Post on 29-Jun-2015
transcript
LEZIUNI TRAUMATICE
PRIMARE
Generalităţi
Definiţie- modificări sau distrugeri ale ţesuturilor sau organelor survenite ca urmare a acţiunii agenţilor traumatici mecanici asupra corpului omenesc.
Agenţi vulneranţi:- Mecanici- Fizici- Chimici- Biologici- Psihici
Clasificare
I. Tegument integru- Eritem traumatic- Echimoza- Hematom
II. Tegument lezat- Excoriaţie- Plăgi
Descriere1. Localizarea leziunii, raportat la:• regiunea anatomică• regiunea topografică• un punct de reper fix de pe suprafaţa corpului2. Precizarea direcţiei leziunii raportat la axul
segmentului corporal afectat3. Precizarea dimensiunilor leziunii4. Descrierea propriu zisă a leziunii:• Precizarea formei • Precizarea elementelor care caracterizează
fiecare tip de leziune traumatică primară în parte
Eritem traumatic
• Presiune continuă asupra ţesuturilor
• Iritare tranzitorie a terminaţiilor nervoase- vasodilataţie
• Durere, roşeaţă şi tumefacţie locală
• Dispar în cîteva ore
Echimoza
- Leziune contuză- strivire/compresiune a ţesuturilor
Obiecte/mijloace contondente
- Ruperea vaselor mici şi mijlocii- Cel mai frecvent subcutanat- Posibil profund- organe, ţesuturi
Echimoza
- Spaţiul perivascular;
- Mărimea sîngerării:
* intensitatea traumatismului;
* mărimea şi densitatea reţelei vasculare;
- Prezenţa oaselor direct sub piele;
- Profunzimea sîngerării;
- Fragilitatea vasculară;
- Coagulabilitatea sîngelui
Echimoza
- De obicei nu reproduce forma agentului vulnerant
- Modificări- timp/localizare
Funcţie de localizare
- Vizibilă după o perioadă de timp de la traumatism
- Vizibilă la un alt loc faţă de cel al traumatismului
Echimoza
Funcţie de timp- degradarea Hb
• Primele ore- roşie (HbO2)• După cîteva ore- violacee (Hb redusă)• 3-5 zile- verzuie- gălbuie (biliverdină)• 7-8 zile- galben-maronie (hemosiderină)• 7-20 zile- tegument normal (funcţie de
mărime şi profunzime)
Echimoza
Viteza modificărilor- variabilă- 7-10 zile
Important
Echimoze de culori diferite la acceaşi persoană- produse la momente diferite în timp- abuz asupra copilului
Diagnostic diferenţial- lividităţi cadaverice
Echimoza
Aspecte particulare
- Două linii paralele echimotice care delimitează o linie de culoare normală- obiect contondent alungit, cu secţiune cilindrică sau pătrată
- Echimoze ovalare pe feţele laterale ale gîtului- sugrumare
Hematomul
Colecţie importantă de sînge- rupere de vase mari- obiect/mijloc contondent
Localizare: ţesuturi, organe, cavităţi naturale• Superficial – pielea suprajacentă echimotică
Complicaţii- Compresiune a muşchilor, nervilor, vaselor-
evacuare chirurgicală- Calcificare- În cavităţi naturale sau organe- evoluţie
severă/deces
Excoriaţia- Leziune superficială, lezează integritatea
tegum.Mecanism:- Obiect ascuţit sau contondent- direcţie
oblică- Mai rar- impact verticalPosibilităţi:- Obiect vulnerant ce loveşte tegumentul
(ex. muşcătură)- Corpul loveşte un obiect staţionar (cădere)
Excoriaţia
Profunzime- Frecvent epiderm lezat- fără sîngerare- Lezarea dermului- sîngerare redusăFormă:- Liniară- Suprafaţă excoriată
Ex., tîrîre pe drum- excoriaţii liniare, multiple, paralele între ele
Piele acoperită cu haine- suprafaţă excoriată
Excoriaţia
Evoluţie
• 12- 24 ore- crusta (galbenă/roşie- maronie)
• 3-4 zile- crusta începe să se detaşeze de la margini spre centru
• 7-8 zile- crusta complet detaşată/urmă albicioasă- rozie- dispare fără nici o urmă
Excoriaţia
Particularităţi:1. Excoriaţii produse de unghii• sugrumare• excoriaţii liniare (viol, abuz asupra
copilului)
2. Excoriaţii marker- Impact vertical- excoriaţii de “strivire”
Excoriaţia
3. Tîrîre- liniare, paralele între ele- stabilirea direcţiei de tîrîre- epiderm
detaşat la capătul distal al excoriaţiilor4. Excoriaţii postmortem• tîrîrea cadavrului, leziuni cauzate de
insecte (mai ales furnici)• aspect: galbene, translucide, fără
modificări de culoare la margini
Plaga contuză (laceraţia)
- Obiect contondent- strivirea ţesuturilor
- Penetrează întrega grosime a tegumentului
Plaga contuză Caracteristici
• Margini neregulate, infiltrate hematic;• Ţesuturile din jur lezate- echimoze, excoriaţii;• Punţi de ţesut integru în interior;• Părul nu este lezat/poate fi strivit- examinare
MO;• Conţinut- resturi tisulare devitalizate, cheaguri
de sînge, corpi străini (haine, obiect vulnerant, etc);
• Principala complicaţie- infecţia
Plaga contuză Tipuri particulare
1. Plaga plesnită• Pielea este strivită între obiectul vulnerant şi os-
scalp, marginea anterioară a tibiei• Margini regulate• Dg. diferenţial- plaga tăiată
* ţesuturi din jur lezate* punţi de ţesut integru între margini
2. Plaga muşcată- identificarea agresorului• Amprenta dentară• Eşantioane de salivă
Plaga înţepată
Mecanism
Obiecte cu vîrf ascuţit- ac, andrea, şurubelniţă
Comprimare laterală a ţesuturilor
Caracteristici
Orificiu de intrare• Pe piele• Un punct roşietic (diametru redus- ac)/ o mică
plagă cu margini regulate (diametru mai mare)
Plaga înţepată
Canal• În grosimea ţesuturilor• Direcţia de lovire
Orificiul de ieşire• Rar• Regiunea lezată are grosime redusă/
obiect înţepător lung
Plaga înţepată
Complicaţii
Severe
- sîngerare letală cînd sîngele se acumulează în interiorul unei cavităţi naturale (ex. pericard)
- Lezarea cordului sau a fontanelei anterioare (pruncucidere)
Plaga tăiată
Mecanism- Obiecte vulnerante cu cel puţin o margine
tăioasă- Presiune şi deplasare pe suprafaţa pielii
Clasificare• Plagă tăiată (tăietură)- lungime mai mare decît
profunzimea, liniare de obicei- impact vertical• Plagă cu lambou- impact oblic- stabilirea
direcţiei de tăiere• Secţionare completă a unui segment corporal
Plaga tăiată Caracteristici
• Margini regulate;• Ţesuturile din jur- intacte;• Nu există punţi de ţesut între margini;• Părul este tăiat;• “codiţa de şoricel”;• Forma, dehiscenta• Conţinut - sînge (lichid/cheaguri);• Principala complicaţie- hemoragia
Plaga tăiată
Leziuni de apărare
• pasivă - pe faţa dorsală a mîinilor
- marginea cubitală a antebraţului
• activă - pe faţa anterioară a mîinilor
Plaga înjunghiată(înţepat-tăiată)
MecanismÎnţepare+tăiereObiect vulnerant cu vîrf ascuţit şi una sau mai multe
margini ascuţite
CaracteristiciOrificiul de intrare• Pe piele• Plagă tăiată• Formă
* butonieră- o margine tăioasă* triunghi- două margini tăioase
Plaga înjunghiată(înţepat-tăiată)
Canal• În profunzimea ţesuturilor• Direcţia de lovire
Orificiul de ieşire• Plagă tăiată
Estimarea dimensiunilor cuţitului- cavităţi cu schelet osos:
• Lungimea plăgii tăiate de pe piele- lăţimea maximă a lamei
• Lungimea canalului- lungimea minimă a lamei
Plaga despicată
Mecanism- Obiect vulnerant cu greutate mare şi una sau mai multe
margini ascuţite- sapă, sabie, topor, ghilotină- Combinaţie între tăiere (la suprafaţă) şi strivire (în
profunzime)- Plagă tăiată pe tegument/plagă contuză în profunzime
Frecvent - Fracturi osoase - Leziuni ale organelor interne- Periculoase pentru viaţă
Importanţa medico-legală a leziunilor traumatice primare
• Stabilirea tipului de agent vulnerant Particular- leziune marker
• Stabilirea mecanismului de producere a leziunilor.
De ex. - leziunile localizate pe părţi proieminente ale corpului sugerează mecanismul de cădere
- echimozele şi excoriaţiile de la nivelul gîtului- sugrumare
• Estimarea datei producerii traumatismului
Sindromul copilului bătut(sindromul Silverman - Tardieu)
• Caffey,1946 • Leziuni traumatice care apar la copii, produse în mod
intenţionat de părinţi.Caracteristici:
- discrepanţă între tipul leziunilor, localizarea lor şi explicaţiile oferite de părinţi cu privire la modul de producere a traumatismului
- întîrziere între momentul producerii traumatismului şi prezentarea copilului la medic
- toate tipurile de leziuni, de la cele mai uşoare la cele mai severe, aflate în stadii diferite de evoluţie- agresare fizică repetată
- copilul examinat anterior de alţi medici pentru leziuni asemănătoare
Sindromul copilului bătut(sindromul Silverman - Tardieu)
• Victimele - copiii de vîrstă mică (sub trei ani), băieţii fiind mai frecvent afectaţi decît fetele.
• Părinţii:- tineri, - imaturi emoţional (tatăl gelos pe copil pentru că
acesta captează mare parte din atenţia mamei sau mama se poate simţi criticată atunci cînd copilul plînge),
- mai mulţi copii născuţi în succesiune rapidă, - de multe ori au fost ei înşişi victime ale abuzului
fizic în copilărie, - familia este, de regulă izolată de rude şi prieteni
Sindromul copilului bătut(sindromul Silverman - Tardieu)
• Echimoze, localizate mai frecvent:– în jurul părţii distale a braţelor- strîngerea şi zgîlţîirea copilului– la nivelul feţei, în jurul gurii- presiune cu mîna– pe faţa vestibulară a buzelor- infiltrate hemoragice, rupturi ale
frenului buzelor• Leziuni cranio-cerebrale- fracturi craniene, hematoame
subdurale (frecvent zgîlţîirea copilului)• Multiple fracturi, localizate frecvent la oasele lungi şi
coaste- examen radiologic complet- aspecte caracteristice:
* fracturi osoase multiple* diferite stadii de vindecare.
• Leziuni ale organelor interne- rupturi de ficat, intestine şi mezenter.
• Arsuri cu lichide fierbinţi, cu ţigara aprinsă, fire electrice.