Post on 09-Nov-2015
description
transcript
Lucrare de observatie:
EVOLUTIA ORASULUI ALBA IULIA
Realizata de:
Stanciu Iulia Felicia, Sgr. 4, Gr. 2
Profesor coordonator:
Mihaela Ioana Agachi
"Alba Iulia este leaganul vrerilor noastre: este infernul celor mai cumplite suferinte indurate de titanii acestui popor, este paradisul implinirilor noastre sfinte. Alba Iulia nu este o cetate nascuta din legende.
Este jumatate din istoria noastra."
(Ardealul, I, nr. 37, din 28 noiembrie 1942, p. 1.)
Incadrare
Municipiul Alba Iulia este asezat in centrul podisului
ardelean, la 4605' latitudine nordica si 2334' longitudine
estica, 330 m altitudine, intr-o zona de interferenta a
dealurilor ce coboara din Muntii Trascaului cu sesurile din
valea cursului mijlociu al Muresului. Orasul este situat la o
altitudine de 270 m, la o distanta de 340 km de Bucuresti,
100 km de Cluj, 70 km de Sibiu si la 241 km de Arad.
Municipiul este asezat in perimetrul format de rul Ampoi,
rul Sebes, crestele muntilor Apuseni si Podisul
Transilvaniei. Orasul propriu-zis este asezat pe prima
terasa a Muresului, care formeaza spre est un
ses lung de 8-10 km si lat de 2-4km. Partea de vest a orasului este strajuita de inaltimile impadurite ale
Muntilor Metalici cu Vrful Mamut (630 m). Spre est, peste Mures, se disting dealurile argiloase de
culoare rosiatica ale podisului ardelean, erodate de rurile Mures, Sebes si Secas, acestea formnd un sir
de rpe cu forme interesante si vegetatie rara. Spre partea de sud se vad culmile muntilor Sebesului, cu
Vrful Surianu (2245) si cu vrful Patru (2130).
De la inceputurile sale ,orasul Alba Iulia s-a dezvoltat in doua zone
distincte: o zona inchisa, protejata de o incinta fortificata, in care
sa aflau sediile institutionale si casele orasenilor privilegiati, si o
zona deschisa, destinata populatiei majoritare, formata din
agricultori, mestesugari, comercianti si soldati, care s-a extins
liber in exteriorul zidurilor. Dupa anul 1541, odata cu intemeierea
principatului autonom al Transilvaniei, orasul Alba Iulia va
parcurge cea mai infloritoare perioada. Acest fenomen se reflecta
in planele constructive, prin lucrarile de infrastructura, de
amplificare si innoire a edificiilor reprezentative pentru o curte
princiara.
Orasul Alba Iulia, Judetul Alba
Motivatia alegerii
Oras invaluit in nimbul legendar al unor mari evenimente istorice
petrecute intre batranele-i ziduri, Alba Iulia s-a intiparit adanc in
mintea si inima poporului roman. Numeroase izvoare atesta
existenta pe acest teritoriu si in imprejurimile lui imediate, a unor
asezari preistorice de acum 5000 de ani. Importanta orasului se
datoreaza pozitiei geografice strategice, fiind un punct natural de trecere si rascruce a drumurilor,
arterele de circulatie din Transilvania intalnindu-se aici. Zonele inconjuratoare, bogate in zacaminte de
metale pretioase, sare si podgorii renumite dar si caile de comunicare cu importante centre economice
au impulsionat dezvoltarea sa demografica, economica si urbanistica. Alba Iulia este orasul in care am
fost nascuta si in care am trait pentru 20 de ani, orasul care mi-a oferit mai multe amintiri decat speram
a strange in intreaga mea viata. Astfel, doresc a-i cerceta evolutia pe parcursul anilor, pentru a-i intelege
prezentul si a-i putea prezice sau chiar schimba in bine viitorul.
Istoric
Numeroase izvoare atesta existenta pe acest teritoriu si in imprejurimile lui imediate a unor asezari
preistorice inca de acum 5000 de ani (in partea de nord a orasului s-a descoperit o importanta asezare
neolitica (5000 - 1900 i.Ch.), care a fost locuita de triburi de pastori si agricultori). Dacii, o ramura a
tracilor, ating apoi un apogeu politic, social si economic, punand bazele unei asezari puternice
Apoulon, care va ajunge unul dintre cele mai mari centre urbane ale Daciei si va face fata invaziei
romane. Primul razboi daco-roman pune orasul la grele incercari, iar al doilea il distruge definitiv.
P1.Traseul celor Trei Fortificatii
In epoca romana, Apoulon-ul dacic devenit Apulum cunoaste o mare dezvoltare. Primul nucleu al
orasului a fost castrul legiunii a XIII-a Gemina, care se intindea pe 30 ha, avand o forma dreptunghiulara,
conform arhitecturii militare romane. Prin administratia impusa de Traian la Apulum s-a pus temelia
organizarii celui mai mare centru urban din Dacia romana, ajungand in sec II si III o mica Roma a Daciei.
Urmeaza o perioada in care popoarele barbare se stabilesc pe rand in Dacia, Apulum pierzandu-si
treptat rolul central economic si social.
O data cu venirea slavilor, orasul renaste sub numele de Balgrad. Din aceasta au derivat celelalte
denumiri ale orasului: Fehervar (in limba maghiara) si Weissenburg (in limba germana).
Pentru a deosebi Cetatea Alba din Transilvania de celelalte orase cu acelasi nume (ex. Alba Regala,
Szkesfehrvr, respectiv Belgrad, Nndorfehrvr), maghiarii denumesc cetatea de pe Mures
"Gyulafehrvr", adica Cetatea Alba a lui Jula (in maghiara Gyula). Numele a fost tradus in latina -
Alba Iulia, acest nume este fiind folosit si astazi.
O deosebita atentie o acorda orasului si episcopiei Iancu de Hunedoara. La 1442 el pregateste in cetatea
Alba Iulia atacul impotriva turcilor, care au invadat Transilvania. Lupta s-a dat la Sintimbru. Dupa
moartea sa, de ciuma, in 1456, Iancu de Hunedoara este inmormintat in Alba Iulia, sarcofagul sau
aflandu-se in Catedrala romano-catolica din oras.
P2.Catedrala romano-catolica
Dupa 1541 Alba Iulia devine capitala principatului autonom al Transilvaniei (pana la 1690). Timp de doua
secole si jumatate orasul va cunoaste o perioada de dezvoltare economica rapida si o intindere
urbanistica considerabila. In anul 1516 incepe construirea unei noi cetati care se termina abia prin sec. al
XVII - lea. Principii Transilvaniei inalta edificii importante (palatul princial, cladiri cu diferite destinatii) si
duc o politica de dezvoltare a orasului. Evenimente politice, sociale si culturale, momente de mare
importanta din viata poporului nostru, au loc la Alba Iulia. Cel mai memorabil eveniment se petrece la
sfarsitul sec. al XVI - lea: intrarea triumfala in oras a lui Mihai Viteazu (1593 - 1601) impreuna cu oastea
sa, la 1 noiembrie 1599, trei zile dupa biruinta de la Selimbar. Alba Iulia avea sa devina astfel, dupa
cucerirea Moldovei, prima capitala a celor trei tari unite sub sceptrul marelui voievod. Actiunea lui
constituia prima incercare de unificare politica a tarilor romane. Din Alba Iulia Mihai Viteazu a condus
cele 3 tari romanesti, prin masuri menite sa-i consolideze domnia; aici se intituleaza " voievod si domn a
toata tara Romaneasca si al Ardealului si al tarii Moldovei ".
La 7 octombrie 1698 a avut loc la Alba Iulia Sinodul de
Unire cu Biserica Romei, sinod prezidat de mitropolitul
Atanasie Anghel. Unirea Transilvaniei, Banatului,
Crisanei si Maramuresului cu Romnia a fost
proclamata la 1 decembrie 1918 prin Declaratia de la
Alba Iulia.
La 15 octombrie 1922 a avut loc in fata Catedralei
Reintregirii, incoronarea regelui Ferdinand I si a reginei
Maria, simboliznd actul unirii tuturor provinciilor
istorice romnesti cu Tara, sub sceptrul aceluiasi
monarh.
La 6 mai 1928 a fost organizata de Partidul National-
Taranesc, in cadrul unei vaste campanii de rasturnare a
guvernului liberal, o adunare la care au participat circa
100.000 de cetateni.
P3. Statuia lui Mihai Viteazul
In anul 1933 orasul nord-italian Alessandria a donat orasului
Alba Iulia o copie a Statuii Lupoaicei (Lupa Capitolina),
ca semn al mostenirii culturale latine comune. La data de
13.04.2007 a avut loc inaugurarea oficiala a Pietei
Allessandria in Alba Iulia, in care este amplasata statuia
Lupa Capitolina, ca simbol al infratirii dintre Alba Iulia si
Alessandria.
P4. Statuia Lupa Capitolina
In urma reformei administrative din 1968 orasul a devenit municipiu. La 1 decembrie 1990, la Alba Iulia
s-a sarbatorit pentru prima oara ziua nationala a Romniei.
Ca o recunoastere a rolului pe care l-a avut Alba Iulia in istoria neamului, in fiecare an la 1 Decembrie se
sarbatoreste aici Ziua Nationala a Romaniei, municipiul Alba Iulia fiind declarat de catre Parlamentul
Romaniei in anul 1994 "CETATE SIMBOL AL MARII UNIRI A ROMANILOR". Calatorul care trece astazi prin
Alba Iulia devenita centru turistic, vizitand Muzeul Unitatii Nationale din chiar cladirea unde s-a
infaptuit, vede sapat in piatra pe frontispiciul arcului de triumf de la intrare:
" In anul Domnului 1918, 1 decembrie, in acest loc s-a proclamat pentru totdeauna si in mod irevocabil
prin votul solemn si unanim al poporului, unirea Transilvaniei cu intreaga Daco-Romania. Eterna fie
aducerea aminte a acestui act maret ". Ratificarea unirii Transilvaniei cu Romania s-a facut apoi prin
Decretul Lege nr. 3631 din 11/24 dec. 1918.
P5. Catedrala Reintregirii Neamului
Relief
Judetul Alba este format, predominat din unitati montane (61%) la care se adauga,subordonat, cele de
dealuri (39 %). Carpatii Meridionali sunt reprezentati prin Muntii Sureanu. Acestia intra in alcatuirea
judetului doar prin culmile care se desprind prin plaiul inalt de peste2000 m ( Vf. Patru 2130 m, Vf.
Sureanu 2059 m) si coboara domol spre nord pna la 800 m.In bazinul superior al Sebesului se gaseste o
parte din Depresiunea Oasa. In nord sunt delimitatide Carpatii Apuseni prin Culoarul Depresionar al
Muresului, respectiv Culoarul Orastiei, in cadrul caruia se remarca lunca larga si terasele Muresului
continuate spre sud de un relief colinar, uneori cu caracteristici piemontane. Podisul Transilvaniei, ce
formeaza partea de est ateritoriului judetului se remarca prin relief colinar, cu inaltimi de 400-500 m
fragmentat de vai largi cu lunci si terase, dominate uneori de versanti cuestici afectati de alunecari de
teren si ravenari.
Functia urbana
Functiile orasului (administrativa, comerciala, de transport,
culturala, turistica, militara, industriala) au suferit modificari,
avnd loc impletirea lor, astfel acesta indeplineste in acelasi timp
una sau mai multe functii. Alba Iulia este un municipiu cu
functiuni complexe, administrative si politice, economice,sociale
si dotari publice diversificate cu rol dominant teritorial.
Remarcam totodata existenta a trei centre cu functiuni diferite.
Astfel, in estul cetatii exista zona denumita centru care are un
rol administrativ, in vestul cetatii zona cetate care marcheaza
spatial de locuit, iar in interiorul cetatii predomina centrul
cultural-istoric cu intitutiile specifice. Din toate acestea rezulta o
buna dispunere si o organizare sistematica a functiunilor urbane.
Tesutul urban
Datorita contextului istoric dificil, orasul a avut o evolutie neunitara, aceasta fiind influentata de factori:
socio- economici politici (razboaie, asedii, cuceriri), conceptii filozofice, idei religioase, stiinta si tehnica,
conditiile climatice care au dus la distrugerea orasului (inundatii), dar si de alte evenimente cum ar fi
incendii devastatoare sau epidemii de ciuma.
P6. Panorama asupra orasului
In cetate elementele construite au ca dominanta verticala Catedrala Romano-Catolica, in timp ce orasul
modern s-a dezvoltat in jurul zidurilor cetatii, ceea ce demonstreaza existenta unei dominante clare,
orizontale. In interiorul cetatii se remarca prezenta cladirilor dezvoltate pe inaltime, iar in exterior,
constructii joase, ceea ce demonstreaza o monotonie. Per ansamblu se observa un contrast general
intre zona de cetate si exteriorul ei. Trama stradala este dezvoltata in jurul perimetrului cetatii si are o
dispunere radial semi-inelara a strazilor secundare. In estul si centrul orasului se remarca o trama
stradala organica datorata dezvoltarii acesteia pe o perioada de timp indelungata, cu diferite interventii
pe parcurs, in timp ce in vest (datorita dezvoltarii recente) remarcam o trama rectangulara pe un plan
prestabilit care urmareste anumite axe de orientare,si care la randul lor impart spatiul in mici insule de
forma dreptunghiulara.
Spatiul construit este dens, cu un ritm compus, determinat de
oscilatia inaltimilor si de retragerea fronturilor de la strada.
Dimensiunile parcelelor dinamizeaza forma urbana iar
supradimensionarea unor elemente arhitecturale creaza un
important impact vizual.
Detaliu - Cetatea Bastionara Alba Iulia
Cetatea bastionara din Alba Iulia a fost ridicata intre anii 1714-
1738, fiind considerata cea mai reprezentativa fortificatie
bastionara de tip Vauban din tara noastra. Planul cetatii a fost
intocmit de arhitectul italian Giovanni Morando Visconti, sub
conducerea generalului Stefan de Steinville, completata apoi de
generalul Weiss. Lucrarile propriu-zise la fortificatia de la Alba
Iulia au inceput la 4 noiembrie 1715, cand s-a pus piatra de
temelie a bastionului Carol, dedicat imparatului, situat pe latura de nord a cetatii. Fortificatia a fost
denumita in proiectul lui Weiss "Fortificatia capitala de la Alba Iulia din Principatul Transilvaniei".
P7. Interiorul cetatii
Intre secolele XVIII-XIX cetatea a indeplinit rolul de centru militar al Transilvaniei si de depozit general
pentru armament. Perimetrul zidurilor este de aproximativ 12 kilometri, acestea fiind ridicate cu ajutorul
a 20000 de iobagi. Cetatea este alcatuita din 7 bastioane (Eugeniu de Savoia, Sf.Stefan, Trinitatea, Sf.
Mihail, Sf. Carol, Sf. Capistrano, Sf. Elisabeta) configurandu-i imaginea stelata caracteristica cetatilor de
acest tip.
Cel mai mare dintre bastioane este cel al Trinitatii, care masoara 116 si 135 m si are plasat in centru un
blazon incoronat cu campuri multiple si frunze de acant. Zidurile cetatii sunt construite din caramida ,
piatra de cariera sau din ruinele cetatii romane, ele masurand la baza 3m, iar la varf 1,20 m fiind
sprijinite de contraforturi pentru a neutraliza inpingerile pamantului. Intrarea se face prin sase porti,
decorate cu statui si reliefuri de catre o echipa de sculptori condusa de Johhan Konig. Proiectarea si
construirea cetatii a determinat si modificarea tramei stradale, astfel s-au construit cele sase porti, trei
spre oras si alte trei spre campul de instructie din vest.
P8. Poarta a 3-a a cetatii
Cetatea este impresionanta atat prin elementele decorative, cat si prin frumusetea celor sase porti ale
fortificatiei, care sunt unice in toata arhitectura militara europeana. Fara indoiala, sursa de inspiratie
pentru artisti a fost mitologia antica, decoratia fiind
realizata de sculptori ca Johann Konig, Johann
Vischer si Giuseppe Tencalla. In totalitate cetatea se
impune ca cel mai semnificativ ansamblu de plastica
figurativa baroca din Transilvania. Intre zidurile ei s-
au desfasurat evenimente de cea mai mare
importanta pentru istoria poporului roman: epilogul
rascoalei lui Horea si marea unire a Transilvaniei cu
Romania la 1 Decembrie 1918.
Statuie cetate Alba Iulia
Concluzie
Cetatea Alba Iulia ramane un caz singular in istoria fortificatiilor transilvanene, un oras in care bogatia
pamantului se impleteste armonios cu peisajele variate si odihnitoare si care a reusit sa-si pastreze
intact tot sistemul de aparare, ce adaposteste un valoros patrimoniu de constructii.
P9. Obeliscul lui Horea, Closca si Crisan Vedere dinspre Poarta a III-a
Bibliografie
1. Ion Berciu, Gheorghe Anghel " Alba Iulia " editia a - II - a Editura Stadion, Bucuresti
2. Horia Ursu " Alba Iulia " Editura tineretului
3. " Alba Iulia - 2000 " - Comitetul judetean Alba al P.C.R
4.Urbanismul, Probleme de estetica oraselor-- Radu Laurian
5.Cetatea Alba Iulia-Gheorghe Fleser
6.Scurt Istoric al Albei Iulia-drd. Doina Hendre Biro
7. http://www.apulum.ro/ - Primaria Municipiului Alba Iulia