalaţiei/măsurii
aplicate
Alte măsuri pentru prevenirea poluării
(toate sursele)
Activităţile de
extracţie a minereului
din carieră
TSP, PM10 Măsuri operaţionale
pentru reducerea emisiilor
de particule – stropirea cu
apă a materialelor aplicate
pentru activităţile de
profilare teren, încărcare
în camioane
Conformare cu BAT TSP, PM10 75 % Proceduri operaţionale speciale care vor prevedea încetarea activităţilor generatoare de praf în situaţii de vânt puternic
Acţiuni de monitorizare şi corectare/prevenire în funcţie de necesităţi
Transportul
minereului, solului
vegetal, rocilor sterile
şi al altor deşeuri
solide
TSP, PM10 Măsuri operaţionale –
programul de control al
prafului pentru suprafeţele
de drum neasfaltate, în
perioadele uscate, prin
intermediul camioanelor
cisternă şi prin utilizarea
substanţelor chimice de
eliminare a prafului
Conformare cu BAT TSP, PM10 90 % Acţiuni de monitorizare şi corectare/prevenire în funcţie de necesităţi
Stabilirea şi impunerea
unor limitări de viteză
N/A
Activităţi în
amplasamentele
depozitelor de roci
sterile
TSP, PM10 Stropirea cu apă a
haldelor în perioade
secetoase
Conformare cu BAT TSP, PM10 75 % Acţiuni de monitorizare şi corectare/prevenire în funcţie de necesităţi Implementarea de
proceduri operaţionale
MEMORIU DE PREZENTARE
pentru Proiectul
,,Exploatarea minereurilor auro-argentifere din
perimetrul Certej, jud. Hunedoara”
Octombrie
2013
83
Denumirea sursei de
poluare
Poluanţi specifici Denumirea şi tipul de
instalaţie de
epurare/măsura de
diminuare
Compararea cu BAT Poluanţii controlaţi Eficienţa instalaţiei/măsurii
aplicate
Alte măsuri pentru prevenirea poluării
(toate sursele)
pentru minimizarea
înălţimii de descărcare
Funcţionare utilaje
motorizate, trafic
vehicule transport
materiale
NOx, SO2, CO, CO2,
COV, N2O, particule
cu conţinut de metale
grele (Cd, Cu, Cr, Ni,
Se, Zn) şi HAP (emise
de motoarele
utilajelor)
Utilizarea de vehicule şi
de utilaje mobile
motorizate cu emisii
reduse de poluanţi şi
conformarea emisiilor
acestora cu reglementările
în vigoare
Nu sunt aplicabile NOx, SO2, CO, COV, particule cu conţinut de metale grele (Cd, Cu, Cr, Ni, Se, Zn) şi HAP (emise de motoarele utilajelor)
N/A -
Includerea de specificaţii
privind eficienţa
carburantului la
achiziţie/leasing de
vehicule şi utilaje
motorizate
-
Implementarea de
proceduri operaţionale şi
planificare pentru
întreţinere regulată,
periodică a vehiculelor şi
utilajelor mobile
-
Depozitarea sterilelor
de procesare (iazurile
de decantare)
TSP, PM10 Tratarea coronamentului
şi a pantelor iazurilor de
decantare prin acoperire
cu roci sterile concasate
Depozitarea umedă a
sterilelor de procesare
Conformare cu BAT TSP, PM10 95 % Implementarea de proceduri operaţionale pentru inspecţia zilnică a iazurilor de decantare
Implementarea de proceduri operaţionale Sisteme de depunere
selectivă a tulburelii de
MEMORIU DE PREZENTARE
pentru Proiectul
,,Exploatarea minereurilor auro-argentifere din
perimetrul Certej, jud. Hunedoara”
Octombrie
2013
84
Denumirea sursei de
poluare
Poluanţi specifici Denumirea şi tipul de
instalaţie de
epurare/măsura de
diminuare
Compararea cu BAT Poluanţii controlaţi Eficienţa instalaţiei/măsurii
aplicate
Alte măsuri pentru prevenirea poluării
(toate sursele)
sterile care permit
schimbarea frecventă a
punctelor de descărcare
pentru a se menţine
permanent suprafaţa
umedă şi a preveni
uscarea suprafeţelor de
sterile
pentru operarea unor sisteme de depunere selectivă a tulburelii de sterile, pentru a preveni uscarea plajelor de sterile în perioade lipsite de precipitaţii
Acţiuni de monitorizare şi corectare/prevenire în funcţie de necesităţi
Transportul sterilelor de
procesare prin conducte
Depozitarea sterilelor
de procesare din
circuitul CIL
HCN
Denocivizarea prin
procedeu SO2/aer a
cianurii din tulbureala de
sterile din circuitul CIL,
înainte de evacuarea
acesteia de la Uzina de
procesare
Conformare cu BAT HCN
97 % Monitorizarea
cianurii reziduale în sterilele denocivizate rezultate din circuitul CIL
Acţiuni de monitorizare şi corectare/prevenire în funcţie de necesităţi
Uzina de procesare
Staţia de concasare-
Depozitul de minereu
– descărcare minereu
TSP, PM10 Sistem stropire cu apă Conformare cu BAT TSP, PM10 96 % Implementarea de proceduri operaţionale şi planificare pentru întreţinere preventivă a sistemelor de stropire cu apă
MEMORIU DE PREZENTARE
pentru Proiectul
,,Exploatarea minereurilor auro-argentifere din
perimetrul Certej, jud. Hunedoara”
Octombrie
2013
85
Denumirea sursei de
poluare
Poluanţi specifici Denumirea şi tipul de
instalaţie de
epurare/măsura de
diminuare
Compararea cu BAT Poluanţii controlaţi Eficienţa instalaţiei/măsurii
aplicate
Alte măsuri pentru prevenirea poluării
(toate sursele)
Acţiuni de monitorizare şi corectare/prevenire în funcţie de necesităţi
Staţia de concasare-
Secţia sfărâmare
primară:
- Alimentare concasor
- Transfer minereu
concasat pe benzile
transportoare
TSP, PM10 Sistem stropire cu apă Conformare cu BAT TSP, PM10 96 % Implementarea de proceduri operaţionale şi planificare pentru întreţinere preventivă a sistemelor de stropire cu apă
Acţiuni de monitorizare şi corectare/prevenire în funcţie de necesităţi
Staţia de concasare-
Secţia sfărâmare
primară:
- Transport minereu
concasat
TSP, PM10 Benzi transportoare
carcasate
Conformare cu BAT TSP, PM10 100 % Implementarea de proceduri operaţionale şi planificare pentru întreţinere preventivă
Staţia de concasare - Sisteme control proces Conformare cu BAT - - Implementarea de proceduri operaţionale şi planificare pentru întreţinere preventivă
Depozitul de minereu
concasat:
- Transferul
minereului de pe
TSP, PM10 Sistem stropire cu apă Conformare cu BAT TSP, PM10 96 % Implementarea de proceduri operaţionale şi planificare pentru întreţinere
MEMORIU DE PREZENTARE
pentru Proiectul
,,Exploatarea minereurilor auro-argentifere din
perimetrul Certej, jud. Hunedoara”
Octombrie
2013
86
Denumirea sursei de
poluare
Poluanţi specifici Denumirea şi tipul de
instalaţie de
epurare/măsura de
diminuare
Compararea cu BAT Poluanţii controlaţi Eficienţa instalaţiei/măsurii
aplicate
Alte măsuri pentru prevenirea poluării
(toate sursele)
banda transportoare de
la concasor în
depozitul de minereu
concasat (descărcare
benzi transportoare)
- Încărcarea
minereului concasat de
la depozit pe cele două
alimentatoare ale
benzii de alimentare a
circuitului de măcinare
pentru moara
semiautogenă
preventivă a sistemelor de stropire cu apă
Acţiuni de monitorizare şi corectare/prevenire în funcţie de necesităţi
Depozitul de minereu
concasat
- Sisteme control proces Conformare cu BAT - - Implementarea de proceduri operaţionale şi planificare pentru întreţinere preventivă
Secţia de măcinare TSP, PM10 Incintă închisă
Sistem de măcinare umed
Conformare cu BAT TSP, PM10 100 % Implementarea de proceduri operaţionale şi planificare pentru întreţinere preventivă - Sisteme control proces Conformare cu BAT - -
Preparare reactivi
pentru flotaţie -
transferul reactivilor
solizi (PAX, sulfat de
cupru) din baloţi în
tancurile de dizolvare;
Eventuale scăpări de
TSP, PM10
Incintă închisă
Sisteme patentate de
golire baloţi vrac,
completate cu valve
rotative pentru a
minimaliza prăfuirea în
tancuri şi sisteme de
etanşare pentru a ataşa
balotul vrac la pâlnia de
ieşire pentru a preveni
Conformare cu BAT Eventuale scăpări de TSP, PM10
≈100 % Implementarea de proceduri operaţionale şi planificare pentru întreţinere preventivă
MEMORIU DE PREZENTARE
pentru Proiectul
,,Exploatarea minereurilor auro-argentifere din
perimetrul Certej, jud. Hunedoara”
Octombrie
2013
87
Denumirea sursei de
poluare
Poluanţi specifici Denumirea şi tipul de
instalaţie de
epurare/măsura de
diminuare
Compararea cu BAT Poluanţii controlaţi Eficienţa instalaţiei/măsurii
aplicate
Alte măsuri pentru prevenirea poluării
(toate sursele)
scăparea prafului
Preparare reactivi
pentru flotaţie –
stocare PAX şi
spumant în rezervoare
Eventuale scăpări,
incidentale, de vapori
organici
Incintă închisă
Rezervoare închise
Instalaţie locală de
ventilaţie
Conformare cu BAT Eventuale scăpări, incidentale, de vapori organici
≈100 % Implementarea de proceduri operaţionale şi planificare pentru întreţinere preventivă
Tancurile de leşiere
oxidativă ALBION
Vapori de H2O şi CO Incintă închisă
Tancuri de leşiere
oxidativă acoperite,
Instalaţii locale de
ventilaţie
Conformare cu BAT Eventuale scăpări de vapori de H2O şi CO
> 99 % Implementarea de proceduri operaţionale şi planificare pentru întreţinere preventivă
- Sisteme control proces Conformare cu BAT - -
Tancurile de leşiere şi
decantorul din
circuitul CIL
HCN Menţinere pH puternic
alcalin
Monitoare de pH, puncte
de monitorizare proces şi
alarme de HCN
Conformare cu BAT HCN 98 % Proceduri operaţionale şi planificare pentru întreţinere preventivă
Acţiuni de monitorizare şi corectare/prevenire în funcţie de necesităţi
- Sisteme control proces Conformare cu BAT - -
Preparare şi stocare
soluţie cianură
Scăpări incidentale de
NaCN/HCN
Incintă închisă
Rezervoare închise
Sistem manevrare saci
mari cu cianură, cu valvă
rotativă alimentare
cianură pentru micşorarea
prafului în rezervor şi
etanşare la gura de
Conformare cu BAT Scăpări incidentale de NaCN/HCN
≈100 % Proceduri operaţionale şi planificare pentru întreţinere preventivă
Acţiuni de monitorizare şi corectare/prevenire în funcţie de necesităţi
MEMORIU DE PREZENTARE
pentru Proiectul
,,Exploatarea minereurilor auro-argentifere din
perimetrul Certej, jud. Hunedoara”
Octombrie
2013
88
Denumirea sursei de
poluare
Poluanţi specifici Denumirea şi tipul de
instalaţie de
epurare/măsura de
diminuare
Compararea cu BAT Poluanţii controlaţi Eficienţa instalaţiei/măsurii
aplicate
Alte măsuri pentru prevenirea poluării
(toate sursele)
scurgere a sacului.
Instalaţie locală de
ventilaţie pentru
evacuarea eventualelor
scăpări, incidentale, de
cianură/acid cianhidric.
Coloana de spălare
acidă şi neutralizarea
cărbunelui
Ultra-urme de HCN
Emisii reduse de HCl
Incintă închisă
Neutralizare cărbune cu
soluţie diluată de NaOH
Proces umed de transfer
cărbune
Instalaţie locală de
ventilaţie pentru
evacuarea eventualelor
emisii de HCl
Conformare cu BAT
Ultra-urme de HCN
Emisii reduse de HCl
≈100 % -
Proceduri operaţionale şi planificare pentru întreţinere preventivă
Acţiuni de monitorizare şi corectare/prevenire în funcţie de necesităţi
- Sisteme control proces Conformare cu BAT - -
Eluarea – coloanele de
eluare
Procesul de eluare în
sine, nu va produce
emisii atmosferice
Incintă închisă
Sisteme control proces
Conformare cu BAT - - Proceduri operaţionale şi planificare pentru întreţinere preventivă
Preparare/stocare acid
clorhidric
Emisii potenţiale de
HCl.
Rezervor închis
Instalaţie locală captare,
racordată la scruber
pentru reţinerea acidului
Conformare cu BAT Emisii potenţiale de HCl
90 % Proceduri operaţionale şi planificare pentru întreţinere preventivă
MEMORIU DE PREZENTARE
pentru Proiectul
,,Exploatarea minereurilor auro-argentifere din
perimetrul Certej, jud. Hunedoara”
Octombrie
2013
89
Denumirea sursei de
poluare
Poluanţi specifici Denumirea şi tipul de
instalaţie de
epurare/măsura de
diminuare
Compararea cu BAT Poluanţii controlaţi Eficienţa instalaţiei/măsurii
aplicate
Alte măsuri pentru prevenirea poluării
(toate sursele)
clorhidric.
Instalaţia de
regenerare (reactivare)
a cărbunelui activ
TSP, PM10 Incintă închisă
Instalaţie locală de captare
racordată la un scruber
umed pentru controlul
emisiilor de particule
Conformare cu BAT TSP, PM10 95 % Proceduri operaţionale şi planificare pentru întreţinere preventivă
Preparare/stocare
reactivi eluare
(metabisulfit de sodiu,
floculant şi sodă
caustică)
Rezervoarele de
preparare şi de stocare
soluţie de metabisulfit
de sodiu sunt
prevăzute cu conducte
de aerisire prin care ar
putea apărea scăpări
de particule de
metabisulfit de sodiu
şi de SO2 desorbit din
soluţie
Incintă închisă
Rezervoare închise
Sisteme de manevrare saci
cu valvă rotativă de
alimentare pentru
micşorarea prafului în
rezervoare şi etanşare la
gura de scurgere a sacului
Zona rezervoarelor de
metabisulfit va fi dotată
cu o instalaţie locală de
ventilaţie pentru
evacuarea eventualelor
scăpări, incidentale, de
metabisulfit de sodiu şi de
SO2 desorbit din soluţie
Conformare cu BAT TSP, PM10, SO2 N/A Proceduri operaţionale şi planificare pentru întreţinere preventivă
Tancuri de decianurare HCN Adaos de var pentru a
controla pH-ul
Controlul debitului de
sulfat de cupru adăugat de
pompă dozatoare
Controlul debitului de
Conformare cu BAT HCN 99 % Proceduri operaţionale şi planificare pentru întreţinere preventivă
Acţiuni de monitorizare şi corectare/prevenir
MEMORIU DE PREZENTARE
pentru Proiectul
,,Exploatarea minereurilor auro-argentifere din
perimetrul Certej, jud. Hunedoara”
Octombrie
2013
90
Denumirea sursei de
poluare
Poluanţi specifici Denumirea şi tipul de
instalaţie de
epurare/măsura de
diminuare
Compararea cu BAT Poluanţii controlaţi Eficienţa instalaţiei/măsurii
aplicate
Alte măsuri pentru prevenirea poluării
(toate sursele)
metabisulfit de sodiu prin
valva de control
Măsurarea şi controlul
pH-ului prin adaos de var
Controlul debitul apei de
diluţie a alimentării Detox
prin valva de control
Analiza CNWAD a
conţinutului din tancul
Detox
Măsurarea şi controlul
debitului de aer la punctul
de reglare
e în funcţie de necesităţi
Celulele de electroliză PM10, HN3 Incintă închisă
Celulele sunt prevăzute cu
capace
Instalaţii locale de captare
a poluanţilor la fiecare
baterie, racordate la o
instalaţie centrală de
captare-evacuare
mecanică
Sisteme control proces:
- Celulele de electroliză
sunt situate în interiorul
camerei de aur care este o
zonă de securitate cu
Conformare cu BAT PM10, HN3 N/A Proceduri operaţionale şi planificare pentru întreţinere preventivă
Acţiuni de monitorizare şi corectare/prevenire în funcţie de necesităţi
MEMORIU DE PREZENTARE
pentru Proiectul
,,Exploatarea minereurilor auro-argentifere din
perimetrul Certej, jud. Hunedoara”
Octombrie
2013
91
Denumirea sursei de
poluare
Poluanţi specifici Denumirea şi tipul de
instalaţie de
epurare/măsura de
diminuare
Compararea cu BAT Poluanţii controlaţi Eficienţa instalaţiei/măsurii
aplicate
Alte măsuri pentru prevenirea poluării
(toate sursele)
acces controlat şi
monitorizare CCTV
- Monitorizare: probe
electrolit încărcat/uzat,
debite electrolit
încărcat/uzat, nivel,
intensitate şi tensiune
curent electric în celule
- Alarme avarie
Cuptorul de topire şi
zona de turnare a
lingourilor
TSP, PM10 Incintă închisă
Cuptor cu inducţie cu
carcasă gaze
Carcasă gaze la turnare
lingouri
Hote evacuare fum
Hotă la amestecare
fondant (borax) Ventilator
aeraj extracţie cuptor
Instalaţie locală de captare
şi evacuare poluanţi
racordată la un filtru cu
saci
Controlul proceselor şi
monitorizarea
parametrilor tehnologici:
- control automat
funcţionare, cu
semnalizare
Conformare cu BAT TSP, PM10 98 – 99 % Proceduri operaţionale şi planificare pentru întreţinere preventivă
Acţiuni de monitorizare şi corectare/prevenire în funcţie de necesităţi
MEMORIU DE PREZENTARE
pentru Proiectul
,,Exploatarea minereurilor auro-argentifere din
perimetrul Certej, jud. Hunedoara”
Octombrie
2013
92
Denumirea sursei de
poluare
Poluanţi specifici Denumirea şi tipul de
instalaţie de
epurare/măsura de
diminuare
Compararea cu BAT Poluanţii controlaţi Eficienţa instalaţiei/măsurii
aplicate
Alte măsuri pentru prevenirea poluării
(toate sursele)
- monitorizare intensitate
şi tensiune curent electric
- alarmă avarie
Staţie preparare lapte
de var – siloz var
TSP, PM10 Stocare sistem închis –
siloz
Siloz prevăzut cu filtru
textil
Conformare cu BAT TSP, PM10 98 % Proceduri operaţionale şi planificare pentru întreţinere preventivă
Instalaţie preparare
calcar
TSP, PM10 Incintă închisă
Instalaţie locală de captare
şi evacuare poluanţi
racordată la un filtru cu
saci
Nu sunt aplicabile TSP, PM10 98 % Proceduri operaţionale şi planificare pentru întreţinere preventivă
Depozit nisip TSP, PM10 Stocare în buncăr Conformare cu BAT TSP, PM10 N/A -
Depozit reactivi
(numai solizi)
Incidental TSP, PM10
în cazul ruperii unui
ambalaj
Incintă închisă
Stocare în ambalajele
originale
Instalaţie ventilaţie
Sistem securitate
Conformare cu BAT TSP, PM10 N/A Proceduri operaţionale şi instruire manevrare
Încălzitorul pentru
coloanele de eluare
NOx, CO, PM10 Utilizarea drept
combustibil a GPL, care
reprezintă cel mai „curat”
combustibil fosil, având
asociate emisii foarte
reduse de particule, emisii
nesemnificative de SOx şi
nu are asociate emisii de
Nu sunt aplicabile CO, SOx, PM10 N/A Proceduri operaţionale şi planificare pentru întreţinere preventivă
MEMORIU DE PREZENTARE
pentru Proiectul
,,Exploatarea minereurilor auro-argentifere din
perimetrul Certej, jud. Hunedoara”
Octombrie
2013
93
Denumirea sursei de
poluare
Poluanţi specifici Denumirea şi tipul de
instalaţie de
epurare/măsura de
diminuare
Compararea cu BAT Poluanţii controlaţi Eficienţa instalaţiei/măsurii
aplicate
Alte măsuri pentru prevenirea poluării
(toate sursele)
metale şi de dioxine şi
furani
Controlul arderii
Coş dispersie
Generator energie
electrică
NOx, CO, SOx, TSP,
PM10, CH4, COT,
formaldehidă, benzen,
toluen, xilen, HAP,
dibenzo(a)antracen,
benzo(a)piren
Reducere catalitică
neselectivă
Nu sunt aplicabile NOx
CO
HC
45,8 % 40 - 50 % 30 – 40 %
Utilizarea carburanţilor diesel cu conţinut scăzut de sulf
Implementarea de proceduri pentru operare şi întreţinere corecte
Acţiuni de monitorizare şi corectare/prevenire în funcţie de necesităţi,
Transportul
personalului
TSP, PM10 Măsuri operaţionale –
program de control al
prafului pentru suprafeţele
de drum neasfaltate, în
perioadele uscate, prin
intermediul camioanelor
cisternă şi prin utilizarea
substanţelor chimice
pentru fixarea prafului
Conformare cu BAT TSP, PM10
90 %
Acţiuni de monitorizare şi corectare/prevenire în funcţie de necesităţi,
NOx, SO2, CO, CO2,
COV, N2O, particule
cu conţinut de metale
grele (Cd, Cu, Cr, Ni,
Se, Zn)
Utilizarea de vehicule cu
emisii reduse de poluanţi
şi conformarea emisiilor
acestora cu reglementările
în vigoare
Nu sunt aplicabile NOx, SO2, CO, COV, particule cu conţinut de metale grele (Cd, Cu, Cr, Ni, Se, Zn)
N/A -
MEMORIU DE PREZENTARE
pentru Proiectul
,,Exploatarea minereurilor auro-argentifere din
perimetrul Certej, jud. Hunedoara”
Octombrie
2013
94
Denumirea sursei de
poluare
Poluanţi specifici Denumirea şi tipul de
instalaţie de
epurare/măsura de
diminuare
Compararea cu BAT Poluanţii controlaţi Eficienţa instalaţiei/măsurii
aplicate
Alte măsuri pentru prevenirea poluării
(toate sursele)
Includerea de specificaţii
privind eficienţa
carburantului la
achiziţie/leasing de
vehicule
-
Implementarea de
proceduri operaţionale şi
planificare pentru
întreţinere regulată,
periodică a vehiculelor
-
ETAPA DE ÎNCHIDERE
Denumirea sursei de
poluare
Poluanţi specifici Denumirea şi tipul de
instalaţie de
epurare/măsura de
diminuare
Compararea cu
BAT
Poluanţii controlaţi Eficienţa
instalaţiei/măsurii
aplicate
Alte măsuri pentru
prevenirea poluării
(toate sursele)
Demolare/demontare
clădiri şi structuri
metalice de la Uzina de
procesare
TSP, PM10 Măsuri operaţionale –
stropirea cu apă a
materialelor
Nu sunt aplicabile TSP, PM10 75 % Acţiuni de
monitorizare şi
corectare/prevenire în
funcţie de necesităţi
Pregătirea suprafeţelor
afectate de activităţile
miniere în vederea
revegetării:
- amplasamentul carierei
– lucrările de depozitare
TSP, PM10 Măsuri operaţionale –
stropirea cu apă a
materialelor
Nu sunt aplicabile TSP, PM10 75 % Acţiuni de
monitorizare şi
corectare/prevenire în
funcţie de necesităţi
MEMORIU DE PREZENTARE
pentru Proiectul
,,Exploatarea minereurilor auro-argentifere din
perimetrul Certej, jud. Hunedoara”
Octombrie
2013
95
Denumirea sursei de
poluare
Poluanţi specifici Denumirea şi tipul de
instalaţie de
epurare/măsura de
diminuare
Compararea cu
BAT
Poluanţii controlaţi Eficienţa
instalaţiei/măsurii
aplicate
Alte măsuri pentru
prevenirea poluării
(toate sursele)
în carieră a deşeurilor
inerte acceptabile
(descărcarea din
vehicule), nivelarea
acestora, corectarea
taluzurilor carierei;
- amplasamentul Uzinei
de procesare – lucrările de
umplere a concavităţilor
rezultate din
dezafectarea/demolarea
structurilor subterane şi a
fundaţiilor, nivelarea şi
scarificarea terenului;
- amplasamentele
iazurilor de decantare –
lucrările de consolidare a
taluzurilor barajelor;
- amplasamentele
depozitelor de roci sterile
– lucrările de corectare şi
de stabilizare a
taluzurilor;
Excavarea, încărcarea în
vehicule şi transportul
solului vegetal/de
decopertă din depozitele
de sol în amplasamentele
supuse reabilitării;
Depunerea (descărcare
din vehicule, împrăştiere,
MEMORIU DE PREZENTARE
pentru Proiectul
,,Exploatarea minereurilor auro-argentifere din
perimetrul Certej, jud. Hunedoara”
Octombrie
2013
96
Denumirea sursei de
poluare
Poluanţi specifici Denumirea şi tipul de
instalaţie de
epurare/măsura de
diminuare
Compararea cu
BAT
Poluanţii controlaţi Eficienţa
instalaţiei/măsurii
aplicate
Alte măsuri pentru
prevenirea poluării
(toate sursele)
nivelare, compactare)
straturilor de sol pe
suprafeţele din carieră,
din amplasamentul Uzinei
de procesare, din
amplasamentele iazurilor
de decantare şi de pe
haldele de roci sterile;
Transportul şi descărcarea
materialelor şi deşeurilor
aferente acestei faze
TSP, PM10 Măsuri operaţionale –
program de control al
prafului pentru suprafeţele
de drum neasfaltate, în
perioadele uscate, prin
intermediul camioanelor
cisternă şi prin utilizarea
substanţelor chimice
pentru fixarea prafului
Conformare cu BAT TSP, PM10
90 %
Acţiuni de
monitorizare şi
corectare/prevenir
e în funcţie de
necesităţi
Stabilirea şi impunerea
unor limitări de viteză
N/A -
Implementarea de
proceduri operaţionale
pentru minimizarea
înălţimii de cădere în
manevrarea/amplasarea
materialelor
-
Funcţionare utilaje
motorizate, trafic vehicule
transport materiale şi
deşeuri
NOx, SO2, CO, CO2,
COV, N2O, particule
cu conţinut de metale
grele (Cd, Cu, Cr, Ni,
Se, Zn) şi HAP (emise
Utilizarea de vehicule şi
de utilaje mobile
motorizate cu emisii
reduse de poluanţi şi
conformarea emisiilor
Nu sunt aplicabile NOx, SO2, CO,
COV, particule cu
conţinut de metale
grele (Cd, Cu, Cr,
Ni, Se, Zn) şi HAP
N/A -
MEMORIU DE PREZENTARE
pentru Proiectul
,,Exploatarea minereurilor auro-argentifere din
perimetrul Certej, jud. Hunedoara”
Octombrie
2013
97
Denumirea sursei de
poluare
Poluanţi specifici Denumirea şi tipul de
instalaţie de
epurare/măsura de
diminuare
Compararea cu
BAT
Poluanţii controlaţi Eficienţa
instalaţiei/măsurii
aplicate
Alte măsuri pentru
prevenirea poluării
(toate sursele)
de motoarele
utilajelor)
acestora cu reglementările
în vigoare
(emise de motoarele
utilajelor)
Includerea de specificaţii
privind eficienţa
carburantului la
achiziţie/leasing de
vehicule şi utilaje
motorizate
-
Implementarea de
proceduri operaţionale şi
planificare pentru
întreţinere regulată,
periodică a vehiculelor şi
utilajelor mobile
-
Staţia mobilă de
alimentare cu carburanţi
COVnm Nu sunt aplicabile Nu sunt aplicabile - N/A Implementarea de
proceduri pentru
minimizarea
scurgerilor în
operaţiile de
alimentare cu
carburanţi
Transportul personalului
TSP, PM10 Măsuri operaţionale –
program de control al
prafului pentru suprafeţele
de drum neasfaltate, în
perioadele uscate, prin
intermediul camioanelor
cisternă şi prin utilizarea
substanţelor chimice
pentru fixarea prafului
Conformare cu BAT TSP, PM10
90 %
Acţiuni de
monitorizare şi
corectare/prevenire în
funcţie de necesităţi,
MEMORIU DE PREZENTARE
pentru Proiectul
,,Exploatarea minereurilor auro-argentifere din
perimetrul Certej, jud. Hunedoara”
Octombrie
2013
98
Denumirea sursei de
poluare
Poluanţi specifici Denumirea şi tipul de
instalaţie de
epurare/măsura de
diminuare
Compararea cu
BAT
Poluanţii controlaţi Eficienţa
instalaţiei/măsurii
aplicate
Alte măsuri pentru
prevenirea poluării
(toate sursele)
NOx, SO2, CO, CO2,
COV, N2O, particule
cu conţinut de metale
grele (Cd, Cu, Cr, Ni,
Se, Zn)
Utilizarea de vehicule cu
emisii reduse de poluanţi
şi conformarea emisiilor
acestora cu reglementările
în vigoare
Nu sunt aplicabile NOx, SO2, CO,
COV, particule cu
conţinut de metale
grele (Cd, Cu, Cr,
Ni, Se, Zn)
N/A -
Includerea de specificaţii
privind eficienţa
carburantului la
achiziţie/leasing de
vehicule
-
Implementarea de
proceduri operaţionale şi
planificare pentru
întreţinere regulată,
periodică a vehiculelor
-
MEMORIU DE PREZENTARE
pentru Proiectul
,,Exploatarea minereurilor auro-argentifere din
perimetrul Certej, jud. Hunedoara”
Octombrie
2013
99
Protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor
Zgomotul şi vibraţiile sunt poluanţii care pot afecta aşezările umane în timpul
lucrărilor de deschidere, pregătire şi exploatare a carierei, rezultaţi din activităţile de
încărcare, transport şi prelucrare. Acestea provin din:
- Zgomotul şi vibraţiile produse de activitatea de şantier, la deschiderea şi exploatarea
carierei;
- Zgomotul şi vibraţiile produse de activitatea de prelucrare a minereului
- Zgomotul şi vibraţiile produse de activitatea de puşcare în carieră;
- Zgomot şi vibraţii produse de utilaje de transport.
Se vor lua măsuri de protecţie fonică pentru personalul de pe ș antier;
- evitarea în măsura posibilităţilor a intravilanului localităţilor, iar unde nu se poate circulaţia
se va face cu respectarea vitezei legale de deplasare, evitarea staţionării autovehiculelor în
apropierea locuinţelor cu motorul pornit;
- utilizarea de utilaje ș i mijloace de transport dotate cu echipamente de reducere a
zgomotului;
- întreţinerea permanentă a drumurilor de acces;
- folosirea de panouri fonoabsorbante în special în jurul echipamentelor care produc un
zgomot puternic
- în cazul unor depăș iri ale nivelului de zgomot, respectiv 50db conform STAS 10009-88 la
limita zonei funcţionale vecină cu zone de locuit vor fi amplasate panouri de protecţie
împotriva zgomotului
4. Protecţia împotriva radiaţiilor
Nu există surse de poluare prin radiaţii.
MEMORIU DE PREZENTARE
pentru Proiectul
,,Exploatarea minereurilor auro-argentifere din
perimetrul Certej, jud. Hunedoara”
Octombrie
2013
100
5. Protecţia solului şi a subsolului
Nr.
crt. Obiectivul Faza Sursele de poluare identificate Observatii
1. Cariera
de construcţie
- operaţiunile de pregătire şi amenajare a carierei, cele de încărcare şi transport către haldele exterioare (a
materialului de descopertă) reprezintă surse de emisii difuze de pulberi (pulberi cu conţinut de metale);
-mijloacele de transport (autobasculante de 100 t şi alte utilaje) generează emisii de gaze de eşapament ce
constituie surse mobile de poluare a solurilor din vecintătea carierei;
- depozitul de carburanţi în carieră reprezintă o sursă potenţială de poluare a solurilor cu produse petroliere
în situaţia unor scurgeri apărute în timpul operaţiunilor de încărcare a carburanţilor în depozit şi alimentării
autovehiculelor, numai în situaţia în care nu se realizează o amenajare corespunzătoare a acestui depozit
cariera va fi extinsa la
628 524 mp, pornind
de la fosta cariera
Coranda care ocupa in
prezent 156 432 mp,
extinderea carierei se
va face prin
decopertarea solurilor
2. de operare
- extinderea carierei, respectiv afectarea unor suprafeţe acoperite de păduri şi fâneţe;
-operaţiunile de puşcare din carieră, cele de încărcare şi transport către haldele exterioare reprezintă surse de
emisii difuze de pulberi (pulberi cu conţinut de metale) care pot afecta solurile din vecinătatea carierei;
- mijloacele de transport (autobasculante şi alte utilaje) generează emisii de gaze de eşapament ce constituie
surse mobile de poluare a solurilor din vecinătatea carierei;
- depozitul de carburant în carieră reprezintă o sursă potenţială de poluare a solurilor cu produse petroliere în
situaţia unor scurgeri apărute în timpul operaţiunilor de încărcare a carburanţilor în depozit şi alimentării
autovehiculelor, numai în situaţia în care nu se realizează o amenajare corespunzătoare a acestui depozit;
- scurgerile de ape cu caracter acid, pot afecta solurile învecinate şi induce prin percolare o modificare a pH-
ului, precum şi o creştere a conţinutului de metale.
3. de închidere/
postînchidere
- operaţiunile de depozitare pe vatra carierei a materialelor de construcţie rezultate din demoarea obiectivelor
(Uzina) şi a nămolurilor provenite de la staţiile de epurare , constituie sursa de poluare cu pulberi;
- emisiile de gaze de eşapament de la sursele mobile de emisie, respectiv de la mijloacele de transport care
lucrează la închiderea şi refacerea ecologică a carierei.
4.
Halda Sud
de construcţie
- operaţiunile de amenajare din carieră, transportul şi depozitarea materialului de descopertă în haldă
reprezintă surse de emisii difuze de pulberi (pulberi cu conţinut de metale);
- mijloacele de transport (autobasculante şi alte utilaje) generează emisii de gaze de eşapament ce constituie
surse mobile de poluare a solurilor din vecinătatea haldei; -situată în zona de
influenţă a văii Băiegii,
prin extindere va afecta
suprafeţe acoperite cu
păduri şi fâneţe 5. de operare
- extinderea haldei sud, respectiv afectarea unor suprafeţe acoperite de păduri şi fâneţe;
- transportul şi depozitarea materialului steril în haldă constituie surse de emisii difuze de pulberi (pulberi cu
conţinut de metale);
- amenajarea haldei de steril prin tasarea şi compactarea materialului haldat, reprezintă de asemenea surse
potenţiale de poluare a solurilor cu pulberi;
- apele de percolare a haldei provenite din precipitaţii pot induce afectarea solurilor învecinate prin
modificarea pH-ului şi creşterea conţinutului de metale.
MEMORIU DE PREZENTARE
pentru Proiectul
,,Exploatarea minereurilor auro-argentifere din
perimetrul Certej, jud. Hunedoara”
Octombrie
2013
101
6. de închidere
- operaţiunile de amenajare a haldei şi refacere ecologică constituie surse potenţiale de poluare cu pulberi;
- emisiile de gaze de eşapament de la sursele mobile de emisie, respectiv de la mijloacele de transport care
lucrează la închiderea şi refacerea ecologică a carierei;
- apele de percolare a haldei provenite din precipitaţii pot induce afectarea solurilor învecinate prin
modificarea pH-ului şi creşterea conţinutului de metale.
7.
Halda Nord
de construcţie
- operaţiunile de amenajare, de transport şi depozitarea materialului de descopertă reprezintă surse de emisii
difuze de pulberi (pulberi cu conţinut de metale);
-mijloacele de transport (autobasculante şi alte utilaje) generează emisii de gaze de eşapament ce constituie
surse mobile de poluare a solurilor din vecintatea haldei;
-situată în zona de
influenţă a văii
Macrişului şi văii
Corănzii, se va extinde
pe suprafete acoperite
de păduri, şi fâneţe.
8. de operare
- extinderea haldei nord, respectiv afectarea unei suprafeţe soluri acoperite în principal de păduri şi fâneţe -
transportul şi depozitarea materialului steril în haldă constituie surse de emisii difuze de pulberi (pulberi cu
conţinut de metale);
- amenajarea haldei de steril prin tasarea şi compactarea materialului haldat, precum şi operaţiunile de
intercalare a stratelor de calcar cu cele de steril pentru diminuarea posibilităţii generării apelor acide,
reprezintă de asemenea surse potenţiale de poluare a solurilor cu pulberi;
- apele de percolare a haldei provenite din precipitatii pot induce afectarea solurilor învecinate prin
modificarea pH-ului şi creşterea conţinutului de metale.
9. de închidere
- operaţiunile de amenajare a haldei şi refacere ecologica constituie surse potenţiale de poluare cu pulberi;
- emisiile de gaze de eşapament de la sursele mobile de emisie, respectiv de la mijloacele de transport care
lucrează la închiderea şi refacerea ecologică a carierei;
- apele de percolare a haldei provenite din precipitaţi pot induce afectarea solurilor învecinate prin
modificarea pH-ului sş creşterea conţinutului de metale.
Nr.
crt. Obiectivul Faza Sursele de poluare identificate Observatii
10.
Uzina de
procesare
de construcţie
- îndepărtarea învelişului de sol constituie principala sursă de afectare, soluri acoperite în
principal de paduri şi fâneţe;
- emisiile gazoase de gaze de eşapament provenite de la mijloacele de transport auto şi alte
utilaje care vor lucra la construcţia uzinei(surse mobile);
- emisii de pulberi provenite din materiale de construcţie utilizate la construcţia uzinei.
Constructiile aferente uzinei
de procesare vor afecta
suprafeţe de teren la care
utilizarea actuală este
preponderent de fâneţe si
MEMORIU DE PREZENTARE
pentru Proiectul
,,Exploatarea minereurilor auro-argentifere din
perimetrul Certej, jud. Hunedoara”
Octombrie
2013
102
11. de operare
- transportul auto cu autobasculante a minereurilor din carieră reprezintă o sursă de emisii
difuze de pulberi;
- surse de emisii de pulberi de la concasor, benzi transportoare, cicloane;
- emisiile de gaze arse şi pulberi de la sursa fixa de emisie aferentă centralei termice;
- sursa potenţiala de poluare a solului o constituie zona de întretinere şi reparatii a parcului
auto unde pot apare scurgeri de produse petroliere unde nu sunt zone betonate;
- situaţiile de distrugeri, avarii şi accidente tehnologice care pot surveni în funcţionarea
uzinei de procesare constituie surse potenţiale de poluare pentru componenta de mediu sol;
mai putin padure.
12. de închidere
- operaţiunile de dezafectare a uzinei constituie surse potenţiale de poluare cu pulberi;
- emisiile gazoase de gaze de eşapament provenite de la mijloacele de transport auto şi alte
utilaje care vor lucra la dezafectarea uzinei (surse mobile).
13.
Iazurile de
decantare
de construcţie
- modificarea folosinţei actuale constituie principala sursă de afectare a învelisului de sol
prin scoaterea din folosinţa a unei suprafete de zona forestieră;
- emisiile gazoase de gaze de eşapament provenite de la mijloacele de transport auto şi alte
utilaje care vor lucra la construcţia iazurilor (surse mobile);
Zona de amplasament
propusă pentru construcţia
celor două iazuri de decantare
este străbătută de Valea
Măcrişului şi afluenţii săi
(pârâul Icoanei), care adună
de pe versanţi, torenţi cu
debite nepermanente.
Versanţii prezintă declivitate
accentuată şi sunt împaduriţi.
14. de operare
- situaţiile de distrugeri, avarii şi accidente tehnologice care pot surveni în functionarea
iazurilor şi a staţiilor de epurare ape uzate constituie surse potenţiale de poluare pentru
componenta de mediu sol;
15. de închidere
- emisiile gazoase de gaze de eşapament provenite de la mijloacele de transport auto şi alte
utilaje care vor lucra la reconstrucţia ecologică a zonei după desecarea iazurilor (surse
mobile);
MEMORIU DE PREZENTARE
pentru Proiectul
,,Exploatarea minereurilor auro-argentifere din
perimetrul Certej, jud. Hunedoara”
Octombrie
2013
103
Măsuri pentru diminuarea impactului
-respectarea limitelor perimetrului aprobat pentru exploatarea zăcământului, fără
afectarea altor suprafeţe;
- respectarea metodei de exploatare, a tehnologiei de puşcare şi încărcare, pentru
diminuarea degradării terenului prin deplasări pe verticală şi orizontală a suprafeţei;
- utilizarea unui exploziv (nitramon) care să emane cantităţi cât mai mici de gaze toxice
şi poluante (CO2, CO, NO) şi care să asigure o ,,desprăfuire” cât mai rapidă a norului de gaze;
- respectarea cantităţii calculate de exploziv ce poate fi utilizată;
- folosirea obligatorie a perforajului umed, stropirea minereului derocat şi umectarea
drumurilor din carieră pentru reducerea pulberilor din atmosferă;
- se va respecta unghiul de taluz al treptelor carierei pentru a se evita acumulările de apă
pluvială pe berme;
- bermele carierei se vor amenaja astfel încât apa pluvială căzută pe acestea, să se
scurgă fără dificultate;
- apele pluviale vor fi dirijate în afara perimetrului carierei pe canale de gardă, colectate
pentru a preveni acumulările de apă în ampriza carierei şi epurate înainte de eliminare în
emisarul natural;
- se va evita degradarea solului cu ulei şi motorină scurse de la utilajele de transport din
carieră, prin verificari periodice ale stării tehnice a acestora;
- se vor urmări în timp eventualele fisuri apărute în terenul limitrof ca urmare a
exploziilor din carieră;
- se va interzice defrişarea pădurilor din zona limitrofă pentru a nu declanşa eroziunea
de suprafaţă.
- aşternerea unui strat de calcar pe fundamentul haldei;
- compactarea rocilor depuse;
- colectarea apelor meteorice care percolează haldele şi tratare în staţia de epurare ape
acide.
La închidere se vor lua măsuri de realizare cât mai rapidă, după încetarea exploatării,
a unor straturi de acoperire pentru realizarea “barierei de oxigen” diminuând astfel
posibilitatea generării apelor acide atât în perimetrul haldelor cât şi a iazurilor de decantare.
La iazul de decantare CIL se va realiza încapsularea prin acoperire cu un sistem de
geotextile, geogrile şi geomembrană.
Se recomandă ca haldele de depozitare sol să fie amenajate corespunzator pentru
limitarea proceselor de eroziune şi a posibilitatilor de drenare a apelor din precipitaţii care pot
afecta calitativ solurile din vecinătate precum şi cele din depozite.
6. Protecţia ecosistemelor terestre şi acvatice
Surse de poluare sunt praful datorat eroziunii şi transportului materialelor, zgomotele şi
vibraţiile, accidentele, scurgeri accidentale de substanţe periculoase etc
Măsuri de reducere a impactului :
- tăierile de pădure se vor realiza în mod gradual permiţând elementelor mobile din habitatele
forestiere deplasarea spre habitate similare din afara zonei de impact;
MEMORIU DE PREZENTARE
pentru Proiectul
,,Exploatarea minereurilor auro-argentifere din
perimetrul Certej, jud. Hunedoara”
Octombrie
2013
104
- menţinerea unde, şi cât este posibil a şirurilor de tufişuri şi de păpurişuri care să facă
legătura între habitatele în curs de afectare şi habitate naturale din afara zonei de impact;
- restricţionarea suprafeţelor săpate şi a deponiilor;
- desemnarea de suprafeţe de protecţie în jurul habitatelor valoroase din apropierea zonei de
construcţie şi îngrădirea lor temporară;
- translocarea speciilor cu mobilitate redusă sau a celor cu cerinţe stricte de habitat (ex.
amfibieni, reptile, unele mamifere mici etc.);
- păstrarea unor porţiuni uşor colmatate va duce la apariţia unor habitate importante pentru
izvoraşul cu burtă galbenă şi pentru insectele cu stadii de dezvoltare acvatică;
- unde este posibil, restricţionarea activităţilor majore de construcţie în timpul perioadei de
reproducere a amfibienilor şi păsărilor;
- crearea unei baze de seminţe produse de speciile de plante native şi locale, în vederea
renaturării zonelor degradate în perioada de postconstrucţie;
- refacerea habitatelor distruse, în special a zonelor umede la sfârşitul fazei de construcţie;
- în cazul distrugerii arborilor bătrâni, scorburoşi se recomandă montarea, în habitatele
alăturate, a cuiburilor artificiale şi adăposturilor pentru lilieci;
- păstrarea în zona din imediata apropiere a zonei de impact a aceluiaşi sistem de management
al habitatelor, ex. cosiri târzii în pajişti, pentru a se evita invazia speciilor lemnoase şi a ferigii
de câmp;
- păstrarea în pădurile rămase a arborilor morţi, scorburoşi, amplasarea de scorburi artificiale,
menţinerea subarboretului, la periferia zonei de impact al proiectului;
- pentru iluminatul nocturn în zona incintei industrializate se vor folosi becuri speciale (cele
cu sodiu cu presiune scăzută sunt de preferat în comparaţie cu cele cu mercur sau cele cu
sodiu cu presiune mare) pentru a se împiedica atragerea în masă a insectelor nocturne şi
implicit a liliecilor.
- organizarea de şedinţe de conştientizare în vederea explicării faptului că este interzisă
omorârea animalelor de către muncitori;
- realizarea unor praguri pe cursul de apă cu turbiditate ridicată în scopul creării unor bazine
de decantare precum şi evitarea depunerilor de pământ şi materiale de construcţii, pe malul
apelor pentru a se evita antrenarea de suspensii în pâraie;
- acoperirea pe timpul nopţii a unor „capcane”, gen gropi, şanţuri, canale; în cazul celor de
mici dimensiuni, crearea de rampe care să permită „evadarea” animalelor captive în cele de
dimensiuni mari;
- păstrarea unei benzi neacoperite de vegetaţie de jurîmprejurul iazurilor şi a altor metode de
îndepărtare a animalelor, va face ca zona din apropierea acestor iazuri să nu fie atractivă
pentru mamifere;
- folosirea conductorilor electrici izolaţi corespunzător;
- limitarea vitezei de deplasare pe drumurile de pe Valea Măcriș ului;
- curăţirea marginilor drumurilor industriale de cadavre de animale (ex. câini, păsări etc)
produse de către accidente pentru a nu atrage eventuale specii necrofage (corvidee, păsări
răpitoare, vulpi etc);
- măsuri pentru sfârciocul roș ietic:
MEMORIU DE PREZENTARE
pentru Proiectul
,,Exploatarea minereurilor auro-argentifere din
perimetrul Certej, jud. Hunedoara”
Octombrie
2013
105
- defriș area vegetaţiei lemnoase, inclusiv arbuș tilor izolaţi se va face exclusiv în
perioada septembrie-mai pentru sfârciocul roș ietic;
- plantarea în zona de protecţie a iazurilor ș i pe pajiș tile din imediata apropiere a
speciilor arbustive,
- Realizarea unui management conservativ al pajiș tilor din apropierea viitoarelor
cuiburi. Managementul conservativ realizat pentru conservarea pajiș tilor va consta în
cosirea târzie a pajș tilor (în prima decadă a lunii iulie)
- măsuri pentru ciocănitoarea de stejar:
- defriș area vegetaţiei lemnoase, inclusiv arbuș tilor izolaţi se va face exclusiv în
perioada august-februarie.
- amplasarea de cuiburi (scorburi) artificiale în pădurile din apropierea zonei afectate.
Această acţiune este utilă pentru reducerea impactului asupra teritoriului potenţial
afectat ș i pentru înbunătăţirea stării de conservre a speciei în situl Natura 2000.
Propunem amplasarea a cel puţin 20 de scorburi artificiale. Aceste scorburi vor fi
construite ș i amplasate sub îndrumarea unui expert ornitolog.
- se vor proteja toţi arborii maturi din apropiere din pădurile aflate în proprietatea
titularului;
-se va urmări achiziţionarea unei suprafeţe de pădure, aflată în zonele din imediata apropiere
a sitului, care să fie integrată în viitorul plan de management al sitului;
-o parte din materialul lemnos care va fi defriș at se va transporta în zonele împădurite din
apropierea zonei afectate pentru creș terea cantităţii de “lemn mort” care va putea susţine
populaţiile de insecte în special ale celor xilofage;
- aplicarea planului de monitorizare al biodiversităţii;
- perioada in care se va face defrisarea nu trebuie să se suprapună pe sezoanele de
împerechere ale speciilor de pe amplasament;
- lucrările de defriș are să se facă pe cât posibil în perioada indicată de către specialiș ti;
- respectarea graficului de lucrări, în sensul limitării traseelor ș i programului de lucru;
- utilizarea de utilaje ș i mijloace de transport silenţioase, pentru diminuarea zgomotului;
- pentru evitarea accidentelor atât umane cât şi cu animale, executantul defrişării va instala
bariere fizice care să oprească accesul în locuri periculoase sau expuse;
- se impune colectarea şi evacuarea ritmică a deşeurilor menajere şi tehnologice pentru a evita
riscul de îmbolnăvire şi accidentare a animalelor care pot apărea în zonă;
- amplasarea obiectivelor propuse în proiect să nu depăşească perimetrul preconizat;
- la transportul materialelor lemnoase se vor folosi utilaje cât mai uș oare care să nu afecteze
foarte mult solul prin crearea de ș anţuri ș i ravene periculoase pentru oameni şi faună.
Protecţia aşezărilor umane şi a altor obiective de interes public
Obiectivul de investiţii nu va afecta condiţiile etnice şi culturale din zonă prin aplicarea
măsurilor de reducere a impactului:
- realizarea lucrărilor pe baza unui grafic de lucrări cu respectarea programului de funcţionare;
- optimizarea traseelor utilajelor de construcţii ș i a mijloacelor de transport astfel încât să fie
evitate blocajele ș i accidentele de circulaţie;
- curăţarea mijloacelor de transport înainte de intrarea acestora pe drumurile publice;
MEMORIU DE PREZENTARE
pentru Proiectul
,,Exploatarea minereurilor auro-argentifere din
perimetrul Certej, jud. Hunedoara”
Octombrie
2013
106
- evitarea depozitării oricăror deș euri în spaţii neamenajate ;
- utilizarea de mijloace de transport silenţioase;
- funcţionarea mijloacelor de transport ș i a utilajelor la parametri optimi proiectaţi pentru
reducerea zgomotului ș i reducerea noxelor;
- semnalizarea zonelor de lucru cu panouri de avertizare;
- fronturile de lucru se vor semnaliza cu benzi reflectorizante pentru a demarca perimetrele ce
intră în răspunderea executanţilor, cu panouri de identificare a obiectivului
Gospodărirea deşeurilor generate pe amplasament
Gestionarea deşeurilor generate în industria minieră extractivă este legiferată prin
Directiva 2006/21/EC. Pentru a defini tipurile de deşeuri care trebuie gestionate se face o
distincţie între deşeurile de extracţie şi alte categorii de deşeuri conform clasificării prin
Articolul 2 la prezenta directivă, astfel:
• Deşeurile de la extracţie reprezintă deşeurile miniere rezultate din prospectarea,
extracţia, tratarea şi depozitarea resurselor minerale şi a lucrărilor miniere din carieră.
• Alte deşeuri care sunt generate prin prospectare, extracţie şi tratare a resurselor
minerale şi lucrările efectuate în cariere, dar care nu rezultă direct din aceste operaţii
sunt denumite în cele ce urmează “neminiere” (neextractive).
Deşeurile generate de activitatea ce se va desfăşura în cadrul proiectului minier se pot
clasifică astfel:
► Deşeuri de la extracţie (deşeuri extractive) sunt generate din următoarele
activităţi:
▪ descopertare (sol nepoluat, material de descopertă); deşeuri rezultate pe
parcursul fazelor de construcţie şi de exploatare ale obiectivului;
▪ extracţie (rocă sterilă); deşeuri rezultate pe parcursul fazei de exploatare /
funcţionare a obiectivului;
▪ epurare a apelor acide din carieră şi de la haldele de steril (nămol de la
epurarea apelor acide); deşeuri rezultate pe durata întregului ciclu de viaţă al exploatării,
începând cu faza de construcţie şi incluzând faza post-închidere;
▪ procesarea minereului (steril de la prepararea minerului prin flotare, steril de
la cianurarea concentratului aurifer, nămol de la epurarea apelor evacuate din
iazul de decantare a sterilelor de flotaţie; nămol de la epurarea apelor evacuate
din iazul de decantare a sterilelor de cianuraţie). Deşeuri rezultate în faza de
funcţionare a obiectivului;
► Alte deşeuri (deşeuri neminiere/neextractive) generate pe durata Proiectului vor fi
deşeuri generale nespecifice, rezultând în special din activităţile auxiliare celor de extracţie şi
procesare a minereului aurifer. Aceste deşeuri vor rezulta în toate fazele Proiectului
(construcţie, exploatare şi închidere) din activităţi conexe / auxiliare:
▪ construcţii (pământ, produse de balastieră, beton, lemn, deşeuri metalice, etc);
▪ întreţinere şi reparaţii: echipamente miniere, vehicule, instalaţii şi aparate
industriale (uleiuri uzate, anvelope uzate, metal vechi, acumulatori cu acid şi plumb, etc);
MEMORIU DE PREZENTARE
pentru Proiectul
,,Exploatarea minereurilor auro-argentifere din
perimetrul Certej, jud. Hunedoara”
Octombrie
2013
107
▪ sociale desfăşurate de angajaţi şi contractori (deşeuri de tip menajer, nămol de
epurare ape menajere, deşeuri din ambalaje de alimente, deşeuri de la laborator, deşeuri
medicale, etc);
▪ dezafectare a uzinei de procesare şi a altor instalaţii (deşeuri din demolări - moloz,
fier vechi).
SC DEVA GOLD SA a întocmit a a supus analizei autorităţilor ANRM şi de mediu
documentaţia – PLAN DE GESTIONARE DEŞEURI – document care a fost avizat favorabil.
Deşeuri extractive
Deşeuri Faza de generare Cantitatea
totală estimată
Depozitare
Sol vegetal Construcţie/ Operare 1407898 mc Halde de sol
Roci sterile
Construcţie/ Operare 84500
mii tone
Halde de roci sterile:
- Halda Nord (48,7 mil. tone),
- Halda Sud (35,8mil tone),
Sterile de procesare
flotaţie
Operare 25856
mii tone
Sistemul iazului de decantare a
sterilelor de flotatie
Sterile de procesare
cianuraţie
Operare 4409
mii tone
Sistemul iazului de decantare a
sterilelor de cianuratie
Nămol de la staţia
de epurare ape acide
Operare/Închidere 17338
tone/an
(s.u. 700 t/an
)
Sistemul iazului de decantare a
sterilelor de flotatie
Nămol de la epurare
ape recircuitate de la
iaz sterile flotatie
Operare/Închidere 17345
tone/an
(s.u. 438 t/an
)
Sistemul iazului de decantare sterile
flotaţie
Nămol de la epurare
ape recircuitate de la
iaz sterile cianuratie
Operare/Închidere
Doar in cazuri de avarie la
Uzina preparare
7848 t/an
(s.u. 0,86
t/zi)
Sistemul iazului de decantare a
sterilelor de cianuratie
Cantităţi de deşeuri generate pe ani de operare:
Roci sterile:
An 0 An 1 An 2 An 3 An 4 An 5 An 6 An 7 An
8
An
9
An
10 Total
Halda Nord 1500 4700 4500 12400 6100 9300 5200 5000 48700
Halda Sud 6000 2000 7300 5000 9400 5300 800 35800
Total 1500 4700 4500 12400 12100 11300 12500 10000 9400 5300 800 84500
Volum 833 2611 2500 6889 6778 6278 6945 5556 5222 2944 444 46945
Cantitatea de steril de flotaţie depozitat pe ani în iazul decantare Specificaţie U.M. An 1 An 2 An 3 An 4 An 5 An 6 An 7 An 8 An 9 An 10 Total
Steril flotaţie mii t 2.788 2.784 2.754 2.732 2.706 2.732 2.760 2.737 2.826 1.032 25.851
Cantităţile de steril de cianurare ce vor fi eliminate din fluxul tehnologic Specificaţie U.M. An 1 An 2 An 3 An 4 An 5 An 6 An 7 An 8 An 9 An 10 Total
(steril
Albion+CIL) mii t - - 535,54 606,95 688,82 611,52 577,39 670,89 536,38 181,68 4.409
MEMORIU DE PREZENTARE
pentru Proiectul
,,Exploatarea minereurilor auro-argentifere din
perimetrul Certej, jud. Hunedoara”
Octombrie
2013
108
Deşeuri Categorie Faza de generare Cod deşeu1 Cantitatea totală
estimată2
Depozitare / valorificare
Sol vegetal Deşeuri speciale - industrie
extractivă
Construcţie/ Operare 01 01 01 1.407.898 m3 Halde de sol
Utilizat la refacerea mediului
Roci sterile
Deşeuri speciale - industrie
extractivă
Construcţie/ Operare 01 01 01 84.500 mii tone Halde de roci sterile ,
Infrastructuri rutiere , rambleere goluri
Sterile de procesare
flotatie
Deşeuri speciale - industrie
extractivă
Operare 01 03 06 25.856 mii tone Sistemul iazului de decantare sterile flotatie
Sterile de procesare
cianuratie
Deşeuri speciale - industrie
extractivă
Operare 01 03 07* 4.409 mii tone Sistemul iazului de decantare sterile cianuratie
Nămol de la staţia de
epurare ape acide
Deşeuri de la statii de epurare
a apelor uzate - nepericuloase
Operare/Închidere 19 08 14
17340 tone/an – umed
(s.u. 700 t/an )
Sistemul iazului de decantare sterile flotatie
Nămol de la epurare
ape recircuitate de la
iaz sterile flotatie
Deşeuri de la statii de epurare
a apelor uzate - nepericuloase
Operare/Închidere 19 08 14
17345 tone/an - umed
(s.u. 438 t/an )
Sistemul iazului de decantare sterile flotatie
Nămol de la epurare
ape recircuitate de la
iaz sterile cianuratie
Deşeuri de la statii de epurare
a apelor uzate - nepericuloase
Doar in caz de avarii
la Uzinei de
preparare
Operare/Închidere
19 08 14
7848 tone/an - umed
(21,5 t/zi – umed)
(s.u. 0,86 t/zi)
Sistemul iazului de decantare sterile cianuratie
CLASIFICAREA DEŞEURILOR extractive generate în cadrul proiectului Certej din punct de vedere al periculozităţii
1 Deşeuri menţionate în H.G. nr. 856/2008-Gestionarea deseurilor din industria extractiva, pentru clasificarea deseurilor in conformitate cu Decizia 2000/532/CE .
Deşeurile periculoase sunt marcate cu *. 2 Estimări pentru o durată de 11 ani a ciclului de viaţă al Proiectului Certej, Namolurile din statii epurare – cantitati anuale.
MEMORIU DE PREZENTARE
pentru Proiectul
,,Exploatarea minereurilor auro-argentifere din
perimetrul Certej, jud. Hunedoara”
Octombrie
2013
109
În Planul de Gestionare a deș eurilor extractive întocmit în conformitate cu Hotărârea
Guvernului nr. 856/2008 privind gestionarea deseurilor din industriile extractive şi avizat de
către ANRM şi APM Hunedoara, s-a evidenţiat că:
- gestionarea deș eurilor s-a analizat din faza de proiectare prin alegerea metodei utilizate
pentru extracţia ș i tratarea mineralului;
- au fost analizate modificările pe care deș eurile extractive le pot suferi ca urmare a extinderii
suprafeţei de depozitare ș i expunerii acestora la condiţiile de depozitare la suprafaţă ;
- au fost caracterizate toate instalaţiile de deș euri extractive conform Directivei 2006/21/CE
completata de Deciziile 2009/359/CE, 2009/360/CE si 2009/337/CE, conform Deciziei
2000/532/CE, conform Directivei 91/689/CEE, Directivei 1999/45/CE si Regulamentului
(CE) Nr. 1272/2008 astfel:
Halda Nord si Halda Sud sunt instalaţii de gestionare a deș eurilor din industria
extractivă, care NU se clasifică în categoria „A” pe baza conţinutului de deș euri
periculoase
Iazul de decantare sterile flotatie este o instalaţie de gestionare a deș eurilor din
industria extractivă, care nu se clasifică în categoria „A” pe baza conţinutului de
deș euri periculoase dar se clasifică în categoria „A” datorită faptului că în urma unui
eşec (pierderea integritatii structurale a digurilor iazului) se poate produce un accident
major (pierderea rapidă şi necontrolată a conţinutului iazului de decantare sterile
flotatie, ceea ce poate avea ca si consecinţe pierderi de vieţi omeneşti, efecte asupra
mediului si pagube materiale), conform anexei III prima liniuţă din Directiva
2006/21/CE.
Iazul de decantare sterile de cianuraţie este o instalaţie de getionare a deș eurilor din
industria extractivă, care se clasifică în categoria „A” pe baza conţinutului de cianuri
anorganice dizolvabile/disociabile (CNWAD) clasificate ca substanţe foarte toxice
(categoria H6), conform Directivei 91/689/CE anexele II si III.
Conform prevederilor Directivei 2006/21/CE, a Deciziei 2009/359/CE de completare a
definiţiei deș eurilor inerte, în aplicarea art.22, alin.(1), lit.(f) din Directiva 2006/21
ș i a Deciziei 2009/360/CE, solurile din perimetrul Certej se clasifică ca deș eu inert /
nepericulos ce se poate elimina într-o instalaţie de depozitare ce NU se clasifică în
categoria „A”.
se va pune la loc stratul de sol vegetal după închiderea instalaţiilor pentru deș euri;
se vor utiliza substanţe mai puţin periculoase pentru tratarea resurselor minerale, acolo
unde este posibil;
se va asigura eliminarea în siguranţă a deș eurilor extractive, prin gestionarea
corespunzătoare în timpul exploatării ș i în perioada postînchidere a instalaţiilor
pentru deș euri;
se vor implementa măsuri de monitorizare, control ș i management ale instalaţiilor
pentru deș euri ș i în etapa postînchidere;
se va asigura, pe termen lung, stabilitatea geotehnică a barajelor ș i haldelor.
MEMORIU DE PREZENTARE
pentru Proiectul
,,Exploatarea minereurilor auro-argentifere din
perimetrul Certej, jud. Hunedoara”
Octombrie
2013
110
Măsuri de reducere a impactului asupra mediului datorat generării, colectării şi depozitării
deşeurilor, pe faze de proiect, sunt :
Fata de constructie:
- deș eurile vor fi colectate selectiv în containere separate , având inscripţionate pe ele tipul
de deș eu pentru care este destinat: deș euri menajere, de construcţii ( separat cele metalice,
lemn, beton, etc), de ambalaje ( excepţie cele care vor fi returnate la producător), anvelope
uzate, cabluri electrice, baterii ș i acumulatori, uleiuri uzate ș i vor fi predate agenţilor
economici autorizaţi pentru colectare/valorificare;
- WC-urile ecologice vor fi vidanjate de firme autorizate;
- se va asigura pe amplasamentele organizărilor de ș antier colectarea deș eurilor menajere cu
predarea acestora agenţilor economici de salubritate;
- deș eurile din construcţii vor fi depozitate în containere în spaţii special amenajate cu
eliberarea terenului la terminarea unei etape de construcţie;
Măsuri faza de operare:
- deș eurile neextractive vor fi colectate selectiv în containere separate, având inscripţionate
pe ele tipul de deș eu pentru care este destinat: deș euri menajere, de construcţii ( separat cele
metalice, lemn, beton, etc), de ambalaje ( excepţie cele care vor fi returnate la producător),
anvelope uzate, cabluri electrice, baterii ș i acumulatori, uleiuri uzate ș i vor fi predate
agenţilor economici autorizaţi pentru colectare/valorificare;
- deș eurile rezultate din activităţi de reparaţii ș i întreţinere vor fi colectate separat, funcţie de
tip ș i vor fi predate spre valorificare/eliminare către unităţi autorizate;
- depozitarea nămolurilor de la staţiile de epurare se va face funcţie de tipul de nămol
(nămolul de la staţiile de epurare ape menajere – pe haldele de sol vegetal, nămolul de la
DETOX II pe iazul sterile de cianuratie , iar restul nămolurilor pe iazul sterile de flotaţie);
- minimizarea suprafeţelor de teren utilizate pentru depozitarea deș eurilor;
- gestionarea deș eurilor extractive se va face în conformitate cu specificaţiile Planului de
gestionare a deș eurilor extractive:
- respectarea tehnologiilor de depunere a sterilelor în iazurile de decantare cu păstrarea
gardei minime atât în condiţii normale de funcţionare cât ș i în condiţii extreme;
- realizarea de bazine de avarie impermeabile pentru colectarea conţinutului conductelor
de hidrotransport în caz de necesitate;
- realizarea unui sistem de colectare şi reţinere a apelor scurse prin corpul barajelor
celor două iazuri de decantare, ș i a apelor acide scurse din zona haldelor;
- preluarea apelor pluviale ș i a torenţilor prin canalele de gardă realizate la halde ș i la
iazurile de decantare, ș i dirijarea lor în afara perimetrului instalaţiilor de deș euri;
- evitarea defrişării pădurilor din zona limitrofă pentru a nu declanşa eroziunea de
suprafaţă;
- evitarea degradării solului cu substanţe scurse de la utilajele de transport din carieră,
prin verificari periodice ale starii tehnice a acestora;
- realizarea de ziduri de sprijin la haldele de roci sterile;
- reducerea unghiului general de taluz prin creerea bermelor intermediare la nivelul
cotelor de supraînălţare a digurilor;
- împădurirea pe taluze şi pe platforme cu vegetaţie care se pretează în zonă;
MEMORIU DE PREZENTARE
pentru Proiectul
,,Exploatarea minereurilor auro-argentifere din
perimetrul Certej, jud. Hunedoara”
Octombrie
2013
111
- respectarea măsurilor de exploatare şi de întreţinere pentru asigurarea stabilităţii
haldelor si iazurilor de decantare: construirea corectă a depozitelor de deș euri cu
respectarea tuturor caracteristicilor; respectarea tehnologiilor de haldare; executarea
ș i întreţinerea canalelor de gardă, a galeriilor, conductelor ș i drenurilor de colectare
şi deviere a pâraielor; executarea zidurilor de sprijin, baraje, etc;
- proiectarea şi construcţia barajelor iazurilor de decantare (în faza de exploatare se va
continua cu realizarea supraînălţărilor) se va realiza conform normelor de
reglementare şi celor mai bune tehnici din domeniu aplicabile, ţinând cont de
condiţiile specifice zonei de amplasare, a dimensiunilor şi a caracteristicilor deşeurilor
ce vor fi depozitate în iazuri;
- tratarea tulburelii de steril de procesare prin decianurare înainte de pomparea pe iazul
de decantare sterile de cianuraţie ;
- urmărirea în timp a stabilitatii depozitelor de deseuri, prin intermediul reperelor
topografice, a piezometrelor, a coloanelor telescopice de adancime cu reperi de tasare;
- la finalizarea activităţii vor fi efectuate lucrări de amenajare şi redare în circuitul silvic
şi agricol pentru toate terenurile ocupate temporar - suprafeţele haldelor de steril, a
iazurilor de decantare şi a carierei vor fi amenajate şi ecologizate;
- prevenirea poluării cu cianuri a cursurilor de apă prin recircularea integrală a apelor
limpezite colectate din iazul de decantare sterile de cianuraţie;
- exploatarea fiecărui iaz se va face având liber în permanenţă volumul necesar pentru
acumularea unei precipitaţii la nivelul PMP în cazul unor situaţii excepţionale când
apa pluvială depăș eș te capacitatea de preluare a staţiilor de epurare, caz în care
nivelul maxim al apei faţă de nivelul coronamentului va fi de 0,70m;
- evacuarea volumului de viitură reţinut temporar în iaz în 5 zile;
- deversarea, pentru situaţii extraordinare când volumul precipitaţiilor depăș eș te chiar
PMP, surplusului de apă prin practicarea, la contactul cu versantul drept, pe o porţiune
limitată, a unui nivel al coronamentului mai scăzut ș i prin plasarea la contactul
taluzului cu acest versant a unor blocuri de anrocamente agabaritice;
- exploatarea sistemului iazurilor de decantare se va realiza cu respectarea strictă a
parametrilor de siguranţă impuşi prin proiect şi ţinând cont în special de regimul
precipitaţiilor;
urmărirea mărimilor meteorologice ce pot influienţa exploatarea iazurilor (
precipitaţii lichide sau solide, evaporaţie, temperatura aerului, direcţia ș i intensitatea
vântului);
urmărirea elementelor caracteristice exploatării (debitul trimis în iaz, debite
evacuate, bilanţul de apă, eventuale avarii pe conductele de hidrotransport, etc);
urmărirea evoluţiei etapelor de execuţie a barajelor care definesc iazul (cotele
coronamentului, lăţimeai plajei, nivelul apei în zona de decantare, pantele taluzelor,
raportul dintre suprafaţa totală ș i suprafaţa luciului de apă, starea pompelor, etc);
urmărirea calităţilor materialului depus ( granulometrie, stare de îndesare, umiditate,
etc);
urmărirea chimismului apelor exfiltrate din cele două iazuri;
urmărirea regimului hidrochimic în zona de influenţă a iazurilor de decantare;
MEMORIU DE PREZENTARE
pentru Proiectul
,,Exploatarea minereurilor auro-argentifere din
perimetrul Certej, jud. Hunedoara”
Octombrie
2013
112
urmărirea comportării barajelor (presiunii în pori, starea de îndesare, etc.);
urmărirea stabilităţii haldelor de steril prin realizarea unei reţele de borne
topometrice;
urmărirea stabilităţii iazurilor de decantare prin realizarea:
o unei reţele de borne topometrice - pentru urmărire topografică a tasărilor si
deplasărilor suprafeţei platformei iazului şi a barajelor;
o unei reţele de tuburi piezometrice - pentru urmărirea nivelului hidrostatic in
corpul iazului de decantare.
o unei reţele de coloane telescopice de adâncime cu reperi de tasare - asigură
măsurarea tasărilor în terenul de fundaţie şi în corpul barajului cu o precizie de ±
2 - 5 mm.
o Mire hidrometrice - Se montează pe versanţii iazurilor iniţiale şi se vor
completa pe măsura ridicării nivelurilor sedimentelor din iazuri
- monitorizarea stabilităţii iazurilor de decantare prin :
etapa 1, cuprinzând inspecţiile vizuale, măsurătorile la piezometre şi borne
topografice şi interpretarea primară a rezultatelor, realizată de personal propriu
etapa 2, cuprinzând sinteza periodică a observaţiilor, măsurătorilor şi inspecţiilor
tehnice anuale şi interpretarea acestora din punct de vedere al siguranţei iazului de
decantare, realizată de către specialişti din cadrul beneficiarului DEVAGOLD S.A.
etapa 3, cuprinzând analiza şi avizarea rapoartelor de sinteză anuală, realizate de
Comisia Centrală de Avizare a Documentaţiilor de Evaluare a Stării de Siguranţă în
Exploatarea Barajelor
-întocmirea ”Cartea Construcţiei” pentru barajele iazului de decantare sterile flotaţie şi sterile
de cianuraţie;
- asigurarea garanţiei financiare, sub forma de depozit financiar, incluziv fond mutual de
garanţie, astfel încât toate obligaţiile autorizaţiei de funcţionare, inclusiv dispoziţiile
referitoare la postînchidere să fie respectate ș i să existe fonduri disponibile în orice moment
pentru reabilitarea amplasamentului afectat de depozitele de deș euri;
- supravegherea continuă ș i inspecţia vizuală ș i prin sisteme de control a stării conductelor
de hidrotransport;
- reabilitarea terenurilor poluate cu deș euri datorate unor incidente/accidente.
9. Gospodărirea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase
Conţinutul notificarii privind substanţele periculoase ce vor fi utilizate în
implementarea proiectului nu a suferit nici o modificare faţă de situaţia la care aceasta a fost
înaintată la APM Hunedoara prin adresa SC DEVA GOLD SA nr. 118-23.04.2010.
Menţionăm de asemenea că nici în procesul tehnologic nu au intervenit modificări în datele
proiectului care au stat la baza emiterii acordului de mediu nr. 8/05.07.2012.
Măsuri de reducere a impactului asupra factorilor de mediu la gestionarea substanţelor
periculoase:
MEMORIU DE PREZENTARE
pentru Proiectul
,,Exploatarea minereurilor auro-argentifere din
perimetrul Certej, jud. Hunedoara”
Octombrie
2013
113
- utilizarea unei zone de depozitare exterioare – o clădire separată pentru depozitarea
substanţelor periculoase ; Zonele de depozitare a substanţelor ambalate sunt separate de alte
zone ale fluxului tehnologic;
- separarea zonei clădirilor de depozitare a substanţelor periculoase ambalate de alte depozite,
de sursele de aprindere ș i de alte clădiri din cadrul sau din afara amplasamentului prin
aplicarea unei distanţe suficiente;
- numirea mai multor persoane care sunt responsabile de exploatarea depozitului de substanţe
periculoase;
- menţinerea unei liste actualizate de substanţe periculoase de pe amplasament;
- aprovizionarea cu substanţe chimice se va realiza în funcţie de consumurile zilnice pentru a
se evita stocarea pe amplasament a unor cantităţi mari;
- aplicarea unei politici pentru prevenirea sau tratarea tuturor emisiilor de la depozitarea,
transferul ș i manevrarea substanţelor periculoase înainte ca ele sa fie emise;
- marea majoritate a substanţelor chimice şi a altor materiale necesare procesului tehnologic
(cianura de sodiu, hidroxidul de sodiu, sulfatul de cupru, metabisulfitul de sodiu, floculantul,
cărbunele activ, xantatul amilic de potasiu) vor fi aprovizionate în stare solidă, ambalate;
- cianura de sodiu, hidroxidul de sodiu, sulfatul de cupru şi metabisulfitul de sodiu vor fi
stocate în rezervoare numai ca soluţii. Soluţiile vor fi preparate în momentul utilizării şi vor fi
transferate în rezervoarele de stocare;
- cianura de sodiu, floculanţii, metabisulfitul de sodiu, sulfatul de cupru, cărbunele activ,
xantatul amilic de potasiu şi hidroxidul de sodiu se vor depozita în depozitul de reactivi,
separat, în ambalajele originale;
- achiziţionarea cianurii se va face doar de la fabricanţi care folosesc practici ș i proceduri
corespunzătoare limitării ș i prevenirii emisiilor de cianură în mediu;
- transportul cianurii se va face de către transportatori autorizaţi pentru această activitate ș i
care implementează planuri de intervenţie de urgenţă, iau măsuri adecvate gestionării cianurii
ș i au stabilite limite clare în ceea ce priveș te siguranţa, securitatea, prevenirea emisiilor,
intervenţiile de urgenţă;
- descărcarea cianurii se va face respectând practicile inginereș ti, procedurile de control a
calităţii ș i de prevenire a deversărilor.
- se vor aplica proceduri clare de folosire a cianurii, de inspecţie, mentenanţă ș i intervenţie pe
fluxurile unde se foloseș te cianură;
- reducerea utilizării cianurii în cadrul proiectului, se va realiza prin:
- strategii operaţionale pentru minimalizarea adaosului de cianură (controlul
strict al adaosului de apă, monitorizarea concentraţiei de cianură în circuit şi
în iaz, îmbunătăţirea aerării)
- controlul automat al cianurii
- aplicarea următoarele măsuri de siguranţă în cadrul proiectului :
- asigurarea unui rezervor de rezervă cu un volum egal cu capacitatea rezervorului de
depozitare a soluţiei de cianură;
- încorporarea unui circuit integrat de distrugere a cianurii în instalaţia de leşiere;
MEMORIU DE PREZENTARE
pentru Proiectul
,,Exploatarea minereurilor auro-argentifere din
perimetrul Certej, jud. Hunedoara”
Octombrie
2013
114
- folosirea sistemului iazurilui de decantare ca o a doua staţie de tratare a cianurii,
ceea ce serveşte ca rezervă pentru circuitul de distrugere a cianurii;
- instalarea unui sistem de rezervă pentru adăugarea de var;
- amplasarea tancurilor de leşiere într-un bazin de beton cu o bermă înconjurătoare,
care funcţionează şi ca bariera de coliziune. Capacitatea bazinului depăşeşte volumul
unui tanc de leşiere;
- păstrarea tancurilor de leşiere deschise, în aer liber;
- instalarea de generatoare de curent de rezervă.
- formarea angajaţilor va fi permanentă ș i în concordanţă cu necesităţile de a răspunde
situaţiilor de expunere ș i de emisie a cianurii;
- controlarea automată a întregului proces tehnologic cu urmărirea parametrilor esenţiali
pentru funcţionarea normală a instalaţiilor ( debite, presiuni, nivele, detectori de alunecare,
dozarea reactivilor, a vitezei pompelor, a mecanismelor de agitare, pH-ul , Eh-ul, temperaturi,
măsurarea cantităţii de cianură, dozarea automată a substanţelor periculoase folosite în flux,
operarea corespunzătoare a valvelor etc.);
- urmărirea procesului tehnologic prin camere de luat vederi;
- dotarea cu alarme de avarie ale procesului tehnologic;
- dotarea cu duș uri de siguranţă;
- rezervoarele de carburanţi vor fi subterane şi vor fi construite cu pereţi dubli. Acestea vor fi
dotate cu guri de vizitare şi cu conducte de aerisire;
- zona de stocare a carburanţilor va fi dotată cu sisteme automate de detectare a incendiilor
prin autoaprindere;
- conductele pentru transportul substanţelor chimice vor fi marcate corespunzător, conform
normelor europene;
- numărul de flanşe utilizate va fi limitat la cerinţele operaţionale;
- prevenirea coroziunii conductelor se va realiza astfel :
- utilizarea de materiale rezistente la produsul transferat;
- aplicarea unor metode constructive adecvate;
- aplicarea unui program de întreţinere preventivă;
- aplicarea, după caz, de protecţii anticorozive;
- prevenirea coroziunii externe prin unul sau mai multe straturi de grund şi de
vopsea.
- traseele de conducte vor fi montate în interiorul cuvelor de retenţie, atât cât este posibil;
- la proiectarea rezervoarelor s-au luat în considerare proprietăţile substanţelor ce urmează a fi
stocate; calitatea accesoriilor şi a echipamentelor va fi corespunzătoare necesităţilor impuse
de fluxul tehnologic şi de proprietăţile substanţelor implicate;
- rezervoarele şi echipamentele vor fi construite din materiale rezistente la coroziunea internă
şi externă (oţel inox, GRP, oţel carbon căptuşit);
- vopsirea se va face cu vopsea adecvată;
- amplasarea rezervoarelor şi a altor echipamente pe platforme şi în clădiri se va face astfel
încât va permite accesul pentru serviciile de intervenţie în cazuri de urgenţă;
- toate rezervoarele care operează la presiunea atmosferei sunt amplasate suprateran;
- rezervoarele şi echipamentele sunt prevăzute a fi amplasate pe suprafeţe impermeabile;
MEMORIU DE PREZENTARE
pentru Proiectul
,,Exploatarea minereurilor auro-argentifere din
perimetrul Certej, jud. Hunedoara”
Octombrie
2013
115
- toate rezervoarele pentru stocarea substanţelor toxice vor fi amplasate în cuve de retenţie
conectate la sisteme etanşe de drenare;
- rezervoarele vor fi amplasate pe fundaţii adecvate, special proiectate şi construite;
- amplasarea rezervoarelor se va face în bazine de beton cu o bermă înconjurătoare, care
funcţionează şi ca bariera de coliziune. Capacitatea bazinului va depăşi volumul unui
rezervor;
- se vor implementa proceduri de întreţinere a rezervoarelor;
- se vor utiliza sisteme manuale şi automate de măsurare a volumului de lichid din rezervoare
şi de prevenire a supraumplerii, inclusiv sisteme de alarmare;
- proiectul prevede amplasarea în aceeaşi cuvă de retenţie numai a substanţelor compatibile;
- cuvele de retenţie vor fi impermeabile, protejate antiacid, după caz, fiind rezistente la
substanţele depozitate;
- cuvele de retenţie vor fi construite fără drenuri. Fiecare cuvă va fi prevăzută cu o başă
interioară pentru colectare şi cu pompe pentru transvazarea eventualelor pierderi;
- cuvele de retenţie sunt proiectate pentru captarea scurgerilor de la rezervoare/echipamente;
- cuvele de retenţie sunt proiectate, după caz, cu capacităţi cu peste 110% mai mari decât cel
mai mare rezervor sau peste 25% din capacitatea totală a rezervoarelor;
- cuvele de retenţie vor face obiectul inspecţiei vizuale regulate şi orice eventuale scurgeri vor
fi pompate în siguranţă;
- punctele de umplere a rezervoarelor sunt prevăzute în interiorul cuvelor de retenţie sau al
halelor, prevăzute cu pardoseli de beton şi cu başe de colectare;
- stocarea în rezervoare deschise doar a substanţelor care nu sunt volatile;
- materialele şi modul de construire vor fi selectate în funcţie de necesităţile procesului şi de
proprietăţile substanţelor chimice utilizate;
- monitorizarea valvelor cu risc crescut pe baza procedurilor de inspecţie şi de întreţinere;
- transferul substanţelor periculoase se va realiza utilizând valve cu pereţi dubli;
- pompele şi tipurile de etanşare selectate sunt adecvate procesului tehnologic;
- pompele vor fi montate în mod corespunzător;
- conectările cu conductele vor fi realizate conform recomandărilor producătorului şi
proiectantului;
- operarea pompelor se va efectua în conformitate cu recomandările proiectantului şi ale
producătorului, precum şi cu prevederile regulamentului de fabricaţie;
- monitorizarea regulată a stării tehnice a pompelor;
- implementarea unui program regulat de revizie ș i întreţinere a pompelor;
- toate bazinele pompelor sunt construite din oţel şi sunt cauciucate;
- toate jgheaburile sunt cauciucate;
- sunt prevăzute pompe de rezervă în procesului tehnologic;
V. PREVEDERI PENTRU MONITORIZAREA MEDIULUI
Monitorizarea factorilor de mediu se va face după următorul program corespunzător
etapelor de construcţie, operare, închidere şi postînchidere:
MEMORIU DE PREZENTARE
pentru Proiectul
,,Exploatarea minereurilor auro-argentifere din
perimetrul Certej, jud. Hunedoara”
Octombrie
2013
116
V. PLANUL DE MONITORIZARE A MEDIULUI
I. FAZA DE CONSTRUCŢIE
Program de monitorizare a calităţii apelor în faza de construcţie Sursa Locul de prelevare Frecvenţa Indicatori de calitate Observaţii
Ape Acide Din Cariera Certej,
Halda de Sterile Nord ș i
Halda de Sterile Sud
WHN, WHS, WQ
trimestrial
- pH, Fe, Cu, Pb, Zn, Mn, As, sulfaţi, reziduu fix,
suspensii, Ca
Se completează baza de date iniţială
Anual -Thiobacillus Ferrooxidans
-Thiobacillus Thiooxidans
Apă de suprafaţă
Calitatea apelor de suprafaţă aval de
obiectivele miniere W1,W3,W5,W4
W6, W12
lunar
- pH, CCO-Cr, reziduu filtrabil uscat la 105 grd. C,
, azotiţi, cloruri, sulfaţi, sulfuri, alcalinitate, Fe,
Cd, Ca, Cu, Pb, Zn, Mg,Mn, As
Să nu schimbe caracteristicile
corpului de apă, analiza calitatii apei
se va face de catre DAM semestrial
Apă din fântâni ș i din foraje
hidrogeologice
Apa din fântânile
F1,F2,F5,F7,F11,F26ș i forajul
hidrogeologic de pe Valea
Măcriș ului CJSD 404 ș i PS1, PS7,
PS2,
trimestrial
pH, conductivitate, sulfaţi, amoniu,
azotaţi, azotiţi, Cu, Pb, Zn, Fe total, Mn,
As
Pentru fiecare foraj in parte se
va tine o evidenţă specifică
pentru evidenţierea evoluţiei în
timp a fiecărui indicator precizat
Program de monitorizare a solului faza de construcţie
Sursa Puncte monitorizare perioada indicatori Observaţii
Suprafaţa iazurilor S5,S6
semestrial
pH, humus, substanţă uscată, Fe tot sulfaţi, Cr tot,
Zn, Ni, Cu, Pb, Mn, As, Cd
Rezultatele obţinute la analiza
solurilor vor fi comparate cu valorile
de referinta pentru
elemente chimice din sol, specificate in
Tabelul nr. 1. al Anexei Ordinului
756/1997 – privind evaluarea
poluarii mediului.
Suprafaţa adiacenta
haldelor S1,S2
Suprafaţa adiacenta carierei S3,S4
Amplasamentul platformelor S7
MEMORIU DE PREZENTARE
pentru Proiectul
,,Exploatarea minereurilor auro-argentifere din
perimetrul Certej, jud. Hunedoara”
Octombrie
2013
117
Program de monitorizare a aerului faza de construcţie
Sursa Puncte monitorizare perioada Indicatori Observaţii
Suprafaţa adiacentă iazurilor
de decantare
Staţie meteo - permanent Direcţia vântului viteza vântului, temperatura, presiunea
atmosferei, cantitatea de precipitaţii, radiaţia solară
A8,A9,A10,A11 trimestrial Particule totale în suspensie, PM10, NOx, CO,
Din PM10 se vor analiza As, Pb, Cd, Ni Legea 104/2011
STAS 12574 -87
Suprafaţa adiacenta haldelor
ș i carierei A1,A2,A3,A4,A7 Trimestrial
Particule totale în suspensie, PM10.
Din PM10 se vor analiza As, Pb, Cd, Ni
Amplasamentul platformelor A5 (halda de sol), A6 (limita
amplasament Bocș a Mică) A12 Trimestrial
Particule totale în suspensie, PM10.
Din PM10 se vor analiza As, Pb, Cd, Ni
Program de monitorizare instalaţii de deș euri Obiectiv Puncte
Monitorizare
Paramentru
de control
Frecvenţa
Metoda de monitorizare
Barajele
iazurilor de
decantare
sterile
întocmirea documentului ”Cartea Construcţiei” iazului de decantare sterile de flotaţie şi sterile de cianuraţie care trebuie să conţină:
proiectele iniţiale, cu modificările şi adaptarile din perioada de construcţie
proiectele ulterioare pentru completări ale lucrărilor
un plan de ansamblu permanent pus la punct, pe care trebuie să se găsească toate lucrările executate şi desfiinţate, cu indicarea precisă a proiectului
(schiţei, dispoziţiei) pe baza căruia s-a făcut lucrarea
planul topografic, cuprinzând coordonate precise, cu poziţia şi cota reală, determinată după execuţie, pentru toate lucrările invizibile (acoperite în
timp de depozitul de steril, galerii etc.)
studiile periodice de stabilitate şi de evaluare a stării de siguranţă
rapoartele anuale privind urmărirea comportării în timp
studiile şi proiectele tehnice de închidere a iazului de decantare etc.
P7,P10,P11 – iaz
flotatie P15,P17
iaz de decantare
sterile de
cianuraţie
Stabilitate
baraje trimestrial
- măsurarea se face cu coloane inclinometrice care
se montează în corpul barajului, pe măsura înălţării acestuia. Precizia măsurătorilor este de 0,2-0,3 mm/mp
pentru deformaţiile orizontale şi +2-5 mm pentru deformaţiile verticale (tasări)
MEMORIU DE PREZENTARE
pentru Proiectul
,,Exploatarea minereurilor auro-argentifere din
perimetrul Certej, jud. Hunedoara”
Octombrie
2013
118
R7,R9, R10 –iaz
sterile de flotaţie;
R11, R12, R14,
R15, R16 – iaz
sterile de
cianuraţie
2det/trimestru
- realizarea unei reţele de borne topografice - pentru urmărire topografică a tasărilor (măsurarea tasărilor în
terenul de fundaţie şi în corpul barajului cu o precizie de ± 2 - 5 mm) si deplasărilor pe orizontală ș i pe
verticală a coronamentului ș i a bermelor barajelor;
- se vor instala borne în terenul natural – borne martor, amplasate pe versanţi şi borne amplasate pe iazurile de
decantare, pe mai multe aliniamente
-determinarea se va face cu Statie topografica cu GPS
Întreaga structură
(evoluţia etapelor
de execuţie a
barajelor)
Stabilitatea
pantei
taluzului, cote
coronament,
evacuarea
scurgerilor
etc
permanent
Urmărirea vizuală - se face pe fiecare schimb (urmarind o lista prestabilita: erozoiune, ravene, starea canalelor
de gardă)
-Se vor executa inspecţii excepţionale, de ex. după vibraţii puternice şi în timpul ploilor torenţiale, cutremure,
uragane, viituri
Activitate
pararseismică
indusă de
exploatarea
minieră
Acceleraţia
terenului
-verificarea criteriilor seismice ale zonei
Staţia meteo
Mărimi
meteorologic
e Permanent
( precipitaţii lichide sau solide, evaporaţie, temperatura aerului, direcţia ș i intensitatea vântului
regimului
hidrochimic
Parametrii ș i perioada conform
programului de monitorizare apă
Activitatea de
urmărire a
comportării în
timp a barajelor
pe 3 niveluri-
in conformitate cu
prevederile
Ordonanţei de
urgenta nr. 244
din 28.11.2000
privind siguranţa
barajelor
verificarea
-nivelul I,
cuprinzând
inspecţiile vizuale (
de ritună ale
locaţiei ),
măsurătorile la
aparate de măsură
şi control şi
interpretarea
primară a
rezultatelor -
depăşirea unor
valori de atenţie şi
zilnic
In constructia barajelor :
• vor fi tinute schite „de construire" si dosare de procedura „actuala", subliniind orice variatie de la planul
initial si, daca este necesar, revizuind criteriile de design
• constructia va fi supervizata de un specialist inginer/geo-tehnic independent
vor fi pastrate corespunzator dosarele rezultatelor de la testele de lucru (expl: compactare) efectuate pentru si
in timpul constructiei.
MEMORIU DE PREZENTARE
pentru Proiectul
,,Exploatarea minereurilor auro-argentifere din
perimetrul Certej, jud. Hunedoara”
Octombrie
2013
119
respectării
exigenţelor de
performanţă
referitoare la
siguranţa barajelor
si
În conformitate cu
Documentul de
referinta asupra
Celor Mai Bune
Tehnici
Disponibile
pentru
Managementul
Sterilului şi a
Sedimentelor
Reziduale
rezultate din
Activităţile
Miniere 4.2.1.5 Control and monitoring
alarmă -, realizate
de personalul de
exploatare cu
sarcini specifice,
certificat de
Ministerul Apelor
şi Protecţiei
Mediului;
Supervizarea se
face de manager
sau de o persoana
desemnata
O dată pe
lună
nivelul II, cuprinzând sinteza
periodică a observaţiilor, a
măsurătorilor şi a inspecţiilor
tehnice anuale şi interpretarea
acestora din punct de vedere al
siguranţei barajului, realizată prin
grija deţinătorului de specialişti
care întocmesc rapoarte sintetice
anuale;
nivelul III, cuprinzând analiza şi
avizarea rapoartelor de sinteză
anuale, realizate de o comisie de
urmărire a comportării în timp a
barajelor, organizată de către
deţinător, a cărei componenţă este
avizată de CONSIB şi aprobată de
Ministerul Apelor şi Protecţiei
Mediului; în cazul deţinătorilor
care nu organizează comisii
proprii, analiza şi avizarea
rapoartelor anuale vor fi realizate
fie de comisiile aprobate ale altor
deţinători, fie de grupuri de
specialişti aprobaţi de Ministerul
Apelor şi Protecţiei Mediului, cu
MEMORIU DE PREZENTARE
pentru Proiectul
,,Exploatarea minereurilor auro-argentifere din
perimetrul Certej, jud. Hunedoara”
Octombrie
2013
120
avizul tehnic consultativ al
CONSIB.
Sinteza
observaţiilor de
către specialiș ti
ai titularului
Schiţe, registre,
rezultate teste,
controlul
calităţii
materialelor, etc
O dată pe
semestru
sinteza periodică a observaţiilor, a
măsurătorilor şi a inspecţiilor tehnice
anuale şi interpretarea acestora din
punct de vedere al siguranţei
barajului
Anual
realizată prin grija deţinătorului de baraj de specialişti care întocmesc rapoarte sintetice anuale
Haldele de
roci sterile
R17,R18,R19,R20
,R21,R22- Halda
Nord
stabilitatea
haldelor 2det/trimestru
- realizarea unei reţele de borne topografice - pentru urmărire topografică a tasărilor si deplasărilor;
- se vor instala borne în terenul natural – borne martor, amplasate pe versanţi şi borne amplasate pe iazurile de
decantare, pe mai multe aliniamente
- determinarea se va face cu Statie topografica cu GPS
Întreaga structură
permanent
Urmărire vizuală - Se face pe fiecare schimb (urmarind o lista prestabilita: erozoiune, ravene, starea canalelor
de gardă, canale de dren, apă exfiltrată zid sprijin)
anual Inspecţie anuală planificate - Se va face de către echipe de specialiș ti
Program de monitorizare a defriș ărilor in faza de construcţie Descrierea măsurii de
monitorizare
Monitorizare Perioada de
monitorizare
Măsuri de remediere/ rezultate monitorizare
Delimitarea terenurilor
afectate direct de construcţiile
proiectului minier
Măsurători topografice pentru determinarea suprafeţelor de teren
ocupate de carieră, uzina de procesare, drumuri industriale, halda
de sterile Nord, iaz sterile de flotaţie – baraj starter şi zona ocupată
de steril, iaz sterile IAZ DE DECANTARE STERILE DE
CIANURAŢIE – baraj starter şi zona ocupată de steril si alte faiaz
de decantare sterile de cianuraţieitati industriale
Periodic până la
finalizarea lucrărilor de
construcţie ș i
amenajare
- Identificarea strictă a zonei ocupate de viitoarele
obiective.
- Identificarea strictă a tuturor parcelelor de teren ce
urmează a li se schimba destinaţia.
Delimitarea suprafetelor de
teren împădurite
Măsurători topografice efectuate în zonele destinate construcţiei
obiectivelor.
Periodic până la
finalizarea lucrărilor de
construcţie
- Identificarea strictă şi pichetarea tuturor parcelelor de
pădure ce urmează a se defrişa.
MEMORIU DE PREZENTARE
pentru Proiectul
,,Exploatarea minereurilor auro-argentifere din
perimetrul Certej, jud. Hunedoara”
Octombrie
2013
121
Evidenţa suprafeţelor defrişate Măsurători topografice Periodic pana la
finalizarea lucrarilor
- Verificarea periodică a picheţilor şi implicit a
respectării suprafeţei defrişate.
Program de monitorizare a zgomotului ș i vibraţiilor
Sursa Locul prelevării Frecvenţa Locaţia Norme legale în vigoare
Suprafaţa adiacenta iazurilor
Suprafaţa adiacenta haldelor ș i
Carierei
PZ1, PZ2, PZ3
la limita zonei industriale spre
zona de locuit(zgomot si
vibratii)
Vibratiile se vor monitoriza in 3
puncte si in zona iazurilor de
decantare sterile.
Lunar Măsurători la limita
zonelor de locuit
STAS 10009/88
STAS 12025-1 / 81 (Efectele
vibraţiilor produse de traficul rutier
asupra clădirilor sau părţilor de clădire
– Metode de măsurare), SR 12025-2 /
94 Efectele vibraţiilor asupra clădirilor
sau părţilor de clădire – Limite
admisibile)
lunar
Monitorizarea deș eurilor
Sursa Descrierea măsurii de monitorizare Perioada de
monitorizare
Observaţii
Amplasamentul pe care se
execută lucrările de
construcţie
Evidenţa gestiunii deș eurilor neminiere
(deș euri manajere, uleiuri uzate, metalice
etc.)
lunar
Raportarea cantităţilor de deș euri către autoritatea de mediu se va conform
legislaţiei în vigoare.
Evidenţa gestiunii deș eurilor minere:
descopertă zilnic
Program de monitorizare – protejarea patrimoniului arheologic Sursa Măsuri de monitorizare perioada Indicatori
Amplasament
Toate interventiile cu scop industrial asupra solului, care
urmeaza sa fie executate (amenajari de drumuri, foraje,
aductiuni de apa, lucrari de excavare si construire etc.) se
vor face numai cu supraveghere arheologica
Permanent, pâna la
Obtinerea certificatului
de descarcare arheologica
Identificarea unor posibile
lucrari miniere antice sau orice vestigii arheologice
MEMORIU DE PREZENTARE
pentru Proiectul
,,Exploatarea minereurilor auro-argentifere din
perimetrul Certej, jud. Hunedoara”
Octombrie
2013
122
II FAZA DE EXPLOATARE
Program de monitorizare a calităţii apelor în faza de exploatare Sursa Locul de prelevare Frecvenţa Indicatori de calitate Observaţii
Apă potabilă Uzină, deposit explozivi permanent debit
Apă tehnologică Râul Mureș permanent debit
Apă recirculată de la iaz sterile de
flotaţie, apă acidă ș i iaz sterile de
cianuraţie
Ape acide din
Carieră
Ape acide Halda
Nord
Ape acide Halda
Sud
1) bazin de colectare – pompare
Halda Nord trimestrial
- pH, Fe ionic total, Cu2+
, Pb2+
, Zn2+
, Mn
total, As, sulfaţi, reziduu fix, suspensii, Ca2+
2) bazin de colectare – pompare
Halda Sud trimestrial
-pH, Fe ionic total, Cu2+
, Pb2+
, Zn2+
, Mn
total, As, sulfaţi, reziduu fix, suspensii, Ca2+
Influent Staţie de epurare ape acide W1
permanent - Debit, pH Staţia de epurare are sistem de urmărire
permanenta a pH-ului si a debitului de intrare
si dozarea floculantului săptămânal
- Fe ionic total, Cu2+
, Pb2+
, Zn2+
, Mn total,
As, sulfaţi, reziduu fix, suspensii, Ca2+
,
Mg2+
trimestrial Cr total , Cd
2+, Hg
2+, Ni
2+
Efluent Staţie de neutralizare ape acide
evacuare în emisar (V. Grozii)
zilnic
Debit
-pH, MTS, NH4+, NO3
-,
Cu2+
, Ni2+
, Fe ionic total,
Zn2+
, sulfaţi, reziduu fix,
CCOCr , Mg2+
, Ca2+
Cr
total, Mn total, Cd2+
,
Pb2+
, Hg2+
,As,
Doar în perioadele în care se face descărcarea în emisar
Valorile admisibile sunt conform NTPA 001
anual Thiobacillus Ferrooxidans
-Thiobacillus Thiooxidans
Apa iaz sterile de
flotaţie
Influent iaz sterile de flotaţie (tulbureală)
Apă pompată la iazul sterile de
flotaţie semestrial
-pH, , Fe ionic total,
Cu2+
, Pb2+
, Zn2+
, Mn
Se recirculă fără epurare
MEMORIU DE PREZENTARE
pentru Proiectul
,,Exploatarea minereurilor auro-argentifere din
perimetrul Certej, jud. Hunedoara”
Octombrie
2013
123
total, As, sulfaţi, reziduu
fix, suspensii, Ca2+
Influent staţie de epurare apa flotaţie
Intrare staţia de epurare apă iaz
flotaţie
Permanent - Debit
- pH
Staţia de epurare are sistem de urmărire permanentă a pH-ului si a debitului de
intrare si dozarea floculantului
săptămânal
-pH, , Fe ionic total,
Cu2+
, Pb2+
, Zn2+
, Mn
total, As, sulfaţi, reziduu
fix, suspensii, Ca2+
Efluent staţie de epurare apa flotaţie
Evacuare în emisar (V.
Coranda) zilnic
-debit
- pH, MTS, NH4+, NO3
-,
Cu2+
, Ni2+
, Fe ionic
total, Zn2+
, sulfaţi,
reziduu fix, CCOCr ,
Mg2+
, Ca2+
Cr total, Mn
total, Cd2+
, Pb2+
,
Hg2+
,As
Staţia de epurare are sistem de urmărire permanenta a pH-ului ș i debitului
Doar în perioadele în care se face descărcarea în emisar
Valorile admisibile sunt conform NTPA 001
Apa iaz IAZ DE
DECANTARE
STERILE DE
CIANURAŢIE
Influent IAZ DE DECANTARE STERILE DE CIANURAŢIE
Influent ș i efluent staţie de
epurare DETOX I (tulbureală)
Zilnic in
perioada de
funcţionare
cianuraţie
- pH, cianura disociabilă
în mediu slab acid
- debit
Staţia de epurare are sistem de urmărire permanenta a pH-ului si a debitului de
intrare precum si a ionului cian , a sulfatului de cupru si apei oxigenate
CN WAD limită maximă 5ppm
De pe suprafaţa iazului sterile
de cianuraţie lunar
- pH, cianura disociabilă
în mediu slab acid,
cianuri totale, Fe ionic
total, Cu2+
, Pb2+
, Zn2+
,
Mn total,sulfaţi, reziduu
fix
Influent DETOX II
Intrare statie de epurare Zilnic cand
functionează
- pH, MTS, cianuri
totale, CN wad ,Fe ionic
total, Cu2+
, Zn2+
, sulfaţi,
Doar în perioadele în care funcţionează
MEMORIU DE PREZENTARE
pentru Proiectul
,,Exploatarea minereurilor auro-argentifere din
perimetrul Certej, jud. Hunedoara”
Octombrie
2013
124
NH4+, reziduu fix
Efluent DETOX II
Evacuare în emisar pr. Coranda Zilnic
-debit
-pH, MTS, Cianuri
totale, NH4, azotaţi,
Cu2+
, Ni2+
, Fe ionic
total, Zn2+
, sulfaţi,
reziduu fix , CCOCr,
Pb2+
Doar in perioade exceptionale in care se impune evacuarea în receptor natural
Valorile admisibile sunt conform NTPA 001
Apa de suprafaţa
1.Hondol (Măcriș ): Amonte
De Galeria De Deviere Ș i
Aval În Zona Halda Sud
2. V. Coranda Amonte Ș i Aval
galeria de deviere
3. Canale De Deviere V.pr.
Grozii ș i afluenţilor
săiCiongani
4. R. Certej : aval de zona
generală de influenţă a
proiectului
lunar
- pH, CCOCr, reziduu
filtrabil, azotaţi, azotiţi,
cloruri, sulfaţi, Fe ionic
total, Cd2+
, Cr total,
Ca2+
, Cu2+
, Pb2+
, Ni2+
,
Zn2+
, Mg2+
,Mn total,
cianuri totale.
-debite pe P. Măcriș ș i
V. Hondol
Pentru fiecare secţiune în parte se va tine o evidenţă specifică pentru evidenţierea
evoluţiei în timp a fiecărui indicator precizat pentru a urmări probabilitatea de
modificare a caracteristiiaz de decantare sterile de cianuraţieor corpului de apă,
analiza semestriala
-prag deversor cu miră hidrometrică
Ape menajere
Efluent Staţie de epurare ape
menajere depozit explozivi
(emisar p. Ciongani), effluent
staţie de epurare uzină de
preparare (emisar p. Coranda)
ș i staţie de epurare incintă
carieră (emisar canal de
deviere p. Ciongani)
lunar
- pH, CCOCr, CBO5,
azotati, reziduu fix,
suspensii
Calitatea efluentului trebuie să fie conform NTPA 001/2005
Apa din
fântâni F1,F2,F5,F7,F11,F26 trimestrial
pH, sulfaţi, amoniu,
azotaţi, azotiţi, Cu, Pb,
Zn, Fe total, Mn, As
Pentru fiecare foraj se va ţine o evidenţă specifică pentru evidenţierea evoluţiei în
timp a fiecărui indicator precizat
MEMORIU DE PREZENTARE
pentru Proiectul
,,Exploatarea minereurilor auro-argentifere din
perimetrul Certej, jud. Hunedoara”
Octombrie
2013
125
Apa din foraje
hidrogeologic
e
PS1, PS2, PS3, PS4, PS5(aval
de iazuri), PS6 (iaz de
decantare sterile de cianuraţie)
trimestrial
pH, sulfaţi, amoniu,
azotaţi, cianuri totale
(PS6), Pb, Cu, Fe total,
Mn, Ni, Zn, As
Fh1
Fh2, Fh3, Fh4 la iazul de
decantare sterile de cianuraţie
pH, sulfaţi, amoniu,
azotaţi, cianuri totale
(PS6), Pb, Cu, Fe total,
Mn, Ni, Zn, As
Monitorizare instalaţii de deș euri Obiectiv Puncte Monitorizare Paramentru de control Frecvenţa
Metoda de monitorizare
Barajele iazurilor de
decantare sterile
Completarea documentului ”Cartea Construcţiei” iazului de decantare sterile flotaţie şi sterile de cianuraţie care trebuie să conţină:
proiectele iniţiale, cu modificările şi adaptarile din perioada de construcţie
proiectele ulterioare pentru completări ale lucrărilor
un plan de ansamblu permanent pus la punct, pe care trebuie să se găsească toate lucrările executate şi desfiinţate, cu indicarea precisă
a proiectului (schiţei, dispoziţiei) pe baza căruia s-a făcut lucrarea
planul topografic, cuprinzând coordonate precise, cu poziţia şi cota reală, determinată după execuţie, pentru toate lucrările invizibile
(acoperite în timp de depozitul de steril, galerii etc.)
studiile periodice de stabilitate şi de evaluare a stării de siguranţă
rapoartele anuale privind urmărirea comportării în timp
studiile şi proiectele tehnice de închidere a iazului de decantare
P1-P12 –iaz flotatie P13-P18
iaz sterile de cianuraţie
Stabilitate baraje ș i
iazuri trimestrial
- măsurarea se face cu coloane inclinometrice care
se montează în corpul barajului, pe măsura înălţării acestuia. Precizia
măsurătorilor este de 0,2-0,3 mm/mp pentru deformaţiile orizontale şi
+2-5 mm pentru deformaţiile verticale (tasări)
MEMORIU DE PREZENTARE
pentru Proiectul
,,Exploatarea minereurilor auro-argentifere din
perimetrul Certej, jud. Hunedoara”
Octombrie
2013
126
R1-10 –TMF R27-28 baraj
inchidere lateral iaz flotaţie ,
R11-16 iaz sterile de
cianutaţie
2det/trimestru
- realizarea unei reţele de borne topografice - pentru urmărire
topografică a tasărilor (măsurarea tasărilor în terenul de fundaţie şi în
corpul barajului cu o precizie de ± 2 - 5 mm) si deplasărilor pe
orizontală ș i pe verticală a coronamentului ș i a bermelor barajelor;
- se vor borne instala în terenul natural – borne martor, amplasate pe
versanţi şi borne amplasate pe iazurile de decantare, pe mai multe
aliniamente
-determinarea se va face cu Statie topografica cu GPS
C1-4 iaz sterile de flotaţie
C5-8 iaz sterile de cianuraţie
trimestrial Coloane Telescopice Reperi De Tasare asigură măsurarea tasărilor în
corpul barajului cu o precizie de + 2-5 mm. Coloanele sunt alcătuite
dintr-o tubulatură telescopică de PVC pe care se montează reperii de
tasare
Caracteristici
tehnologice
Cotă coronament, gardă, exfiltraţii, turbiditate apă exfiltrată, etc.
Întreaga structură (evoluţia
etapelor de execuţie a
barajelor)
Stabilitatea pantei
taluzului , cote
coronament,
evacuarea scurgerilor,
canale colectoare ape
exfiltrate, canale de
gardă, calitate
material anrocamente
etc.
permanent
Urmărirea vizuală - se face pe fiecare schimb (urmarind o lista
prestabilita: erozoiune, ravene, starea canalelor de gardă)
-Se vor executa inspecţii excepţionale, de ex. după vibraţii puternice şi
în timpul ploilor torenţiale, cutremure, uragane, viituri
Activitate pararseismică
indusă de exploatarea minieră
Acceleraţia terenului
-verificarea criteriilor seismice ale zonei
Staţia meteo
Mărimi
meteorologice Permanent
( precipitaţii lichide sau solide, evaporaţie, temperatura aerului, direcţia
ș i intensitatea vântului
regimul hidrochimic
Parametrii conform
faza de monitorizare
ape
MEMORIU DE PREZENTARE
pentru Proiectul
,,Exploatarea minereurilor auro-argentifere din
perimetrul Certej, jud. Hunedoara”
Octombrie
2013
127
Activitatea de urmărire a
comportării în timp a
barajelor
pe 3 niveluri-
in conformitate cu prevederile
Ordonanţei de urgenta nr. 244
din 28.11.2000
privind siguranţa barajelor
verificarea respectării
exigenţelor de performanţă
referitoare la siguranţa
barajelor si
În conformitate cu
Documentul de referinta
asupra Celor Mai Bune
Tehnici Disponibile pentru
Managementul Sterilului şi a
Sedimentelor Reziduale
rezultate din
Activităţile Miniere 4.2.1.5
Control and monitoring
-nivelul I, cuprinzând
inspecţiile vizuale ( de
ritună ale locaţiei ),
măsurătorile la aparate
de măsură şi control şi
interpretarea primară a
rezultatelor - depăşirea
unor valori de atenţie şi
alarmă -, realizate de
personalul de exploatare
cu sarcini specifice,
certificat de Ministerul
Apelor şi Protecţiei
Mediului;
zilnic In constructia barajelor :
• vor fi tinute schite „de construire" si dosare de procedura
„actuala", subliniind orice variatie de la planul initial si, daca este
necesar, revizuind criteriile de design
• constructia va fi supervizata de un specialist inginer/geotehnic
independent
vor fi pastrate corespunzator dosarele rezultatelor de la testele de lucru
(expl: compactare) efectuate pentru si in timpul constructiei.
Supervizarea se face de
manager sau de o
persoana desemnata
O dată pe lună
nivelul II, cuprinzând sinteza periodică a
observaţiilor, a măsurătorilor şi a inspecţiilor
tehnice anuale şi interpretarea acestora din punct
de vedere al siguranţei barajului, realizată prin
grija deţinătorului de specialişti care întocmesc
rapoarte sintetice anuale;
nivelul III, cuprinzând analiza şi avizarea
rapoartelor de sinteză anuale, realizate de o
comisie de urmărire a comportării în timp a
barajelor, organizată de către deţinător, a cărei
componenţă este avizată de CONSIB şi aprobată
de Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului; în
cazul deţinătorilor care nu organizează comisii
proprii, analiza şi avizarea rapoartelor anuale vor
fi realizate fie de comisiile aprobate ale altor
deţinători, fie de grupuri de specialişti aprobaţi de
Ministerul Mediului si Padurilor , cu avizul tehnic
MEMORIU DE PREZENTARE
pentru Proiectul
,,Exploatarea minereurilor auro-argentifere din
perimetrul Certej, jud. Hunedoara”
Octombrie
2013
128
consultativ al CONSIB.
Sinteza observaţiilor de către
specialiș ti ai titularului
Schiţe, registre,
rezultate teste,
controlul calităţii
materialelor, etc
O dată pe semestru
sinteza periodică a observaţiilor, a măsurătorilor şi a
inspecţiilor tehnice anuale şi interpretarea acestora din
punct de vedere al siguranţei barajului,
Anual
realizată prin grija deţinătorului de baraj de
specialişti care întocmesc rapoarte sintetice anuale
Ordonanta de urgenta nr. 244 din 28.11.2000
privind siguranţa barajelor verificarea respectării exigenţelor de
performanţă referitoare la siguranţa barajelor se realizează
de experţi şi specialişti atestaţi de Ministerul Lucrărilor Publice,
Transporturilor şi Locuinţei şi certificaţi/avizaţi de Ministerul Apelor şi
Protecţiei Mediului.
Iazurile de decantare Inspecţia facilităţilor de
management a sterilelor
Formarea plajei, lungime
permanent
Inspecţie vizuală
Debit tulbureală
Adancime apă
Presiunea apei interstiţiale Trimestrial
Indicatori de instabilitate :
Fierberi de-a lungul bazei,
sediment murdare în
scurgeri , creș terea ratei
apei exfiltrate , noi arii de
infiltrare, crăpături
longitudinale ș i
transversale, starea
conductelor de
hidrotransport, starea
pompelor etc.
2ori pe zi
Inpecţie vizuală
Haldele de roci sterile R17-22 Halda Nord
R23-26 Halda Sud Stabilitate structura halde
Trimestrial se vor instala reperi topometrioci în terenul natural şi pe taluzele şi
platforma haldelor
- determinarea se va face cu Statie topografica cu GPS
- măsurători topografice periodice pentru urmărirea evoluţiei în timp a
variaţiei nivelului terenului de bază şi a modificării profilelor treptelor
MEMORIU DE PREZENTARE
pentru Proiectul
,,Exploatarea minereurilor auro-argentifere din
perimetrul Certej, jud. Hunedoara”
Octombrie
2013
129
de haldă
Control de compactare
roci sterile Determinări fizico-chimice
Urmărirea vizuală
permanent Se vizualizează dacă apar crăpaturi, eroziuni, ravene, alunecări a
frontului de lucru, geometria treptelor ș i bermelor , starea canalelor
perimetrale
Întreaga structură
permanent
Urmărire vizuală - Se face pe fiecare schimb (urmarind o lista
prestabilita: erozoiune, ravene, starea canalelor de gardă, canale de
dren, apă exfiltrată zid sprijin)
anual Inspecţie anuală planificate - Se va face de către echipe de specialiș ti
Valea Măcriș si pârâul
Hondol
prag deversor
Mire hidrometrice
Măsurarea debitului ș i a
temperaturii apei
Zilnic
Program de monitorizare a aerului faza de operare
Suprafaţa
adiacentă
iazurilor de
decantare
Staţie meteo permanent Direcţia vântului viteza vântului, temperatura, presiunea
atmosferei, cantitatea de precipitaţii, radiaţia solară
A8,A9,A10,A11 lunar
Particule totale în suspensie, PM10, NOx, CO,
Din PM10 se vor analiza As, Pb, Cd, Ni
Legea 104/2011
STAS 12574 -87
Trebuie menţionat că în legislaţia
românească ș i în cea europeană
nu există valori limită pentru HCN
-limita maxim admisa pentru
continutul de acid cianhidric la
locurile de munca este de 1 mg/mc
(expuneri de max 15 min) conform
HG 1/2012
Suprafaţa
adiacenta
haldelor
ș i carierei
A1,A2,A3,A4,A7 lunar
Particule totale în suspensie, PM10.
Din PM10 se vor analiza As, Pb, Cd, Ni
Se vor face
măsurători
periodice a
imisiilor la limita
zonelor
rezidentiale cele
mai apropiate
(Hondol,Bocsa
Mica si Bocsa
Mare)
A5 (halda de sol), A6,
A12
lunar
Particule totale în suspensie, PM10.
Din PM10 se vor analiza As, Pb, Cd, Ni
MEMORIU DE PREZENTARE
pentru Proiectul
,,Exploatarea minereurilor auro-argentifere din
perimetrul Certej, jud. Hunedoara”
Octombrie
2013
130
Monitorizarea emisiilor la uzină Sursa Frecvenţa Indicatori Observaţii
Monitorizarea emisiilor
la celulele de electroliză
Durata ș arjei
Concentraţii de amoniac exprimate în
mg/Nm3
Debitul volumetric al gazelor evacuate
exprimat în Nm3/timp mediere şi în
Nm3/h
Temperatura gazelor la evacuare,
exprimată în oC
Viteza gazelor la evacuare, exprimată în
m/s
Nu există standarde naţionale sau internaţionale pentru măsurarea emisiilor de
amoniac de la surse fixe.
Pentru a asigura o cât mai bună acurateţe a datelor se recomandă utilizarea unui
analizor automat pentru NOx cu convertor pentru NH3 şi sistem pentru diluţia
gazelor.
SR ISO 14164:2008
Emisii de la surse fixe. Determinarea debitului volumetric al efluenţilor gazoşi în
conducte. Metoda automată
Monitorizare emisii la
cuptorul de topire Durata ș arjei
Concentraţii de particule exprimate în
mg/Nm3
Debitul volumetric al gazelor evacuate
exprimat în Nm3/timp mediere şi în
Nm3/h
Temperatura gazelor la evacuare,
exprimată în oC
Viteza gazelor la evacuare, exprimată în
m/s
SR EN 13284-1:2002
SR EN 13284-1:2002/C91:2010
Emisii de la surse fixe. Determinarea concentraţiei masice mici de pulberi. Partea 1:
Metoda gravimetrică manuală
SR ISO 14164:2008
Emisii de la surse fixe. Determinarea debitului volumetric al efluenţilor gazoşi în
conducte. Metoda automată
Monitorizare emisii la
instalaţia de regenerare
cărbune activ
Trimestrial (Durata
fiecărei faze a
procesului tehnologic
(inclusiv a celor
simultane) –
prelevarea mai multor
probe pe durata
fiecărei faze
Concentraţii de particule exprimate în
mg/Nm3
Debitul volumetric al gazelor evacuate
exprimat în m3/timp mediere şi în
SR EN 13284-1:2002
SR EN 13284-1:2002/C91: 2010
Emisii de la surse fixe. Determinarea concentraţiei masice mici de pulberi. Partea 1:
Metoda gravimetrică manuală
SR ISO 14164:2008
MEMORIU DE PREZENTARE
pentru Proiectul
,,Exploatarea minereurilor auro-argentifere din
perimetrul Certej, jud. Hunedoara”
Octombrie
2013
131
(intervalul de timp
stabilit ca interval de
mediere), cu medierea
rezultatelor pe fiecare
fază şi pe durata
procesului complet
Nm3/timp mediere
Temperatura gazelor la evacuare,
exprimată în oC
Viteza gazelor la evacuare, exprimată în
m/s
Emisii de la surse fixe. Determinarea debitului volumetric al efluenţilor gazoşi în
conducte. Metoda automată
Monitorizare emisii de
la preparare ș i stocare
cianură
Trimestrial
Concentraţii de HCN exprimate în
mg/m3 – preparare cianură de sodiu (faza
1 = Operarea proceselor de descărcare
cianură, dizolvare, transfer în rezervorul
de stocare )
Concentraţii de HCN exprimate în
mg/m3 – stocare cianură de sodiu (faza 2
= La 15 - 30 minute după transferul
cianurii în rezervorul de stocare )
Debitul volumetric al gazelor evacuate
exprimat în m3/timp mediere (faza 1 ș i
faza 2)
Temperatura gazelor la evacuare,
exprimată în oC faza 1 ș i 2
Viteza gazelor la evacuare, exprimată în
m/s
Nu există standarde EN, ISO sau naţionale pentru măsurarea emisiilor de HCN de la
surse O metodă de măsurare este metoda US EPA OTM-29 (Draft method OTM-29
revised march, 2011, Other test method 29 - sampling and analysis for hydrogen
cyanide emissions from stationary sources) care constă în prelevarea de probe într-o
soluţie de adsobţie şi analiza acestora prin metoda ion cromatografică.
Măsurarea concentraţiilor de HCN se poate efectua, de asemenea, cu aparate portabile
controlate de microprocesoare, bazate pe sistem electrochimici. (1)
SR ISO 14164:2008
Emisii de la surse fixe. Determinarea debitului volumetric al efluenţilor gazoşi în
conducte. Metoda automată
Se monitorizează
permanent starea
drumurilor
miniere si a suprafetei
haldelor
de sterile
Permanent
Vizual Se asigura o umiditate suficienta a suprafetelor pentru a reduce la
minim cantitatea de praf
generata de trafic si antrenata de vânt
in perioadele calde si uscate ale anului se asigura stropirea
drumurilor si a suprafetelor din cariera si halde
(1) Aparatul portabil pentru măsurarea concentraţiilor de HCN poate fi utilizat pentru măsurări test la instalaţia de regenerare a cărbunelui activ şi la celulele de electroliză, în vederea identificării apariţiei unor eventuale
emisii de HCN.
MEMORIU DE PREZENTARE
pentru Proiectul
,,Exploatarea minereurilor auro-argentifere din
perimetrul Certej, jud. Hunedoara”
Octombrie
2013
132
Program de monitorizare a solului faza de operare
obiectiv Puncte monitorizare Perioada parametri Observaţii
Suprafaţa iazurilor S5,S6
semestrial
pH, humus, substanţă uscată, Fe tot sulfaţi, Cr
tot, Zn, Ni, Cu, Pb, Mn, As, Cd
Rezultatele obţinute la analiza solurilor
vor fi comparate cu valorile de referinta
pentru
elemente chimice din sol, specificate in
Tabelul nr. 1. al Anexei Ordinului
756/1997 – privind evaluarea
poluarii mediului.
Suprafaţa adiacenta
haldelor S1,S2
Suprafaţa adiacenta
carierei S3,S4
Amplasamentul
platformelor S7
Program de monitorizare a zgomotului ș i vibraţiilor Sursa Locul prelevării Frecvenţa Locaţia Norme legale în vigoare
Suprafaţa adiacenta iazurilor
Suprafaţa adiacenta haldelor ș i
Carierei ș i a platformelor
PZ1, PZ2, PZ3
la limita zonei industriale spre zona de
locuit(zgomot si vibratii)
Vibratiile se vor monitoriza in cel
putin 3 puncte si in zona iazurilor de
decantare sterile.
Lunar Măsurători la limita zonelor de locuit STAS 10009/88
STAS 12025-1 / 81 (Efectele vibraţiilor
produse de traficul rutier asupra clădirilor
sau părţilor de clădire – Metode de
măsurare), SR 12025-2 / 94 Efectele
vibraţiilor asupra clădirilor sau părţilor de
clădire – Limite admisibile)
lunar
Program de monitorizare a defriș ărilor faza de operare
Descrierea măsurii de monitorizare Monitorizare Perioada de monitorizare Măsuri pentru monitorizare
Delimitarea terenurilor afectate direct de
proiectul minier
Evidenta suprafetei de padure defrisata
Măsurători topografice pentru
determinarea suprafeţelor de teren
ocupate de carieră, halde de steril,
iazuri de decantare etc..
Periodic pana la încetarea
activităţii - Identificarea strictă a zonei ocupate de extinderea viitoare a
obiectivelor.
- Identificarea strictă a tuturor parcelelor de teren (pădure, păşune,
agricol, etc.) ce urmează a li se schimba destinaţia, cuprinse în
zonele de extindere a obiectivelor.
- Identificarea strictă şi pichetarea tuturor parcelelor de pădure ce
urmează a se defrişa.
- Verificarea periodică a picheţilor şi implicit a respectării
suprafeţei defrişate.
MEMORIU DE PREZENTARE
pentru Proiectul
,,Exploatarea minereurilor auro-argentifere din
perimetrul Certej, jud. Hunedoara”
Octombrie
2013
133
Delimitarea suprafetelor de teren ce
urmează a fi ecologizate/împădurite în
această perioadă
Verificarea lucrărilor de ecologizarea
efectuate
Măsurători topografice pentru
determinarea suprafeţelor de teren din
cadrul carierei Certej şi haldele de
sterile Nord şi Sud care pot fi
ecologizate.
- Observaţii în teren a evoluţiei
plantaţiilor efectuate.
Periodic pana la încetarea
activităţii
Identificarea strictă şi pichetarea tuturor zonelor ce pot fi
ecologizate / împădurite.
- Verificarea picheţilor şi implicit a respectării suprafeţei
ecologizate / împădurite.
- Identificarea tuturor plantelor uscate de pe suprafaţa iazurilor de
decantare sterile şi înlocuirea acestora.
Monitorizarea deș eurilor faza de operare
Sursa Descrierea măsurii de monitorizare Perioada de
monitorizare
Indicatori Observaţii
Amplasamentul pe care se
execută lucrările de
construcţie în continuare ș i
lucrări de operare
Evidenţa gestiunii deș eurilor neminiere
(deș euri menajere, uleiuri uzate, metalice
etc.)
lunar
Cantităţi colectate, eliminate ș i/sau
valorificate
Raportare Conform legislatiei in vigoare
Evidenţa gestiunii deș eurilor minere: sol
din descopertă, roci sterile, steril de
flotaţie, steril de cianuraţie
zilnic
Cantităţi
Debit tulbureala la iazuri
Analiza chimică a compoziţie /
potenţialului de generare ape acide pentru
roiaz de decantare sterile de cianuraţiee
sterile ce vor fi depozitate în halde
Semestrial
pH, Sulf, carbonati, sulfati, SiO2,oxizi de Fe,
CaO, MgO, Al2O3, metale grele
test ABA (sau test
AP/NP sau test raport
de Sulf) se face anual
Analiza chimică ș i teste de levigabilitate
pentru sterile de flotaţie ș i de cianuraţie Semestrial
cloruri, sulfati, metale grele si metale grele
Cu, Pb, Zn Cd, Ni, Cr, si As)
test ABA (sau test
AP/NP sau test raport
de Sulf) se face anual
Monitorizarea procesului tehnologic
Faza de proces Descrierea măsurii de
monitorizare/indicatori Perioada de monitorizare
Observaţii
Macinare-Clasare
Debitul de alimentare cu minereu permanent 377 t/h Masurare automata
Apa de dilutie la hidrocicloane permanent 349 m3/h Masurare automata
Sistemul de desprăfuire Permanent Vizual , control automat
Flotatie si remacinare Debit de aer la alimentare celule permanent 248 Nm3/min Masurare automata
MEMORIU DE PREZENTARE
pentru Proiectul
,,Exploatarea minereurilor auro-argentifere din
perimetrul Certej, jud. Hunedoara”
Octombrie
2013
134
Nivelul apei din jompuri permanent Nivel prestabilit Masurare automata
Debit de apa la hidrocicloanele de la
remacinarea sterilului permanent
1 m3/h Masurare automata
Ingrosarea concentratului
Densitatea pulpei ingrosate permanent 1,72 t/m3 Masurare automata
Debitul de alimentare cu floculant permanent 0,1 m3/h Masurare automata
Grosimea patului din ingrosator permanent Nivel prestabilit Masurare automata
Nivelul bazinului de suprascurgere
ingrosator permanent
Nivel prestabilit Masurare automata
Ingrosarea sterilului de flotatie
Densitatea pulpei ingrosate permanent 1,6 t/m3 Masurare automata
Debitul de alimentare cu floculant permanent 2 m3/h Masurare automata
Grosimea patului din ingrosator permanent Nivel prestabilit Masurare automata
Nivelul bazinului de apa recircuitata permanent Nivel prestabilit Masurare automata
Macinarea ultrafina in moara
IsaMill
Debitul de intrare cu tulbureala in moara
IsaMill permanent
60,8 m3/h Masurare automata
Densitatea pulpei la alimentarea IsaMill permanent 1,4 t/m3 Masurare automata
Debitul apei de dilutie la alimentarea
IsaMill permanent
21,3 m3/h Masurare automata
Sistemele de ungere, motorul de 3MW,
reductorul şi sistemele de lagăre de la
IsaMill
permanent
Mentinere parametri optimi
de functionare
Masurare automata
Debitul si presiunea apei de la presetupe
IsaMill permanent
3 m3/h Masurare automata
Oxidarea Albion
Debitul de alimentare a tancurilor de lesiere
Albion permanent
61,3 m3/h Masurare automata
pH-ul din fiecare tanc de lesiere Albion, Eh permanent 5-5,5 Masurare automata si reglare calcar
MEMORIU DE PREZENTARE
pentru Proiectul
,,Exploatarea minereurilor auro-argentifere din
perimetrul Certej, jud. Hunedoara”
Octombrie
2013
135
Temperatura din fiecare tanc Albion permanent 90-95oC Masurare automata
Debitul de oxigen insuflat in tancurile de
lesiere Albion permanent
23,1 t/h Masurare automata
Debitul de apa de dilutie de la alimentarea
fiecarui tanc de lesiere Albion permanent
187,4 m3/h Masurare automata
Ingrosarea produsului de la
lesierea Albion
Densitatea ingrosatului permanent 1,6 t/m3 Masurare automata
Grosimea patului din ingrosator permanent Nivel prestabilit Masurare automata
Debitul de floculant permanent 13,7 m3/h Masurare automata
Neutralizarea si racirea
produsului Albion
pH-ul tulburelii din tancul de neutralizare permanent 10,5 Masurare automata si reglare var
Nivelul in tancul de neutralizare permanent Nivel prestabilit Masurare automata
Temperatura la intrare din turnul de racire permanent 98 oC Masurare automata
Temperatura la iesirea din turnul de racire permanent 45 oC
Debitul de tulbureala evacuata din turnul de
racire permanent
82,5 m3/h Masurare automata
Densitatea pulpei de la alimentarea CIL permanent 1,36 t/m3 Masurare automata
Lesierea CIL
Probe alimentare CIL permanent pH Masurare automata
pH-ul tulburelii si continutul de cianura in
tancurile 2 si 6 permanent
pH=10,5
CN- = 0,3%
Masurare automata si reglare var si
cianura
Debitul de cianura in tancuri permanent 1 m3/h Masurare automata
Nivelul tulburelii in tancurile CIL permanent Nivel prestabilit Masurare automata
Debitul de aer insuflat in fiecare tanc CIL permanent 1250 Nm3/h Masurare automata
MEMORIU DE PREZENTARE
pentru Proiectul
,,Exploatarea minereurilor auro-argentifere din
perimetrul Certej, jud. Hunedoara”
Octombrie
2013
136
Nivelul carbunelui din rezervorul de
carbune incarcat permanent
Nivel prestabilit Masurare automata
Ingrosarea si pomparea
sterilului CIL
Densitatea ingrosatului permanent 1, 63 t/m3 Masurare automata
Grosimea patului din ingrosator permanent Nivel prestabilit Masurare automata
Debitul de floculant permanent 6,3 m3/h Masurare automata
Nivelul in rezervorul pentru suprascurgerea
ingrosatorului permanent
Nivel prestabilit Nivelul în rezervorul pentru
suprascurgerea îngroşătorului este
controlat mai jos de un nivel maxim
prin deschiderea vanei de control de
pe conducta spre Inco Detox şi peste
un nivel minim prin controlarea unei
vane de pe conducta de completare cu
apă recircuitată la iazul CIL.
Spalarea acida
Nivelul solutiei de HCl din tancul de
circulatie permanent
Nivel prestabilit Mentinerea unui nivel minim si
maxim
pH in tancul de neutralizare acid permanent 10,5 Masurare automata si reglare var
Nivelul solutiei in coloana de spalare permanent Nivel prestabilit Masurare automata
Debitul de acid la intrarea in coloana de
spalare acida permanent
46 m3/h Masurare automata
Debitul de apa bruta la spalarea acida permanent 46 m3/h Masurare automata
Circuitul de elutie
Temperatura in coloana de elutie permanent 130 oC Masurare automata
Presiunea in coloana de elutie permanent 2,5 bari Masurare automata
Nivelul de solutie din tancuri permanent Nivel prestabilit Masurare automata
Temperatura in ansamblul de incalzire permanent 140 oC Masurare automata
MEMORIU DE PREZENTARE
pentru Proiectul
,,Exploatarea minereurilor auro-argentifere din
perimetrul Certej, jud. Hunedoara”
Octombrie
2013
137
Regenerarea carbunelui Temperatura din cuptorul de regenerare permanent 750 oC Masurare automata
Electroextractia si topirea
Curentul la electroliza permanent optimizat in functie de
suprafata electrozilor
Masurare automata
Presiunea la filtrul de namol permanent 6-16 bari Masurare automata
DETOX I
pH, alimentarea si evacuarea din tanc,
CNWAD permanent
Masurare autormata a Ph, CN WAD,
aparat de prelevare probe intrare/ieș ire tanc
Debitul sulfatului de cupru Permanent Masurare automata
Debit metabisulfit de sodiu permanent Masurare automata
Debitul aerului la intrare permanent Masurare automata
Statia de epurare ape acide
Debit de intrare
Permanent
Masurare automata
Dozare floculant
Dozare var, pH, nivelul din tanc
Apa apa evacuata din statie Aparat de prelevarea probe Analiza in laboratorul propriu
DETOX II
Debit intrare
permanent
Masurare automata
La apa evacuata se masoara continuu cianura Ph
Debitul peroxid de oxigen
Debitul de floculant
CN Apa evacuata
Monitorizare Riscuri
Locul de monitorizare Descrierea măsurii de
monitorizare Frecvenţa Indicatori Observaţii
Iazul de decantare al
sterilelor de flotaţie
Controlul permanent al stării de
siguranţă a barajului prin
măsurători vizând parametrii de
siguranţă
zilnic Garda coronamentului şi lungimea plajelor Acesti parametrii trebuie sa aiba valori
inferioare celor stabilite prin regulamentul
de exploatare al barajului Nivelului apei în piezometre şi analiza
evoluţiei în timp
Bilanţul apei pe iaz pe baza măsurătorilor de
nivel al luciului de apă în iaz, debitul de apă
intrat în iaz şi debitul de apă limpezită evacuată
Se urmăreşte menţinerea permanentă a
echilibrului între cantitatile de apa intrate şi
cele ieşite din iaz
Măsurători meteo permanente (precipitaţii, strat
de zăpadă, etc)
In cazul depăşirii nivelului de precipitatii
şi/sau topirea zăpezii stabilit prin
MEMORIU DE PREZENTARE
pentru Proiectul
,,Exploatarea minereurilor auro-argentifere din
perimetrul Certej, jud. Hunedoara”
Octombrie
2013
138
regulamentul de exploatare al barajului,
se aplică măsurile de intervenţie necesare
Iazul de decantare al
sterilelor de cianuraţie
Controlul permanent al stării de
siguranţă a barajului prin
măsurători vizând parametrii de
siguranţă
zilnic Garda coronamentului şi lungimea plajelor Acesti parametrii trebuie sa aiba valori
inferioare celor stabilite prin regulamentul
de exploatare al barajului Nivelului apei în piezometre şi analiza
evoluţiei în timp
Bilanţul apei pe iaz pe baza măsurătorilor de
nivel al luciului de apă în iaz, debitul de apă
intrat în iaz şi debitul de apă limpezită evacuată
Se urmăreşte menţinerea permanentă a
echilibrului între cantitatile de apa intrate şi
cele ieşite din iaz
Măsurători meteo permanente (precipitaţii, strat
de zăpadă, etc)
In cazul depăşirii nivelului de precipitatii
şi/sau topirea zăpezii stabilit prin
regulamentul de exploatare al barajului,
se aplică măsurile de intervenţie necesare
Uzina de procesare Controlul permanent al
emisiilor accidentale în
atmosferă
Permanent si
continuu
Senzori automaţi pentru detectarea prezenţei
acidului cianhidric în aerul atmosferic
Se declanşează alarma acustică la depăşirea
concentraţiilor de HCN peste limitele maxim
admisa pentru continutul de acid cianhidric
la locurile de munca este de 1 mg/mc
(expuneri de max 15 min) conform Normelor
departamentale de protectia muncii 2002
Haldele de sterile Nord şi
Sud
Controlul stabilităţii haldelor
zilnic Control vizual
Se observă dacă apar crăpaturi, eroziuni,
ravene, alunecări a frontului de lucru,
geometria treptelor şi bermelor , starea
canalelor perimetrale
trimestrial Măsurători topografice (se vor instala reperi
topometrici în terenul natural şi pe taluzele şi
platforma haldelor)
Urmărirea evoluţiei în timp a variaţiei
nivelului terenului de bază şi a modificării
profilelor treptelor de haldă
saptamanal Măsurători a nivelului apei în piezometre Analiza evoluţiei în timp
Conductele de hidrotransport Controlul integrităţii fiecărei
conducte
zilnic Control vizual
Se observă dacă apar fisuri, umeziri,
deformări, etc.
Permanent şi
continuu
Control automat al presiunii şi debitelor la cele
două capete a fiecărei conducte
Orice variaţie anormala a diferentei de
presiune sau debit indica formarea unui dop
sau a unei spărturi pe traseu
Intreg amplasamentul Identificarea, raportarea şi
documentarea incidentelor
De câte ori este
nevoie
Cauzele şi consecintele incidentelor Se urmăreşte dacă un anumit tip de incident
apare în mod repetat, precum şi eficienţa
măsurilor corective aplicate
MEMORIU DE PREZENTARE
pentru Proiectul
,,Exploatarea minereurilor auro-argentifere din
perimetrul Certej, jud. Hunedoara”
Octombrie
2013
139
III FAZA DE ÎNCHIDERE
Program de monitorizare a calităţii apelor în faza de închidere
Sursa Locul de prelevare Frecvenţa Indicatori de calitate Observaţii
Ape acide din Carieră
Ape acide Halda Nord
Ape acide Halda Sud
Influent Staţie de epurare ape acide
W1
Pemanent - Debit, pH Staţia de epurare are sistem
de urmărire permanenta a pH-
ului si a debitului de intrare si
dozarea floculantului Lunar
Debit
- pH, CBO5, CCOCr Fe, Cu, Pb, Zn,
Mn, sulfaţi, reziduu fix
Efluent Staţie de neutralizare ape
acide W2
Permanent - Debit, pH Calitatea efluentului nu
trebuie sa se înrăutăţească
Lunar
Anual
- Debit
- pH, CCOCr, CBO5, Ca, Fe, Cu, Pb,
Zn, Mn, sulfaţi, reziduu fix, suspensii,
alcalinitate
Thiobacillus Ferrooxidans -
Thiobacillus Thiooxidans
Apa de suprafaţa ș i
sedimente
W7 (Valea Hondol), W8(valea
Hondolului), W9 (pârâul Grozii),
W10 (paraul Baiaga) W11 (pârâul
Coranzii), W12 (pârâul Măcriș ),W13
(amonte iaz de decantare sterile de
cianuraţie) W14 (pârâul Borzei)
Trimestrial/semestrial
- pH, CCOCr, reziduu filtrabil uscat la
105 grd. C, azotaţi, azotiţi, cloruri,
sulfaţi, Fe, Cd, Cr, Ca, Cu, Pb, Ni, Zn,
Mg,Mn.
Ord.MMG A 161/2006 –
Urmărirea calitatea apei Văii
Hondol – calitatea apei
trebuie să se îmbunătăţească.
Ape menajere
Efluent Staţie de epurare ape
menajere
W15
zilnic
- Debit
- pH, CCOCr, CBO5, substanţe
extractibile, detergenti, sulfaţi, azotaţi,
cloruri, suspensii
Staţia rămâne în funcţiune
până la terminarea lucrărilor
de ecologizare
Apa limpezită evacuată din
Iazul de decantare sterile
flotaţie
Influent Staţie de epurare W3
Permanent - Debit, pH
Staţia de epurare are sistem
de urmărire permanenta a pH,
debitului ș i floculantului
Lunar
Debit
- pH, CCOCr , Fe, Cu, Pb, Zn, Mn,
sulfaţi, reziduu fix
MEMORIU DE PREZENTARE
pentru Proiectul
,,Exploatarea minereurilor auro-argentifere din
perimetrul Certej, jud. Hunedoara”
Octombrie
2013
140
Efluent Staţie de epurare W4
Permanent - Debit
- pH
Staţia de epurare are sistem
de urmărire permanenta a pH-
ului ș i debitului
Lunar
Debit
- pH CCOCr, Ca, Fe, Cu, Pb, Zn, Mn,
sulfaţi, reziduu fix, suspensii,
alcalinitate
Apa limpezita de pe iazul
sterile de cianuraţie
colectata si epurata in
DETOX II
Influent staţie de epurare W4
Zilnic in perioada de funcţionare
- Debit
- pH,
cianura
Staţia de epurare are sistem
de urmărire permanenta a pH-
ului si a debitului de intrare
precum si a ionului cian , a
sulfatului de cupru si apei
oxigenate
Efluent staţie de epurare W5
- Debit
- pH, CCOCr, Ca, Fe, Cu, Pb, Zn,
Mn, sulfaţi, reziduu fix, suspensii,
cianură totală
Staţia are in dotare aparat de
prelevare probe automat
pentru analiza cianurii .
Apa din foraje
hidrogeologice
PS1, PS2, PS3, PS4, PS5(aval de
iazuri), PS6 (iaz de decantare
sterile de cianuraţie) trimestrial
pH, conductivitate, sulfaţi, amoniu,
azotaţi, cianuri totale (PS6), Pb, Cu,
Fe total, Mn, Ni, Zn, As
Fh1
Fh2, Fh3, Fh4 la iazul de decantare
sterile de cianuraţie
pH, conductivitate, sulfaţi, amoniu,
azotaţi, cianuri totale (PS6), Pb, Cu,
Fe total, Mn, Ni, Zn, As
Monitorizarea
permanenta a
calitatii apei paraului
Hondol
Statie automata amplasata imediat
aval dupa confluenta cu valea Baiegii Permanent
Se determina automat pH-ul,
conductibilitatea si continutul de
cianuri
MEMORIU DE PREZENTARE
pentru Proiectul
,,Exploatarea minereurilor auro-argentifere din
perimetrul Certej, jud. Hunedoara”
Octombrie
2013
141
Program de monitorizare a calităţii aerului în faza de închidere
Suprafaţa adiacentă iazurilor
de decantare
Staţie meteo permanent
Direcţia vântului viteza vântului, temperatura,
presiunea atmosferei, cantitatea de precipitaţii,
radiaţia solară
A8,A9,A10,A11 lunar
Particule totale în suspensie, PM10, NOx, CO,
Din PM10 se vor analiza As, Pb, Cd, Ni
Legea 104/2011
STAS 12574 -87
Trebuie menţionat că în
legislaţia românească ș i în
cea europeană nu există
valori limită pentru HCN
Suprafaţa adiacenta haldelor
ș i carierei A1,A2,A3,A4,A7 lunar
Particule totale în suspensie, PM10.
Din PM10 se vor analiza As, Pb, Cd, Ni
Se vor face măsurători
periodice a imisiilor la limita
zonelor rezidentiale cele mai
apropiate (Hondol,Bocsa Mica
si Bocsa Mare)
A5 (halda de sol), A6, A12
lunar
Particule totale în suspensie, PM10.
Din PM10 se vor analiza As, Pb, Cd, Ni
Program de monitorizare a solului faza de închidere
sursa Puncte de monitorizare Frecvenţa Indicatori Observaţii
Suprafaţa iazurilor S5,S6
semestrial
pH, humus, substanţă uscată, Fe tot sulfaţi,
Cr tot, Zn, Ni, Cu, Pb, Mn, As, Cd
Rezultatele obţinute la analiza
solurilor vor fi comparate cu valorile
de referinta pentru
elemente chimice din sol, specificate
in Tabelul nr. 1. al Anexei Ordinului
756/1997 – privind evaluarea
poluarii mediului.
Suprafaţa adiacenta haldelor S1,S2
Suprafaţa adiacenta carierei S3,S4
Amplasamentul platformelor S7
MEMORIU DE PREZENTARE
pentru Proiectul
,,Exploatarea minereurilor auro-argentifere din
perimetrul Certej, jud. Hunedoara”
Octombrie
2013
142
Program de monitorizare a zgomotului ș i vibraţiilor
Sursa Locul prelevării Frecvenţa Locaţia Norme legale în vigoare
Suprafaţa adiacenta iazurilor
Suprafaţa adiacenta haldelor ș i
Carierei ș i a platformelor
PZ1, PZ2, PZ3
la limita zonei industriale spre zona de
locuit(zgomot si vibratii)
Vibratiile se vor monitoriza in cel putin
3 puncte si in zona iazurilor de decantare
sterile
Lunar Măsurători la limita zonelor de locuit
respectiv limita amplasamentului
STAS 10009/88
lunar
Monitorizarea stabilităţii instalatiilor de deș euri Sursa Monitorizare Parametru Frecvenţa
Observaţii
Barajele iazurilor de
decantare sterile ș i
suprafaţa iazurilor
P1-P12 –iaz flotatie P13-P18 iaz
de decantare sterile de cianuraţie
Stabilitate fizică
semestrial
- coloane inclinometrice - se montează în corpul barajului, pe măsura
înălţării acestuia. Precizia măsurătorilor este de 0,2-0,3 mm/mp pentru
deformaţiile orizontale şi +2-5 mm pentru deformaţiile verticale
(tasări)
R1-10 –TMF R27-28 inchidere
laterala, R11-16 iaz CIL semestrial
- borne topografice - realizarea unei reţele de borne topografice -
pentru urmărire topografică a tasărilor si deplasărilor suprafeţei
platformei iazului şi a barajelor;
- se vor instala borne în terenul natural – borne martor, amplasate pe
versanţi şi borne amplasate pe iazurile de decantare, pe mai multe
aliniamente
- determinarea se va face cu Statie topografica cu GPS
Urmărire vizuală
permanent
Se face urmarind erozoiune, ravene, starea canalelor de gardă, apa
exfiltrată, sufozii, revegetare
Inspecţii excepţionale după evenimente extreme: cutremur, viituri,
uragane, inundaţii, alunecări teren, avalanș e
Inspecţie anuală planificate
anual Se va face de către echipe de specialiș ti
Staţia meteo
Parametri
meteorologici permanent
MEMORIU DE PREZENTARE
pentru Proiectul
,,Exploatarea minereurilor auro-argentifere din
perimetrul Certej, jud. Hunedoara”
Octombrie
2013
143
Haldele de roci sterile
borne topografice R17-22 –
halda Nord; R23-26 halda Sud
semestrial
- realizarea unei reţele de borne topografice - pentru urmărire
topografică a tasărilor si deplasărilor suprafeţei platformei iazului şi a
barajelor;
- se vor borne instala în terenul natural – borne martor, amplasate pe
versanţi şi borne amplasate pe iazurile de decantare, pe mai multe
aliniamente
- determinarea se va face cu Statie topografica cu GPS
Urmărire vizuală
permanent Se face urmarind erozoiune, ravene, starea canalelor de gardă, canale
de dren, apă exfiltrată zid sprijin, revegetare
Inspecţie anuală planificate anual Se va face de către echipe de specialiș ti
Instalaţii deș euri
Foraje apă subterană, calitate apă
exfuiltraţii, calitate ape staţii
epurare
Stabilitate chimică
permanent
Starea florei ș i faunei după
revegetarea instalaţiilor de
deș euri
Stabilitate biologică
semestrial
Program de monitorizare a lucrărilor de revegetare faza de închidere
Descrierea măsurii de monitorizare Monitorizare Perioada de monitorizare Măsuri de remediere/rezultate monitorizare
Delimitarea spatiala a
suprafetelor de teren
rămase de ecologizat si redarea acestora în
folosinta forestiera, agricola, etc. dupa
închiderea obiectivelor miniere (iazuri de
decantare, halde de
roci sterile, uzina de preparare)
Masuratori topografice pentru
determinarea suprafetelor de
teren rămase de reabilitat si ecologizat
Periodic, pana la
Finalizarea lucrarilor de ănchidere
ș i revegetare
- Identificarea strictă şi pichetarea tuturor zonelor ce
trebuie ecologizate prin lucrări de împădurire,
conform proiectului tehnic de închidere.
- verificarea amplasamentelor revegetate
Urmarirea evolutiei vegetatiei pe
suprafetele insamantate sau instalate cu
vegetatie forestiera
Observatii privind evolutia vegetatiei,
modificari vizuale a
starii suprafetelor, etc
Semestrial, dupa
Finalizarea lucrarilor de revegetare
până la maturizarea plantaţiilor
- Identificarea tuturor plantelor şi copaiaz de
decantare sterile de cianuraţieor uscaţi şi înlocuirea
acestora cu alţi puieţi.
MEMORIU DE PREZENTARE
pentru Proiectul
,,Exploatarea minereurilor auro-argentifere din
perimetrul Certej, jud. Hunedoara”
Octombrie
2013
144
Monitorizarea deș eurilor faza de închidere
Sursa Descrierea măsurii de monitorizare Perioada de
monitorizare
Indicatori Observaţii
Amplasamentul pe care se
execută lucrările lucrări de
dezmembreare, reabilitare ș i
ecologizare
Evidenţa gestiunii deș eurilor neminiere
(deș euri menajere, uleiuri uzate, metalice
, deș euri din demolări etc.)
lunar
Cantităţi colectate, eliminate ș i/sau
valorificate
Raportare Conform legislatiei in vigoare
Evidenţa gestiunii deș eurilor minere: sol
din haldele de sol vegetal zilnic
Cantităţi folosite la ecologizare
Nota:punctele de monitorizare indicate in tabele sunt figurate pe plansele de monitorizare aferente documentatiei care sta la baza emiterii acordului de
mediu.
MEMORIU DE PREZENTARE
pentru Proiectul
,,Exploatarea minereurilor auro-argentifere din
perimetrul Certej, jud. Hunedoara”
Octombrie
2013
145
MONITORIZAREA BIODIVERSITĂŢII
PROTOCOL 1- MONITORIZAREA HABITATELOR
Indicator: Suprafaţa habitatelor. Starea de conservare a habitatelor.
Justificare: Habitatele vor suferi modificări ale suprafeţei ș i stării de conservare datorită
impactului produs de proiect. Impactul se va manifesta atât pe suprafaţa amprentei proiectului
cât si în imediata vecinătate.
Prin acest protocol vor fi monitorizate ș i habitatele speciilor pentru care a fost desemnat situl
natura 2000 Munţii Metaliferi. .
Atribute: Suprafaţa habitatelor. Starea de conservare.
Protocoalele de prelevare a probelor
Numărul zonelor de monitorizare - O zonă tampon în jurul amprentei proiectului.
Distribuţia ș i selecţia zonelor de monitorizare - O zona tampon în jurul amprentei
proiectului.
Mărimea zonelor monitorizate - Zona tampon va avea o lăţime de 3 km.
Localizarea/marcarea zonei de monitorizare - Zona selectată va fi cartografiată, va fi
marcată pe ortofotoplanuri coordonatele St 70 vor fi prezentate sub formă tabelară.
Zona nu va fi marcată în teren pentru a nu interfera cu marcaje ale autorităţilor silvice.
Colectarea datelor
Informaţii detaliate asupra datelor colectate ș i a metodelor
Aerofotograme cu zona care urmează să fie monitorizată vor fi achiziţionate ș i analizate.
Toate habitatele la care se vor constata modificări vor fi analizate în teren.
Vor fi realizate hărţi de dinamică a habitatelor, hărţile din ani diferiţi vor fi comparate. Orice
diferenţă între hărţile vechi ș i noi o să fie inspectate în teren, suprafeţele afectate vor fi
măsurate iar diferenţele în valoarea de conservare vor fi descrise alături de cauzele
producerii acestor modificări.
Format de culegere a datelor
Mecanisme de asigurare a calităţii şi standardizare -Personalul care este implicat în
monitorizare trebuie să demonstreze capacităţi în citirea hărţilor ș i fotogramelor, în folosirea
GPS-ului ș i în identificarea habitatelor naturale din România.
Frecvenţa şi programarea acţiunilor de monitorizare - Prima analiză se va realiza în anul
1. Analizele se vor repeta la fiecare 3 ani.
Protocoale de management şi analiză a datelor
Stocarea datelor şi managementul informaţiilor
Fotografiile aeriene ș i harţile rezultate din analiza acestora vor fi păstrate în format
electronic ș i printate.
Analizele vor fi păstrate în format electronic ș i printat.
Procedeele de analiză a datelor Comparaţia simplă a hărţilor. Comparaţia descrierilor
privind starea de conservare a habitatelor.
Formatul de raportare şi procesul de comunicare a rezultatelor
Rapoartele vor fi scurte, cu concluzii marcate de “bullet points”, grafice. Rapoartele vor fi
predate departamentului de mediu al companiei cu recomandarea trimiterii către agenţia de
mediu.
MEMORIU DE PREZENTARE
pentru Proiectul
,,Exploatarea minereurilor auro-argentifere din
perimetrul Certej, jud. Hunedoara”
Octombrie
2013
146
PROTOCOL -2 MONITORIZAREA BIODIVERSITĂŢII
Indicator: Populaţiile plantelor din zona de impact ș i vecinătate. Asociaţiile vegetale din
zona de impact ș i vecinătate.
Justificare: Speciile de orhidee sunt specii care apar în unele liste roș ii publicate în
România.
Atribute: Abundenţa relativă
Protocoalele de prelevare a probelor
Numărul zonelor de monitorizare 15 transecte cu pieţe de probă.
Distribuţia şi selecţia transectelor/ pieţelor de monitorizare
Transectele vor fi distribuite în jurul amprentei proiectului ș i în interiorul acestuia în aș a fel
încât să acopere habitatele plantelor ţintă.
Mărimea transectelor Transectele vor avea o lungime de 30 metri.
Localizarea/marcarea transectelor
Transectele vor fi marcate pe harţi.
Coordonatele Stereo 70 de start ș i finish vor fi înregistrate sub formă tabelară. Punctele de
start si finish vor fi marcate în teren cu ajutorul unor ţăruș i. Centrul pieţelor de probă vor fi
marcate pe hărţi ș i în teren. Se va realiza o descriere amănunţită a transectelor.
Frecvenţa ș i programarea acţiunilor de monitorizare
Analiza de teren va fi realizată anual în mai-iunie.
În fiecare an vor fi alocate 7 zile de teren ș i cel puţin 7 zile de analiză a datelor.
Protocoale de management ș i analiză a apelor
Stocarea datelor ș i managementul informaţiilor
Datele vor fi colectate în două seturi fotocopiate la sediile Deva Gold ș i la Consultant.
Informaţia va fi imortată în fiș iere Excel de către consultanţi. Vor fi realizate doua seturi de
date depozitate în computerele companiei ș i consultantului.
Procedeele de analiză a datelor ș i detalii privind metodele statistice utilizate.
Acoperirea va fi estimată pentru fiecare transect. Fiecare transect va fi considerat ca fiind un
eș antion separat. Difrenţele anuale din acelaș i set de transecte pot fi identificate prin
calculul diferenţelor în acoperire. Când modificările sunt aparente abundenţa speciilor poate fi
comparată anual utilizînd diferite teste statistice (ex. T test) iar tendinţa va fi verificată de-a
lungul timpului utilizând regresia progresivă.
Formatul de raportare
Raportarea va fi anuală prin note scurte, explicite cu grafice ș i recomandări.
PROTOCOL 3 – MONITORIZAREA MACROZOOBENTOSULUI
Indicator: macrozoobentosul
Justificare: Calitatea pâraielor din zona de impact a proiectului este semnificativ afectată
negativ de impactul istoric al vechilor exploatări miniere de subteran ș i suprafaţă.
Începând de la confluenţa pârâului Măcriș cu pârâul Coranda ș i până la confluenţa râului
Certej cu Mureș ul se constată fenomenul de pustiire biolgică produs de impactul
exploatărilor miniere ș i a poluării cu ape fecaloid menajere produse de comunităţile care
locuiesc în localităţi care nu sunt prevăzute cu sistem de canalizare.
Macrozoobentosul este cel mai bun ș i uș or de studiat indicator privind calitatea apei unui
sistem lotic.
MEMORIU DE PREZENTARE
pentru Proiectul
,,Exploatarea minereurilor auro-argentifere din
perimetrul Certej, jud. Hunedoara”
Octombrie
2013
147
Atribute: compoziţia de specii, densitatea, abundenţa, indicii biologici.
Numărul staţiilor de colectare Vor fi folosite un număr de minim 10 staţii de colectare a
macrozoobentosului.
Distribuţia staţiilor de colectare
Staţiile vor fi dispuse la distanţe egale de aproximativ 1,5 km. Prima va fi dispusă aval de cel
de-al doilea iaz de decantare de pe Valea Măcriș , ultima staţie fiind dispusă în zona de
vărsare a Certejului în Mureș .
Suprafaţa de monitorizat: Cel puţin 0,09 m2/staţie, reprezentând suprafaţa surberului.
Localizarea ș i marcarea staţiilor de colectare
Coordonatele GPS ale fiecărui punct vor fi stocate într-o bază de date.
Staţiile vor fi marcate pe hărţi ș i pe teren prin marcaje vizibile.
Descrierile fiecărei staţii vor fi colectate într-o bază de date dedicată.
Frecvenţa ș i programul de monitorizare.
Datele vor fi colectate de cel puţin 4 ori pe an (după topirea gheţii, vara, toamna ș i înainte
de primul îngheţ). Daca vor apărea factori externi (poluare severă, punere în funcţiune a
staţiilor de epurare ș i detoxifiere a apelor etc) se vor realiza sesiuni de colectare ș i analiză
suplimentare.
Managementul ș i analiza datelor
Stocarea datelor ș i managementul informaţiei
Toate datele primare sunt în proprietatea comună a Deva Gold SA si a Consultantului.
Datele în format electronic vor fi copiate pe computere sau harduri externe pentru back up
ș i vor fi tipărite ș i păstrate ș i în acest format.
Proceduri de analiza a datelor
Vor fi calculate densitatile, abundentele ș i frecvenţele utilizând metode statistice clasice.
Vor fi calculaţi indicii de calitate a apelor după metodele clasice.
Raportare ș i comunicarea rezultatelor
Rapoartele către departamentul de mediu al companiei vor fi simple ș i concise. Se va realiza
un raport larg la sfârș itul fiecărui an cu recomandarea predării acesteia către agenţia de
mediu desemnată verificării acestor rapoarte.
Orice variaţie semnificativă legată de calitatea apei (poluare severă, curăţarea apei) va fi
imediat raportata.
PROTOCOL 4 – MONITORIZAREA AMFIBIENILOR
Măsură/ Indicator: Specii de amfibieni, abundenţă relativă a fiecărei specii.
Justificare: Amfibienii sunt sensibili faţă de modificările habitatelor acvatice si terestre.
Acest grup este protejat la nivel european. Modificări ale mărimii populaţiei pot indica
deteriorări sau refaceri ale habitatului.
Atribute: compoziţia speciilor, abundenţa relativă
Protocoale de prelevare a probelor
Număr de terenuri/ puncte de monitorizare
În primul an de monitorizare se va marca mai întâi pe hartă suprafaţa bălţilor. Aceasta va
însemna cartografierea tuturor bălţilor permanente şi zonelor în care se pot forma bălţi semi-
permanente favorabile reproducerii amfibienilor. Aceste zone vor fi verificate în sezonul de
MEMORIU DE PREZENTARE
pentru Proiectul
,,Exploatarea minereurilor auro-argentifere din
perimetrul Certej, jud. Hunedoara”
Octombrie
2013
148
reproducţie pentru a identifica ce arii sunt utilizate curent de speciile de amfibieni. După
identificarea distribuţiei zonelor potenţiale cu amfibieni, se vor selecta un număr de până la 15
bălţi reprezentative ca bază pentru monitorizarea pe termen lung.
Distribuţia unităţilor de monitorizare
Pe baza studiului situaţiei de bază, cele mai reprezentative bălţi permanente şi
semipermanente. Vor fi incluse bălţi din diferite areale ale zonei.
Mărimea unităţilor de monitorizare:
Vor fi căutate toate bălţile reprezentative şi semi-permanente. Maxim 15 vor fi utilizate în
monitorizarea pe termen lung.
Locul/marcarea punctelor specifice
Se vor face înregistrări GPS şi pe hartă pentru fiecare baltă permanentă şi semipermanentă
care să ajute la relocalizare în anii următori. Se vor include instrucţiuni pentru a ajunge în
fiecare din aceste locuri.
Frecvenţa şi programarea acţiunilor de monitorizare repetată
De obicei populaţiile de amfibieni sunt cel mai bine evaluate în sezonul de împerechere şi
post împerechere. Recensământul se va repeta anual.
Protocoale de management şi analiză a datelor
Stocarea datelor şi managementul informaţiilor
Datele privind poziţia bălţilor cu amfibieni vor fi păstrate confidenţiale (în caz de risc de
apariţie a interesului colecţionarilor). Sistemul GIS va fi actualizat pentru a urmări
înregistrările trecute şi prezente ale distribuţiei amfibienilor. Locurile şi numărul de
exemplare vor fi introduse în computer. Înregistrările computerizate se vor fi stoca de rezervă
şi se vor păstra fişele de înregistrare originale.
Formatul de raportare şi procesul de comunicare a rezultatelor
Rapoartele vor fi scurte cu subpuncte şi grafice care să asigure adoptarea acţiunilor adecvate
de către conducerea departamentului de mediu a companiei.
PROTOCOL 5 – MONITORIZAREA PĂSĂRILOR DEPENDENTE DE PÂRAIE
Indicator: Codobatura de munte (Motaiaz de decantare sterile de cianuraţiela cinerea), mierla
de apă (Cinclus cinclus), Fluierar de munte (Actitis hypoleuca)
Justificare:
Resursele de hrană ale speciilor dependente de pâraie ș i râuri depind de calitatea apei şi
variaţiile de densitate a acestor specii pot fi puse în legătură cu acest parametru.
Proiectul poate afecta semnificativ calitatea apelor în caz de accident.
Investitorul si-a asumat colectarea ș i epurarea apelor acide de pe amplasament , apariţia unor
specii ș i creș terea densităţii speciilor deja prezente poate fi folosit drept criteriu pentru
atestarea creș terii calităţii apelor din râuri.
Atribute: Atributele măsurate privesc abundenţa relativă şi densităţile speciilor indicator pe
km.
Protocoale de prelevare a probelor
Număr de terenuri/ puncte de monitorizare Cinci transecte
MEMORIU DE PREZENTARE
pentru Proiectul
,,Exploatarea minereurilor auro-argentifere din
perimetrul Certej, jud. Hunedoara”
Octombrie
2013
149
Distribuţia şi selecţia terenurilor/ punctelor de monitorizare Transectele vor fi distribuite
uniform de la zona de vărsare a râului Certej până la cel de-al doilea iaz de decantare de pe
Valea Măcriș .
Mărimea terenurilor/ punctelor de monitorizare: Cinci transecte, de câte 1,5 km.
Locul/marcarea punctelor specifice
Transectele vor fi marcate pe o hartă. În fiecare an vor fi parcurse aceleaşi trasee fixe.
Descrierea traseelor şi a amplasării principalelor puncte de urmărire se va face în scris.
Ambele capete vor fi marcate pe teren ș i pe hărţi. .
Frecvenţa şi programarea acţiunilor de monitorizare repetată
În mod ideal, recensămintele se vor face de două ori pe an odată în aprilie - mijlocul lui mai şi
în prima parte a lunii iunie.
Transectele vor fi supravegheate cinci zile de biologii consultanţi ș i delegaţii Deva Gold.
Formatul de raportare şi procesul de comunicare a rezultatelor la conducere
Studiul râurilor va fi centralizat sumar în raportul anual privind mersul monitorizării transmis
directorului de mediu al companiei. Dacă nu vor fi constatate modificări semnificative, acest
lucru se va afirma ca atare. Orice probleme legate de acurateţea recensământului vor fi de
asemenea consemnate. Acolo unde vor fi înregistrate modificări semnificative, datele vor fi
prezentate pe subpuncte, sau sub formă grafică, după caz. Dacă din rezultate se constată o
semnificaţie statistică, datele statistice vor fi reproduse şi interpretate. Implicaţiile acestor
rezultate vor fi evidenţiate sub formă de subpuncte, ca şi acţiunile de management şu/sau
continuare a cercetărilor recomandate.
PROTOCOL 6 – MONITORIZAREA CIOCĂNITORILOR ÎN SPECIAL A CELOR
DE INTERES COMUNITAR
Indicator: Populaţiile de ciocănitori
Justificare: Toate speciile de ciocănitori înregistrate în zonă sunt clasificate ca protejate.
Ciocănitorile sunt afectate în mare parte în România prin pierdere de habitat în urma
defrişărilor. Unele specii oferă indicaţii privind modificările habitatelor de pădure sau crâng.
Prin Implementarea Acestui Protocol Se Vor Monitoriza Ș i Speciile De Ciocănitori Criteriu
Pentru Desemnarea Sitului Natura 2000 Munţii Metaliferi. (Dendrocopos Leucotos,
Dryocopus Martius, Dendrocopos Medius Ș i Picus Canus) de pe suprafaţa afectată din sit ș i
de pe celelalte suprafeţe afectate de proiect.
Atribute: Speciile de ciocănitori cuibăritoare. Atributele măsurate privesc abundenţa şi
densităţile relative.
Protocoale de prelevare a probelor
Număr de unităţi de monitorizare Vor fi definite zece transecte.
Distribuţia şi selecţia terenurilor/ punctelor de monitorizare
Traseele independente (fără legătură) (transecte) vor fi distribuite pe zonele şi habitatele cheie
din zona situată în pădurile din jurul zonelor miniere şi în celelalte păduri rămase pe
amplasamentul minier. În recensăminte vor fi incluse şi unele arii precum livezi, grădini şi
păşuni împădurite.
Mărimea unităţilor de monitorizare:
MEMORIU DE PREZENTARE
pentru Proiectul
,,Exploatarea minereurilor auro-argentifere din
perimetrul Certej, jud. Hunedoara”
Octombrie
2013
150
Transectele vor fi lineare. Transectele vor fi de circa 3km (abundenţa va fi estimată pe fiecare
km parcurs). Se vor stabili puncte fixe de numărătoare la fiecare 100 m. Păsările vor fi
observate pe distanţe de 25-50m faţă de punctele de observare din pădure şi de 50-100 m în
câmp deschis.
Locul/marcarea punctelor specifice
Traseele vor fi marcate pe o hartă. În fiecare an vor fi parcurse aceleaşi trasee fixe. Descrierea
traseelor şi a amplasării punctelor de urmărire se va face în scris.
Frecvenţa şi programarea acţiunilor de monitorizare repetată
Studiile se vor face între 10 martie şi 10 iunie. Recensămintele se vor repeta în fiecare lună
(martie-iunie) şi în fiecare an.
Formatul de raportare şi procesul de comunicare a rezultatelor
Recensământul ciocănitorilor va fi centralizat sumar în raportul anual privind mersul
monitorizării transmis directorului de mediu al Deva Gold. Dacă nu vor fi constatate
modificări semnificative, acest lucru se va afirma ca atare. Orice probleme legate de
acurateţea recensământului vor fi de asemenea consemnate. Acolo unde vor fi înregistrate
modificări semnificative, datele vor fi prezentate pe subpuncte, sau sub formă grafică, după
caz. Dacă din rezultate se constată o semnificaţie statistică, datele statistice vor fi reproduse şi
interpretate. Implicaţiile acestor rezultate vor fi evidenţiate sub formă de subpuncte, ca şi
acţiunile de management şi/sau continuare a
PROTOCOL 7 – MONITORIZAREA PASERIFORMELOR CUIBĂRITOARE
Indicator: Populaţiile de păsări cuibăritoare sunt uș or de monitorizat ș i reprezintă indicatori
foarte buni de estimare a calităţii habitatelor.
Unele specii de paseriforme cuibăritoare sunt specii criteriu pentru desemnarea sitului Natura
2000 Munţii Metaliferi. .
Justificare: Speciile de păsări cuibăritoare înregistrate în zonă sunt trecute în diferite anexe
ale legislaţiei de protecţie a naturii din Europa şi din România. Păsările sunt un indicator
excelent al modificărilor de habitat şi altor forme de impact.
Prin implementarea acestui protocol se vor monitoriza ș i speciile de paseriforme criteriu
pentru desemnarea sitului natura 2000 Munţii Metaliferi. (lullula arborea, ficedula albicollis,
lanius collurio) de pe suprafaţa afectată din sit ș i de pe celelalte suprafeţe afectate de proiect.
Atribute: Accent pe speciile cuibăritoare.
Atributele măsurate privesc abundenţa relativă, densităţile şi prezenţa/absenţa unor specii.
Protocoale de prelevare a probelor
Număr de unităţi de monitorizare Cel puţin ș apte transecte.
Distribuţia şi selecţia terenurilor/ punctelor de monitorizare
Se va utiliza o selecţie stratificată aleatorie care să cuprindă toate principalele tipuri de
habitate.
Mărimea terenurilor/ punctelor de monitorizare: Traseele vor fi lineare, de circa 3 km
lungime.
Locul/marcarea punctelor specifice
Traseele vor fi marcate pe o hartă. În fiecare an vor fi parcurse aceleaşi trasee fixe. Descrierea
traseelor şi a amplasării punctelor de urmărire se va face în scris. Punctele de început şi sfârşit
vor fi marcate pe teren cu prăjini de metal sau marcaje colorate pe copaci.
MEMORIU DE PREZENTARE
pentru Proiectul
,,Exploatarea minereurilor auro-argentifere din
perimetrul Certej, jud. Hunedoara”
Octombrie
2013
151
Frecvenţa şi programarea acţiunilor de monitorizare repetată
Este necesară o vizită la început (aprilie-mijlocul lui mai) şi la sfârşit (mijlocul lui mai-iunie)
pentru a se maximiza şansele de înregistrare a exemplarelor cuibăritoare locale şi a speciilor
migratoare care cuibăresc mai târziu.
Protocoale de management şi analiză a datelor
Stocarea datelor şi managementul informaţiilor
Va fi proiectată o bază de date privind speciile de păsări clocitoare. Consultantul va fi
responsabil de managementul datelor. Datele vor rămâne în proprietatea comună
consultant/companie. În plus, datele vor fi puse la dispoziţia bazelor de date naţionale cu
acordul proprietarilor datelor. Copii de rezervă ale datelor se vor păstra într-un alt sistem, la
sediile companiei ș i consultantului. Se vor păstra fişele de date originale.
Procedeele de analiză a datelor şi detalii privind metodele statistice utilizate
Se va utiliza programul Distance 5.0 pentru a determina densităţile populaţiilor de păsări
observate.
Formatul de raportare şi procesul de comunicare a rezultatelor la conducere
Recensământul păsărilor clocitoare va fi centralizat sumar în raportul anual privind mersul
monitorizării transmis directorului de mediu al Deva Gold. Dacă nu vor fi constatate
modificări semnificative, acest lucru se va afirma ca atare. Orice probleme legate de
acurateţea recensământului vor fi de asemenea consemnate. Acolo unde vor fi înregistrate
modificări semnificative, datele vor fi prezentate pe subpuncte, sau sub formă grafică, după
caz. Dacă din rezultate se constată o semnificaţie statistică, datele statistice vor fi reproduse şi
interpretate. Implicaţiile acestor rezultate vor fi evidenţiate sub formă de subpuncte, ca şi
acţiunile de management şu/sau continuare a cercetărilor recomandate. Scăderea populaţiilor
de răpitoare va fi de asemenea raportată direcţiilor silvice şi asociaţiilor de vânătoare.
PROTOCOL 8 – MONITORIZAREA PASĂRILOR RĂPITOARE DIURNE
Indicator: Populaţia de păsări răpitoare
Justificare: Mai multe dintre speciile de răpitoare înregistrate în zonă sunt clasificate ca rare.
Unele dintre speciile de pradă diurne sunt specii criteriu pentru desemnarea sitului Natura
2000 Munţii Metaliferi. .
Ca specii de pradă, răpitoarele oferă o indicaţie despre abundenţa animalelor pe care le
vânează în zonă, determinată de modificările de ecosistem.
Prin implementarea acestui protocol se vor monitoriza ș i speciile de păsări de pradă diurne
criteriu pentru desemnarea sitului natura 2000 Munţii Metaliferi. (aquila chrysaetos posibil
ș i alte specii în cazul în care vor fi observate) de pe suprafaţa afectată din sit ș i de pe
celelalte suprafeţe afectate de proiect.
Atribute: Accent pe speciile cuibăritoare.
Atributele măsurate privesc abundenţa relativă şi numărul de cuiburi la speciile de răpitoare.
Protocoale de prelevare a probelor
Număr de unităţi de monitorizare Vor fi amplasate 5 puncte de observaţie la limita
amprentei proiectului.
Distribuţia şi unităţilor de monitorizare În zonele cu cea mai mare vizibilitate asupra zonei
tampon ș i amprentei proiectului.
MEMORIU DE PREZENTARE
pentru Proiectul
,,Exploatarea minereurilor auro-argentifere din
perimetrul Certej, jud. Hunedoara”
Octombrie
2013
152
Mărimea unităţilor de monitorizare: Puncte de observaţii.
Locul/marcarea punctelor specifice Punctele vor fi marcate pe hartă. În fiecare an vor fi
folosite aceleaș i puncte fixe de observaţie. Descrierea punctelor de se va face în scris.
Frecvenţa şi programarea acţiunilor de monitorizare repetată
Studiile se vor face între 10 martie şi 10 iunie. Recensămintele se vor repeta în fiecare lună
(martie-iunie) şi în fiecare an.
Protocoale de management şi analiză a datelor
Stocarea datelor şi managementul informaţiilor
Se va realiza în Excel o bază de date cu observările de păsări răpitoare în care se va trece
„numărul total de exemplare pe punct” pe fiecare specie ţintă. Biologul consultant se va ocupa
de managementul. Datele vor rămâne în proprietatea comună consultant-companie. În plus,
datele vor fi puse la dispoziţia bazelor de date naţionale. Copii de rezervă ale datelor se vor
păstra într-un alt sistem, la sediul proprietarilor de date. Se vor păstra fişele de date originale.
Procedeele de analiză a datelor şi detalii privind metodele statistice utilizate
Variabilele „exemplare pe punct de observaţie” pentru fiecare specie vor fi completate pe toţi
anii de monitorizare. Se va ţine seama de „total răpitoare pe punct de observaţie”.
Datele vor fi introduse într-un program statistic de analiză a regresiei pe cel puţin patru ani de
date colectate. În plus, numărul mediu de exemplare pe punct/ an (pe toate transectele) se va
utiliza pentru reprezentarea grafică a datelor într-o formă uşor accesibilă. Un nivel de p<0,05
va fi considerat relaţie semnificativă în timp.
Formatul de raportare şi procesul de comunicare a rezultatelor la conducere
Recensământul păsărilor de pradă va fi centralizat sumar în raportul anual privind mersul
monitorizării transmis directorului de mediu al Deva Gold. Dacă nu vor fi constatate
modificări semnificative, acest lucru se va afirma ca atare. Orice probleme legate de
acurateţea recensământului vor fi de asemenea consemnate. Acolo unde vor fi înregistrate
modificări semnificative, datele vor fi prezentate pe subpuncte, sau sub formă grafică, după
caz. Dacă din rezultate se constată o semnificaţie statistică, datele statistice vor fi reproduse şi
interpretate. Implicaţiile acestor rezultate vor fi evidenţiate sub formă de subpuncte, ca şi
acţiunile de management şu/sau continuare a cercetărilor recomandate. Scăderea populaţiilor
de răpitoare va fi de asemenea raportată direcţiilor silvice şi asociaţiilor de vânătoare.
PROTOCOL 9 – MONITORIZAREA MAMIFERELOR PRIN METODA CITIRII
URMELOR ÎN TIMPUL IERNII
Măsură/ Indicator: mustelide, vulpe roşie, ungulate
Justificare: Unele specii sunt trecute pe listele speciale din România sau internaţionale, fiind
de importanţă naţională sau comunitară.
Atribute: Abundenţa relativă, teritoriu şi utilizarea habitatelor
Protocoale de prelevare a probelor
Număr de terenuri/ puncte de monitorizare: Vor fi alese 5 transecte în limitele
amplasamentului minier şi imediata vecinătate a acestuia.
Distribuţia şi selecţia terenurilor/ punctelor de monitorizare
Traseele (transectele) vor fi definite in principalele habitate. Poate fi necesar să se utilizeze
transecte flexibile, dar este de preferat să se poată merge pe aceleaşi poteci vizibile şi drumuri
MEMORIU DE PREZENTARE
pentru Proiectul
,,Exploatarea minereurilor auro-argentifere din
perimetrul Certej, jud. Hunedoara”
Octombrie
2013
153
principale în fiecare an. Transectele vor fi legate printr-un traseu care poate fi parcurs într-o zi
de lucru.
Mărimea transectelor de monitorizare:
Parcurgerea traseelor se va face în aproximativ o zi (cam 5 km pe zi). Punctul de începere şi
de încheiere a observării vor fi definite în funcţie de ariile cunoscute ca habitat pentru
carnivore. Fiecare transect va fi parcurs de trei ori iarna, la intervale de cel puţin o săptămână
şi după căderea zăpezii.
Locul/marcarea punctelor specifice
Traseele vor fi marcate pe o hartă. În fiecare an vor fi parcurse aceleaşi trasee fixe. Descrierea
traseelor şi a amplasării principalelor puncte de urmărire se va face în scris.
Frecvenţa şi programarea acţiunilor de monitorizare repetată
Studiul se va face în perioada de iarnă. Va trebui să se ţină seama de ritmurile de activitate
sezonieră ale diferitelor specii. Dacă stratul de zăpadă este adânc, ungulatele se concentrează
în zonele de hrănire, de obicei în văi. Deci, există aşa-numite "puncte de concentrare” de care
se poate ţine seama în recensământ. Studiul se va face anual în perioada de iarnă o dată/lună.
Toate transectele trebuie parcurse într-o singură zi pentru a evita complicaţii statistice.
Intervalul pentru continuarea recensămintelor trebuie să fie cât mai scurt posibil.
Ori de câte ori va fi posibil, aceste recensăminte vor fi repetate la aceeaşi dată în fiecare an,
dacă vremea o permite. Condiţiile meteorologice şi adâncimea stratului de zăpadă sunt
principalii factori ce influenţează data şi perioada programată.
Protocoale de management şi analiză a datelor
Stocarea datelor şi managementul informaţiilor
Răspunderea pentru stocarea şi analiza datelor revine biologului consultant. Datele reprezintă
proprietatea comuna consultant/companie. Zonele cu densitate mare sau redusă a
mamiferelor vor fi integrate într-un sistem GIS. Copii de rezervă ale datelor se vor păstra într-
un alt sistem. Se vor păstra fişele de date originale.
Procedeele de analiză a datelor şi detalii privind metodele statistice utilizate
Va fi proiectată în Excel o bază de date privind speciile de mamifere mari.
Datele din habitate similare pot fi grupate pe fiecare secţiune de transect pentru a compara
utilizarea pe tip de habitat. Trebuie reţinut că numărul scăzut de înregistrări de urme detectate
determină o distribuţie nenormală a datelor. Se recomandă ca în analiza tendinţelor să se
utilizeze procedee statistice non-parametrice (ex. testul Kurskal-Wallis de analiză a variaţiei
sau testul Dunn de comparare multiplă). Pentru a evita pseudo-repetarea temporală a datelor
de urmărire culese la diferite ninsori, se va utiliza în analiză valoarea medie a numărului de
urme observate pe fiecare transect în cursul recensământului de o lună.
Formatul de raportare şi procesul de comunicare a rezultatelor la conducere
Recensământul mamiferelor va fi centralizat sumar în raportul anual privind mersul
monitorizării transmis directorului de mediu al Deva Gold. Dacă nu vor fi constatate
modificări semnificative, acest lucru se va afirma ca atare. Orice probleme legate de
acurateţea recensământului vor fi de asemenea consemnate. Acolo unde vor fi înregistrate
modificări semnificative, datele vor fi prezentate pe subpuncte, sau sub formă grafică, după
caz. Dacă din rezultate se constată o semnificaţie statistică, datele statistice vor fi reproduse şi
MEMORIU DE PREZENTARE
pentru Proiectul
,,Exploatarea minereurilor auro-argentifere din
perimetrul Certej, jud. Hunedoara”
Octombrie
2013
154
interpretate. Implicaţiile acestor rezultate vor fi evidenţiate sub formă de subpuncte, ca şi
acţiunile de management şi/sau continuare a cercetărilor recomandate.
PROTOCOL 10 – MONITORIZAREA LILIEIAZ DE DECANTARE STERILE DE
CIANURAŢIEOR ÎN TERITORIILE DE HRĂNIRE
Măsură/ Indicator: Specii de lilieci
Justificare: Liliecii sunt sensibili la schimbările de habitat şi locuri de odihnă şi unele specii
de interes pentru conservare au fost observaţi în zona proiectului.
Atribute: Numărul speciilor de lilieci, activitatea generală.
Protocoale de prelevare a probelor
Număr de transectelor de monitorizare Vor fi desemnate în zonă cel puţin 7 transecte.
Transectele vor fi monitorizate de cel puţin de patru ori pe an.
Distribuţia şi selecţia terenurilor/ punctelor de monitorizare
Vor fi trasate transecte lungi de cel puţin patru km pe cărările apropiate de zona centrală a
proiectului minier şi în împrejurările sale. Transectele vor trebui să acopere toate habitatele
importante.
Mărimea transectelor de monitorizare: Transectele trebuie să fie de cel puţin patru km. Ele
vor trebui să fie de lungime egală. Această lungime trebuie înregistrată.
Locul/marcarea transectelor
Traseul transectelor se va marca pe hartă şi se vor marca pe teren punctele exacte de început şi
sfârşit al transectului cu prăjini de metal şi GPS pentru descrierea completă.
Frecvenţa şi programarea acţiunilor de monitorizare repetată
Se vor parcurge cele ș apte transecte o dată primăvara (aprilie-mai), de două ori vara (iunie şi
august) şi o dată la începutul toamnei (octombrie).
Va fi alocată câte o noapte pentru fiecare transect în fiecare etapă de teren, ș apte nopţi/etapă
însumând 28 de nopţi/an pentru fiecare specialist implicat.
Protocoale de management şi analiză a datelor
Stocarea datelor şi managementul informaţiilor
Numărul total de treceri pe lungimea transectului şi lista speciilor identificate vor fi
computerizate pe un tabel desfăşurător. Acesta va fi păstrat separat în copie de rezervă şi se
vor păstra şi fişele de date originale.
Procedeele de analiză a datelor şi detalii privind metodele statistice utilizate
Nivelul de activitate pe fiecare interval de 20 de minute parcurse pe transect vor fi mediate pe
fiecare porţiune a fiecărui transect şi aceste numere pot fi apoi comparate cu tipul dominant de
habitat în porţiunea respectivă de transect. Activitatea totală a lilieiaz de decantare sterile de
cianuraţieor pe fiecare transect se va media anual, ceea ce va permite compararea
modificărilor de activitate de la un an la altul (grafic în funcţie de timp). Numărul de specii
detectate în timpul recensămintelor va fi înregistrat pentru fiecare an. Dacă o specie nu este
înregistrată patru ani la rând, se vor face recensăminte suplimentare pentru a verifica dacă a
scăzut bogăţia speciilor de lilieci din zonă.
Formatul de raportare şi procesul de comunicare a rezultatelor la conducere
Dacă apar modificări semnificative ale activităţii lilieiaz de decantare sterile de cianuraţieor
pe o perioadă de ani, acest lucru va fi raportat directorului de mediu al Deva Gold împreună
cu o explicaţie a implicaţiilor posibile ale acestei constatări.
MEMORIU DE PREZENTARE
pentru Proiectul
,,Exploatarea minereurilor auro-argentifere din
perimetrul Certej, jud. Hunedoara”
Octombrie
2013
155
PROTOCOL 11 –MONITORIZAREA POPULAŢIILOR DE MISTREŢI Ș I
CERVIDE DIN ZONA POTENŢIAL IMPACTATĂ
Indicator: Populaţia de mistreţi (Sus scrofa) ș i cervide (căprior Capreolus capreolus ș i cerb
Cervus elaphus)
Justificare: Mistreţii (Sus scrofa), căpriorul Capreolus capreolus ș i cerbul Cervus elaphus
sunt specii de interes cinegetic importantă pentru zonă.
Atribute: Atributele măsurate privesc abundenţa relativă a adulţilor şi proporţia de
exemplare tinere din populaţia respectivă
Protocoale de prelevare a probelor
Număr de transecte de monitorizare - 7 transecte lungi de parcurs în fiecare (din cele patru)
arii în care se cunosc populaţii rezonabile de mistreţi.
Distribuţia şi selecţia terenurilor/ punctelor de monitorizare
Traseele (transectele) vor fi stabilite de-a lungul zonelor cu mistreţi şi cervide ș i se va
înregistra efortul pentru fiecare transect (distanţa parcursă şi durata). Poate fi necesar să se
utilizeze transecte flexibile (se poate merge pe poteci laterale în explorarea habitatelor cu
mistreţi ș i cervide) dar este de preferat să se poată merge pe aceleaşi poteci şi drumuri
principale în fiecare an.
Mărimea transectelor de monitorizare:
Traseele vor avea o lungime de aproximativ 7 km ș i se pot parcurge într-o zi. Punctul de
începere şi de încheiere a observării vor fi definite în funcţie de ariile cunoscute ca habitat
pentru mistreţi ș i cervide.
Locul/marcarea punctelor specifice
Transectele vor fi marcate pe o hartă. În fiecare an vor fi parcurse aceleaşi trasee fixe.
Descrierea traseelor şi a amplasării principalelor puncte de urmărire se va face în scris.
Frecvenţa şi programarea acţiunilor de monitorizare repetată
Recensămintele se vor face în lunile de vară (iunie-august) şi în timpul iernii (decembrie-
ianuarie). Ori de câte ori va fi posibil, recensămintele vor fi distribuite pe o perioadă de 14
zile. Recensămintele se vor face anual (de două ori, o dată iarna, o dată vara în fiecare an).
Protocoale de management şi analiză a datelor
Stocarea datelor şi managementul informaţiilor
Se va realiza în Excel o bază de date cu mistreţi ș i cervide în care se va trece „numărul total
de exemplare pe unitate de efort (timp sau distanţă)” pe fiecare transect parcurs în fiecare zi a
recensământului. În plus, se va evalua anual proporţia de tineret din totalul populaţiei .
Consultantul se va ocupa de managementul datelor, dar zonele cu densitate mare de mistreţi
ș i cervide vor fi integrate în sistemul GIS. Datele vor rămâne în proprietatea comuna a
consultantului si companiei, dar vor fi puse la dispoziţia programelor naţionale de
monitorizare şi comunităţii ştiinţifice la decizia biologilor consultanţi. Copii de rezervă ale
datelor se vor păstra într-un alt sistem. Se vor păstra fişele de date originale.
Procedeele de analiză a datelor şi detalii privind metodele statistice utilizate
Variabilele „exemplare pe unitate de efort de căutare” vor fi completate pe toţi anii de
monitorizare (fiecare traseu parcurs anual fiind considerat variabilă separată, prin urmare
trebuie să se ţină seama de locurile în care au fost parcurse transectele). În plus, se va analiza
„proporţia de exemplare tinere din populaţie” în toate ariile studiate pe fiecare an şi vor fi
MEMORIU DE PREZENTARE
pentru Proiectul
,,Exploatarea minereurilor auro-argentifere din
perimetrul Certej, jud. Hunedoara”
Octombrie
2013
156
trasate curbele de variaţie în timp. Precizia datelor se poate îmbunătăţi prin delinearea
distanţei la care sunt observaţi mistreţi (de ex. la 250 m). Acesta va ajuta şi la estimarea
densităţilor în ariile respective. Numărul mediu de exemplare pe unitate de efort pe an (pe
toate transectele) se va utiliza pentru reprezentarea grafică a datelor într-o formă uşor
accesibilă. În plus, datele vor fi introduse într-un program statistic de analiză a regresiei pe cel
puţin patru ani de date colectate (dacă datele vor arăta că este necesar). Un nivel de p<0,05 va
fi considerat relaţie semnificativă în timp.
Formatul de raportare şi procesul de comunicare a rezultatelor la conducere
Recensământul mistreţilor ș i cervidelor va fi centralizat sumar în raportul anual privind
mersul monitorizării transmis departamentului de mediu al companiei. Dacă nu vor fi
constatate modificări semnificative, acest lucru se va afirma ca atare. Orice probleme legate
de acurateţea recensământului vor fi de asemenea consemnate. Acolo unde vor fi înregistrate
modificări semnificative, datele vor fi prezentate pe subpuncte, sau sub formă grafică, după
caz. Dacă din rezultate se constată o semnificaţie statistică, datele statistice vor fi reproduse şi
interpretate. Implicaţiile acestor rezultate vor fi evidenţiate sub formă de subpuncte, ca şi
acţiunile de management şu/sau continuare a cercetărilor recomandate. Dacă în zonă nu sunt
observate scăderi ale populaţiilor, or fi informate asociaţiile de vânători şi direcţiile silvice.
VI. JUSTIFICAREA ÎNCADRĂRII PROIECTULUI, ÎN PREVEDERILE
ALTOR ACTE NORMATIVE NAŢIONALE CARE TRANSPUN LEGISLAŢIA
COMUNITARĂ
Fiind activitate cu specific minier acest proiect se încadrează în prevederile HG 856/2008
privind gestionarea deşeurilor din industriile extractive, care transpune în legislaţia naţională
Directiva 2006/21/CE.
Fiind activitate în care se folosesc substanţe periculoase se încadrează în prevederile HG 804 /
2007 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanţe
periculoase care transpune Directiva SEVESO II .
Fiind activitate care prevede construirea a 2 baraje pentru depozitarea în siguranţă a
sterilelor din procesul de producţie s-a ţinut cont ș i de următoarele norme naţionale :
IPROMIN. Norme pentru proiectarea, executia si exploatarea iazurilor de decantare
din industria miniera. MIR, 2001,Bucuresti.
NP 076- 002. Normativ de proiectare, executie si evaluarea sigurantei la actiuni
seismice a lucrarilor hidrotehnice din frontul barat. Buletinul Constuctiilor nr. 19
/2003.
NP 090 – 2003. Normativ pentru instrumentarea seismica a barajelor. Monitorul
Oficial, PI, nr. 771/ 2003.
Instructiuni tehnice departamentale privind proiectarea, executarea, întretinerea,
exploatarea iazurilor de decantare din industria miniera –1988.
MEMORIU DE PREZENTARE
pentru Proiectul
,,Exploatarea minereurilor auro-argentifere din
perimetrul Certej, jud. Hunedoara”
Octombrie
2013
157
HGR 766/1997. Regulament privind urmarirea comportarii în exploatare, interventiile
în timp si post-utilizarea constructiilor- Monitorul oficial, Anul IX nr.352
MEE – ISPH. PE 729/ 1989. Normativ departamental pentru clasificarea, gruparea si
evaluarea actiunilor pentru constructii hidrotehnice.
CNA-ICPGA Instructiuni tehnice pentru proiectarea barajelor de pamânt - 1978.
MAIAA - Departamentul Îmbunatatirilor Funciare si Constructiilor Agricole.
Instructiuni tehnice departamentale pentru proiectarea barajelor de pamânt P.D. 19-
72.
MLPAT. Normativ privind urmarirea comportarii în timp a constructiilor. P 130 –
1997, Buletinul Constructiilor, Vol. 4, 1998.
NTLH-021/2002 Metodologie privind stabilirea categoriilor de importanta a
barajelor
NTLH-023 Metodologie privind evaluarea starii de siguranţa în exploatare a
barajelor si digurilor care realizeaza depozite de deseuri industriale.
VII. LUCRĂRI NECESARE ORGANIZĂRII DE ŞANTIER
Obiectivele lucrărilor de şantier vor fi următoarele:
Drumuri de acces la platformele de lucru şi de depozitare
Platformă cu depozitul central pentru baza materială:
Depozitul central, este prevăzut a fi organizat în spaţii în aer liber pentru depozitare:
- platformă depozitare confecţii metalice şi platformă de asamblare confecţii
metalice
- platformă pentru panourile de închidere;
- platformă pentru materiale vrac;
- platformă depozitare utilaje;
S-a prevăzut o hală metalică pe structură uşoară, demontabilă două containere de depozitare
pentru depozitare pentru materialele care cer condiţii speciale de depozitare sau pentru scule.
Toate depozitele vor avea acces auto.
baracă metalică pentru magazie
baracă vestiar pentru muncitori ș i personalul tesa – containere tip birou
împrejmuire temporară
platformă de depozitare alte materiale (armături, betoane...)
platforma depozitare utilaje
dotări PSI
WC-uri ecologice
Lucrările ce se vor executa în punctele organizării de şantier sunt:
se va curăţa terenul (prin defrişări, etc),
se va executa îndepărtarea, evacuarea şi haldarea stratului vegetal,
se va executa orizontalizarea terenului conform prevederilor din proiect;
se vor executa acolo unde este cazul şanţuri de scurgere a apelor pluviale, başe de
MEMORIU DE PREZENTARE
pentru Proiectul
,,Exploatarea minereurilor auro-argentifere din
perimetrul Certej, jud. Hunedoara”
Octombrie
2013
158
colectare şi se vor instala pompele pentru epuismente;
se va executa trasarea şi pichetarea amplasamentului conform planului de trasare;
se va realiza aprovizionarea cu materiale şi piese, în cantităţile şi de calitatea cerută prin
proiect, astfel încât să se asigure începerea şi continuitatea lucrărilor;
se vor realiza căile de acces şi platforma de depozitare a materialelor.
Alimentarea cu apă potabilă a şantierului se va face cu apă îmbuteliată. În primă fază
alimentarea cu curent electric se va face cu grup electrogen.
VIII. LUCRĂRI DE REFACERE A AMPLASAMENTULUI LA FINALIZAREA
INVESTIŢIEI, ÎN CAZ DE ACCIDENTE ŞI/SAU LA ÎNCETAREA ACTIVITĂŢII
Lucrări necesare a se realiza pentru protecţia zăcământului şi a suprafeţei, şi anume:
rambleieri, echilibrarea zonelor surpate, taluzări.
Lucrări necesare pentru închiderea gurilor de mină şi a celorlalte căi de acces în subteran
- Rambleiere cu placă de beton armat 4/4m a suitorului de aeraj de la depozitul de
exploziv;
- Rambleiere pe 30 m intrare la galeria de acces la depozitul de exploziv;
- Diguri la baza suitorului de aeraj în galeria de legătură cu acesta;
- Dig la gura galeria galeriei de acces în depozit şi la 30 m în spatele rambleului;
- Digurile şi plăcile de beton se vor executa din beton cu o grosime de minim 0,5 m
încastrate în rocă compactă pe tot perimetrul, digurile vor fi prevăzute cu tuburi pentru
scurgerea apelor şi a gazelor.
Lucrări necesare pentru dezafectarea incintelor miniere:
Demolarea obiectelor de construcţii de pe platforme:
demolarea suprastructurii şi a elevaţiei construcţiilor;
îndepărtarea în totalitate a fundaţiilor construcţiilor şi utilajelor tehnologice;
recuperarea metalului provenit din structurile de rezistenţă şi a panourilor metalice
folosite la închiderile perimetrale şi la acoperişuri;
rambleierea golurilor rezultate în urma îndepărtării fundaţiilor cu materiale acceptabile
şi compactarea până la nivelul existent al solului;
degajarea amplasamentului de moloz, spărturi şi îndepărtarea în totalitate de pe şantier
a materialelor inacceptabile;
nivelarea terenului în vederea efectuării lucrărilor de refacere a mediului şi redarea în
circuitul iniţial;
recuperarea în măsură cât mai mare a materialelor şi elementelor refolosibile şi a celor
valorificabile, ca urmare metodele şi mijloacele de lucru vor fi stabilite de maniera în
care să permită conservarea calităţii materialelor şi elementelor demolate.
Lucrări necesare dezafectării infrastructurii
MEMORIU DE PREZENTARE
pentru Proiectul
,,Exploatarea minereurilor auro-argentifere din
perimetrul Certej, jud. Hunedoara”
Octombrie
2013
159
-Demontare reţele electrice exterioare, LEA 0,4 kV iluminat incintă, LEA 0,4 kV
iluminat iazuri şi LEA 110 kV Certej;
-Demontare reţele de hidrotransport steril. Conductele de hidrotransport sterile;
-Demontare reţele de recircuitare a apei limpezite;
-Demontarea conductelor tehnologice de pe estacade;
-Demontare reţele de alimentare cu apă industrială .
Lucrări necesare refacerii mediului:
Ecologizarea carierei Certej
Pentru reabilitarea carierei Certej şi încadrarea ei în peisagistica zonei se impun următoarele
lucrări:
- depunerea molozului rezultat din demolări pe vatra carierei şi a altor deşeuri
acceptabile din zonă (steril din haldele de steril) pentru ridicarea nivelului vetrei
carierei;
- nivelarea molozului transportat şi aşternerea suprafeţei cu pământ vegetal din halda de
sol vegetal;
- lucrări de corectare a taluzelor carierei;
- curăţirea canalelor de gardă existente;
- înierbarea şi împădurirea platformelor cu vegetaţie care se pretează în zonă;
- lucrări de întreţinere şi revizuire a plantaţiilor, completarea lipsurilor.
Ecologizare incinte miniere
Principalele lucrări de protecţie a mediului şi reconstrucţie ecologică a suprafeţei de teren
ocupată de incintă sunt următoarele:
- nivelarea mecanică, cu buldozerul a suprafeţei ;
- scarificarea terenului până la adâncimea de 40-50cm;
- curăţirea terenului de corpuri străine, după scarificare;
- acoperirea suprafeţei respective cu un strat de pământ vegetal, cu grosimea de
20 cm, împrăştiat şi nivelat cu buldozerul;
- fertilizarea solului;
- revegetare suprafaţă.
Ecologizare halde de steril
Principalele lucrări de protecţie a mediului şi reconstrucţie ecologică a haldelor de steril
prevăd următoarele operaţiuni:
- lucrări de nivelare şi micşorare a pantelor;
- lucrări de curăţire a terenului de supragabariţi;
- consolidarea taluzelor şi sprijinirea lor cu gărduleţe de coastă de nuiele
distanţate la 3m pe curbele de nivel;
MEMORIU DE PREZENTARE
pentru Proiectul
,,Exploatarea minereurilor auro-argentifere din
perimetrul Certej, jud. Hunedoara”
Octombrie
2013
160
- lucrările de refacere a cadrului peisagistic prin înierbare (grăpatul terenurilor;
acoperirea suprafeţelor respective cu un strat de pământ vegetal în grosime de
20cm.; procurarea pământului vegetal şi transportul lui pe şantier; însămânţarea
suprafeţelor cu ierburi perene; administrarea de îngrăşăminte; udarea suprafeţelor.
- lucrările de refacere a cadrului peisagistic prin împădurire (săparea manuală a
gropilor 0,3x0,3x0,3; plantare puieţi; administrarea îngrăşămintelor organice din
mraniţă; administrare de îngrăşăminte organice (gunoi de grajd); mobilizarea
solului în jurul puieţilor; udarea suprafeţelor cu furtunul 0,02m3/groapă 3 cicluri;
împădurirea cu puieţi forestieri de salcâm, cătină şi mesteacăn în gropi de
30x30x30cm umplute cu pământ vegetal;
- lucrări de întreţinere şi revizuire a plantaţiilor, completarea lipsurilor .
Ecologizare iazuri de decantare
Principalele lucrări care trebuie executate la închiderea iazului de flotaţie sunt menite să pună
în siguranţă iazul, să reducă efectele poluării asupra ecosistemelor şi solurilor din jur:
- lucrări de amenajare a suprafeţei iazului - realizarea unor pante de 5‰ pe axul
longitudinal al plajei iazului dinspre amonte către aval şi 5‰ în profilul transversal al
plajei iazului pentru asigurarea scurgerii apelor de precipitaţii, căzute pe suprafaţa iazului,
din axul central către canalele de gardă proiectate şi executate în perioada de exploatare a
iazului;
- reamenajarea şanţului de gardă pentru asigurarea funcţionalităţii sale prin decolmatare,
reprofilare şi execuţia de peree din beton;
- supraînălţarea barajului la coronament;
- drenarea şi consolidarea zonei aval de piciorul barajului;
- acoperirea în totalitate a depozitului cu un strat de pământ vegetal
în grosime de 20cm;
- lucrări de redare in circuitul silvic prin împădurire a plajei cu specii
din zonă (salcâm, mesteacăn, cătină);
- lucrări de monitorizare a obiectivului pe perioada de execuţie a
lucrărilor de închidere, de garanţie (2ani) şi pe perioada post –
închidere (30 ani).;
- alte lucrări ce vor rezulta din întocmirea documentaţiilor la data
închiderii.
Principalele lucrări care trebuie executate la închiderea iazului de decantare sterile de
cianuraţie sunt menite să pună în siguranţă iazul, să reducă riscul de producere a unor
evenimente nedorite la iazul de decantare si implicit de evitare a poluării ecosistemelor:
- lucrări de reconfigurare a suprafeţei iazului identice ca la iazul sterile de flotaţie;
- lucrări de impermeabilizare a suprafeţei iazului care constau în acoperirea cu strat de
geomembrană şi cu două straturi de pământ (strat de pământ argilos cu nisip/pietriş în
grosime de 0,30m şi strat de sol vegetal cu grosimea de 0,20m);
- lucrări de ecologizare prin înierbare a plajei;
MEMORIU DE PREZENTARE
pentru Proiectul
,,Exploatarea minereurilor auro-argentifere din
perimetrul Certej, jud. Hunedoara”
Octombrie
2013
161
- implementarea unui sistem de monitorizare a obiectivului pe perioada de execuţie a
lucrărilor de închidere, de garanţie (2ani) şi pe perioada post – închidere (30 ani);
- alte lucrări ce vor rezulta din întocmirea documentaţiilor la data închiderii.
ÎNTOCMIT :
Ing . BĂDESCU ELENA