Post on 19-Dec-2015
description
transcript
Analiza merceologica a produselor din sticla
Studenta: Macarenco SvetlanaAfaceri Internationale, Anul III, Grupa I
Cuprins:Materiile prime folosite la obţinerea sticlei
Proprietăţile generale ale sticlei
Procesul tehnologic de obţinere a articolelor din sticlă
Verificarea calităţii mărfurilor din sticlă şi defectele mărfurilor din sticlă
Sortimentul mărfurilor din sticlă
Marcarea, ambalarea şi depozitarea mărfurilor sin sticlă
SticlaSticla ocupă un loc important în cadrul bunurilor de
consum,fiind de neinlocuit în anumite domenii, datorită propietaţilor sale deosebite pe care le prezintă în timpul utilizării.
Sticla este un corp solid, cu o structură amorfă, obţinut prin subracirea unor topituri cu compoziţii chimice variabile, ce devin rigide la intervale diferite de temperatură, datorită creşterii treptate a vascozităţii. Trecerea din stare fluidă in rigidă este reversibilă.
Datorită proprietaţilor sale - impermeabilitatea la lichide si gaze, rezistenţă deosebită la agenţii chimici si atmosferici, calităţilor igienico - sanitare şi estetice, sticla are largi utilizări in tehnică, precum şi in domeniul casnic.
Proprietăţile generale ale sticlei
Proprietăţile termice
Proprietăţile optice
Proprietăţile mecanice
Proprietăţile chimice
Proprietăţile igienico-sanitare
Proprietăţile optice
1
•Transmisia luminii
2
•Absorbţia luminii
3
•Indicele de reflexie
4
•Indicele de refracţie
Proprietăţile chimice ne arată comportarea sticlei sub acţiunea agenţilor chimici (acizi, baze, săruri) şi a celor atmosferici (umiditatea aerului, gaze din atmosferă).
Proprietăţile igienico-sanitare ale sticlei sunt foarte bune, deoarece ea nu constituie un mediu prielnic pentru microorganisme, se spală şi se întreţine uşor.
Procesul tehnologic de obţinere a articolelor din sticlă
Obţinerea masei sticloase
Fasonarea
Recoacerea
Finisarea obiectelor din sticlă
Obţinerea masei sticloase
Topirea amestecului de materii prime, controlate conform reţetei de fabricaţie, în cuptoare speciale;
Afinarea se realizează prin adaosul de afinanţi, eliminându-se bulele de aer şi gazele, prin antrenarea lor la suprafaţă;
Omogenizarea compoziţiei chimice a masei sticloase, pentru a obţine o viscozitate care să permită prelucrarea sticlei în condiţii favorabile.
Recoacerea constă în răcirea lentă a produselor fasonate de la temperatura de fasonare la temperatura mediului ambiant. Scopul acestei operaţii este de a elimina tensiunile interne ce apar în sticlă datorită răcirii rapide, tensiuni care ar diminua mult rezistenţa la şoc termic şi mecanic a produselor finite.
Verificarea calităţii mărfurilor din sticlă şi defectele mărfurilor din sticlă
Principalele caracteristici care se verifică sunt:Aspectul
Culoarea
Stabilitatea suprafeţei de sprijin
Ovalitatea
Dimensiunile
Capacitatea şi masa
Rezistenţa la şoc termic
Prezenţa tensiunilor interne
Defectele mărfurilor din sticlă
Defectele de topitură
Defectele de fasonare Defectele de recoacere şi călire
Defectele de finisare
Defectele din timpul manipulării, depozitării şi transportului
Sortimentul mărfurilor din sticlăTipurile de sticlă se diferenţiază
după structură
compoziţie chimică
proprietăţi şi destinaţie
După compoziţia chimică se disting:sticle unitare
sticle binare
sticle ternare
După destinaţie se disting următoarele grupe de sticlăsticla comună sticla cristal; sticla optică; sticla specială.
Mărfurile din sticlă se clasifică în două grupe
mărfuri din sticlă pentru construcţii.
mărfuri din sticlă pentru menaj;
Sortimentul mărfurilor din sticlă pentru menaj cuprinde, după compoziţia chimică a sticlei, două grupe
Articole din
sticlă comu
nă
Articole din
sticlă cristal.
Marcarea, ambalarea şi depozitarea mărfurilor din sticlă
denumirea produsului
modelul
numărul bucăţilor
numărul lotului
calitatea;
marca de fabrică
Ambalarea se realizează folosind ca materiale de protecţie hârtia de diferite calităţi şi cutii de carton.
Transportul trebuie făcut cu atenţie pentru păstrarea integrităţii articolelor din sticlă.
Depozitarea trebuie efectuată în spaţii uscate pentru a evita unele modificări de luciu şi transparenţă datorate acţiunii prelungite a umidităţii.
BibliografieMerceologie - Prof.univ.dr. Ileana RADUCANU;
Conf.univ.dr. Roxana PROCOPIE Meceologie - EXPERTIZE I EVALURI
MERCEOLOGICE; Prof.univ.dr. Condrea Elena
BAZELE MERCEOLOGIEI-LUCIA VEŞTEMEAN; IOANA VEŞTEMEAN
WIKIPEDIA – Enciclopedie libera;Merceologie alimentara - Calitate si
siguranta; Ion Diaconescu, Dorina Ardelean, Mirela Diaconescu