Post on 07-Jul-2015
transcript
5/9/2018 Managementul Act Intel - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/managementul-act-intel 1/28
Universitatea “Babes Bolyai”
Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei
Specializarea Pedagogia Învăţământului Primar şi Preşcolar
Portofoliu
Managementul Activităţii Intelectuale
Student:
Sălăgean (Danci) Simona Cristina
Anul I
Cluj-Napoca
2011
5/9/2018 Managementul Act Intel - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/managementul-act-intel 2/28
Teme
1. Analiza SWOT2. Plan de dezvoltare personală
3. Pagină de notiţe în sistem Cornell
4. Lista bibliografică
5. Raport de micro-cercetare
5/9/2018 Managementul Act Intel - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/managementul-act-intel 3/28
1. Analiza SWOT
Domeniu: cariera didactică: profesor psihopedagog
Puncte tari:
- Creativitate în găsirea metodelor şi
mijloacelor de predare-evaluare
- Compasiune faţă de persoanele cu
deficienţe
- Cunoştinţe în domeniul
psihopedagogiei speciale
- Experienţa profesională de 2 ani
- Experienţă de voluntariat
- Entuziasm şi pasiune în domeniu
- Relaţii profesor-elev deschise bazate
pe apreciere şi respect reciproc
- Toţi elevii se implică în activităţi
extraşcolare
- Desfăşurarea unor proiecte de parteneriat cu alte şcoli din municipiul
Cluj-Napoca
- Continuarea dezvoltării profesionale,
urmând cursurile specializării
Pedagogia Învăţământului Primar şi
Preşcolar din cadrul Facultăţii de
Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei
Puncte slabe:
- Caracter sensibil, uşor influenţabil de
factori emoţionali
- Timiditate
- Experienţă puţină în carieră
- Lipsa autorităţii
- Prezenţa agresivităţii, irascibilităţii,
iritabilităţii unor elevi din clasă
- Deficienţe de vedere de grade diferite
şi deficienţe asociate la unii elevi
- Cunoştinţe precare în domeniul unora
dintre disciplinele studiate de elevi:
fizică, chimie, educaţie tehnologică,
limba franceză.
- Comunicarea neeficientă cu profesoriicare predau la clasă şi cu părinţii
elevilor
- Dezinteresul părinţilor faţă de
performanţele copilului sau faţă de
conţinutul disciplinelor şcolare
Oportunităţi:
- Proiecte şi cursuri care să îmi permită
dezvoltarea de noi abilităţi
- Titularizarea pe post sau propunerea
acestuia pentru continuitate
- Primirea de resurse materiale sau
financiare care să permită utilizarea
unor mijloace de predare diverse şi
moderne
Ameninţări:
- Desfiinţarea postului din cauza
numarului prea mic de elevi înscrişi în
clasă
- O decizie a direcţiunii care nu vine în
sprijinul meu
- Necesităţi mai ridicate ale profesiei, o
specializare pe care nu o deţin
- Lipsa resurselor materiale poate
5/9/2018 Managementul Act Intel - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/managementul-act-intel 4/28
- Crearea unui mediu de învăţare
stimulativ si plăcut, care să
promoveze învăţarea activă şi
eficientă, atitudinea pozitivă şi chiar
ataşamentul faţă de disciplină- Implicarea în proiecte de parteneriat
naţionale şi internaţionale
îngreuna folosirea unor metode şi
mijloace de predare diverse şi
moderne
2. Plan de dezvoltare personală
5/9/2018 Managementul Act Intel - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/managementul-act-intel 5/28
Domeniul: profesional
Abilită i necesareț :
1. Incredere în sine2. Control emo ionalț
3. Autoritate
Obiective:
1.1. Să prezint o temă la una dintre comisiile metodice din semestrul II
1.2. Să folosesc o metodă nouă de predare la cel pu in 2 lec ii pe saptămânăț ț
1.3. Să propun i să organizez un proiect de parteneriat cu o altă coală, până la sfâr itul semestruluiș ș ș
2.1 Să nu îmi exteriorizez sentimentele negative în fa a elevilor ț
2.2 Să nu mă las influen ată de sentimentele de compasiune pe care le am fa ă de unii elevi (nevăzători)ț ț
2.3 Să nu îmi schimb comportamentul la influen a factorilor externi cu efect emo ional asupra meaț ț
3.1 Să fiu consecventă în aplicarea pedepselor i a oferirii recompenselor ș
3.2 Să men in contactul vizual cu elevii în timpul orelor ț
3.3 Să spun clar cerin ele sau regulile stabilite de câte ori este nevoieț
5/9/2018 Managementul Act Intel - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/managementul-act-intel 6/28
Obiective Interval de
timp
Modalită i de realizareț Criterii de
evaluare
1.1 Să prezint o temă la
una dintre comisiile
metodice din
semestrul II
1.2 Să folosesc o metodă
nouă de predare la
cel pu in 2 lec ii peț ț
saptămână
1.3 Să propun i săș organizez un proiect
de parteneriat cu o
altă coală, până laș
sfâr itul semestruluiș
Ianuarie –
aprilie 2011
Semestrul II
Semestrul II
În luna ianuarie ma gândesc la
temă i la forma de organizare aș
activită iiț
În luna februarie caut i citesc câtș
mai multe materiale despre tema
respectivă.
În luna martie pregătesc partea
teoretică i mă gândesc laș
organizarea păr ii practice.ț
În luna aprilie sus in lucrarea laț
comisia metodică din luna
respectivă i aplic teoriile în cadrulș
unei lec ii deschise la clasa a VII-aț
A.
În prima săptămână caut mai multe
metode moderne de predare pe
care nu le-am folosit i măș
documentez cu privire la regurile
de aplicare i avantajele aplicăriiș
acestora.
La fiecare început de săptămână
pregătesc planurile de activitate
dintre care cel pu in două vor ț
con ine o metodă nouă de predare.ț
La cel pu in două ore aplic la clasăț
metodele propuse.
În luna ianuarie mă gândesc lacâteva teme i activită i interesanteș ț
pentru elevi i scriu proiectul deș
parteneriat.
Formularea
temei i aș
formei de
organizare.
Realizarea listei
cu materialele
folositoare.
Completitudinea
păr ii teoretice aț
lucrării.
Completarea
fi ei de evaluareș
a activită ii deț
către cadrele
didactice
participante.
Realizarea unei
liste cu
metodele
moderne de
predare.
Realizarea
plaurilor de
activitate.
Completarea de
către elevi a
unor fi e deș
evaluare ametodei de
predare.
Realizarea
proiectului de
5/9/2018 Managementul Act Intel - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/managementul-act-intel 7/28
3. Noti e în sistem Cornellț
Cursul: Formele educa ieiț
Disciplina: Fundamentele pedagogiei
Întrebări:Care sunt formele educa iei?ț
Ce este educa ia formală?ț
3. Care sunt avantajele iș
dezavantajele educa ieiț
formale?
Conexiuni:
- educa ia formală este eceeaț
care se desfă oară în coală,ș ș
realizată de către cadre
didactice
Reflec ii personale:ț
-pentru a fi capabil să aleagă
informa iile potrivite, copilulț
trebuie să aibă anumite
principii i valori pe care leș
înva ă prin educa ie formalăț ț
Întrebări:
1. Ce este educa iaț
neformală?
2. Care sunt avantajele iș
dezavantajele educa ieiț
neformale?
Conexiuni:
Noti e:ț
După criteriul gradului de organizare i inten ionalitate,ș ț
educa ia ac ionează în trei forme: Educa ia formală,ț ț ț
neformală i informală.ș
Educa ia formală reprezintă ansamblul ac iunilor educativeț ț
organizate inten ionat, sistematice, desfă urate de cătreț ș
speciali ti în institu ii specializate, prin intermediulș ț
sistemului de învă ământ structurat i ierarhizat pe niveluriț ș
de studiu, cu cu finalită i educa ionale explicite, formulate înț ț
documente curriculare oficiale.
Avantaje:
- dezvoltarea cognitivă a educa ilor ț
- dezvoltarea sistematică a competen elor acestoraț
- oportunitatea de a realiza o evaluare individuală iș
formativă
Dezavantaje:
- centrarea pe anumite obiective educa ionaleț
- restrângerea libertă ii de exprimareț
Educa ie neformală reprezintă ansamblul ac iunilor ț ț
organizate inten ionat, sistematice, desfă urate în cadruț ș
institu ionalizat, de către cadrul didactic, dar în afaraț
sistemului de învă ământ. Sunt activită i extra colareț ț ș
caracterizate prin varietate i flexibilitate.ș
Există activită i para colare: de perfec ionare, reciclare etc iț ș ț ș
5/9/2018 Managementul Act Intel - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/managementul-act-intel 8/28
-educa ia neformală reprezintăț
activită ile extra-curriculareț
Reflec ii personale:ț
-ar trebui să se pună accent iș
pe celelalte două forme aleeduca iei: neformală iț ș
informală
Întrebări:
1. Ce este educa iaț
informală?
2. Care sunt avantajele iș
dezavantajele educa ieiț
informale?
Conexiuni:
-educa ia informală se referăț
la toate influen ele din via aț ț
cotidiană
Reflec ii personale:ț
-fiecare formă a educa iei esteț
importantă pentru dezvoltarea
personalită iiț
Cuvinte cheie:
Educa ia formală, educaț
Ia neformală, educa iaț
informală
activită i peri colare: vizite la muzeu, excursii, cluburi,ț ș
cercuri tiin ifice etc.ș ț
Avantaje:
- spa iu instructiv-educativ flexibilț
- oferă o mai mare libertate de ac iune elevuluiț
Dezavantaj:
- absen a unor demersuri evaluative sistematiceț
Educa ia informală se referă la totalitatea influen elor ț ț
educative neorganizate, nesistematice i nesubordonate unor ș
finalită i educa ionale explicite. Include totalitateaț ț
informa iilor vehiculate în contextul situa iilor cotidiene,ț ț
neselectate, neprelucrate pedagogic, achizi ionate de cele maiț
multe ori involuntar. Exemple: mass-media, discu iiț
ocazionale, etc.
Avantaj:
- oferă o mai mare libertate de decizie i ac iuneș ț
Dezavantaj:
- neselectarea informa iilor utile i folositoare pentruț ș
copil
- lipsa evaluării
Rezumat: Există trei forme ale educa iei: educa ia formală, neformală i informală. Educa iaț ț ș ț
formală se desfă oară într-un cadru specializat, e organizată, informa iile sunt selectate iș ț ș
prelucrate, are finalită i bine stabilite. Educa ia neformală reprezintă activită ile extra- colare,ț ț ț ș
para i peri- colare, desfă urate tot în cadru specializat dar înafara colii. Educa ia informalăș ș ș ș ț
se referă la toate influen ele din via a cotidiană.ț ț
5/9/2018 Managementul Act Intel - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/managementul-act-intel 9/28
4. Listă bibliografică
1. Cuco , C. (1996, 2002).ș Pedagogie. Ia i: Editura Polirom.ș
2. De Peretti, A., Legrand, J.A. & Boniface, J. (2001). Tehnici de comunicare. Ia i: Edituraș
Polirom.
3. Dialoguri didactice. (2001). Aplica ii ale metodelor RWCT în lec ii de fizică, matematică,ț ț
limba i literatura română.ș
4. Dic ionar de pedagogieț . (1979). Bucure ti: EDP.ș
5. Dumitru, I. Al. (2000). Dezvoltarea gândirii critice i învă area eficientă.ș ț Timi oara: Edituraș
de Vest.6. Gagné, R. M. (1975). Condi iile învă ării.ț ț Bucure ti: EDP.ș
7. Găvenea, Al. (1975). Cunoa terea prin descoperire în învă ământ.ș ț Bucure ti: EDP.ș
8. Ionescu, M. (1979). Metodologia activită ii didactice.ț Pedagogie. Bucure ti: EDP.ș
9. Iordache, M. (1971). Modelarea prin similitudine. Revista învă ământului liceal i tehnicț ș
profesiona, Nr. 7-8.
10. Istrate, A. (1986). Învă area prin descoperire.ț Pedagogie. Ghid pentru profesori. Ia i: Edituraș
Universită iiț “Al. I. Cuza”.
11. Johnson, R. T. & Johnson D. W. (1991). Learning Together and Alone: Cooperative,
Competitive and Individualistic learning. Boston: Allyn and Bacon.
12. Cosman, D. & Manea, M. (2007). Influența stilului de atașament în structurarea
personalității. Psihiatru.ro, nr.3. Găsit în 24 iunie 2011 pe
http://psihiatru.pulsmedia.ro/article--x-Clinica,_simptomatologie-
Influenta_stilului_de_atasament_in_structurarea_personalitatii_si_a_stilurilor_de_c--
931.html.
13. Daunhauer, L.A., Coster, W.J., Tickle-Degnen & L., Cermak, S.A. (2007). Effects of
caregiver-child interactions on play occupations among young children institutionalized in
Eastern Europe. American Journal of Occupational Therapy, 61, 429-440.
14. Forsyth, R., Colver, A., Alvanides, S., Woolley, M. & Lowe, M. (2007). Participation of
young severly disabled children is influenced by their intrinsic impairments and environment.
Developmental Medicine and Child Neurology, 49, 5, 345-349.
15. King, J., Ma, Y., Reed, G.W. & Rosal, M.C. (2004). Stress, social support, and cortisol:
inverse associations? Beavioral Medicine, Martie, 22. Găsit în 24 ianuarie 2011 pe
http://www.encyclopedia.com/doc/1G1-123082544.html.
5/9/2018 Managementul Act Intel - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/managementul-act-intel 10/28
5. Raport de micro-cercetare
Influenta ata amentului fa ă de părin i asupra imaginiiș ț ț de sine la adolescent
5/9/2018 Managementul Act Intel - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/managementul-act-intel 11/28
Introducere
Motivația alegerii acestei teme a fost fascinația pentru vârsta adolescenței cu schimbărilecare au loc în această perioadă și filosofia lor de via a i preocuparea pentru a în elege impactul uneiț ș ț
rela ii armonioase cu părin ii asupra stimei de sine la adolescen i. Am considerat ca avantaj faptul căț ț ț
lucrez cu adolescen i de 3 ani i am aplicat chestionarele i interviurile semi-structurate elevilor dinț ș ș
clasa unde îmi desfă or activitatea.ș
Partea teoretică
„Teoria psihanalitică a accentuat rolul inițial al părintelui de a reduce arousalul copilului
(liniștire); teoria învățării sociale a accentuat rolul de învă ț ător al părintelui în timp ce teoria
atașamentului se focalizează asupra rolului de protector al celui care asigură securitatea copilului”
(Goldberg,1993, după Školka, 2006, pag. 13)
Preda definește atașamentul ca „o relație afectivă care unește doi indivizi în raport cu
valorizarea și importanța pe care le are unul pentru celălalt”(Preda, 2000, pag. 112).
Teoriile atașamentului se divid în două mari tendințe:- Teorii care consideră atașamentul ca o relație socială instinctuală;
- Teorii care definesc atașamentul ca o relație achiziționată, învățată, ca răspuns la
îngrijirile acordate copilului de către mamă sau adult (Preda, 2000, pag. 112).
Adolescența este stadiul de viață care incepe după perioada de pubertate, de la 14/15 ani la
20 de ani. Căutarea propriei indentități devine nucleul preocupărilor persoanei adolescente. Există
un anumit grad de egocentrism care persistă în unele comportamente, dar în general se dezvoltă
capacitatea de a gândi abstract și de a utiliza raționamentele științifice. Grupul de prieteni ajută ladezvoltarea și testarea conceptului de sine. Relațiile cu părinții sunt puse în unele cazuri la încercare
(Benga, 2002).
Principala provocare a acestui ciclu de viață constă în înlocuirea identității familiale cu
conștiința identității personale, autonome (Skolka, 2002). „Pentru realizarea acestui fapt, copilul
trebuie să se rupă de sistemul de norme al familiei, în vederea creării propriilor sale valori, norme”
(Skolka, 2002, pag. 182). Pot apărea conflicte din cauza dificultății părinților de a permite
desprinderea copilului. Adeseori rigiditatea părinților apare din cauza nesiguranței, a anxietății; unadintre temerile cele mai frecvente este de a pierde iubirea din partea copiilor (Skolka, 2002).
5/9/2018 Managementul Act Intel - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/managementul-act-intel 12/28
Există o limită clară între protecția necesară pe care o cere copilul cu deficiențe și
supraprotecția care poate întârzia progresul acestuia. Fiecare copil trebuie să se pregătească atât de
bine cât poate pentru lume așa cum este ea. Să îl aperi de realitate este nedrept și se va dovedi a fi
dăunător. Chiar nereușitele sunt lecții importante dacă are voință și e încurajat să încerce din nou.
Experiențele de a trece obstacolele de unul singur, oricât efort și timp ar cere asta, ajută copilul sădevină independent și încrezător în sine (Begg, 1970).
Obiective i ipotezeș
Obiectiv generalÎn cercetarea de fa ă am propus evaluarea stilului de ataț șament dintre părinte i adolescentș și
a stimei de sine a adolescentului i analiza calitativă a datelor pentru a observa dacă stilulș
ata amentului fa ă de părin i influen ează stima de sine a adolescentului.ș ț ț ț
Obiective specifice:
1. Să se determine stilul de atașament dintre adolescent și cel mai apropiat dintre
părinți.
2. Să se evalueze stima de sine a adolescentului.
Ipoteza clinica:
Stilul de atașament securizant¹ față de părinte poate determina creșterea stimei de sine² aadolescentului.
¹ evaluat cu ajutorul Chestionarului atașamentului parental și al Chestionaruluiatașamentelor față de mamă, tată și prieteni
² evaluată prin Scala stimei de sine Rosenberg
Metodologie
Grupul de participan i:ț
Pentru inestigațiile propuse în obiectivele cercetării s-a utilizat un grup de participanți format
din 8 adolescenți (4 băieți și 4 fete) care au vârste cuprinse între 13 și 16 de ani 8 părinți (câte un părinte de-al fiecărui adolescent), 6 mame și 2 ta i. În selectarea participanț ților adolescenți s-a ținut
cont de vârstă, sex (am dorit să existe un echilibru în ceea ce prive te sexul adolescen ilor), subiectulș ț
5/9/2018 Managementul Act Intel - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/managementul-act-intel 13/28
să locuiască cel puțin cu unul dintre părinți și să nu prezinte deficiență mintală sau altă tulburare
psihică (diagnosticul de inteligență normală a fost stabilit de către persoane specializate din coală).ș
S-au selectat părinții de care adolescenții erau cel mai atașați și s-a ținut cont de măsura în care
aceștia acceptau și aveau timp pentru a participa la acest studiu.
To i adolescen ii participan i sunt elevi la Liceul pentru Deficien i de Vedere din Cluj-ț ț ț ț
Napoca, str. Doroban ilor, nr.31.ț
Prezentarea materialelor i a scalelor:ș
1. Interviul semi-structurat pentru părinte
Interviul cuprinde aproximativ 30 de întrebări structurate pe mai multe domenii din viața
părintelui. Acesta s-a desfășurat pe parcursul a 2 ședințe, ambele ședințe având o durată de
aproximativ o ora și jumătate.
La început sunt date generale despre subiect, vârstă, structura familiei, locul de muncă,
condiții de locuit, timp liber. Apoi întrebările se referă la familia de origine, la relațiile care au fost
între membrii familiei, relația părinți - copii și cea dintre mamă și tată, ce fel de părinți erau, cum
erau pedepsele, dacă avea participantul libertatea de decizie, dacă are parte de suport din partea
părinților.
Se va evalua apoi relația de cuplu soț-soție, făcându-se referire la conflicte, atitudini, timp
petrecut împreună, roluri în familie și percepția despre acestea, relația lui cu copii, în special cu
adolescentul.
Starea actuală a adolescentului va fi evaluată în continuare. Întrebările se referă la activitățile
academice și activitățile de zi cu zi, timp liber, inițiativă și posibilitatea adolescentului de a face
singur alegeri. Se va evalua comunicarea intre cei doi, relația de încredere și cunoașterea reciprocă.
Atașamentul va fi de asemenea observat prin întrebările care se referă la reacțiile la separare ale
mamei și adolescentului, evitare, reacția în fața situaților noi, a adolescentului. Apoi se va cere
părintelui să se caracterizeze ca părinte, să se gândească la resursele, dificultățile, slăbiciunile pe
care le percepe ca părinte.
Următorul domeniu este relația cu ceilalți membrii ai familiei și cu prietenii. Se evaluează
suportul social și relația cu ceilalți copii, frații adolescentului cu probleme. Se evaluează relația
dintre frați, relația acestora cu tatăl, cu mama, dificultățile și conflictele care apar și câteva întrebări
despre personalitatea fraților adolescentului. Sunt întrebări referitoare la persoane care mai locuiesc
în aceeași casă/apartament, dacă este cazul, și la prieteni, calitatea relațiilor și numărul acestora.
5/9/2018 Managementul Act Intel - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/managementul-act-intel 14/28
La sfâr șitul aplicării interviului, se va întreba subiectul dacă are mulțumiri sau nemulțumiri
pe care ar vrea să le mai spună sau dacă există ceva ce consideră că e important și despre care nu am
discutat.
2. Interviul semi-structurat pentru adolescent
Pentru acest interviu, am gândit aproximativ 25 de întrebări. Interviul s-a desfășurat pe
parcursul a 2 ședințe, fiecare ședință având durata de o oră.
Primele întrebări se referă la date generale despre subiect, vârstă, școala pe care o
frecventează, satisfacții, insatisfacții, relația cu colegii, timpul petrecut pentru pregătirea pentru
școală și măsura în care face față cerințelor. Mai sunt întrebări care s-au referit la structura familiei,
locul de muncă al părinților, vârsta fraților, dacă mai locuiesc alte persoane cu familia lor. Ne-am referit apoi la starea psihologică din trecut și la relațiile cu familia, pentru a afla de
cine era mai atașat, cum era relația cu părinții, cum reacționa când erau despăr țiți, cum erau
pedepsele, dacă era încurajat, dacă avea libertate și cum a evoluat această relație. Am considerat
important ca participantul să ne povestească o experiență din trecut semnificativă pentru el pentru ca
să observăm ce a fost cel mai important în legătură cu trecutul lui și am cerut adolescentului să
povestească o întâmplare hazlie pentru a destinde atmosfera și pentru a îmbunătății relația între noi
și participant.Apoi întrebările se referă la starea psihică actuală a participantului. Sunt întrebări despre
petrecerea timpului în general, a timpului liber în special, despre preferințe și ceea ce nu îi place să
facă. Mai sunt câteva întrebări despre schimbări și situații noi, cum reacționează la acestea și apoi
ne-am referit la prietenii participantului, în ce măsură se simte înțeles, are încredere în ei și are
suport din partea lor. Ultima întrebare din acest set de întrebări, dacă are iubit/iubită este importantă
deoarece credem că răspunsul la această întrebare și calitatea relației dintre cei doi are legătură cu
atașamentul dintre participant și părinți, cu stima de sine și credem că a avea un iubit/iubită este una
dintre cele mai puternice dorințe la vârsta adolescenței.
Relația cu părinții va fi evaluată în continuare. Întrebările se referă la reacția la separare,
evitare, conflicte și răspunsurile la aceste întrebări ne pot ajuta să conturăm tipul de atașament, cu
ajutorul rezultatelor la scalele de atașament folosite. Încercăm să aflăm percepția despre părinți și
care crede că este imaginea părinților despre el/ea, ce așteaptă de la el/ea, evaluăm comunicarea
dintre părinți și adolescent, nevoia lui de comunicare și dorințele și nevoile pe care le are din partea
părinților.
3. Chestionarul de atașament parental
5/9/2018 Managementul Act Intel - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/managementul-act-intel 15/28
Chestionarul atașamentului parental (PAQ - Parental Attachment Questionnaire) a fost
realizat de Ph.D. Kenny în anul 1987. Kenny a aplicat prima dată chestionarul atașamentului
parental pe un lot de liceeni, din primul an la liceu. PAQ este un chestionar auto-evaluativ ce conține
70 de itemi ce măsoară atașamentul continuu față de părinți, întrebările despre atașament fiindinspirate teoriile lui Ainsworth și a colaboratorilor (1978) cu privire la atașamentul mamă-copil. De
exemplu, cei 55 de itemi din chestionar evaluează disponibilitatea parentală percepută, înțelegerea,
acceptarea, respectul și facilitarea autonomiei; interesul în interacțiunile cu părinții și sentimentele
față de aceștia, căutarea suportului în situații stresante și satisfacția percepută prin suportul oferit de
părinți (Kenny, 1987, după Anhalt, 1999).
Kenny (1987) a încercat să creeze un chestionar valid ce să măsoare atașamentul obținând
feed-back de la studenții care erau familiarizați cu cercetările despre atașament (Anhalt, 1999).Autorul nu a urmat căile tradiționale de întocmire a unui test în crearea acestui chestionar (ex.
analiza factorilor, fidelitatea test-retest). Totuși, Kenny (1987) a raportat valori bune ale consistenței
interne pentru PAQ. Consistența internă pentru Chestionarul atașamentului parental a fost de .93 la
băieți și de .95 la fete (Kenny, 1987). Ulterior, autorul raportează o fidelitate test-retest a acestui
instrument la un interval de 2 săptămâni de .92 pentru tot instrumentul și între .82 și .91 pentru cele
trei subscale (Kenny, 1990). Coeficientul alpha Cronbach a fost de .96 pentru calitatea afectivită ții
atașamentului, .88 pentru sprijinul oferit de părinți în obținerea autonomiei și de .88 pentru rolul parental în asigurarea suportului emoțional (Kenny și Donaldson, 1991).
Itemii au răspunsuri cotate pe o scară likert de la 1 la 5, numărul cel mai mare indicând
acordul puternic cu acel item. Subscalele acestui chestionar au corelat moderat cu subscalele
relevante ale scalei Family environment (Moos și Moos, 1986). PAQ conține trei subscale derivate
din analiza factorială: calitatea afectivității atașamentului, sprijinul oferit de părinți în dobândirea
autonomiei și rolul parental în asigurarea suportului emoțional.
4. Chestionarul atașamentului față de mamă, tată și prieteni – versiunea revizuită
Chestionarul atașamentului față de mamă, tată și prieteni (IPPA - Inventory of Parent and
Peer Attachment) a fost întocmit de către Mark T. Greenberg și Gary Armsden în anul 1987 pentru a
evalua percepțiile adolescenților despre dimensiunile pozitive și negative ale afectivității/
cognițiilor în relațiile lor cu părinții și prietenii apropiați și în ce măsură aceste figuri servesc ca și
sursă de securitate psihologică. Acest instrument de evaluare a apărut prima dată în Journal of Youth
and Adolescence în 1987. Baza teoretică o constituie teoria atașamentului formulată de Bowlby.
5/9/2018 Managementul Act Intel - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/managementul-act-intel 16/28
Sunt evaluate trei dimensiuni cu ajutorul acestei scale: nivelul încrederii mutuale, calitatea
comunicării și alienarea. Acest înstrument a fost folosit cu succes în diferite studii pe adolescenți cu
vârste cuprinse între 12-20 de ani. Instrumentul de evaluare este un chestionar auto-evaluativ cu
răspunsuri cotate pe o scală likert de la 1 la 5. Versiunea revizuită este formată din 25 de itemi
pentru mamă, 25 itemi pentru tată și 25 itemi pentru prieteni obținându-se astfel trei scoruri aleatașamentului. Itemii pentru fiecare subscală se aseamănă ca formulare, diferența majoră o
reprezintă obiectul atașamentului (ex. mamă, tată sau prieteni) (Anhalt, 1999). IPPA este cotat
astfel: prin inversarea negativă a itemilor precizați și apoi adunarea răspunsurilor de la fiecare
secțiune.
Acest instrument a fost întocmit de către Armsden și Greenberg (1987) și probat pe un lot de
liceeni. Este un chestionar des folosit pentru a măsura atașamentul părinte adolescent printre liceeni
(Heiss și colab., 1996, după Anhalt, 1999) care a fost de asemenea folosit pentru a măsuraatașamentul parental și față de prieteni în adolescența timpurie (Armsden, McCauley, Greenberg,
Burke și Mitchell, 1990; Papini și colab., 1991; după Anhalt, 1999).
A fost raportată o fidelitate bună teste-retest la un interval de 3 săptămâni pe un lot de 27 de
subiecți cu vârste cuprinse între 18-20 de ani cu valori de .93 pentru atașamentul parental și de .86
pentru atașamentul față de prieteni. Pentru varanta revizuită (care evaluează separat atașamentul
față de mamă, tată și prieteni în comparație cu varianta originală în care era evaluată relația cu
părinții împreună) fidelitatea internă (alpha Cronbach) a fost de .87 pentru atașamentul față demamă, .89 pentru atașamentul față de tată și .92 pentru atașamentul față de prieteni. Cu privire la
validitate, a fost raportat o corelare pozitive între subscalele care măsoară atașamentul față de
părinți și (a) subsacelele Coeziune și Expresivitate ale Family Enviromental Scale, (b) scoruri
ridicate la Self-Esteem Scale și (c) scoruri pozitive la Multidimensional Students Life Satisfactionʹ
Scale. Ulterior, s-au găsit asocieri semnificativ pozitive între subscala care măsoară atașamentul față
de prieteni și (a) subscala Social Self a Tennesse Self-Concept Scale, (b) scorurile ridicate la Self-
Esteem Scale și (c) scoruri pozitive la Multidimensional Students Life Satisfaction Scaleʹ
(Armsdanși Greenberg, 1987; după Anhalt, 1999).
5. Scala stimei de sine Rosenberg
Scala stimei de sine Rosenberg (RSE - The Rosenberg Self-Esteem Scale) a fost propusă de
către Rosenberg în anul 1965 și este o încercare de a realiza o măsurare unidimensională a stimei de
sine globale. A fost proiectată a fi o scală Gutman, ceea ce înseamnă că itemii RSE să reprezinte un
continuum în ceea ce privește aranjarea acestora de la afirmații care sunt girate chiar de către
5/9/2018 Managementul Act Intel - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/managementul-act-intel 17/28
indivizii cu stima de sine scăzută la afirmații care sunt girate numai de către persoanele cu stimă de
sine crescută.
Potrivit lui Rosenberg (1965), RSE este un chestionar auto-evaluativ care include 10 itemi cu
răspunsuri fixe legate de stima de sine a individului. Se evaluează în mod specific satisfacția de sine,
valoarea sinelui, respectul de sine și mândria personală (Martin și colab., 2008). Numeroase studiiau susținut atât o structură unidimensională cât și una bifactorială, cu factori care etichetează
încrederea în sine și dezaprobarea cu privire la propria persoană (Blascovich și Tomaka, 1991; după
Martin, 2008).
Rosenberg a raportat o corelare test-retest de r=0.85 și un coeficient de consistență internă
între 0.76 și 0.87. RSE a fost corelată cu chestionarul discrepanței eu-eu ideal (r=0.67), cu
chestionarul imaginii de sine (r=0.83) și cu evaluări psihiatrice (r=0.56) (Martin, 2008).
Cotarea se face prin însumarea răspunsurilor care pot fi înregistrate pe o scară de la 1 la 4, 1fiind „puternic de acord” iar 4 „puternic dezacord”. Scorurile la scala stimei de sine Rosenberg sunt
de la 0 la 30. 15 și 25 de puncte, sunt limitele pentru o stimă de sine crescută, sub 15 puncte, este o
stimă de sine scăzută.
Demersul metodologic
1. Contactarea adolescen ilor i selectarea acestora după criteriile men ionate anterior.ț ș ț
2. Asigurarea confiden ialită ii i asigurarea unei rela ii de cooperare i de încredere.ț ț ș ț ș
3. Vizite la domiciliul participan ilor adolescen i, cunoa terea părin ilor acestora i selectareaț ț ș ț ș
unuia dintre părin i pentru a face parte din grupul de subiec i.ț ț
4. Asigurarea confiden ialită ii i programarea întâlnirilor pentru aplicarea interviului i aț ț ș ș
chestionarelor pregătite (întâlnirile cu părintele au avut loc la domiciliul subiec ilor).ț
5. Prima etapă constă în aplicarea interviului semi-structurat întocmit pentru adolescent i apoiș
al celui pentru părinte, interviu care inte te diferite domenii personale ale subiec ilor (părinteț ș ț
i copil), urmărirea rela iilor i a existen ei posibilelor conflicte în familie i, în special, întreș ț ș ț ș
părin i i adolescent.ț ș
6. Instrumentele de evaluare pentru adolescent sunt aplicate individual i sunt folosite înș
următoarea ordine:
- Chestionarul ata amentului parental – Participntului i se explică faptul că acest chestionar ș
cuprinde enun uri care descriu rela iile familiale i experien ele i sentimentele frecventț ț ș ț ș
declarate de adolescen i ce se referă la rela iile cu părin ii acestora. Adolescentul este rugat săț ț ț
răspundă la fiecare enun completând cu un număr pe o scară de la 1 la 5, care descrie cel maiț
bine rela iile cu părin ii acestuia i experien ele i sentimentele lui în legătură ce acestea. I seț ț ș ț ș
5/9/2018 Managementul Act Intel - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/managementul-act-intel 18/28
precizează faptul că, în cazul în care un singur părinte este în via ă, sau dacă părin ii suntț ț
divor a i, trebuie să răspundă referindu-se la părintele care este în via ă sau la părintele deț ț ț
care se simt mai apropiat (părintele biologic sau adoptiv). I se explică faptul că completarea
chestionarului nu are un timp limită i fiecărui enun îi corespunde un număr. I se vor oferiș ț
explica ii dacă întâmpină dificultă i în în elegerea itemilor i itemii i se vor citi i se vaț ț ț ș ș completa după dictare de către evaluator dacă întâmpină dificultă i în scrierea sau citireaț
acestora. Completarea chestionarului durează aproximativ 40 de minute. Datele vor fi supuse
analizei i interpretării pentru fiecare subiect în parte.ș
- Chestionarul ata amentelor fa ă de mamă, tată i prieteni – Participantului i se explică faptulș ț ș
că întrebările din acest chestionar urmăresc rela iile i sentimentele acestuia fa ă deț ș ț
persoanele importante din via a lui, mama, tatăl i prietenii apropia i. Este rugat să citeascăț ș ț
instruc iunile fiecărei păr i cu mare aten ie. Întâi este aplicată scala care urmăre te rela ia cuț ț ț ș ț
mama. I se precizează din nou participantului că se poate referi, în cazul în care părin ii suntț
despăr i i sau mama este decedată, la persoana care ine locul mamei, cea care a avut cea maiț ț ț
mare influen ă asupra lui. Este rugat să încercuiască numărul care indică cât este de adevăratț
enun ul pentru el în momentul actual. Se trece apoi la partea a doua explicându-i-se acelea iț ș
lucruri, dar cu referire la tată i este rugat să completeze atent chestionarul. La partea a treiaș
se procedează la fel, dar explica iile sunt cu referire la prietenii apropia i. I se va oferi sprijinț ț
în explicarea itemilor pe care nu îi în elege i în scriere sau citire în cazurile în care esteț ș
nevoie.
- Scala stimei de sine Rosenberg – I se explică participantului faptul că această scală va urmări
părerea lui despre sine însu i. I se citesc i apoi i se scriu pe o coală de hârtie op iunile deț ș ț
răspuns, după care este rugat să răspundă la fiecare enun folosind una dintre variante. I seț
citesc enun urile i se repetă în cazul în care nu au fost în elese explicându-i-se acolo undeț ș ț
este nevoie.
Rezultate scontate:
- Stima de sine a adolescentului poate fi influențată de atașamentul fa ă de părin i, dar ț ț
pentru a se stabili măsura în care acestea o influențează este necesar un studiu cantitativ
- Stima de sine a adolescentului e scăzută acolo unde părintele e hiperprotectiv
- Stima de sine a adolescentului e scăzută acolo unde părintele e delăsător
- Cred că aproximativ 75% dintre adolescen i că vor avea scoruri mai mari la subscala careț
măsoară atașamentul față de prieteni, comparativ cu subscalele care măsoară
atașamentul față de mamă, respectiv față de tată
5/9/2018 Managementul Act Intel - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/managementul-act-intel 19/28
Concluzii
Scopul acestui studiu este înțelegerea mai bogată, mai nuanțată a fenomenului studiat și nu
producerea unei imagini obiective. Chiar dacă ipoteza se confirmă, datele generale nu se aplică la
cazuri particulare, individuale.
Pentru a avea o imagine generală asupra relației dintre tipul de atașament și stima de sine aadolescen ilor, prin validarea ipotezei formulate, este necesar un studiu experimental.ț
Bibliografie
1. Anhalt, K. (1999). The relation between parenting factors and social anxiety: a
retrospecive study. West Virginia: Morgantown
2. Begg, N.C. (1970). The child and his family. Whitcoulls Limited for The New
Zealand Plunket Society
3. Benga, O. (2002). Psihologia dezvoltării. Cluj-Napoca: Editura ASCR.
4. Martin, L.M., Bliven, M. & Boisvert, R. (2008). Ocuupational performance, self-
esteem and quality of life in substance addictions recovery. OTJR Occupation, Participation and
Healt, Thorofare, 28, 2, 81-89
5. Preda, V. (2000). Atașamentul, Studii de pedagogie: Omagiu profesorului Dumitru
Salade la implinirea varstei de 85 de ani. Cluj – Napoca: Presa Universitară Clujeană.6. Školka, E. (2006): Teorii explicative, modele și tehnici de intervenț ie în psihologie
clinică și psihoterapie, Cluj-Napoca: Presa Universitară Clujeană
5/9/2018 Managementul Act Intel - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/managementul-act-intel 20/28
Anexe
INTERVIU SEMI-STRUCTURAT pentru adolescent
I. DATE GENERALE DESPRE SUBIECT1. Ce vârstă aveți?2. La ce școală/facultate sunteți? La ce profil/specializare? În ce clasă, an? Satisfacții, insatisfacții,
motivație, relația cu colegii, cu profesorii, timpul petrecut la școală și timpul petrecut acasă pentru pregătirea pentru școală, dacă face față cerințelor.
3. Din câți membri este compusă familia dumneavoastră? Ce lucrează părinții, vârsta fraților, alte persoane care locuiesc în aceași casă/apartament.
II. STAREA PSIHOLOGICĂ DIN TRECUT ȘI RELAȚIILE CU FAMILIA1. Cum a fost relația dumneavoastră cu părinții în copilărie? Cum vă înțelegeați cu mama? Dar cu
tatăl? Care era mai sever? Cum era relația lor?2. De cine erați mai apropiat/ă? Cum ați reacționat când acel părinte era despăr țit de dumneavoastră?
Ce simțeați, ce făceați? Părintele cum reacționa la despăr țire? Ce credeți că gândea?3. Vi s-a întâmplat să fiți pedepsit/ă? Ce fel de pedepse alegeau părinții și cât de des le foloseau? Cum
reacționați când vă pedepsea?4. Vă lăudau pentru reușitele pe care le aveați? Vă simțeați încurajat/ă să luptați pentru a obține
persormanțe mai bune? Care era motivația dumneavoastră?5. Ați avut libertate să luați decizii singur/ă? Care au fost deciziile mai importante pe care le-ați luat
singur/ă?6. Povestiți-mi un moment semnificativ pe care vi-l amintiți din trecut.7. Povestiți-mi o întâmplare hazlie care vi s-a întâmplat.
III. STAREA PSIHICĂ ACTUALĂ1. Cum arată o zi obișnuită pentru dumneavoastră?2. Cum vă petreceți timplul liber? Hobbi-uri, preferințe, culoare preferată, ce nu vă place să faceți?
3. Obișnuiți să alegeți singur ce să mâncați, cu ce să vă îmbrăcați sau, în general, ce să faceți într-osituație? Apar conflicte cu părinții sin cauza alegerilor dumneavostră? Simțiți că aveți destulălibertate, câtă aveți nevoie? Ce ați vrea să se schimbe în acest sens?
4. Cum vă comportați când sunt străini de față? intrați ușor în vorbă cu necunoscuți? Vă placschimbările sau noutățile?
5. Aveți prieteni mulți? Îi percepeți ca pe niște prieteni buni? Ce apreciați cel mai mult la prieteniidumneavoastră? Ei ce apreciază cel mai mult la dumneavostră?
6. Cât de des vă vizitați? Ce activități faceți împreună? Atunci când aveți vreo problemă puteți conta pe sprijinul lor?
7. Aveți iubit/iubită? Daca da, de cât timp sunteți împrenă? Are probleme de sănătate? Ce credeți căgândește în legătură cu deficiența dumneavoastră? O percepeți ca pe o relație serioasă, de durată?
Aveți planuri de viitor împreună? IV. RELAȚIA CU FAMILIA1. De care dintre părinți vă simțiți acum cel mai atașat?2. Cum reacționați când sunteți departe unul de celălalt? Ce faceți? Ce gândiți? Ce credeți că gândește
sau face părintele?3. Sunt situații în care simțiți că vă deranjează sau nu îl doriți în preajma dumneavostră? În ce situații?
Ce faceți atunci? El cum reacționează?4. Din ce cauza apar cele mai multe conflicte cu părintele? Cum și după cât timp se rezolvă? Cine
începe aceste conflicte? Cine este mai împăciuitor?5. Ce apreciați cel mai mult la părinții dumneavostră? La mama, la tată. Ce ați vrea să fie altfel, care
credeți că sunt minusurile lor ca părinți? Dar ca persoane? Ce credeți că apreciază ei cel mai mult ladumneavoastră? Ce credeți că nu le place în legătură cu persoana dumneavoastră?
5/9/2018 Managementul Act Intel - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/managementul-act-intel 21/28
6. Comunicați des despre problemele dumneavostră cu părinții? Cum reacționează când le povestiți?Observă când aveți vreo problemă? Ei vă povestesc problemele lor? Vă cer sfatul în unele alegeri pecare trebuie să le facă? Dumneavoastră le cereți sfatul în alegeri pe care trebuie să le faceți?
7. Care sunt lucrurile care ați dori să se schimbe în relația cu părinții dumneavoastră? Ce ați face altfeldacă ați fi dumneavoastră părinți? Ce ați face la fel? Care sunt lucrurile pe care le-ați învățat de la părinți, care să vă ajute când veți fi, la rândul dumneavostră părinți?
Aveți mulțumiri, nemulțmiri, lucruri importante pe care ați vrea să ni le mai împărtășiți și desprecare nu am discutat până acum?
INTERVIU SEMI-STRUCTURAT pentru părinte
I. DATE GENERALE DESPRE SUBIECT1. Ce vârstă aveți?2. Din câți membrii este compusă familia dumneavoastră? Vârsta copiilor, starea de sănătate.3. Ce meserie aveți? De cât timp lucrați sau nu? Satisfacții, insatisfacții, motivație, dacă este sau nu osursă de stres locul de muncă, relația cu colegii se serviciu și cu șeful, timpul petrecut la locul de muncă șiefortul depus. Venitul suficient/insuficient.
4. Câte persoane locuiti în apartament? Spațiul apartamentului, dacă plătește chirie sau nu, condiții de locuit.Relația cu vecinii.5. Cum arată o zi obisnuită pentru dumneavoastră?6. Ce faceti în timpul liber?
II. FAMILIA DE ORIGINE1. Cum a fost relația dumneavoastră cu părinții în copilărie? Cum vă intelegeati cu mama? Dar cu tatăl? Cineera mai sever? Cum era relatia lor?2. Vi s-a întâmplat să fiți pedepsit/ă? Ce fel de pedepse alegeau părinții și cât de des le foloseau? Cumreacționați când vă pedepsea?3. Erau mai conservatori decât alti părinti?4. Vă ofereau libertatea de a face ce vreti sau vă interziceau multe lucruri?
5. La ce vârstă puteti spune că ati avut libertatea de a lua singuri decizii, de la cele minore la cele deimportanță majoră?6. Cum au reacționat la aflarea diagnosticului nepotului lor? Ați beneficiet de suport din partea lor? În ce aconstat acest suport?
III. RELAȚIA DE CUPLU SOȚ-SOȚIE1. Cum e relația cu soțul? Din ce cauză apar conflicte cel mai des? Se supără repede? Cât de repede îșirevine? Vă acuză pe dumneavoastră sau isi asumă vina când apare o problemă?2. Care este rolul dumneavoastră? El care consideră că e acest rol?3. Care este rolul soțului în familie? Ce considerati că e de datoria lui să facă? El ce consideră?4. Aveți un timp în care să fiti singuri, un week-end/o zi? Ce fel de activită ți de recreație faceți împreună cu
toată familia?5. Împărtășiți frământările, problemele, bucuriile?6. Cum a reactionat când a aflat de deficienta copilului? Ce a simtit? Ati simtit că a apărut o distantare fată dedumneavoastră? Cum ati reactionat? Cât timp a durat această reacție? Acum care este relația lui cuadolescentul?7. Dar cu ceilalți copii?
IV. STAREA ACTUALĂ FIZICĂ ȘI PSIHICĂ A ADOLESCENTULUI ȘI RELAȚIACU ACESTA
1. Activitățile academice. Performanța școlară. Relația cu colegii.Vă povesteste ce face la scoala? Despre cevorbeste cel mai mult?2. Ce activități îi plac cel mai mult? Ce activități nu îi plac? Timp liber. Mâncare preferată, culoare preferată.
3. Obișnuiește să aleagă singur cu ce să se îmbrace sau ce să mănânce? Spiritul de inițiativă, în ce situații.4. Recompense, încurajare. În ce situații. De către cine? Cât de des?5. Cum îl descrieți? Calități și defecte.
5/9/2018 Managementul Act Intel - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/managementul-act-intel 22/28
6. Există o relație de încredere între voi? Comunicarea. Ați discutat despre problemele pe care un adolescentle are? Credeți că are astfel de probleme?7. De cine este cel mai atașat?8. În ce situații e separat de dumneavoastră? Cum reacționați/ce simțiți/ ce gândiți? Dar el, cum reacționeazăla separare?9. Când sunt străini de față cum se comportă? Situații noi, locuri noi. Exemple.10. În ce situații simțiți că vă evită? Cât de des se întâmplă acest lucru? Ce simțiți/gândiți/faceți?
11. Care sunt resursele, slăbiciunile, dificultățile pe care le percepeți ca părinte?
V. RELAȚIA CU CEILALȚI MEMBRII AI FAMILIEI ȘI CU PRIETENII1. Cum este relația cu ceilalți copii? Când apar conflicte? Cât de des? Din ce motive?2. Care este relația dintre frați? Ce activități fac împreună?3. Care este relația dintre ei și tatăl lor? Există sau nu o mai mare apropiere între ei si tatăl lor?4. Cum este relația actuală cu părinții? Vă sprijinesc? În ce constă acest sprijin?5. Cum vă înțelegeți cu vechii prieteni? Aveți prieteni buni? Numărul și calitatea relațiilor. Faceși activitățiîmpreună, vă vizitați reciproc? Aveți suport din partea acestora?
Aveti multumiri, nemultumiri, pe care ati vrea să mi le spuneti, despre care nu am discutat?
Mai este ceva ce considerati că e important si despre care nu a discutat?CHESTIONARUL ATAȘAMENTULUI PARENTAL
(Parental attachment Questionnaire – PAQ, 1985 M.Kenny Ph.D)
Următoarele pagini conțin enunțuri care descriu relațiile familiale și tipurile de experiențe șisentimente frecvent declarate de adolescenți. Vă rog să răspundeți la fiecare enunț completând cu un număr pe o scară de la 1 la 5 care descrie cel mai bine relațiile dumneavoastră cu părinții și experiențele șisentimentele dumneavoastră. Vă rugăm să dați o singură valoare pentru a descrie părinții și relațiiledumneavoastră cu ei. Dacă doar un singur părinte este în viață, sau dacă părinții sunt divor țați, răspundețireferindu-vă la părintele care este în viață sau la părintele de care vă simțiți mai apropiat.
1- deloc2- oarecum3- valoare moderată4- puțin mai mult5- foarte mult
În general, părinții mei...
____1. sunt persoane care îmi pot asigura suportul emoțional când am probleme. ____2. îmi sprijină țelurile și interesele. ____3. trăiesc într-o lume diferită. ____4. îmi înțeleg problemele și preocupările. ____5. îmi respectă intimitatea. ____6. îmi limitează libertatea sau independența. ____7. sunt disponibili să îmi acorde sfaturi sau îndrumări când le solicit. ____8. îmi iau părerile în serios. ____9. mă încurajează să iau decizii singur. ___10. critică ceea ce pot face ___11. își impun ideile și valorile lor asupra mea. ___12. mi-au acordat atâta atenție câtă am solicitat eu. ___13. sunt persoane cu care îmi pot exprima propriile opinii asupra problemelor importante. ___14. nu au nici o idee despre ceea ce gândesc și simt. ___15. mi-au oferit libertatea de a experimenta și învăța diverse lucruri singur.
___16. sunt prea ocupați sau preocupați de altceva ca să mă ajute. ___17. au încredere în mine. ___18. încearcă să îmi controleze viața. ___19. mă protejează de pericole și dificultăți.
5/9/2018 Managementul Act Intel - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/managementul-act-intel 23/28
___20. ignoră ceea ce am eu de spus. ___21. sunt sensibili la nevoile și sentimentele mele. ___22. sunt dezamăgiți de mine. ___23. îmi dau sfaturi fie că le solicit sau nu. ___24. îmi respectă judecata și deciziile chiar dacp sunt diferite de ceea ce și-ar dori ei. ___25. fac lucruri pentru mine pe care le-aș fi putut face și singur. ___26. sunt persoane ale căror expectanțe mă simt obligat să le împlinesc.
___27. mă tratează ca pe un copil mic.
După ce îmi petreceam timpul cu părinții mei, îi percepeam ca persoane...
___28. pe care abia așteptam să le văd. ___29. cu care mă certam. ___30. cu care m-am simțit relaxat și confortabil. ___31. care mă înfuriau. ___32. cu care vroiam să fiu tot timpul. ___33. față de care mă simțeam rece și distant. ___34. care mă enervau.
___35. care trezeau sentimente de vinovăție și anxietate. ___36. cu care îmi făcea plăcere să vorbesc despre lucrurile pe care le-am făcut sau învățat. ___37. pentru care am simțit dragoste. ___38. pe care am încercat să le ignor. ___39. cărora le-am destăinuit cele mai personale gânduri și sentimente. ___40. a căror companie mi-a plăcut. ___41. cărora evitam să le povestesc despre experiențele mele.
După timpul petrecut împreună, îmi las părinții...
___42. cu căldură și sentimente pozitive. ___43. mă simt părăsit și dezamăgit de familia mea.
Când am o problemă serioasă sau o decizie importantă de luat...
___44. caut suport, încurajare și îndrumare la familia mea. ___45. caut ajutor la un profesionist: un terapeut, consilier, preot. ___46. mă gândesc cum ar răspunde familia mea și ce ar putea spune. ___47. o rezolv singur fără ajutor și fără discuții cu ceilalți. ___48. discut problema cu un prieten. ___49. știu că familia mea va ști ce este de făcut. ___50. contactez familia dacă nu sunt capabil să rezolv.
Când merg să cer ajutor părinților...
___51. mă simt mai încrezător în abilitățile mele de a rezolva problemele singur. ___52. mă simt în continuare nesigur pe mine. ___53. simt că aș fi obținut mai multă înțelegere și confort de la un prieten. ___54. sunt încrezător că lucrurile se vor rezolva atâta timp cât voi urma sfaturile părinților. ___55. sunt dezamăgit de răspunsurile lor.
CHESTIONARUL ATAȘAMENTELOR FAȚĂ DE MAMĂ, TATĂ ȘI PRIETENI
5/9/2018 Managementul Act Intel - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/managementul-act-intel 24/28
(Inventory of Parent and Peer Attachment – IPPA, Gay C. Armsden, Ph.D. and Mark T.Greenberg, Ph.D.)
Întrebările din acest chestionar urmăresc relațiile dumneavoastră cu persoanele importante din viațadumneavoastră, cu mama, tatăl și prietenii apropiați. Vă rog să citiți instrucțiunile fiecărei păr ți cu mareatenție.
Partea I
Câteva dintre următoarele enunțuri vă întreabă despre sentimentele pe care le aveți față de mamadumneavoastră, sau despre persoana care a ținut locul mamei dumneavoastră. Dacă aveți mai mult de o persoană care are statut de mamă pentru dumneavoastră (ex: mama naturală, mama vitregă) răspundeți laurmătoarele enunțuri ținând cont de cea care a avut cea mai mare influență asupra dumneavoastră.
Vă rog să citiți fiecare enunț și să încercuiți numărul care vă indică cât de adevărat este enunțul pentru dumneavostră în momentul de față.
Aproapeniciodată
sauniciodatăadevărat
Nu foartedes
adevărat
Câteodatăadevărat
Cel maides
adevărat
Aproapeîntotdeauna
sauîntotdeaunaadevărat
1. Mama mea îmi respectă sentimentele. 1 2 3 4 5
2. Simt că mama mea se descurcă foarte bine ca și mamă.
1 2 3 4 5
3. Mi-aș dori să fi avut altă mamă. 1 2 3 4 5
4. Mama mea mă acceptă așa cum sunt. 1 2 3 4 5
5. Mă interesează să știu părerea mameimele asupra lucrurilor care mă preocupă. 1 2 3 4 5
6. Simt că nu are nici un sens să îmi arătsentimentele față de mama mea.
1 2 3 4 5
7. Mama mea își poate da seama când măsupără ceva.
1 2 3 4 5
8. Discutând despre problemele mele cumama mă simt rușinat sau prostuț.
1 2 3 4 5
9. Mama mea așteaptă prea multe de lamine.
1 2 3 4 5
10. Mă înfurii ușor în preajma mameimele.
1 2 3 4 5
11. Mă supăr mai mult decât poate realizamama mea.
1 2 3 4 5
12. Când discutăm diverse lucruri, mama
mea ține cont de punctul meu de vedere.
1 2 3 4 5
13. Mama mea are încredere în judecatamea.
1 2 3 4 5
5/9/2018 Managementul Act Intel - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/managementul-act-intel 25/28
14. Mama mea are deja problemele ei,așa că nu o mai deranjez și cu ale mele.
1 2 3 4 5
15. Mama mea mă ajută să mă înțelegmai bine.
1 2 3 4 5
16. Îi spun mamei mele despre problemele și necazurile mele.
1 2 3 4 5
17. Simt furie față de mama mea. 1 2 3 4 5
18. Nu primesc prea multă atenție din partea mamei mele.
1 2 3 4 5
19. Mama mea mă ajută să vorbescdespre dificultățile mele.
1 2 3 4 5
20. Mama mea mă înțelege. 1 2 3 4 5
21. Când sunt furios/ă pe ceva, mamamea înecarcă să fie înțelegătoare.
1 2 3 4 5
22. Am încredere în mama mea. 1 2 3 4 5
23. Mama mea nu înțelege prin ce trec euzilele acestea.
2 3 4 5
24. Nu mă pot baza pe mama mea cândam nevoie să mă descarc.
1 2 3 4 5
25. Dacă mama mea știe că ceva măsupără mă întreabă despre acel lucru.
1 2 3 4 5
Partea a II-a
Câteva dintre următoarele enunțuri vă întreabă despre sentimentele pe care le aveți față de tatăldumneavoastră, sau despre persoana care a ținut locul tatălui dumneavoastră. Dacă aveți mai mult de o persoană care are statut de tată pentru dumneavoastră (ex: tată natural, tată vitreg) răspundeți la următoareleenunțuri ținând cont de cel care a avut cea mai mare influență asupra dumneavoastră.
Vă rog să citiți fiecare enunț și să încercuiți numărul care vă indică cât de adevărat este enunțul pentru dumneavostră în momentul de față.
Aproapeniciodatăsauniciodatăadevărat
Nu foartedesadevărat
Câteodatăadevărat
Cel maidesadevărat
Aproapeîntotdeaunasauîntotdeaunaadevărat
1. Tatăl meu îmi respectă sentimentele. 1 2 3 4 5
2. Simt că tatăl meu se descurcă foarte bine ca și tată.
1 2 3 4 5
3. Mi-aș dori să fi avut alt tată. 1 2 3 4 5
4. Tatăl meu mă acceptă așa cum sunt. 1 2 3 4 5
5/9/2018 Managementul Act Intel - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/managementul-act-intel 26/28
5. Mă interesează să știu părerea tatăluimeu asupra lucrurilor care mă preocupă.
1 2 3 4 5
6. Simt că nu are nici un sens să îmi arătsentimentele față de tatăl meu.
1 2 3 4 5
7. Tatăl meu își poate da seama când măsupără ceva.
1 2 3 4 5
8. Discutând despre problemele mele cutatăl meu mă simt rușinat sau prostuț.
1 2 3 4 5
9. Tatăl meu așteaptă prea multe de lamine.
1 2 3 4 5
10. Mă înfurii ușor în preajma tatăluimeu.
1 2 3 4 5
11. Mă supăr mai mult decât poate realizatatăl meu.
1 2 3 4 5
12. Când discutăm diverse lucruri, tatălmeu ține cont de punctul meu de vedere.
1 2 3 4 5
13. Tatăl meu are încredere în judecatamea.
1 2 3 4 5
14. Tatăl meu are deja problemele lui, așacă nu îl mai deranjez și cu ale mele.
1 2 3 4 5
15. Tatăl meu mă ajută să mă înțeleg mai bine.
1 2 3 4 5
16. Îi spun tatălui meu despre problemeleși necazurile mele.
1 2 3 4 5
17. Simt furie față de tatăl meu. 1 2 3 4 5
18. Nu primesc prea multă atenție din partea tatălui meu.
1 2 3 4 5
19. Tatăl meu mă ajută să vorbesc despredificultățile mele.
1 2 3 4 5
20. Tatăl meu mă înțelege. 1 2 3 4 5
21. Când sunt furios/ă pe ceva, tatăl meuînecarcă să fie înțelegător.
1 2 3 4 5
22. Am încredere în tatăl meu. 1 2 3 4 5
23. Tatăl meu nu înțelege prin ce trec eu
zilele acestea.
2 3 4 5
24. Nu mă pot baza pe tatăl meu când amnevoie să mă descarc.
1 2 3 4 5
5/9/2018 Managementul Act Intel - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/managementul-act-intel 27/28
25. Dacă tatăl meu știe că ceva mă supărămă întreabă despre acel lucru.
1 2 3 4 5
Partea a III-a
Această parte a chestionarului încearcă să afle care sunt sentimentele pe care le aveți în relație cu prietenii dumneavoastră apropiați.
Vă rugăm să citiți fiecare enunț și să încercuiți acel număr care vă indică cât de adevărată esteafirmația pentru dumneavostră în acest moment.
Aproapeniciodatăsauniciodatăadevărat
Nu foartedesadevărat
Câteodatăadevărat
Cel maidesadevărat
Aproapeîntotdeaunasauîntotdeaunaadevărat
1. Mă interesează să știu părerea
prietenilor mei asupra problemelor caremă preocupă.
1 2 3 4 5
2. Prietenii mei își pot da seama cândsunt supărat de ceva.
1 2 3 4 5
3. Când discutăm diverse lucruri, prieteniimei țin cont de punctul meu de vedere.
1 2 3 4 5
4. Discutând despre problemele mele cu prietenii mei mă simt rușinat sau prostuț.
1 2 3 4 5
5. Îmi doeresc să fi avut alți prieteni. 1 2 3 4 5
6. Prietenii mei mă înțeleg. 1 2 3 4 5
7. Prietenii mei mă încurajează să vorbescdespre dificultățile mele.
1 2 3 4 5
8. Prietenii mei mă acceptă așa cum sunt. 1 2 3 4 5
9. Simt nevoia să iau legătura cu prieteniimei mult mai des.
1 2 3 4 5
10. Prietenii mei nu înțeleg prin ce treceu zilele acestea.
1 2 3 4 5
11. Mă simt singur și dat la o parte cândsunt cu prietenii mei.
1 2 3 4 5
12. Prietenii mei ascultă ceea ce am eu despus.
1 2 3 4 5
13. Simt că prietenii mei sunt buni prieteni.
1 2 3 4 5
14. Prietenii mei sunt persoane cu care pot discuta destul de ușor.
1 2 3 4 5
5/9/2018 Managementul Act Intel - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/managementul-act-intel 28/28
15. Când sunt furios/ă pe ceva, prieteniimei încearcă să fie înțelegători.
1 2 3 4 5
16. Prietenii mei mă ajută să mă înțelegmai bine.
1 2 3 4 5
17. Prietenii mei țin cont de sentimentele
mele.
1 2 3 4 5
18. Simt furie față de prietenii mei. 1 2 3 4 5
19. Pot conta pe prietenii mei când amnevoie să mă decarc.
1 2 3 4 5
20. Am încredere în prietenii mei. 1 2 3 4 5
21. Prietenii mei îmi respectăsentimentele.
1 2 3 4 5
22. Mă supăr mult mai des decât își potda seama prietenii mei.
1 2 3 4 5
23. Pare ca și când prietenii mei suntfurioși pe mine fără nici un motiv.
2 3 4 5
24. Pot să le spun prietenilor mei despre problemele și necazurile mele.
1 2 3 4 5
25. Dacă prietenii mei știu că ceva măsupără mă întreabă despre acel lucru.
1 2 3 4 5
SCALA STIMEI DE SINE ROSENBERGSelf-esteem scale (Rosenberg, 1968)
1. Simt că sunt o persoană valoroasă, cel puțin la fel de valoroasă ca și ceilalți.1. puternic de acord2. de acord3. dezacord4. puternic dezacord
2. Simt că am numeroase calități.3. Cu toate acestea, înclin să cred că sunt o persoană ratată.4. Sunt capabil să fac lucrurile la fel de bine ca alte persoane.5. Simt că nu am multe lucruri de care să fiu mândru.6. Iau o atitudine pozitivă față de mine.7. În mare, sunt mulțumit de mine.8. Aș vrea să am mai multă considerație față de mine.9. Cu siguranță ma simt nefolositor.10. Uneori cred că nu sunt bun de nimic.