Post on 10-Apr-2018
transcript
8/8/2019 licenta ramona
1/54
FUNDATIA ECOLOGICA GREEN
SPECIALIZARE: ASISTENT MEDICAL GENERALIST
PROIECT DE ABSOLVIRE
Indrumator,
Asistent medical
Bitic daniela Cursant,
Sanduleanu Ramona Cristina
IASI
2010
8/8/2019 licenta ramona
2/54
INGRIJIREA PACIENTULUI CU GASTRITA ACUTA
8/8/2019 licenta ramona
3/54
ARGUMENT
8/8/2019 licenta ramona
4/54
CUPRINS
Argument
Capitolul I. Anatomia si fiziologia aparatului digestiv
Capitolul II. Gastrita acuta
Definitie
Etiologie
Factori de risc
Etiopatogenie
Tablou clinic
Simpotomatologie Diagnostic
Evolutie
Profilaxie
Tratament
Capitolul III. Rolul asistentei medicale in examenele clinice si paracliniceCapitolul IV. Ingrijiri specifice acordate pacientului cu gastrita acuta
Capitolul V. Prezentarea cazurilor
Capitolul VI. Educatie sanitara
Bibliografie
8/8/2019 licenta ramona
5/54
CAP. I Notiuni de anatomie si fiziologie
Anatomia aparatului digesitv
8/8/2019 licenta ramona
6/54
Aparatul digestiv (canalul alimentar sau tractul gastrointestinal), reprezinta
ansamblul de organe cu rol de a transforma fizic si chimic alimentele, in scopul
asimilarii lor si de a elimina reziduurile ce nu au putut fi digerate.
Aparatul digestiv este alcatuit din :
Tubul digestiv
Glandele anexe
1. Tractul gastrointestinal superior ( tubul digestiv ) este format din :
- cavitatea bucala - aici alimentele sunt maruntite cu ajutorul dintilor si limbii
si sunt amestecate cu saliva. Cavitatea bucala este delimitata de 5 pereti:
unul anterior buzele, doi laterali obrajii, unul inferior planseul bucal si
unul superior bolta sau valul palatin;
- faringeramuri arteriale din faringiana ascedenta , din palatina ascedenta ,
sfenopalatina si cidiana;
- esofag - parte a tractului digestiv, esofagul este un tub musculomucos, lung
de 25-30 cm cu funcia de transport a hranei si care leaga faringele de
stomac. Pereii si musculari produc contracii ondulatorii, care ajut la
transportarea alimentelor.
- stomac- aici hrana este transformata in pasta, cu ajutorul acizilor existenti lanivelul stomacului
2. Tractul gastrointestinal inferior este format din :
- intestinul subtire - reprezint segmentul aparatului digestiv, situat ntre
stomac i intestinul gros. Aici sunt absorbite majoritatea lichidelor si
mineralelor din mancare. Prezinta o serie de inflexiuni, numite anse
intestinale si este format din 3 parti:
http://www.medipedia.ro/Anatomie/tabid/96/articleType/ArticleView/articleId/220/Stomac.aspxhttp://www.medipedia.ro/Anatomie/tabid/96/articleType/ArticleView/articleId/220/Stomac.aspx8/8/2019 licenta ramona
7/54
- duoden - segment iniial al intestinului subire cu lungime de 25 30 de cm
si forma de potcoava deschisa, ce leaga stomacul de jejun. Aici incepe
procesul de digestie a mancarii, rolul duodenului fiind acela de de a
neutraliza aciditatea din hrana.
-jejun - partea central a intestinului subire, fiind situat ntre duoden i ileon.
rolul lui este de a absorbi substantele nutritive
- ileon - ultima parte a intestinului subtire. Aici are loc absorbia nutrienilor
rezultai n urma digestiei.
- intestinul gros - parte a aparatului digestiv, cuprins ntre intestinul subire i
anus. Aici are loc absorbia apei si a mineralelor neabsorbite. Intestinul
gros este format din:
- cecum (cecul) - prima parte a intestinului gros, situat ntre ileon i colon. De
cecum este ataat apendicele. n cecum se afl flora intestinal.
- colon (colon ascendent, colon transvers, colon descendent, colon sigmoid) -aici este absorbita apa ramasa in alimente
- rect - canal cu pereti musculosi unde sunt depozitate materiile fecale
- anus - partea final a rectului, folosit pentru eliminarea materiilor fecale
3. Organe anexe :
- glandele salivare
Glande salivaremici ale mucoasei bucale ( 10 % din secretie )
Glande salivaremari perechi:
o sublinguale
o submandibulare
8/8/2019 licenta ramona
8/54
o parotide
- ficat - produce bila, neutralizeaza toxinele din organism, prelucreaza si
depoziteaz numeroase vitamine i o serie de microelemente eseniale;
- vezica biliara (colecistul) - rezervor temporar al bilei. Este unit cu ficatul,
de unde primete bila, i cu duodenul, unde elibereaz bila, necesara digestiei
grasimilor
- pancreas - organ care ndeplinete dou funcii majore: exocrin (produce
sucul pancreatic care conine enzime digestive) i endocrin (produce muli
hormoni importani,incluznd i insulina).
STOMACUL reprezinta un organ intraperitoneal cu proiectie abdominala si
toracica situat in etajul supramezocolic al cavitatii peritoneale si deasemenea un
organ mobil cavitar in forma de cimpoi sau litera j , zona cea mai dilatata a
tubului digestiv cu rol de depozitare si digestie a alimentelor
Predigestia bolului alimentar, n special al proteinelor, care estecontinuat la nivel intestinal.
In stomac, prin pH-ul acid al sucului gastric are loc distrugerea
majoritatii bacteriilor (cu excepia anumitor bacterii caHelicobacter
pylori care se dezvolt n mucoasa gastric fiind n mod frecvent
rspunztor de ulcerul gastric)
. Functionare
Hrana, care n prealabil este faramitata la nivelul gurii cu ajutorul dinilor, va
fi amestecat n interiorul compartimentului gastric cu sucul gastric (compus din
acid clorhidric) i enzime (pepsina) care descompun moleculele mai mari, n
special proteinele.
8/8/2019 licenta ramona
9/54
Pentru digestie este stimulat secretia perstaltismului i a sucului gastric. Prin
masticatie, miros si gust, creste cantitatea de suc gastric de la la 10 ml/or n
stare de repaus stomacal, pn la 1000 ml/or. Pentru a realiza digestia, hrana
este oprit timp de 2-4 orein stomac, cu ajutorul pilorului - orificiul decontinuare a stomacului cu duodenul.
Dimensiuni
Dimensiunile medii ale unui stomac umplut moderat sunt :
- lungime totala : 25 cm
- latimea de la marginea stanga la cea dreapta, la nivelul corpului stomacului :
8,5 - 10 cm
- distanta dintre cele doua margini ale canalului piloric : 3 cm
- diametrul anteroposterior: 8 cm
- inaltimea fundului stomacului : 4 cm
- lungimea vestibulului piloric : 7 cm
- lungimea canalului piloric : 3 cm
- capacitatea stomacului: variaza intre 600 2000 ml, in functie de varsta,
sex, regimurile alimentare si starile patologice.
Pozitionare
Stomacul se afla in cavitatea abdominala, in partea stanga,
in loja gastrica, imediat sub diafragma. La omul viu are
pozitia verticala, iar la cadavru este aproape orizontal.
8/8/2019 licenta ramona
10/54
Stomacul este mentinut in locul sau datorita tubului digestiv, conexiunilor cu
ficatul, intestinul gros, splina si peretelui posterior al abdomenului
Structura
Prile anatomice a stomacului
Cardia (orificiu cardiac) este intrarea n stomac din esofag.
Importanta cardiei este data de rolul sau de sfincter care asigura
trecerea bolurilor din esofagul terminal spre stomac, pe de o parte si
impiedicarea refluxului gastroesofagian, pe de alta parte.
Mica curbura este concava, groasa, cu o lungime aproximativa de
15 cm. Incepe de la cardia, prezinta o portiune verticala apoi un unghi
incizura gastrica si devinde orizontala spre pilor.
Marea curbura este convexa, subtire, cu o lungime aproximativa
de 40 cm. Contureaza marginea stanga a stomacului, formand cu
terminarea esofagului un unghi, numit incizura cardiaca.
8/8/2019 licenta ramona
11/54
Fundul stomacului(zona fundica) reprezinta partea cea mai larga
si mai inalta a stimacului, stomacului situat mai sus de cardie, imdeiat
sub diafragm. De obicei este plin cu gaze si aerul inghitit in timpul
deglutitiei. Se mai numeste si camera cu aer a stomacului.
Corpul gastric - este partea cea mai mare a stomacului.
Orificiul piloric (pilorul) - orificiu inferior al stomacului, care face
legtura intre corpul gastric si o zon mai dilatat - antrul piloric,
continuat cu o poriune ngustat - canalul piloric - care se termin
inspre duoden cu un sfincter muscular numitsfincter piloric.
Din punct de vedere structural, in stomac se pot distinge 4 tunici.
8/8/2019 licenta ramona
12/54
1. Tunica seroasa - este reprezentata de peritoneul visceral care
acopera stomacul aproape in intregime
2. Tunica musculara este formata din fibre musculare netede,
dispuse in 3 straturi concentrice (stratul longitudinal, stratul
circular, fibrele oblice).
3. Tunica submucoasa este formata dintr-un tesut conjuctiv lax,
vase de sange si limfatice si nervi care constituie un plex secretor
pentru glandele mucoase. Rolul ei este de a captusi musculatura si
a ajuta la alunecarea mucoasei.4. Tunica mucoasa captuseste toata suprafata endogastrica; find
mai mare ca intindere decat aceasta, tunica se cuteaza, formand o
retea de plici mucoase, ceea ce permite stomacului sa se mareasca
la o dimesniue cu pana la 20 de ori mai mare decat dimensiunea
initiala. Tunica mucoasa se continua superior cu mucoasa
esofagului si inferior, la nivelul pilorului, cu mucoasa duodenala.Mucoasa gastrica este alb-cenusie pe stomacul gol si roz-rosiatica
in timpul digestiei.
Vascularizatia si inervatia stomacului - importanta secretiei gastrice si energia
necesara functionarii tunicii musculare explica vascularizatia bogata a
stomacului.
1. Arterele stomaculuiprovin din cele trei ramuri care pornesc din
trunchiul celiac: artera hepatica, artera splenica si artera gastrica stanga.
2. Venele stomaculuicorespund in general arterelor. Ele se formeaza din
retele capilare situate in submucoasa; strabat grosimea peretilor gastrici,
se aduna sub seroasa si se arunca apoi in trunchiuri colectoare.
8/8/2019 licenta ramona
13/54
Acestea sunt dispuse de-a lungul celor doua curburi, alaturi de arcurile
arteriale, si se varsa in vena porta.
3. Nervii stomacului- sunt nervi vegetativi de origine : -simpatica
-parasimpatica
a) sistemul simpatic participa la inervarea stomacului prin intermediul filetelor
nervoase, plecate din plexul celiac, pe calea ramurilor arteriale ;
b) sistemul parasimpatic este reprezentat de nervul vag drept si stang.
Fiziologia aparatului digestiv
Tractul gastro-intestinal asigura aportul continuu de apa, electroliti si
substante nutritive necesare organismului. in vederea realizarii acestor
functii, este necesara:
1. deplasarea alimentelor prin tractul alimentar;
2. secreiia sucurilor digestive si digestia alimentelor;
3. absorbtia produsilor de digestie, a apei si a electrolitilor;
4. circulatia sangelui prin segmentele tubului digestiv in vederea
transportului substantelor absorbite;
5. controlul acestor functii prin intermediul sistemului nervos si
endocrin.
Majoritatea substantelor intilnite in alimente au o structura chimica
complexa, diferita de cea a constituientilor organismului, si nu pot fi preluate
ca atare din natura. Ea sufera, in prealabil, transformari mecanice, fizice si
chimice. Totalitatea acestora reprezinsi digestia alimentelor. Prin digestie,
principiile alimentare sunt descompusei
n molecule simple, fa
ra
8/8/2019 licenta ramona
14/54
specificitate biologica, iar acestea pot fi absorbite la nivelul mucoasei
intestinale
Digestia reprezinta decompunerea alimentelor si transformarelor fizio-
chimice in elemente in stare de afi absorbite. Poate fi :
_1__ Digestia bucala
prelucrarea mecanica prin actul masticatiei cu rol de:
- fragmentarea alimentelor
- facilitarea deglutitiei
- amestecarea alimentelor cu produsul de secretie al
glandelor salivare
- initierea procesului de digestie a amidonului sub
actiunea amilazei salivare
- asigurarea contactului cu receptorii gustative
impregnarea alimentelor cu saliva cu rol de :
- pregatirea mecanica a alimentelor
- solvent ( pentru perceptie de catre receptori)
- curatirea mecanica a mucoasei bucale- digestiv
- in vorbirea articulate
- excretor
- in mentinearea echilibrului hidric
deglutitia cuprinde 3 timpi :
8/8/2019 licenta ramona
15/54
- bucal (in momentul in care alimentele sunt gata pentru a fi inghitite,ele sunt in mod voluntar impinse in faringe datorita presiunii
pe care o exercita limba prin miscarea ei in sus si posteriorasupra palatului moale. De acum incolo, procesul deglutitiei
devine in intregime, sau aproape, un act automat si, in modobisnuit nu mai poate fi oprit) ;
- faringian (la intrarea in faringe sunt stimulate ariile receptoare de la
acest nivel. Impulsurile de la acest nivel ajung la trunchiul
cerebral si initiaza o serie de contractii faringiene musculare
automate ) ;
- esofagian (esofagul are, in principal, rolul de a transporta alimentele
din faringe in stomac, iar miscarile lui sunt organizate specific
in vederea acestei functii. in mod normal, esofagul prezinta
doua tipuri de miscari peristaltice: peristaltism primar si
peristaltism secundar)
_2__Digestia gastricaa) functia secretorie a stomacului (Secretiile gastrice continus procesele
digestive incepute in cavitatea bucala; cantitatea secretata zilnic este de
aproximativ 2 l)
Fazele secretei gastrice sunt urmatoarele :
faza cefalica ( reflexe neconditionate si conditionate -declansate
de vederea sau mirosirea alimentelor) ;
faza gastrica ( distensia mecanica a stomacului mecanism
nervos si mecanism umoral- gastrina , histamine) ;
faza intestinala ( efecte stimulatoare si inhibitorii la patrunderea
chimului in duoden ) ;
b) functia motorie a stomacului ( mecanism intragastric )
8/8/2019 licenta ramona
16/54
varsatura = act reflex prin care continutul gastric este evacuat fortat pe
gura ( relaxarea portiunii superioare a corpului si fundului gastric, a
cardiei si esofagului i contractie la nivelul incizurii angulare a
stomacului contractia diafragmului si musculaturii abdominaleanterioareevacuarea continutului gastric cu epiglota inchisa la
sfarsit diafragmul se relaxeaza si se contracta muculatura expiratorie si
bdominala anterioara , rezulatand evacuarea continutului restant al
esofagului )
_3__Digestia intestinala si functia de absorbtie
a) secretia pancreatica
b ) secretia biliara
o parasimpaticul = excitosecretor si excitomotor
o simpaticul = inhibitor al secretiei si motilitatii
o umoral prin descarcarea de secretina , hepatocrinina , glucagon,
gastrina
b) secretia intestinala
c) functia motorie a intestinului
miscarile intestinului de amestec ( segmentare , pendulare )
peristaltice
8/8/2019 licenta ramona
17/54
Capitolul II
Gastrita acuta
Gastrita acuta este inflamatia acuta, reversibila a mucoasei gastrice. Mucoasa
gastrica este tumefiata, prin edem si congestie, iar la nivelul suprafetei
mucoasei apar eroziuni hemoragice si chiar ulcere acute.
Gastrita acuta este cauzata frecvent de:
o -ingestia unor medicamente (aspirina, antiinflamatorii - gastrita
postconsum de antiinflamatoare nesteroidiene )
o de abuzul de bauturi alcoolice ( gastrita etanolica) meselor copioase,
condimentelor sau alimentelor dificil de digerat.
o In unele cazuri se instaleaza secundar ingestiei de substante caustice
precum acidul sulfuric, clorhidric, acetic, substante care provoaca rani
pe diferite portiuni ale mucoasei gastrice - gastrita acuta
postingestionala.
o In alte cazuri poate fi provocata de refluxul bilei din duoden in
stomac, in special dupa anumite interventii chirurgicale la nivelul
stomacului ce favorizeaza refluxul bilios.
Gastritele acute pot fi clasificate in:
gastrita acuta simpla,
gastrita acuta coroziva
gastrita acuta alergica.
Evolutia gastritei acute poate fi de scurta durata cu tendinta rapida spre
vindecare dupa administrarea tratamentului adecvat sau dupa
http://www.sfatulmedicului.ro/Ulcerul-gastroduodenal/gastrita-acuta_3924http://www.sfatulmedicului.ro/Ulcerul-gastroduodenal/gastrita-acuta_39248/8/2019 licenta ramona
18/54
indepartarea cauzelor. Neglijarea gastritei acute poate duce la
cronicizare sau complicatii severe.
Etiologie
- Agentii infectiosi
- Bacterii: Helicobacter pylori (HP) cea nai frecventa cauza; Streptococ -
hemolitic, stafilococ, clostridium welchii; Proteus; E.coli; Bacilul Koch;
Treponema pallidum.
- Virusuri: Citomegalovirus si herpes virus.
- Fungi: Candida, Histoplasma capsulatum, Criptococcus.
- Paraziti si nematode: Strongiloide, Toxoplasma, Critosporidium, Leishmania
etc.
- Cauze autoimune: gastrita atrofica cu anemia Biermer.
- Agentii medicamentosi: antiinflamatoriile nesteroidine, corticosteroidele.
- Agentii fizico-chimici cu potential eroziv (alcool, produse picante etc.).
- Dereglari motorii (n caz de stres si patologii ale organelor adiacente)
manifestate prin reflux duodenal-gastric.
- Stresul (hipovolemic sau hipoxic).
- Hipertensiunea portala ;
-intoxicatii alimentare
Factorii de risc
- alimentarea haotica si irationala;- vrsta peste 60 ani;
- fumatul;
- consumul necontrolat de medicamente, alcool, agenti chimici;
- factorii profesionali nocivi;
- dereglarile motorii ale tubului digestiv superior;
- hipovolemie;
8/8/2019 licenta ramona
19/54
- hipoxie (n starile de soc, combustii);
- insuficienta renala.
Etiopatogenie
Factorii etiologici variati actioneaza direct asupra mucoasei gastrice sau
indirect, prin scaderea nivelului prostaglandinelor, sau prin ischemia mucosala.
Cele mai frecvente cauze de gastrita acuta sunt medicamentele (acidul
acetilsalicilic si alte AINS), alcoolul, situatiile de stres si foarte rar de agentii
patogeni.
Tabloul clinic
Manifestarile clinice sunt variate n dependenta de factorul etiologic si sunt
reprezentate, n majoritatea cazurilor de sindrom dispeptic (discomfort
abdominal, senzatie de plenititudine postprandiala, senzatie de greata, varsaturi,
balonari abdominale, eructatii, satietate precoce, pirozis, regurgitatii) si de
durere epigastrica acuta (uneori severa); pacienti sunt afebrili.
- hemoragiile digestive n gastrita hemoragica si eroziva;
- Sindrom anemic (anemie megaloblastica) digestiv si neurologic n gastrita
atrofica autoimuna
Simptomatologie
Tranzitul intestinal poate fi nemodificat, dar pot surveni diaree sau constipatie.
Ca semne generale se intalnesc cefaleea, astenia, starea de indispozitie,
inapetenta si chiar repulsia pentru mancare.
Simptomele in gastrita acuta sunt reprezentate de:
stare generala alterata;
dureri epigastrice (in zona dintre plexul solar si ombilic), cu caracter
colicativ;
8/8/2019 licenta ramona
20/54
senzatia de plenitudine;
greata;
sialoree
varsaturi ( mai intai alimentare, apoi mucoase sau bilioase) diaree;
tahicardie;
hipotensiune arteriala (mai rar);
in cazurile grave, hemoragii digestive superioare
Diagnostic pozitiv
Diagnosticul pozitiv se bazeaza pe datele clinice, tinand seama de aparitia
brusca a simptomelor curand dupa cauza provocatoare.
Diagnostic diferential
Diagnosticul diferential se face cu gastritele acute din starile septice sau din
bolile infectioase, cu o colecistopatie acuta, o apendicita acuta, cu debutul unei
hepatite epidemice, cu unele intoxicatii, cu varsaturile de natura central-
nervoasa. Uneori, prima manifestare a ulcerului gastro-duodenal poate sa
imbrace aspectul gastritei acute. De asemenea, sa nu uitam manifestarile pe care
le poate avea sarcina in primele saptamani.
Evolutie
Evolutia gastritei acute simple dureaza 2-5 zile, mergand spre vindecare.
Gastritele acute neglijate sau repetate pot evolua spre cronicizare.
Tratament profilatic
Tratamentul profilactic consta in evitarea cauzelor care provoaca boala.
Tratamentul gastritei acute depinde de cauza sa. Atunci cand simptomele semanifesta, medicul poate recomanda o dieta lichida pentru o scurta perioada de
8/8/2019 licenta ramona
21/54
timp, urmand ca aceasta sa fie inlocuita rapid de un regim normal cu trei mese
echilibrate pe zi.
Dieta lichida trebuie prescrisa doar de catre medic si nu poate fi urmatamult timp fara consecinte grave asupra starii generale de nutritie. Dupa disparitia
simptomelor, alimentatia normala poate fi reluata, excluzand toate alimentele ce
pot provoca arsuri la stomac. Unele medicamente - antiacide - sunt uneori
esentiale pentru a reduce intensitatea simptomelor. Alcoolul si tutunul sunt
interzise, iar medicamentele antiinflamatorii trebuie evitate. n general, gastrita
acuta se vindeca cu un tratament adecvat.
Tratament medical
Tratamentul medical in gastrita acuta are la baza, in primul rand, regimul
dietetic; in primele zile se va prescrie un regim hidric cu ceaiuri de menta,
musetel, tei si supe de zarzavat, strecurate. Dupa doua zile se pot introduce
piureuri de legume, gris, orez, paste fainoase, lichide nu prea dulci, mere rase;
ulterior, in functie de evolutie, se vor da lactate, oua fierte, carne slaba fiarta,perisoare in aburi, budinci.
Tratamentul se poate incepe cu incercarea de a provoca o varsatura pentru
evacuarea stomacului. Durerile vor fi calmate prin aplicarea unor comprese
umede alcoolizate si prin injectii cu papaverina sau atropine; in caz de
deshidratare se recomanda solutie clorurosodica izotonica, subcutanat, sau
solutii clorurate si glucozate in perfuzii intravenoase. La nevoie, in starile maigrave, cu hipotensiune, se vor administra analeptice.
Tratamentul gastritei acute se va face in functie de etiologia sa. In cazul unei
gastrite acute hiperacide vor fi utilizate pentru tratament medicamente din
clasele:
- antiacide (amestecuri de substante alcaline cu rol in neutralizarea secretiei
acide) : Almagel A , Dicarbocalm , Novalox , Rennie
8/8/2019 licenta ramona
22/54
- antisecretorii (substante ce au rolul de a inhiba secretia acida actionind
asupra receptorilor histaminici -ranitidina, famotidina, etc. si asupra pompelor
de protoni - omeprazolul) : Scobutil , N-prednison , Uscosin , Priamide ,
Oxifenoniu- pansamente gastrice (medicamente ce au rolul de a forma la nivelul
mucoasei gastrice un film protector ce va ajuta la refacerea acesteia);
-antispastice (exercita o actiune specifica antispastica, ce se manifesta
asupra musculaturii netede a tractului gastrointestinal, biliar si urinar) :
Buscopan , Ulcogastrin . Digest Duo . No-Spa forte
- antiemetice- antialgice
Cind se va evidentia existenta germenului Helicobacter pilory in mucoasa
gastrica se va asocia un tratament antibiotic de eradicare a acestei infectii:
amoxicilina asociata cu metronidazol.
Cu toate aceste modalitati terapeutice, se va impune regim igienodietetic
adecvat de eliminarea a factorilor iritanti gastrici (alcoolul, tutunul,condimentele, etc.).
CAPITOLUL III
Rolul asistentului medical in pregatirea pentru explorari
http://www.sfatulmedicului.ro/medicamente/ranitidin-150-300_8265http://www.sfatulmedicului.ro/medicamente/ranitidin-150-300_8265http://www.sfatulmedicului.ro/medicamente/omeprazol-capsule_8495http://www.sfatulmedicului.ro/medicamente/ranitidin-150-300_8265http://www.sfatulmedicului.ro/medicamente/omeprazol-capsule_84958/8/2019 licenta ramona
23/54
clinice si paraclinice
Anamneza -este metoda prin care asistentul va obtine date de la
pacient(anturaj sau apartinatori) cu privire la starea de sanatate si de boala,precum si mediul ambiental in care evolueaza acesta.
Asistenta va permite pacintului sa-si exprime suferintele si il va asculta fara sa
il intrerupa, apoi va pune intrebari(inchise si deschise) si in tot acest timp va
observa pacientul, va afla datele biografice a pacientului( varsta, sexul, locul
nasterii, conditii de viata si munca), motivele inernarii( 2-3 simptome de ordin
general sau local), APF(antecedente personale fiziologice) se face la femei si seva urmari: menarha, succesiune si durata ciclului menstrual, durata fluxului, nr.
de nasteri si de avorturi, tulburari ale ciclului menstrual si menopauza.
APP(antecedente personale patologice) va urmari: boli infectioase, BTS si
boli organice.
AHD(antecedente heredo-colaterale): boli de care au suferit rude de gr. I,
decesul rudelor la varste tinere, boli ereditatre, boli determinate de coabitare siahd semnificative. Iar la final se va incheia cu interbari legate de conditiile de
viata si munca.
Examenul clinic general
Se realizeaza de catre medic, asistentul medical avand rolul sa asigure foaia de
observatie, instrumentrul necesar, rezultatele de la investicatii si ajuta pacientul
sa se dezbrace si asezarea acestuia in pozitiile cerute de catre medic. Acesta va
cuprinde:
- insepectia regiunilor corpului si se termina cu observarea unor miscari cum ar
fi ridicatul din pat si mersul
- palparea ofera informatii despre volumul, suprafata, consistenta, sensibilitatea
si mobilitatea unor organe( piele, strat adipos, muschi, ggl.limfatici, sistem
osteo-articular si organe abdominale) observandu-se mimica pacientului
8/8/2019 licenta ramona
24/54
- percutia anumitor zone obtinandu-se diferite sunete in functie de intensitate,
tonalitate si timbru
- ascultatia inimii si plamanilor
Examene de laborator
Recoltarea sngelui se face dimineaa pe nemncate sau, cel mult dup un
mic dejun care s nu fi cuprins nici o form de grsime animal sau vegetal
(lapte ,unt, ou, ciocolat, margarin, etc).
De asemenea, cina din seara precedent trebuie s fi fost lipsit de grsimi.
Asistenta medical pregtete materialele necesare pentru manevrelemedicale, pregtete psihic pacientul, pregtete locul de elecie, i se explic
pacientului tehnica i necesitatea ei, se recolteaz produsul patologic, se
eticheteaz produsul, se trimite la laborator si se noteaz n foaia de observaie.
Recoltarea hemoleucogramei, se realizeaza prin punctie venoasa sau prin
inteparea pulpei degetului si sunt necesare eprubete mov cu dou picturi de
anticoagulant cu 0,1 ml EDTA, recoltndu-se 2-3 ml n funcie de eprubet.Se poate evidenia hemoglobina, hematocritul, globulele albe, globulele roii,
trombocitele, formula leucocitar i indicii hematologici (VEM,CHEM).
Valori
Hematii= 4,55milioane/mm
Leucocite = 50009000/mm
Trombocite=150.000-300.000/mm
Formula leucocitar
neutrofile =6070%
bazofile =0,51%
eozinofile =14%
8/8/2019 licenta ramona
25/54
monocite =58%
limfocite =2027%
Hemoglobina se recolteaz 2 ml snge pe citrat de sodiu sau EDTA
Valori : 12 15 % - femei
Glicemia se recolteaz prin puncie venoas aspirnd 2 ml snge, avnd ca
anticoagulant,fluoruradesodiu4mg
Valori: 80120mg/dl
Colesterolul
Valorile normale variaza in functie de virsta, regim alimentar
si zona geografica.
Limita superioara admisa este de 200 mg % ml (Europa)
Utilitatea testului : detectarea tulburarilor lipidelor plasmatice in vedereaevaluarii riscului potential al unor afectiuni coronariene aterosclerotice.
Fibrinogenul se recolteaz 4,5 ml snge prin puncie venoas, avnd drept
anticoagulant citratul de sodiu3,8%-0,5ml
Valori :200-400mg/dl
Pentru recoltarea indicilor de coagulare sunt necesare eprubetele albastrecare conin 0,5 ml citrat de sodiu recoltndu-se 4,5 ml de snge. Se pot evidenia
timpul de protrombin, activitatea de protrombin, aPTT, timpi de coagulare,
INR,fibrinogen.
Valori normale : TS = 2'- 4' TC = 5'- 8'
Pentru recoltarea VSH-ului se folosesc eprubete negre cu 0,4 ml de
anticoagulant citrat de sodiu, recoltndu-se 1,6 ml se snge.
8/8/2019 licenta ramona
26/54
Valori normale: 2 13mm/1h
Rolul asistentului medical in examene de laborator
- pregateste materialele necesare: manusi sterile, seruri test, ace, seringi sterile,
tavita renala, lame de sticla, stativ si pipete, tampoane, garou, solutii
dezinfectante alcool 90, pernite si musama
- pregateste psihic pacientul: ii explica scopul si necesitatea tehnicii
- pregateste fizic pacientul: se aseaza pacientul in pozitie confortabila si se
examineaza calitatea si starea venelor, se aseaza bratul pe pernita si musama in
aductie si extensie maxima, dezinfecteaza tegumentele, aplica garoul la odistanta de 7-8 cm deasupra locului punctiei strangandu-l astfel incat sa opreasca
circulatia venoasa fara a comprima artera si se recomanda sa stranga pumnul
Executie:
- asistentul se spal pe mini cu ap si spun, mbrac mnuile sterile;
- se fixeaz vena cu policele mnii stngi la 4-5 cm sub locul punciei;
- se fixeaz seringa, gradaiile i acul fiind orientate n sus, n mna dreapta,
ntre police i restul degetelor;
- se ptrunde cu acul trversnd, n ordine tegumentul, apoi peretele venos pn
cnd acul nainteaz n gol;
- se schimb direcia acului 1-2 cm n lumenul venei;
- se controleaz patrunderea acului n ven prin aspiraie cu seringa;
- se continu tehnica de recoltare a sngelui;
- se indeparteaz staza venoas dupa executarea tehnicii prin desfacerea garoului
i a pumnului;
- se aplica tamponul mbibat n soluie dezinfectant la locul de patrundere a
acului i se retrage brusc acul;
- se comprim 1-3 minute, braul fiind n poziie vertical
8/8/2019 licenta ramona
27/54
Ingrijirea ulterioara: se face toaleta local a tegumentului, se schimb lenjeria
dac este murdar, se asigur o poziie comod n pat, se supravegheaz
pacienta.
Pregtitrea produsului recoltat: eprubetele se eticheteaz, se completeaz
formularele de trimitere, se masoar cantitatea.
Reorganizare : materialele refolosibile se dezinfecteaz, se spal, se pregatesc
pentru o noua sterlizare ; deeurile se ndeparteaz.
Accidente si interventii
- hematom (prin infiltrarea sngelui n esutul perivenos) /se retrage acul i secomprim locul punciei 1-3 minute ;
- strpungerea venei (perforarea peretelui opus) /se retage acul n lumenul venei
- ameeli, paloare, lipotimie /se ntrerupe puncia, pacienta se aseaz n decubit
dorsal fr pern, se anun medicul.
Examene de urin sumar urin
Sumar urin recoltarea se face din prima urina dimineata in sticlute
curate(sterile)
- albumina cu apreciere cantitativ: +, ++, +++
- glucoza
Normal: abumina, glucoza- absent
- sediment urinar: rare leucocite, rare epitelii
Rolul asistentei medicale
8/8/2019 licenta ramona
28/54
- pregtete materialele necesare: urinar (bazinet), muama, alez, materiale
pentru toaleta organelor genitale externe, eprubete sterile sau alte recipiente n
funcie de examenul cerut;
- pregtete psihic pacienta: se anun i se instruiete privind folosirea
bazinetului, s foloseasc numai recipientul gol i curat, s urineze fr
defecaie, s verse imediat urina n vasul colector, s nu urineze n timpul
toaletei;
- pregtete fizic pacienta: se protejeaz patul cu muama i alez, se aseaz
bazinetul sub pacient, se face toaleta organelor genitale externe, se ndeparteazbazinetul i se nlocuiete cu altul curat.
Executie:
- recoltarea urinei pentru examen sumar: din urina obinut se trimite un
eantion de 100-150 ml la laborator;
- se recolteaz prima urin de diminea sau dup cel puin patru ore de lamiciunea anterioar;
- recipientul se nchide cu capac ermetic, se eticheteaz i se trimite ctre
laborator n maxim o or de la recoltare.
Examene echografice echografia abdominala
Echografia este o metod de diagnosticare ultrasonografic prin folosireaultrasunetelor. Aparatul folosit se numete echograf. Metoda se bazeaz pe
proprietatea diferitelor structuri de a reflecta ultrasunetelor si formeaz imagini
alb-negru pe ecranului echografului. Echograful asigur o bun evaluare a strii
de sntate a organelor interne.
Echografia abdominalreprezint metoda prin care se permite examinarea
vizual a organelor interne pline.
8/8/2019 licenta ramona
29/54
Rolul asistentei medicale
se pregtete pacientul psihic, i se explic necesitatea tehnicii, respectarea unor
reguli de examinare: s nu mnnce cu 6 ore naintea examinrii, trebuie s bea
500 ml de lichid neacidulat i nendulcit, nu trebuie s mearg la toalet cu o or
naintea examinrii, etc..
ENDOSCOPIA DIGESTIVA SUPERIOARA
Endoscopia digestiva superioara este un procedeu de investigare ce permite
medicului sa exploreze interiorul esofagului, stomacului si a primei parti a
intestinului subtire (duodenul) prin intermediul unui instrument subtire si
flexibil, prevazut cu un aparat optic, ce poarta numele de endoscop.
Cu ajutorul endoscopiei medicul poate vedea ulceratiile, inflamatiile, tumorile,
infectiile sau sangerarile de la nivelul tractului digestiv superior. Se pot preleva
tesuturi (biopsie), pot fi indepartatipolipii si se pot trata hemoragiile de la acest
nivel al tubului digestiv.
Roulul asistentei medicale
Inainte de efectuarea endoscopiei asistenta va intreba pacinetul daca:
- are alergie la vreun medicament, inclusiv la medicamentele anestezice
- urmeaza un tratament medicamentos
- are probleme cu sangerarea sau daca urmeaza un tratament cu
anticoagulante
- are afectiuni cardiace
- exista posibilitatea unei sarcini
-este diabetic si urmeaza un tratament cu insulina.
- pregateste psihic pacientul si il va anunta sa nu ia medicamente antiacide sau
citoprotectoare, pentru reducerea riscului de producere a hemoragiei cu cateva
http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/stomac_2430http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/duoden_881http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/biopsie_569http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/polip_2081http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/anticoagulant_422http://www.sfatulmedicului.ro/Boli-ale-inimii-si-vaselor/bolile-cardiovasculare_184http://www.sfatulmedicului.ro/Evolutia-sarcinii/sarcina-sunt-insarcinatai_1124http://www.sfatulmedicului.ro/Diabetul-Zaharat/diabetul-zaharat_894http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/stomac_2430http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/duoden_881http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/biopsie_569http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/polip_2081http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/anticoagulant_422http://www.sfatulmedicului.ro/Boli-ale-inimii-si-vaselor/bolile-cardiovasculare_184http://www.sfatulmedicului.ro/Evolutia-sarcinii/sarcina-sunt-insarcinatai_1124http://www.sfatulmedicului.ro/Diabetul-Zaharat/diabetul-zaharat_8948/8/2019 licenta ramona
30/54
zile inainte de endoscopie va evita mai ales aspirina, dar si medicamentele
antiinflamatoare nesteroidiene iar daca pacientul urmeaza un tratament cu
anticoagulante, oprirea temporara a acestuia inaintea examinarii.
- pregateste fizic pacientul si il anunta ca sa nu manance si sa bea cu 6-8 ore
inainte de investigatie pentru evitarea varsaturilor
- se indeparteaza orice obiecte(ochelari, bijuterii sau paca dentara) si se imbraca
cu un halat si este sfatuit sa urineze inainte de procedeura
-pregateste materialele necesare: lubrefiant, manusi sterile, solultii sedative,
spray anestezic/ lichid anestezic, seringi sterile, endoscop steril, instrumente
chirurgicale sterile in caz de prelevarea de tesut, eprubete.
Executie:
- inaintea examinarii gatul pacientului va fi amortit cu un spray anestezic, prin
administrarea unei pastile sau prin gargara cu un lichid anestezic, pentru a usura
patrunderea endoscopului,- asistenta va prinde o linie venoasa la nivelul bratului pacientului
- pacientul va fi rugat sa se intinda pe partea stanga, cu capul putin inclinat spre
inainte. O piesa bucala va fi introdusa pentru a proteja endoscopul de dintii
pacientului. Apoi, capatul lubrificat al endoscopului va fi introdus incet in gura,.
Pacientul va fi rugat sa inghita pentru a ajuta la o mai buna manevrare a
endoscopului.- in momentul in care endoscopul este in esofag pacientul isi va tine capul drept
pentru a usura patrunderea endoscopului prin esofag.
- in timpul examinarii pacientul nu trebuie sa inghita decat atunci cand i se cere.
-asistenta medicala va indeparta saliva cu ajutorul unui aspirator sau pacientului
i se va permite sa saliveze pe laterala gurii.
http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/antiinflamatoare-nesteroidiene_2817http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/esofag_926http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/antiinflamatoare-nesteroidiene_2817http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/esofag_9268/8/2019 licenta ramona
31/54
- dupa finalizare asistenta va duce pacientul la salon si il va supravegea timp de
24 de ore
CAPITOLUL IV
Ingrijiri specifice acordate pacientului cu gastrita acuta
Internarea
8/8/2019 licenta ramona
32/54
Internarea in spital se face pe baza documentelor de identitate ale bolnavului,
biletul de trimitere/internare de la medicul de familie, dovada calitatii de
asigurat/neasigurat pe baza carora se intocmeste foaia de observatie. De la biroul
de internari bolnavul este insotit la garderoba/baie/dus pentru predarea hainelorsi pentru imbaiere, apoi se va schimba in hainele de spital. Dupa prevenirea
masurilor specifice pentru prevenirea infectiilor intraspitalicesti, bolnavul va
merge in sectia unde i s-a facut internarea, insotit de personalul auxiliar si cu
foaia de observatie, pe sectie el va fi primit de asistenta sefa, aceasta il va
informa asupra regulamentului spitalului si ii va da primele elemente de educatie
sanitara.
Asigurarea conditiilor de mediu
Saloanule trebuie sa fie luminose si cu o ventilatie ireprosabila, curate si dotate
cu mobilierul stric necesar. Se vor inlatura toti excitantii: auditivi, vizuali,
olfactivi sau gustativi cu efecte negativie asupra sistemului nervos. Asistenta
verifica si explica pacientului cea mai buna pozitie pe care trebuie sa o adopte in
pat, va asigura lenjerie de pat si corp uscata si curata de cate ori este nevoie si va
urmari pacientul sa nu apara complicatii.
Asigurarea igienei
Are scopul de a asigura confortul si igiena pacientului. Aceasta consta in
mentinerea pielii in stare de curatenie perfecta si prevenirea aparitiei leziunilor
cutanate, fiind o conditie esentiala a vindecarii.
Alimentatia bolnavului
Disciplina alimentara nu este o dieta ci un mod de viata sanatos pe care trebuie
sa il insuseasca oricine, de aceea pacientul cu gastrita acuta trebuie sa aiba un
8/8/2019 licenta ramona
33/54
regim alimentar in functie de ceea ce ii permite organismul, dar trebuie sa tina
cont de anumite restrictii pe care asistenta i le va comunica.
Alimente permise
Carne sortimentele de carne slaba sau curatata de grasime, fiarta sau preparata
pe gratar: carne de pasare (fara pielita) si majoritatea tipurilor de peste proaspat
sau la conserva
Oua cu exceptia omletelor si a ochiurilor prajite in ulei
Produse lactate lapte, smantana, iaurt (fara fructe), branza de vaci, cas (de vaca
sau de oaie)
Paine alba de grau sau de secara, eventual veche de o zi
Cereale gris, arpacas, orez, fulgi de ovaz, paste fainoase, biscuiti
Legume de preferinta, fierte sau conservate: sparanghel, morcovi, ciuperci,
spanac, fasole, mazare, cartofi (nu prajiti!)
Fructe fierte sau conservate si banane coapte
Grasimi unt proaspat, ulei (50 60 grame/zi)
Alimente interziseMajoritatea alimentelor ce pot creste producerea de sucuri gastrice sau stagneaza
in stomac trebuie evitate sau consumate cu moderatie, in functie de toleranta
persoanei:
supele grase, prajelile, carnea grasa, sarata sau afumata
pestele gras, afumat sau marinat
mezelurile ouale prajite
branzeturile fermentate, sarate, afumate
alimentele bogate in fibre: painea multicereale, leguminoasele si legumele
crude: brocoli, varza, varza de Bruxelles, castravete, porumb, ceapa, praz, nap,
ridichi, gulii, sfecla, conopida, fasole uscata, mazare uscata, linte, vinete, rosii
fructele cu coaja si cele care contin seminte in special strugurii
fructele uscate: smochine, stafide, curmale,
8/8/2019 licenta ramona
34/54
condimentele: piper, boia, ardei iute, mustar, hrean, otet, muraturi
grasimi: untura, slanina, maioneza
Administrarea tratamentului
Tratarea gastritei necesit att respectarea unui tratament medicametos ct i
adoptarea unui regim alimentar corespunztor. Medicametele care pot fi indicate
au ca principal scop stoparea secreiei acide sau inhibarea acesteia. Din clasa
acestora fac parte antiacidele sau antisecretorii. Foarte des utilizate sunt i
pansamentele gastrice, exista si schema de antibiotice recunoscuta in toata
lumea daca gastrita este provocata de infectia Helicobacter Pylori.
Asistenta va administra tratamentul numai la cerearea medicului si numai dupa
ce a verificat foaia de observatie, continutul flacoanelor si termenul de expirare,
in tot acest timp supraveghind pacientul de eventualele reactii adverse.
Prevenirea gastritei
Pentru a preveni mbolnavirea de gastrit va trebui sa se respecte un regim
alimentar sntos i regulat, din care sa se excluda produsele care pot reprezenta
factori de risc (alcool, aditivi sintetici, condimete, buturi acidulate, tutun, zahr,
si stresul). Totodat, va trebui sa se evite utilizarea n exces a unor medicamente
de tipul aspirinei , analgeticelor sau oricror altor produse farmaceutice
similare care pot determina iritarea mucoasei gastrice.
CAPITOLUL V
Prezentarea cazurilor
Cazul 1
http://www.sanatateatv.ro/emisiuni-medicale/dieta/cum-sa-mancam-sanatos/http://www.sanatateatv.ro/emisiuni-medicale/dieta/cum-sa-mancam-sanatos/http://www.sanatateatv.ro/emisiuni-medicale/dieta/cum-sa-mancam-sanatos/http://www.sanatateatv.ro/emisiuni-medicale/dieta/cum-sa-mancam-sanatos/8/8/2019 licenta ramona
35/54
Nume si prenume: B.M.
Vrst: 62 ani
Sexul: Feminin
Stare civil: cstorit
Religie: ortodox
Naionalitate: romn
Ocupaia: pensionar
Greutate: 71 kg
nlime: 1,68 m
Data internrii: 10.03.2010
Diagnostic de trimitere: gastrita acuta
Diagnostic la internare: gastrita acuta neiroziva
Anamneza
Motivele internrii: senzatie de arsura la nivelul stomacului, dureri in partea
superioara a abdomenului, balonare, greata, varasaturi, inapetenta.
Antecedente heredo-colaterale: mama- H.T.A.
Antecedente personale, fiziologice si patologice:
Menarha: 14 ani, Ultima Menstruatie: 51 ani, Sarcini: 2, Avorturi: 1
Conditii de viata si munca: locuieste cu sotul intr-un apartament.
Comportament(fumat, alcool): nu fumeaza si nu consuma alcool.
- Istoricul bolii: pacienta, in varsta de 62 de ani acuza debutul insidios al boli,
aceasta prezentand senzatie de arsura la nivelul stomacului, dureri epigastrice,
8/8/2019 licenta ramona
36/54
balonare, greata, varasaturi, si inapetenta.
Examen clinic general
Stare general: relativ bun,
Stare de nutriie: precar,
Tegumente i mucoase: palide,
Facies: normal
Sistem ganglionar: superficial nepalpabil
Sistem osteo-articular: liber, mobil, morfofunctional
Aparat respirator: normal
Aparat cardiovascular: cord in limite normale, zgomote cardiace ritmice, soc
apexian in spatiul V intercostal, TA=150/75 mmHG
Aparat digestiv: sensibilitate dureroasa a abdomenului
Plan cu nevoile fundamentale ale bolnavului dup conceptul Virginiei
Henderson
Nr. Nevoia fundamental Manifestri de Sursa de
8/8/2019 licenta ramona
37/54
crt. dependen dificultate
1. A respira, a avea o buncirculaie
Independenta -
2. A bea i a mnca Inapeten,greuri,vrsturi
Gastrita
3. A elimina Tranzitintestinalabsent sauncetinit
Balonare
4. A se mica, a avea o bunpostur
Ameteli Gastrita
5. A dormi, a se odihni Durere Gastrita
6. A se mbrca, a sedezbrca
Independenta -
7. A menine temperaturacorpului constant
Independenta -
8. A menine tegumentelecurate i integre
Independenta -
9. A evita pericolele Anxietate Durerea
10. A comunica Independenta -
11. A aciona conform propriilor credine i
valori
Independenta -
12. A te realiza Pensionar -
13. A te recrea Oboseala Spitalizarea
14. A nva Independenta -
8/8/2019 licenta ramona
38/54
PLAN DE INGRIJIRE
Problema Obiective Interventii
autonome si
delegate
Evaluare
Inapetenta Stimularea poftei
de mancare
Administrarea de
medicamente lacererea medicului
Pacienta a inceput
sa se alimenteze
8/8/2019 licenta ramona
39/54
pentru stimulareapoftei de mancare
Greturi, varsaturi Combaterea lor sihidratarecorespunzatoare
Regim alimentar
corespunzator,administrarea demedicamente la
cererea medicului,
hidratare cu serfiziologic si ser
glucozat 1500 ml.
Diminuareagreturilor sivarsaturilor custare generalarelativ buna
Balonare Sa prezinte untranzit intestinalnormal
Efectuarea demasaj usor lanivelulabdomenului,administreamedicamentelor
prescrise de medic
Balonarediminuata, tranzitintestinal incetinit
Ameteli Sa prezinte o bunapostura
Repaus la pat cuadministrarea
tratamentuluiprescris de medic
Pacienta nu maiameteste
Durere Combaterea sidiminuarea ei
Administrarea deantalgice lacererea medicului,aszarea in pozitieantalgica pentrudiminuarea durerii
Diminuareadurerii
Anxietate Combatereaacesteia
Asigurarea linistiisi repausului,educatie sanitara
privind boala sifactorii daunatoridin viata de zi cuzi
Pacienta nu maiprezinta starianxioase cu ostare generala
buna si valori alefunctiilor vitle inlimite normale
Dificultate in
recreere
Facilitarea
mediului
Asigurarea linistii
in salon, punerea
Pacienta se
recreeaza si se
8/8/2019 licenta ramona
40/54
spitalicesc la dispozitie decarti, radio si tv
odihnesteacceptabil
Cazul 2
Nume si prenume: S. A.
Vrst: 49 ani
Sexul: masculuin
Stare civil: cstorit
8/8/2019 licenta ramona
41/54
Religie: ortodox
Naionalitate: romn
Ocupaia: salariat
Greutate: 68 kg
nlime: 1,63 m
Data internrii: 19.03.2010
Diagnostic de trimitere: gastrita hemoragica
Diagnostic la internare: gastrita eroziva hemoragica, ciroza hepatica, sindrom
anemic
Anamneza
Motivele internrii: durere in epigastru, hematemeza usoara, palpitatii, dispnee,
anxietate, greta, varasatura in zat de cafea, paliditate, anemie
Antecedente heredo-colaterale: mama- H.T.A.
tatal- Dz
2008: Ciroza hepatica
Comportament(fumat, alcool): fost fumator( aproximativ 30 tigarete pe zi),
consuma alcool doar ocazional
- Istoricul bolii: pacientul in varsta de 49 de ani acuz debutul insidios al
boli( cu accentuare n ultimile zile) cu durere in epigastru, hematemeza usoara,
palpitatii, dispnee, anxietate, greturi si varasatura in zat de cafea, paliditate,
inapetenta, anemie.
Examen clinic general
8/8/2019 licenta ramona
42/54
Stare general: relativ bun,
Stare de nutriie: precara
Tegumente i mucoase:palide
Facies: palid
Sistem ganglionar: superficial nepalpabil
Sistem osteo-articular: usor rigid, fara modificari importante
Aparat respirator: pacientul prezinta o usoara jena toracica si dispnee
Aparat cardiovascular: cord in limite normale, zgomote cardiace ritmice, soc
apexian in spatiul V intercostal, TA=150/50 mmHG
Aparat digestiv: durere la palparea abdomenului, usoara hematemeza
Plan cu nevoile fundamentale ale bolnavului dup conceptul Virginiei
Henderson
Nr.crt.
Nevoia fundamental Manifestri dedependen
Sursa dedificultate
1. A respira, a avea o buncirculaie
Dispnee sipalpitatii
Durereaepigastrica
2. A bea i a mnca Inapetenta,greuri,
vrsturi
Gastrita
8/8/2019 licenta ramona
43/54
3. A elimina Hematemeza Gastrita
4. A se mica, a avea o bunpostur
Ameteli Gastrita
5. A dormi, a se odihni Durere Gastrita
6. A se mbrca, a sedezbrca
Independenta -
7. A menine temperaturacorpului constant
Afebril Gastrita
8. A menine tegumentelecurate i integre
Independent -
9. A evita pericolele Anxietate Durerea
10. A comunica Dificultate incomunicare
Anxietatea
11. A aciona conform propriilor credine ivalori
Independenta -
12. A te realiza Independent -13. A te recrea Independent -
14. A nva Lipsa deinformatiilegate de boala
Lipsa acesului lainformatii
8/8/2019 licenta ramona
44/54
PLAN DE INGRIJIRE
Problema Obiective Interventii
autonome si
delegate
Evaluare
Dispnee Ameliorareadispneei
Internare curepaus la pat,
asezareapacientului in poz.
semisezandapentru favorizarea
respiratiei,invatarea
pacientului cum sa
Pacientul prezintao respiratie in
limite normale
8/8/2019 licenta ramona
45/54
respire
Palpitaii Sa aiba un ritmcardiac in limite
normale
Observarea simasurarea
functilor vitale,administrrea demedicamente la
indicatiamedicului
Puls tahicardic
Inapetenta Sa aiba pofta demancare
Stimularea pofteide mancare
Pacientul ainceput sa sealimenteze
Greturi sivarsaturi
Combaterea lor sihidratare
corespunzatoare
Administrea demedicamente si
hidratareparenterala cu cu
ser fiziologic siser glucozat 1500
ml la cerereamedicului, regim
alimentar
Pacientul prezintao stre genrealarelativ buna cu
scadereanumarului de
varsaturi
Hematemeza Combatereaacesteia Administrea demedicamente laindicatia
medicului,aplicarea de pungicu gheta in zona
epigastrica,aszarea in pozitie
antalgica
Stare generalabuna fara prezentahematemezei
Ameteli Combaterea lor Repaus la pat Pacientul nu maiprezinta ameteli
Durere epigastrica Combatereaacesteia
Administrarea deantalgice la
cererea medicului
Durere diminuata
Anxietate Combaterea ei Asigurarea linistiisi repausului,
educatie sanitaraprivind boala si
Pacientul nu maieste anxios
8/8/2019 licenta ramona
46/54
factorii daunatori
Cazul 3
Nume si prenume: H. I.
Vrst: 70 ani
Sexul: masculuin
Stare civil: cstorit
Religie: ortodox
Naionalitate: romn
8/8/2019 licenta ramona
47/54
Ocupaia: pensionar
Greutate: 78 kg
nlime: 1,63 m
Data internrii: 25.03.2010
Diagnostic de trimitere: gastrita
Diagnostic la internare: gastrita acida
Anamneza
Motivele internrii: durere in epigastru, pirozis, greata, varsaturi, cefalee,
inapetenta, constipatie
Antecedente heredo-colaterale: mama- neaga; tatal- neaga
Comportament(fumat, alcool): fumator( aproximativ 30 tigarete pe zi), consuma
alcool doar ocazional
- Istoricul bolii: pacientul in varsta de 70 de ani acuz debutul relativ brusc al
bolii, cu durere in epigstru, pirozis, greata, varsaturi,constipatie, cefalee si
inapetenta
Examen clinic general
Stare general: relativ bun,
Stare de nutriie: buna
Tegumente i mucoase: normale
Facies: normal
Sistem ganglionar: superficial nepalpabil
Sistem osteo-articular: usor rigid, fara modificari importante
8/8/2019 licenta ramona
48/54
Aparat respirator: normal
Aparat cardiovascular: cord in limite normale, zgomote cardiace ritmice, soc
apexian in spatiul V intercostal, TA=140/50 mmHG
Aparat digestiv: durere la palparea abdomenului
Plan cu nevoile fundamentale ale bolnavului dup conceptul VirginieiHenderson
Nr.crt.
Nevoia fundamental Manifestri dedependen
Sursa dedificultate
1. A respira, a avea o buncirculaie
Independent -
2. A bea i a mnca Inapetenta,greuri,vrsturi
Gastrita
3. A elimina Constipatie Gastrita
4. A se mica, a avea o bunpostur
Cefalee Gastrita
5. A dormi, a se odihni Durere Gastrita
8/8/2019 licenta ramona
49/54
6. A se mbrca, a sedezbrca
Independent -
7. A menine temperatura
corpului constant
Independent -
8. A menine tegumentelecurate i integre
Independent -
9. A evita pericolele Anxietate Durerea
10. A comunica Dificultate incomunicare
Anxietatea
11. A aciona conform
propriilor credine ivalori
Independent -
12. A te realiza Independent -
13. A te recrea Dificultate inrecreere
Spitalizarea
14. A nva Lipsa deinformatiilegate de boala
Lipsa acesului lainformatii
8/8/2019 licenta ramona
50/54
PLAN DE INGRIJIRE
Problema Obiective Interventii
autonome si
delegate
Evaluare
Inapetenta Sa aiba pofta demancare
Stimularea pofteide mancare,
administrare demedicamente la
indicatia
medicului
Pacientul ainceput sa sealimenteze
Greturi, varsaturi Combaterea lor Regim alimentar,administrarea
medicamentelor lacererea medicului
si hidratareparenterala
Pacientul nu maiprezinta greturi si
varsaturi
Constipatie Combaterea ei Masaj abdominal,
miscare subsupraveghere si
Stare generala
buna cu reluareatranzitului
8/8/2019 licenta ramona
51/54
administrarea delaxative laindicatia
medicului
intestinal
Cefalee Combaterea ei Administreatratamentului
prescris de medic
Pacientul nu maiacuza cefalee
Durere epigastrica Diminuareaacesteia
Asezarea inpozitie
confortabila cediminuiaza
durerea,
administrarea deantalgice lacererea medicului
Pacientul acuzadureri epigastrice
diminuate cu ostare generalabuna, afebril
Anxietate Combaterea ei Administrarea decalmante la
cererea mediculuisi evitarea
factorilor excitanti
Anxietate redusa
Dificultate incomunicare Sa comunice cupersonalulmedical
Comunicare cupacientul privindboala, incurajarea
pacientului sacomunice cupersonalul
medical,explicarea
necesitatii de
comunicare inbuna vindecare abolii
Pacintul a inceputsa comunice
Dificultate inrecreere
Sa se poatarecreea
Asigurarea linistiisi repausului,punerea ladispozitie a
radioului, tv, carti
Pacientul ainceput sa se
recreeze
Lipsa deinformatii legata Sa aiba cunostinte Educatie sanitaraprivind boala si Pacientul adobandit
8/8/2019 licenta ramona
52/54
de boala suficiente legatede boala
factorii daunatori,oferirea de pliante
legate de boala
informatii legatede boala
CAPITOLUL VI
Educatia sanitara a pacientului cu gastrita acuta
Asistenta medicala va informa si va educa pacientul cu
gastrita acuta sa respecte urmatoarele:
- Sa aiba un regim alimentar echilibrat i complet, bogat n
carne, n verdeuri, ou, lactate, fructe;
- Sa evite consumul de alimente ce pot dauna mucoasei gastrice
- Sa evite administrea de medicamente in surplus
- Sa aiba o igiena orala corecta
- Sa evite stresul si factorii daunatori sistemului nervos
- Regim alimentar complet i bogat, alimentaie variat i
echilibrat, cu mese fracionate, coninnd toate principiile
alimentare;
8/8/2019 licenta ramona
53/54
- Pacientul cu gastrita acuta va fi dispensarizat, urmand
tratamentul medicamentos recomandat si prezentandu-se
la controale clinice si de laborator.
- Repaus la pat in perioadele dureroase cu limitareaeforutlui fizic
- Evitarea consumului de bauturi carbogazoase, cafea,alcool
- Evitarea fumatului si a alimentelor afumate
BIBLIOGRAFIE
1. Albu R.M., Anatomia i fiziologia omului 1987
2. Belacu M., Tratamentul bolilor cronice n medicina intern, vol. I,
Editura Dacia Cluj-Napoca, 1985
3. Berceanu t., Hematologie 1986
4. Borundel C.,Manual de medicin intern, Editura Medical, Bucureti,
1979
5. Bruckner I., Medicin interna 1980
6. Fodor O., Medicin intern , vol. I, Editura Dacia, Cluj-Napoca,1974
7. C. Mozes, Anatomia i fiziologia omului , Editura Corint, Bucureti
2001
8/8/2019 licenta ramona
54/54
8.Titirc L.,Gal G.,Seuchea M.,Ddorobanu E.,Balt G.,Zamfir M.,Ivan
M.,Ardeleanu M.,Pesek M., Tehnici de evaluare si ngrijiri acordate de
asistenii medicali, Editura Viaa Romneasc,Bucureti, 2001
9.Voiculescu M., Medicin generala 2004
10. Titirca L., Dorobantu E., Gal G., Seuchea M., Udma F., Ingrijiri
speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali Editura Viaa
Romneasc,Bucureti, 2008