Post on 24-Jan-2020
transcript
JUDEȚUL BIHOR
- CONSILIUL JUDEȚEAN -
PLAN DE MENȚINERE A CALITĂȚII AERULUI
PENTRU JUDEȚUL BIHOR
Oradea
CUPRINS
A. Informații generale care urmează a fi furnizate pentru Planul de Menținere a Calității Aerului………………………………………………………………………………………….…………….1
B. Localizarea zonei/aglomerării……………………………………………………………………………2
B.1. Zonă/aglomerare (hartă)…………………………………………………………………………………..2
B.2. Estimarea zonei și a populației posibil expusă poluării……………………………………………………4
B.3 Date climatice…………………………………………………………………………………………….11
B.4. Topografia județului Bihor………………………………………………………………………………30
B.5. Informații privind tipul de ținte care necesită protecție în zonă………………………………………….44
B.6. Stații de măsurare ( hartă, coordonate geografice)……………………………………………………….52
C. Analiza situației existente……………………………………………………………………………… 59
C.1. Descrierea modului de identificare a scenariilor/măsurilor, precum și estimarea efectelor acestora….…59
C.2. Analiza situației curente cu privire la calitatea aerului – la momentul inițierii Planului de Menținere a Calității Aerului – anul de referință 2013………………………………………………………………….… 78
C.3. Evaluarea nivelului de fond regional total, natural și transfrontalier…………………………………….95
C.4. Caracterizarea indicatorilor pentru care se elaborează Planul de menținere a Calității Aerului și informațiile corespunzătoare referitoare la efectele asupra sănătății populației sau după caz a vegetației…………………………………………………………………………………………………… 101
C.5. Identificarea principalelor surse de emisie care ar putea contribui la degradarea calității aerului, inclusiv tipul și cantitatea totală de poluanți emiși din sursele respective (tone/an); pot fi utilizate și datele de monitorizare a operatorilor economici din arealul încadrat în regimul de gestionare II……………………..107
C.6. Informații privind contribuția datorată transportului și dispersiei poluanților emiși în atmosferă ale căror surse se găsesc în alte zone și aglomerări sau după caz alte regiuni…………………………………………109
C.7. Analiza datelor meteo privind viteza vântului, precum și cele referitoare la calmul atmosferic și condițiile de ceață, pentru analiza transportului/ importului de poluanți din zonele și aglomerările învecinate respective pentru stabilirea favorizării acumulării noxelor poluanților de suprafața solului, care ar putea conduce la concentrații ridicate de poluanți ale acestora……………………………………………………………… .109
C.8. Analiza datelor obținute prin prognozarea pentru scenariile descrise…………………………………..111
D. Măsurile sau proiectele adoptate în vederea menținerii calității aerului…………………………….160
E. Calendarul aplicării Planului de Menținere a Calității Aerului ( măsura, responsabil, termen de realizare, estimare costuri/ surse de finanțare etc.) ……………………………………………………..169
BIBLIOGRAFIE
1
A. Informaţii generale care urmează a fi furnizate pentru planuri de
menținere a calității aerului
a) Plan de menţinere a calităţii aerului: județul Bihor
b) Autoritatea responsabilă de elaborarea şi punerea în practică a planurilor de
menţinere a calităţii aerului
- denumirea autorităţii responsabile/ instituţiei: Consiliul Județean Bihor
- adresa web (link): www.cjbihor.ro
- numele persoanei responsabile: Președintele Consiliului Județean Bihor
- adresa poştală: Oradea, Parcul Traian numărul 5
- numărul de telefon: 0040-259-410181
- email: registratura@cjbihor.ro
c) Plan de menţinere a calităţii aerului: în curs de adoptare
d) Plan de menţinere a calităţii aerului: data adoptării oficiale:
e) Plan de menţinere a calităţii aerului: calendarul punerii în aplicare: 2016-2021
f) trimitere la planul de menţinere a calităţii aerului aerului:
g) trimitere la punerea în aplicare:
2
B. Localizarea zonei/aglomerării
B.1. Zonă/aglomerare (hartă)
Judeţul Bihor este situat din punct de vedere geografic în partea de nord-vest a
ţării.
Din punct de vedere administrativ județul Bihor este situat în Regiunea 6 de
dezvoltare, Nord-Vest, fiind invecinat cu:
- nord: judeţul Satu-Mare
- est: judeţele Sălaj, Cluj şi Alba
- sud: judeţul Arad
- vest: Republica Ungaria.
Figura B.1.1 - Harta judetului Bihor
3
Bihorul – piatră de hotar la fruntariile vestice ale ţării, se desfăşoară sub forma unui
vast amfiteatru natural ce urcă din Câmpia Crişurilor şi a Barcăului peste Dealurile Vestice
până pe crestele înalte ale Munţilor Apuseni, ocupând bazinele hidrografice ale Barcăului,
Crişului Repede şi Crişului Negru.
Relieful şi tectonica complicată prin care a trecut acest colţ de ţară, precum şi
activitatea străveche a omului pe aceste meleaguri i-au conferit atribute de atractivitate
de un farmec deosebit.
Elementele matematice care marchează punctele extreme ale judeţului sunt 47035’
21’’ şi 46023’48’’ latitudine nordică şi 21026’6’’ – şi respectiv 22048’39’’ longitudine estică.
De la nord la sud se întinde pe o distanţă medie de circa 130 km, iar de la vest la est pe
circa 110 km.
Marginea apuseană a judeţului coincide cu frontiera de stat dintre România şi
Ungaria, cuprinsă între extremitatea nordică a localităţii Curtuişeni şi cea sudică a
Comunei Avram Iancu, intersectând o zonă de câmpie şi separând judeţul nostru de jude-
ţele Haidu Bihar şi Békéş din Ungaria.
Limita nordică a judeţului, prin care acesta se separă de judeţul Satu Mare,
străbate Câmpia Carei – Valea lui Mihai, Câmpia Ierului şi Platforma Marghitei până în
extremitatea estică a comunei Boianu Mare.
Limita de est este ancorată pe o zonă deluroasă şi montană, este sinuoasă şi
foarte complexă în- trucât străbate forme de relief diferite. Astfel, din dreptul localităţii
Boianu Mare limita se îndreaptă spre sud străbătând Dealurile Dumbrăviţei pe la est de
Almaşu Mare, apoi Valea Barcăului, Dea- lurile Bistrei, după care urmează culmea
Munţilor Plopiş, cumpăna de ape dintre Valea Drăganului şi Valea Iadului, apoi culmea
Munţilor Bihor trecând peste vârfurile Bătrâna (1579 m), Glăvoaia (1425 m), înşeuarea
Vârtop(1160 m), vârful Bihor (1849 m) până în vârful Piatra Aradului (1428 m), care este
un triplu punct de graniţă între judeţele Bihor, Alba şi Arad. Această linie întortocheată
separă Bi- horul de judeţele Sălaj, Cluj şi Alba. În continuare se desfăşoară limita sudică
care ne separă de judeţul Arad şi care urmăreşte înşeuarea Criştiorului, culmea Munţilor
4
Codru – Moma, pentru a coborî apoi în Câmpia Crişurilor, cursul inferior al Crişului Negru
până în dreptul localităţii Ant, unde intersectează graniţa cu Ungaria.
Aceste limite încadrează o unitate adminis- trativ teritorială bine definită, ce
însumează o suprafaţă de 7544 km2,(conform INS) respectiv de 7535 km2 (3,2% din
teritoriul ţării ),(conform Măhăra Gh.) ocupând locul al şaselea ca mărime printre judeţele
României.
Aşezarea geografică faţă de principalele căi de comunicaţii ne conectează cu
celelalte judeţe sau cu alte ţări. Astfel, teritoriul său este străbătut de o reţea densă de
şosele (E 60, DN 79, DN 76, DN 19) şi căi ferate, iar prin intermediul punctelor de frontieră
rutiere (Borş, Valea lui Mihai, Salonta) sau feroviare (Episcopia Bihorului) se leagă de
Europa Central – Vestică. Pe cale aeriană are legătură di- rectă cu Bucureştiul, prin
intermediul aeroportului Oradea.
În ansamblul său, Bihorul este un judeţ cu o structură fizico-geografică eterogenă
(munţi, dealuri, depresiuni cu aspect de şes şi câmpii întinse) cu un potenţial economic şi
industrial mixt, o agricultură complexă, cu un potenţial turistic remarcabil, dar şi cu
indicatori scăzuţi ai natalităţii.
B.2. Estimarea zonei şi a populaţiei posibil expusă poluării
Judeţul Bihor are o suprafaţă de 7544 km2 (754400 ha), suprafață ce reprezintă
3,2 % din suprafaţa României, situându-se pe locul 6 între judeţe ca şi mărime.
Această suprafaţă este impărțită după modul de folosință astfel:
- 486153 ha (64,44 %) terenuri agricole,
- 209289 ha (27,74 %) păduri şi alte vegetaţii forestiere,
- 21238 ha (2,8 %) construcţii,
- 14334 ha (1,9 %) căi de comunicaţii şi căi ferate,
- 13579 ha (1,8 %) suprafață luciu apă,
- 9807 ha (1,3 %) terenurile degradate şi neproductive.
Tabelul numărul b.1 prezintă evoluția fondului funciar în funcție de modul de
folosință. Analiza evoluției modului de folosință a terenurilor indică o scădere cu 1592 ha
5
(0,33%) a suprafeței de teren agricol a județului Bihor în 2014 față de anul 2011, dar
indică o menținere a suprafeței agricole față de 2013 -anul de referință pentru Planul de
menținere a calității aerului.
Tabel nr.B.2.1
Judeţul Bihor 2010 2011 2012 2013 2014
Suprafaţa totală 754427 754427 754427 754427 754427
Suprafaţa agricolă 488489 488664 487324 487072 487072
din care, pe categorii de folosinţă:
Arabilă 307585 307760 308679 308819 308819
Păşuni 132320 132320 130964 130964 130964
Fâneţe 42148 42148 41245 41245 41245
Vii 1) 2334 2334 2334 2222 2222
Livezi 2) 4102 4102 4102 3822 3822
Grafic B.2.1-Evoluția fondului funciar în funcție de modul de folosință 2010-2014
0
100000
200000
300000
400000
500000
600000
700000
800000
Suprafaţa totală Arabilă Păşuni Fâneţe Vii 1) Livezi 2)
Evoluția fondului funciar în funcție de modul de folosință 2010-2014
2010 2011 2012 2013 2014
6
Cu o populaţie de 619.102 de locuitori- după domiciliu, respectiv 568940 populație
rezidentă, judeţul Bihor ocupă locul 12 în ierarhia judeţelor la nivel naţional cu o pondere
de 2,67 % din populaţia ţării.
Populaţia judeţului reprezintă 22,1% din populaţia regiunii Nord – Vest.Distribuţia
pe medii de locuire este unitară, 49,1% (283.042 locuitori) din populaţia judeţului
locuind în mediul urban şi 50,8% (292.356 locuitori) din populaţie locuind în mediul
rural. Repartiţia pe grupe de sex arată că predomină populaţia feminină, însă diferenţa
dintre cele două sexe nu este semnificativă (301878 - 48,8 % bărbaţi, 317224- 51,2%
femei).
Populaţia judeţului a scăzut la recensemantul din 2011, înregistrând o reducere
de 4,13% faţă de recensamantul din anul 2002 (reprezentând aproximativ 24848 de
locuitori) - tabel nr.B.2.2
Tabel nr.B.2.2
Populaţia şi densitatea populaţiei la recensăminte
Judeţul Bihor
Numărul locuitorilor
Locuitori / km2
29 decembrie 1930
527216 69.9
25 ianuarie 1948
531444 71.1
21 februarie 1956
574488 76.2
15 martie 1966
586460 77.7
5 ianuarie 1977
633094 83.9
7 ianuarie 1992
638863 84.7
18 martie 2002
600246 79.6
20 octombrie 2011
575398 76.3
7
Tabelul numărul B.2.3 prezintă evoluția populaţiei după domiciliu
Tabel nr.B.2.3
Judeţul Bihor Total Urban Rural
Locuitori / km2 (număr persoane) (număr persoane) (număr persoane)
Anul
2010 624809 304594 320215 82.9
2011 624695 304509 320186 82.9
2012 623756 304036 319720 82.8
2013 622971 303670 319301 82.8
2014 621805 303147 318658 82.7
2015 619441 319285 300156 82.6
2016 619102 318839 300263 82,1
Grafic B.2.2- Evoluția populației în funcție de domiciliu 2010-2016
0
100000
200000
300000
400000
500000
600000
700000
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Evoluția populației după domiciliu 2010-2016
Total Urban Rural
8
Tabelul numărul B.2.4 prezintă evoluția populaţiei după rezidență pe total județ.
Tabel nr.B.2.4
Judeţul Bihor
Total
(număr persoane)
Anul
2010 Nu există date
2011 Nu exista date
2012 575556
2013 575270
2014 573691
2015 571955
2016 568940
Grafic B.2.3- Evoluția populației în funcție de rezidență 2012-2016
575556575270
573691
571955
568940
564000
566000
568000
570000
572000
574000
576000
578000
2012 2013 2014 2015 2016
Evoluția populației după rezidență 2012-2016
9
Densitatea populaţiei diferă în cadrul judeţului Bihor din cauza reliefului muntos
către partea de vest. Densitatea medie a populaţiei judeţului este de 82,1 locuitori/km2,
ușor mai mare decat media regiunii (79,5 locuitori/km2 în 2010) şi mai scăzută faţă de
media naţională de 89,6 locuitori /km2.
Grafic B.2.4- Evoluția densității populației în intervalul 2010-2016
Evoluția numerică a populației după dominciliu, arată o scădere a populației,
scădere al cărei gradient indică o evoluție aproape liniară – Grafic B.2.5. Analiza datelor
indică o scădere medie a populaţiei județului Bihor între anii 2010 şi 2015, de - 0,14 %.
Analiza datelor evoluției populației după migrație prezintă o scădere aproape
liniară - Grafic B.2.6. Analiza datelor indică o scădere medie a populaţiei județului Bihor
între anii 2012 şi 2015, de - 0,21 %.
82.9 82.9
82.8 82.8
82.7
82.6
82.1
81.6
81.8
82
82.2
82.4
82.6
82.8
83
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Locuitori / km2
10
Grafic B.2.5 - Evoluția populației după domiciliu 2010-2016
Repartiția populației după migrație în funcție de mediu este prezentată în tabelul
numărul B.2.5
Tabel nr.B.2.5
Populația rezidenta Bihor
Mediu
urban rural
2012 283696 291860
2013 282958 291569
2014 281837 291091
2015 280152 290400
624809 624695
623756
622971
621805
619441619102
616000
617000
618000
619000
620000
621000
622000
623000
624000
625000
626000
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Evoluția populației după domiciliu2010-2016
11
Grafic B.2.6 - Evoluția populației rezidente din județul Bihor 2012-2015, pe mediu de
proveniență
B.3. Date climatice
Caracteristicile climatului din judeţul Bihor sunt condiţionate de circulaţia atmosferică
a maselor de aer, de poziţia geografică a judeţului şi de modificările pe care le impun
particularităţile suprafeţei subiacente.
Teritoriul judeţului Bihor este în domeniul de influenţă al circulaţiei vestice, care
transportă mase de aer oceanic umed, se caracterizează printr-un climat temperat-
continental moderat.
În funcţie de caracteristicile elementelor climatice, în judeţul Bihor distingem un
climat de câmpie, un climat de dealuri şi unul montan.
Astfel, masele de aer dominante sunt cele polar – maritime, transportate de
circulaţia vestică. Sunt umede şi moderate termic şi au frecvenţa cea mai mare la sfârşitul
primăverii şi în lunile de vară. Urmează apoi masele de aer polar – continentale, reci şi
uscate iarna, calde şi secetoase vara, apoi cele arctic – maritime ce pătrund dinspre
Atlanticul de Nord, determinând iarna vreme geroasă şi relativ umedă, iar primăvara şi
toamna îngheţuri. Frecvent pătrund şi masele de aer tropical – maritime ce vin dinspre
sud şi sud – vest, transportate de ciclonii mediteraneeni şi de dorsala anticiclonului
Azoric, generând vara o vreme instabilă, iar iarna o vreme ceţoasă şi cu zăpezi
283696 282958281837
280152
291860 291569 291091 290400
270000
275000
280000
285000
290000
295000
2012 2013 2014 2015
Evoluția populației rezidente din județul Bihor 2012-2015,pe mediu de proveniență
Populația rezidenta Bihor urban Populația rezidenta Bihor rural
12
abundente. O frecvenţă mai mică o au masele de aer tropical – continentale ce vin din
sud şi sud – est, şi dau acele veri fierbinţi şi uscate cu zile tropicale. Suprafaţa activă care
este eterogenă (relief, vegetaţie, ape, aşezări umane, etc.) introduce o mulţime de
topoclimate.
În cadrul procesului de interacţiune dintre factorii meteorologici (radiativi şi
dinamici) cu cei geografici locali un rol deosebit îl are ascensiunea forţată a maselor de
aer vestice pe versanţii Munţilor Apuseni, fapt ce provoacă importante nuanţări în valoarea
şi regimul temperaturii aerului, umezelii atmosferice, precipitaţiilor şi presiunii aerului.
Tabelele numărul B.3.1-6 din Anexe 1 – B.3.1-.3.6 conțin datele meteorologice
înregistrate la stațiile meteo Oradea, Holod, Stana de Vale, Sacuieni, Borod și Ștei în
intervalul 01.01.2010-31.12.2014 (date preluate de pe site http://rp5.ru/Arhiva_meteo).
Graficele B.3.1 – B.3.12 și tabelele numărul B.3.7-B.3.18 prezintă evoluția
parametrilor: T, temperatura aerului (grade Celsius) la altitudinea de 2 metri deasupra
solului,(valoare medie,minima și maximă) P, presiunea atmosferică redusă la nivelul mării
(milimetri coloană de mercur) (valoare medie,minima și maximă) U, umiditatea relativă
(%) la altitudinea de 2 metri deasupra solului,direcția predominantă a vantului în funcție
de valoarea medie a direcţiei vântului (rumbas) la altitudinea de 10-12 metri deasupra
solului în decursul perioadei de 10 minute imediat înainte de momentul observaţiei
(valoare medie și minima), FF, valoarea medie a vitezei vântului la altitudinea de 10-12
metri deasupra solului în decursul perioadei de 10 minute imediat înainte de momentul
observaţiei (metri pe secundă)(valoare medie și valoare maximă), FF10, valoarea medie
a vitezei vântului la altitudinea de 10-12 metri deasupra solului în decursul perioadei de
10 minute imediat înainte de momentul observaţiei (metri pe secundă)(valoare medie și
valoare maximă), în intervalul 01.01.2010-31.12.2014 in stațiile meteo menționate
Tabel nr.B.3.7- Temperatura medie anuală a aerului (grade Celsius) la altitudinea
de 2 metri deasupra solului, interval 2010-2014
an/temperatura medie(°C) 2010 2011 2012 2013 2014
Stei 12.7 11.2 11.1 8.9 12
Holod 13.5 12.5 12.3 10.1 13.2
Sacuieni 14.6 13.4 13.5 10.3 13.5
13
Stana de Vale 6.7 5.3 5.1 3 6.2
Oradea 13.2 12.1 11.7 9.2 12.9
Borod 12.5 11.9 11.1 8.2 11.5
Graficul B.3.1- temperatura medie anuală a aerului (grade Celsius) la altitudinea de 2
metri deasupra solului, interval 2010-2014
Tabel nr.B.3.8- Temperatura minima a aerului (grade Celsius) la altitudinea de 2
metri deasupra solului, interval 2010-2014
an/temperatura minimă(°C) 2010 2011 2012 2013 2014
Stei -12.8 -16.8 -16.7 -12 -13.9
Holod -14.4 -12.7 -19.7 -9.6 -12
Sacuieni -12.8 -11 -20.3 -10.7 -13
Stana de Vale -23.5 -20.7 -25.2 -21.1 -20.7
Oradea -12.4 -12.5 -18.9 -11.2 -12
Borod -15.6 -14 -16.3 -12.8 -14.4
0
2
4
6
8
10
12
14
16
2010 2011 2012 2013 2014
Evoluția temperaturii medii anuale 2010-2014
Stei Holod Sacuieni Stana de Vale Oradea Borod
14
Graficul B.3.2- Temperatura minima a aerului (grade Celsius) la altitudinea de 2 metri
deasupra solului, interval 2010-2014
Tabel nr.B.3.9 - Temperatura maximă a aerului (grade Celsius) la altitudinea de 2 metri
deasupra solului, interval 2010-2014
an/temperatura maximă(°C) 2010 2011 2012 2013 2014
Stei 35.3 35.2 36.9 32.8 32.6
Holod 34.6 35.7 37.5 33.2 34.2
Sacuieni 34.8 36.9 37.8 33.1 34.2
Stana de Vale 28.8 29.3 30.4 27.4 26.9
Oradea 35.1 36.6 37.8 33.6 34.6
Borod 34 34.6 36.1 31.3 32.6
-30
-25
-20
-15
-10
-5
0
2010 2011 2012 2013 2014
Evoluția temperaturii minime 2010-2014
Stei Holod Sacuieni Stana de Vale Oradea Borod
15
Graficul B.3.3 - Temperatura maximă a aerului (grade Celsius) la altitudinea de 2 metri
deasupra solului, interval 2010-2014
Tabel nr.B.3.10 - P, Presiunea atmosferică medie anuală la nivelul staţiilor (milimetri
coloană de mercur), interval 2010-2014
an/presiune medie (mmHg) 2010 2011 2012 2013 2014
Stei 760.5 763.7 762.3 761.8 761.8
Holod 760.6 763.9 762.4 762.1 762
Sacuieni 760.4 763.8 762 761.8 761.7
Oradea 760.9 764.2 762.6 761.9 762
Borod 760 763.4 762.6 762.3 762.4
0
5
10
15
20
25
30
35
40
2010 2011 2012 2013 2014
Evoluția temperaturii maxime 2010-2014
Stei Holod Sacuieni Stana de Vale Oradea Borod
16
Graficul B.3.4 - P, presiunea atmosferică medie anuală la nivelul staţiilor (milimetri
coloană de mercur), interval 2010-2014
Tabel B.3.11- Presiunea atmosferică minima, la nivelul staţiilor (milimetri coloană de
mercur), interval 2010-2014
an/presiune maximă (mmHg) 2010 2011 2012 2013 2014
Stei 778.1 780.9 777.5 781.4 779.3
Holod 778 781.1 777.7 781.3 778.5
Sacuieni 777.8 780.2 777.4 780.8 778.6
Oradea 778.2 781 777.9 781.3 779.3
Borod 778 785.3 778.4 782.3 779.8
757
758
759
760
761
762
763
764
765
2010 2011 2012 2013 2014
Evoluția presiunii medii anuale 2010-2014
Stei Holod Sacuieni Oradea Borod
17
Graficul B.3.5 - P, Presiunea atmosferică minima, la nivelul staţiilor (milimetri coloană de
mercur), interval 2010-2014
Tabel nr.B.3.12- Presiunea atmosferică maximă, la nivelul staţiei (milimetri coloană de
mercur), interval 2010-2014
an/presiune minime (mmHg) 2010 2011 2012 2013 2014
Stei 741.8 739.6 744 737.6 748
Holod 742.1 739.6 744.4 739.8 748.6
Sacuieni 742.4 740.2 743.6 741.9 749.2
Oradea 741 739.3 743.8 740 749.8
Borod 742.7 739.1 731.7 739.6 749.4
772
774
776
778
780
782
784
786
2010 2011 2012 2013 2014
Evoluția presiunii maxime anuale 2010-2014
Stei Holod Sacuieni Oradea Borod
18
Graficul B.3.6 - Presiunea atmosferică maximă, la nivelul staţiei (milimetri coloană de
mercur), interval 2010-2014
Tabel nr.B.3.13- U, Umiditatea relativă medie anuală (%) la altitudinea de 2 metri
deasupra solului, interval 20110-2014
an/umiditate medie (%) 2010 2011 2012 2013 2014
Stei 78 74 72 78 77
Holod 80 79 80 87 81
Sacuieni 69 61 61 72 70
Stana de Vale 88 85 85 88 87
Oradea 75 71 71 79 76
Borod 72 67 70 76 75
720
725
730
735
740
745
750
755
2010 2011 2012 2013 2014
Evoluția presiunii minime anuale 2010-2014
Stei Holod Sacuieni Oradea Borod
19
Graficul B.3.7 - U, Umiditatea relativă medie anuală (%) la altitudinea de 2 metri deasupra
solului, interval 20110-2014
Tabel nr.B.3.14- U, Umiditatea minimă anuală (%) la altitudinea de 2 metri deasupra
solului, interval 20110-2014
an/umiditate minime (%) 2010 2011 2012 2013 2014
Stei 21 17 12 16 20
Holod 28 22 26 30 28
Sacuieni 17 8 11 17 6
Stana de Vale 16 15 16 24 12
Oradea 24 22 15 20 20
Borod 20 13 18 24 20
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
100
2010 2011 2012 2013 2014
Evoluția umidității relative medii anuale 2010-2014
Stei Holod Sacuieni Stana de Vale Oradea Borod
20
Graficul B.3.8 - U, umiditatea minimă anuală (%) la altitudinea de 2 metri deasupra solului,
interval 2010-2014
Tabel nr.B.3.15-Viteza medie a aerului, la nivelul stațiilor meteorologice, interval
2010-2014
an/viteza medie a vantului la nivelul
statiei (%) 2010 2011 2012 2013 2014
Stei 2.6 2.5 2.6 2.6 2.5
Holod 1.7 1.8 2.1 2.1 1.8
Sacuieni 1.8 1.6 1.8 1.9 1.6
Stana de Vale 0.5 0.5 0.5 0.5 0.4
Oradea 3.1 3 3.3 3.3 3
Borod 1.1 1.1 1.8 2 1.9
0
5
10
15
20
25
30
35
2010 2011 2012 2013 2014
Evoluția umidității minime anuale 2010-2014
Stei Holod Sacuieni Stana de Vale Oradea Borod
21
Graficul B.3.9 - Viteza medie a aerului, în plan orizontal, la nivelul stațiilor meteorologic,
interval 2010-2014
Tabel nr.B.3.16-Viteza maximă a aerului, în plan orizontal, la nivelul stațiilor
meteorologice, interval 2010-2014
an/viteza maxime a vantului la
nivelul statiei (%) 2010 2011 2012 2013 2014
Stei 10 9 10 9 10
Holod 14 12 16 9 12.5
Sacuieni 8 8 10 9 10
Stana de Vale 4 3 4 3 3
Oradea 13 12 15 11 12
Borod 7 8 11 12 14
0
0.5
1
1.5
2
2.5
3
3.5
2010 2011 2012 2013 2014
Evoluția vitezei medii a vantului la nivelul stației în intervalul 2010-2014
Stei Holod Sacuieni Stana de Vale Oradea Borod
22
Graficul B.3.10 - Viteza maximă a aerului, în plan orizontal, la nivelul stațiilor
meteorologic, interval 2010-2014
Tabel nr.B.3.17-Viteza medie a aerului, la 10 m deasupra solului, interval 2010-
2014
an/viteza medii a vantului la 10 m față de nivelul
statiei (%) 2010 2011 2012 2013 2014
Stei 4.1 4 4.2 4.1 3.9
Holod 12.6 14.4 12.4 11.9 12.5
Sacuieni 12 12.6 12 12.4
Stana de Vale 2.4 4.7 2.4 2.4 2.2
Oradea 5.6 2.6 5 4.9 4.6
Borod 4.1 4.5
0
2
4
6
8
10
12
14
16
18
2010 2011 2012 2013 2014
Evoluția vitezei maxime a vantului la nivelul stației în intervalul 2010-2014
Stei Holod Sacuieni Stana de Vale Oradea Borod
23
Grafic B.3.11 - Viteza medie a aerului, la 10 m deasupra solului, interval 2010-2014
Tabel nr.B.3.18-Viteza maximă a aerului, la 10 m deasupra solului, interval 2010-
2014
an/viteza maximă a vantului la 10 m
față de nivelul statiei (%) 2010 2011 2012 2013 2014
Stei 14 14 19 15 15
Holod 20 60 24 14 18
Sacuieni 12 16 12 14
Stana de Vale 14 11 15 11 12
Oradea 21 25 20 18 18
Borod 9 6
0
2
4
6
8
10
12
14
16
2010 2011 2012 2013 2014
Evoluția vitezei medii a vantului la 10 m față de nivelul stației în intervalul 2010-2014
Stei Holod Sacuieni Stana de Vale Oradea Borod
24
Grafic B.3.12 - FF10, valoarea maximă a rafalei de vânt la altitudinea de 10-12 metri
deasupra solului în decursul perioadei de 10 minute imediat înainte de momentul
observaţiei (metri pe secundă)
Tabelele B.3.19-24 și graficele 3.13-3.18 prezintă evoluția in timp, interval 2010-
2014 a direcțiilor predominante ale vantului la cele 6 stații meteorologice.
Tabel B.3.19-Evoluția direcțiilor vantului, interval 2010-2014-Stația Oradea
Oradea N NNE NE ENE E ESE SE SSE S SSV SV VSV V VNV NV NNV
direcţia variabilă a vântului calm
2010 5.50
% 7.70
% 5.20
% 3.50
% 9.20% 12.70
% 6.00
% 5.00
% 8.50% 9.10
% 8.10
% 3.90
% 2.80
% 4.30
% 3.10
% 4.70
% 0% 0.60
%
2011 6.10
% 8.10
% 6.30
% 3.00
% 10.00
% 14.20
% 5.90
% 4.20
% 7.90% 7.50
% 6.50
% 2.80
% 3.50
% 4.30
% 3.80
% 5.30
% 0% 0.60
%
2012 5.60%
8.40%
6.10%
3.10%
8.60%
12.40%
5.50%
3.90%
9.80%
9.30%
7.60%
2.90%
3.30%
4.50%
3.40%
5.10%
0% 0.50%
2013 4.60%
7.80%
6.10%
3.00%
13.20%
10.50%
5.30%
4.80%
12.50%
9.80%
7.70%
2.40%
3.30%
3.30%
2.60%
2.70%
0% 0.50%
2014 7.70
% 7.50
% 3.60
% 3.00
% 21.50
% 7.60% 3.50
% 4.10
% 13.90
% 6.80
% 3.60
% 2.50
% 4.10
% 2.80
% 3.70
% 3.90
% 0% 0.10
%
0
10
20
30
40
50
60
70
2010 2011 2012 2013 2014
Evoluția vitezei maxime a vantului la 10 m față de nivelul stației în intervalul 2010-2014
Stei Holod Sacuieni Stana de Vale Oradea Borod
25
Grafic B.3.13- Evoluția direcțiilor vantului, interval 2010-2014-Stația Oradea
Tabel nr.B.3.20-Evoluția direcțiilor vantului, interval 2010-2014-Stația Ștei
Stei N NNE NE ENE E ESE SE SSE S SSV SV VSV V VNV NV NNV direcţia variabilă a vântului calm
2010
4.60%
2.00%
2.30%
1.30%
1.30%
1.00%
2.00%
9.30%
30.20%
16.00%
7.20%
3.00%
1.40%
2.50%
5.30%
9.30%
0% 1.20
%
2011
3.50%
1.80%
1.40%
1.30%
0.50%
0.20%
0.20%
0.20%
28.20%
20.90%
8.20%
3.30%
3.00%
2.90%
8.70%
12.30% 0%
3.40%
2012
3.00%
1.40%
0.70%
1.00%
0.10%
0.00%
0.00%
0.10%
24.10%
23.30%
10.40%
3.30%
3.90%
3.60%
10.00%
11.70% 0%
3.30%
2013
2.70%
1.10%
0.70%
0.60%
0.10%
0.00%
0.00%
0.00%
28.30%
21.90%
9.70%
4.90%
6.00%
2.70%
9.00%
10.00% 0%
2.20%
2014
5.20%
1.50%
1.10%
1.00%
2.50%
1.40%
3.80%
18.30%
30.60%
7.30%
3.00%
2.20%
3.70%
2.10%
6.30%
8.60% 0%
1.40%
Grafic B.3.14- Evoluția direcțiilor vantului, interval 2010-2014-Stația Stei
0.00%
5.00%
10.00%
15.00%
20.00%
25.00%
Evoluția direcției vantului in stația Oradea interval 2010-2014
2010 2011 2012 2013 2014
0.00%5.00%
10.00%15.00%20.00%25.00%30.00%35.00%
Evoluția direcției vantului in stația Steiinterval 2010-2014
2010 2011 2012 2013 2014
26
Tabel nr.B.3.21-Evoluția direcțiilor vantului, interval 2010-2014-Stația Holod
Holod N NNE NE ENE E ESE SE SSE S SSV SV VSV V VNV NV NNV direcţia variabilă a vântului calm
2010 10.4
0% 0.00
% 4.40
% 0.00
% 8.30
% 0.00
% 1.50
% 0.00
% 3.40
% 0.00
% 13.1
0% 0.00
% 12.0
0% 0.00
% 5.00
% 0.00
% 0% 41.9
0%
2011 10.2
0% 0.00
% 5.30
% 0.00
% 8.30
% 0.00
% 1.10
% 0.00
% 3.90
% 0.00
% 13.7
0% 0.00
% 13.7
0% 0.00
% 7.60
% 0.00
% 0% 36.2
0%
2012 9.00
% 0.00
% 5.90
% 0.00
% 9.00
% 0.00
% 1.20
% 0.00
% 3.90
% 0.00
% 16.0
0% 0.00
% 15.2
0% 0.00
% 8.30
% 0.00
% 0% 31.6
0%
2013 8.70
% 0.00
% 4.80
% 0.00
% 9.90
% 0.00
% 2.00
% 0.00
% 4.00
% 0.00
% 16.5
0% 0.00
% 15.1
0% 0.00
% 7.30
% 0.00
% 0% 31.8
0%
2014 8.90
% 0.00
% 7.00
% 0.00
% 10.0
0% 0.00
% 1.60
% 0.00
% 2.70
% 0.00
% 16.3
0% 0.00
% 12.3
0% 0.00
% 7.00
% 0.00
% 0% 34.3
0%
Grafic B.3.15- Evoluția direcțiilor vantului, interval 2010-2014-Stația Holod
Tabel nr.B.3.22-Evoluția direcțiilor vantului, interval 2010-2014-Stația Borod
Borod N NNE NE ENE E ESE SE SSE S SSV SV VSV V VNV NV NNV
direcţia variabilă a vântului calm
2010 2.40% 0.70% 3.20% 0.40% 2.00% 0.70% 3.60% 0.50% 1.50% 0.40% 8.80% 0.80% 8.30% 0.50% 3.10% 0.00% 0% 63.20%
2011 3.10% 0.70% 3.20% 0.30% 2.00% 0.40% 3.80% 0.30% 1.40% 0.50% 6.40% 1.60% 7.40% 0.90% 7.00% 0.70% 0% 60.50%
2012 1.90% 1.90% 4.30% 3.20% 4.30% 8.40% 15.30% 2.40% 2.30% 1.90% 6.20% 2.80% 6.20% 5.90% 4.40% 2.40% 0% 26.10%
2013 3.80% 2.80% 5.00% 4.50% 7.00% 14.90% 14.30% 4.00% 3.60% 3.30% 6.00% 4.80% 7.00% 8.70% 4.50% 3.60% 0% 2.10%
2014 3.70% 3.80% 4.00% 4.60% 13.70% 19.30% 10.60% 4.90% 4.50% 3.10% 3.40% 3.50% 7.60% 5.90% 3.60% 3.10% 0% 0.60%
0.00%5.00%
10.00%15.00%20.00%25.00%30.00%35.00%40.00%45.00%
Evoluția direcției vantului in stația Holodinterval 2010-2014
2010 2011 2012 2013 2014
27
Grafic B.3.16- Evoluția direcțiilor vantului, interval 2010-2014-Stația Borod
Tabel nr.B.3.23-Evoluția direcțiilor vantului, interval 2010-2014-Stația Sacuieni
Sacuieni N NNE NE ENE E ESE SE SSE S SSV SV VSV V VNV NV NNV
direcţia variabilă a vântului calm
2010 5.20
% 3.00
% 7.20
% 1.50
% 3.40
% 2.00
% 2.60
% 1.50
% 6.40
% 2.10
% 12.1
0% 2.20
% 1.70
% 0.30
% 1.90
% 0.70
% 0% 46.2
0%
2011 5.10
% 3.80
% 7.70
% 1.00
% 4.20
% 1.80
% 1.20
% 0.70
% 4.10
% 2.60
% 8.80
% 1.80
% 1.90
% 0.10
% 2.10
% 2.20
% 0% 50.9
0%
2012 6.50
% 2.70
% 7.40
% 0.70
% 2.90
% 0.50
% 1.70
% 1.40
% 7.30
% 2.90
% 11.4
0% 0.80
% 3.40
% 0.40
% 2.70
% 1.80
% 0% 45.6
0%
2013 3.80
% 2.10
% 8.20
% 0.20
% 4.80
% 1.40
% 2.00
% 1.20
% 6.30
% 2.70
% 14.2
0% 0.60
% 1.50
% 0.00
% 0.90
% 0.60
% 0% 49.6
0%
2014 4.10
% 1.00
% 7.00
% 0.10
% 5.00
% 0.30
% 2.30
% 0.70
% 4.10
% 1.30
% 8.00
% 0.70
% 2.60
% 0.10
% 0.90
% 0.90
% 0% 60.9
0%
Grafic B.3.17- Evoluția direcțiilor vantului, interval 2010-2014-Stația Sacuieni
0.00%10.00%20.00%30.00%40.00%50.00%60.00%70.00%
Evoluția direcției vantului in stația Borodinterval 2010-2014
2010 2011 2012 2013 2014
0.00%
10.00%
20.00%
30.00%
40.00%
50.00%
60.00%
70.00%
Evoluția direcției vantului in stația Sacuieniinterval 2010-2014
2010 2011 2012 2013 2014
28
Tabel nr.B.3.24-Evoluția direcțiilor vantului, interval 2010-2014-Stația Stana de Vale
Stana de Vale N NNE NE ENE E ESE SE SSE S SSV SV VSV V VNV NV
NNV
direcţia variabilă a vântului
calm
2010 2.40
% 2.70
% 3.50
% 2.80
% 4.10
% 7.60
% 26.2
0% 10.8
0% 4.40
% 3.00
% 4.40
% 4.40
% 6.30
% 10.2
0% 3.70
% 2.10
% 0% 1.30
%
2011 2.70
% 2.40
% 3.10
% 2.80
% 4.40
% 6.70
% 31.1
0% 12.2
0% 3.20
% 1.90
% 3.20
% 3.50
% 5.50
% 9.70
% 4.00
% 2.70
% 0% 1.10
%
2012 2.30
% 3.00
% 3.70
% 3.10
% 4.20
% 7.50
% 27.3
0% 11.6
0% 4.90
% 2.10
% 3.00
% 3.20
% 5.50
% 9.90
% 4.10
% 3.10
% 0% 1.50
%
2013 2.60
% 3.10
% 2.70
% 2.40
% 4.30
% 8.50
% 25.3
0% 13.5
0% 5.50
% 3.00
% 4.10
% 3.40
% 6.20
% 8.60
% 3.60
% 2.30
% 0% 0.80
%
2014 4.00
% 2.90
% 2.90
% 2.90
% 7.90
% 9.80
% 20.3
0% 13.2
0% 6.00
% 2.60
% 3.10
% 3.50
% 7.60
% 6.00
% 3.60
% 2.40
% 0% 1.40
%
Grafic B.3.18- Evoluția direcțiilor vantului, interval 2010-2014-Stația Stana de Vale
Caracteristicile elementelor climatice în medie multianuală, prezentate în hărţile
climatice relevă următoarele valori:
temperatura medie a aerului scade odată cu altitudinea de la 10,50C în
zona de câmpie, la 8 – 100C în dealurile piemontane, 6-80C în Munţii Plopiş,
Pădurea Craiului şi Codru-Moma, pentru a ajunge în Bihor – Vlădeasa la 70–
20C şi chiar sub 20C;
temperatura medie a lunii ianuarie variază în acelaşi sens (-10Cşi – 20C în
0.00%
5.00%
10.00%
15.00%
20.00%
25.00%
30.00%
35.00%
Evoluția direcției vantului in stația Stana de Valeinterval 2010-2014
2010 2011 2012 2013 2014
29
câmpie, -10C şi -30C în dealuri, - 20C până la -40C în munţii scunzi, -40C
şi -80C în Munţii Bihorului şi chiar -80C şi până la -100C pe vârfurile cele
mai înalte ale Bihariei;
în iulie valorile termice sunt cuprinse între 210 – 220C în Câmpia Crişurilor,
16 – 180C în zona piemontană, 14 – 160C în Munţii Plopiş, Pădurea
Craiului şi Codru-Moma, iar în Bihor – Vlădeasa scad la 8 – 140C;
maximele absolute s-au înregistrat la Oradea în 28.08.2000, fiind de 400C,
iar în zona montană, la Stâna de Vale, s-au atins 31,40C în 20.08.1946;
minimele termice absolute au fost cuprinse între -290C la Oradea în
24.01.1942 şi -30,40C la Stâna de Vale în 24.01.1942;
data medie a primului îngheţ apare în prima decadă a lunii octombrie, pe
culmile Bihorului, şi în prima decadă a lunii noiembrie în Câmpia Salontei.
Ultima zi cu îngheţ apare în Câmpia Crişurilor în ultima decadă a lunii aprilie,
iar în regiunile de munte în prima decadă a lunii mai;
precipitaţiile atmosferice cresc de la vest la est, odată cu altitudinea, având
valori de 500 – 650mm în câmpie; 700 – 800mm în dealuri, apoi în jur de
1000mm în munţii joşi, pentru ca în cele din urmă să ajungă la 1200mm la
Stâna de Vale şi chiar 1400mm pe Biharia. Gradientul pluviometric vertical
este de 1mm/100m;
numărul mediu al zilelor cu ninsoare este de 19 -21 la Oradea şi 80 la Stâna
de Vale, iar cel cu start de zăpadă la sol variază între 40 – 41 zile la Oradea
şi 150 şi chiar 180 la munte, pe versanţii nordici;
grosimea medie a stratului de zăpadă este de 20 – 30cm în câmpie şi de
peste 51cm în zona montană;
roza vânturilor indică o mare frecvenţă anuală a vântului din sectoarele sudic,
nordic şi estic şi o circulaţie redusă din vest;
o în sectoarele de câmpie vântul are frecvenţa cea mai mică pe toate
direcţiile şi situaţiile de timp calm cele mai numeroase;
o în altitudine creşte frecvenţa vântului pe toate direcţiile şi se
30
intensifică vânturile din vest, care la peste 1000m devin dominante;
o în apropierea regiunilor piemontane, a depresiunilor golfuri şi pe
văile montane se pune în evidenţă o circulaţie de tip briză.
B.4. Topografia județului Bihor
Teritoriul judeţului Bihor, format în decursul timpurilor, aparţine la trei unităţi
structurale distincte: Munţii Apuseni, bazinele neogene marginale şi Depresiunea
Panonică.
Munţii Apuseni au o poziţie aparte faţă de catena alpină, rămânând în afara
arealului alpino-carpatic, ca unitate internă a acestuia. Ei aparţin mai multor cicluri
tectonice din care ultimul, ciclul alpin, este bine conturat.
Cuvertura sedimentară alpină a Munţilor Apuseni s-a format în două bazine
distincte ca procese de sedimentare, ca timp de formare şi ca funcţie tectono-magmatică,
generând două unităţi geologice diferite: Apusenii de Nord şi Apusenii de Sud.
Apusenii de Nord includ pe teritoriul judeţului o parte a Munţilor Bihor, Codru –
Moma, Vlădeasa, Pădurea Craiului şi Plopiş. Aici întâlnim un mozaic petrografic alcătuit
din roci cristaline, sedimentare şi magmatice, care din punct de vedere structural – tec-
tonic alcătuiesc două domenii: autohtonul de Bihor – Pădurea Craiului şi cel al Pânzelor
de Codru.
Autohtonul de Bihor – Pădurea Craiului este alcătuit dintr-un fundament cristalin, o
cuvertură sedimentară şi pe alocuri din roci magmatice.
Fundamentul cristalin este rigid, compartimentat de falii, denivelat şi acoperit cu
petice sedimentare epicontinentale prinse într-o tectonică de şariaj în care este antrenat
parţial şi fundamentul cristalin, generând astfel sistemul pânzelor de Codru.
Cuvertura sedimentară cuprinde o suită permo – mezozoică la care se adaugă un
eruptiv reprezentat prin riolite şi diabaze permiene.
Formaţiunile permiene au un caracter continental (brecii, conglomerate, cuarţite
roşii, gresii cu strati- ficaţie torenţială) şi o coloraţie roşcată ceea ce indică un climat
31
semideşertic. Se dispun peste cristalin şi suportă discordant triasicul inferior. Aceste
forma- ţiuni apar în Munţii Bihor, Pădurea Craiului şi în special în Codru – Moma, unde
au grosimi mari şi sunt puternic metamorfozate.
Depozitele mezozoice sunt bine reprezentate prin trei cicluri de sedimentare:
triasic (până în ladinian), jurasic (neocomian - cenomanian) şi cretacic.
Depozitele triasice au o mare dezvoltare în Padiş, Munţii Bihor – Pădurea Craiului
(autohton) şi în Codru – Moma (pânzele de Codru).
Triasicul şi jurasicul sunt reprezentate prin faciesuri calcaroase, iar cretacicul prin
faciesuri calca- roase şi de fliş. Cuvertura sedimentară mezozoică din Apuseni are o structură
de tip jurasian, iar elementele structurale majore din Pădurea Craiului conturează mai multe
compartimente, care în judeţul Bihor sunt: Grabenul Remeţi, zona treptelor antitetice
Damiş– Roşia, horstul Cărmăzana, compartimentul Zece Hotare cu brahianticlinalele
Butan şi Dealul Crucii la est şi un sector vestic coborât caracterizat printr-o grosime mare
a depozitelor cretacice (harta Geologică, sc. 1/ 200000, foaia Şimleul Silvaniei, 1968).
Menţionăm că bauxitele constituie umplu- tura depresiunilor carstice formate pe
suprafaţa calcarelor neojurasice. Aceste depresiuni au formă neregulată, sunt adânci de
câţiva metri, cu pungi, firide crevase, stâlpi verticali, accidentând fundul şi pereţii
depresiunilor.
Sistemul pânzelor de Codru. În timpul cutărilor neocretacice autohtonul de Bihor a
fost încălecat sub forma unor pânze, de formaţiunile domeniului de Codru. Pânzele poartă
nume locale, în cadrul cărora distingem următoarele unităţi: pânza de Vălani, pânza
de Finiş – Gârda, de Dieva, Moma, Vaşcău, Biharia, etc. Pânzele de Codru apar în Munţii
Codru – Moma, pe care îi alcătuieşte în întregime şi în sudul autohtonului de Bihor.
În paleogen Apusenii de pe teritoriul Judeţului constituiau un masiv exondat, supus
eroziunii. Vulcanismul laramic determină mineralizări la Băiţa – Budureasa, în Plopiş (Borod,
Corniţel) şi în Vlădeasa.
Neogenul, începând cu badenianul, duce la frag- mentarea Apusenilor, iar dinspre
bazinul Panonic marea a pătruns în regiunile scufundate formând o serie de golfuri.
32
Rocile magmatice îşi datorează prezenţa vulca- nismului subhercinic şi celui
laramic. Vulcanismul subhercinic, numit şi magmatism subsecvent precoce (T.P.
Ghiţulescu, M. Borcoş, 1966), este reprezentat prin andezite, dacite, riolite, piroclastite
prezente în depozitele senoniene din Vlădeasa sau în Bazinele cretacice de la Remeţi,
Roşia (Pădurea Craiului) şi în sudul Munţilor Plopiş.
Magmatismul laramic (banatitic) s-a produs în timpul paleocenului pe sisteme de
fracturi laramice şi îl întâlnim în Vlădeasa prin dyke-uri şi filoane de microgranite, porfire,
porfire dioritice, granodiorite (D. Giuşcă şi colab., 1969). Mai apar la Roşia, Borod şi
Corniţel, apoi la Budureasa şi Pietroasa (granodio- rite). Mai la sud, la Băiţa, un corp
important banatitic este străbătut de filoane de roci porfirice cum sunt cele de la Valea
Seacă.
Activitatea intruzivă a banatitelor a generat fenomene de contact asupra rocilor din
fundament.
Astfel, în Munţii Bihor la contactul banatitelor cu calcarele mezozoice au luat
naştere diferite tipuri de skarne de care se leagă zăcămintele de substanţe minerale utile
de la Băiţa-Bihor.
Cuaternarul în zona montană apare sub formă restrânsă, fiind reprezentat de
depozite peri- glaciare, depozite eluviale carstice şi cele de turbă de la Padiş – Cetăţile
Ponorului şi de la Remeţi (Coada Lacului).
Bazinele externe neogene. Transgresiunea badeniană duce la formarea bazinelor
de sedimen- tare neogene din vestul Apusenilor reprezentate prin depresiunile Beiuşului,
Vad-Borod şi Barcăului. Depozitele din aceste bazine s-au depus în badenian, sarmaţian,
panonian şi cuaternar. Se constată că în zonele centrale ale bazinelor apar formaţiuni
mai fine, iar la periferia lor mai grosiere.
Depozitele de bază sunt alcătuite dintr-un orizont conglomeratic sau grezos peste
care se dez- voltă un facies marno-grezos. Uneori apar şi calcare oolitice peste care sunt
dispuse marne. Extensiunea maximă a apelor este în ponţian, când se depun formaţiuni
argilo – marnoase – nisipoase şi psefito – psamitice cu intercalaţii de marne şi calcare,
după care se produce colmatarea acestor golfuri până la finele dacianului când se depun
33
nisipuri. Insular, formaţiunile amintite sunt acoperite de pietrişuri piemontane rezultate din
acţiunea reţelei hidrogra- fice, care urmărea retragerea treptată înspre vest a Lacului
Panonic.
Depresiunea Panonică. Este o unitate struc- turală ce pătrunde prin intermediul
depresiunilor golf în vestul Munţilor Apuseni. Are un fundament cristalin de vârstă triasică
şi cretacică, puternic fragmentat de falii şi compartimentat în blocuri denivelate situate
la diferite adâncimi (câteva sute de metri la Tinca, 1500 m la Inand şi peste 5000 m la
Biharia).
Peste soclul cristalin urmează pătura sedi- mentară care, la nord de Barcău este
formată din depozite în facies de fliş paleogen, între Barcău şi ridicarea cristalinului de la
Inand – Salonta se dispun formaţiuni cretacice, miocene şi pliocene, iar la sud de Inand –
Salonta numai formaţiuni miocene şi pliocene.
În miocen condiţiile de sedimentare devin aproape uniforme. Acum se depun
marne, argile cenuşii şi nisipuri, iar în pliocen, şi anume în ponţian, dacian şi levantin apare
o monotonie litologică dato- rită predominării argilelor, marnelor şi nisipurilor.
Depozitele cuaternare acoperă întreaga suprafaţă a depresiunii. Pleistocenul
formează depozite proluviale ale unor largi conuri de dejecţie situate la ieşirea râurilor
din munte. În pleistocenul superior s-au acumulat argile roşii în alternanţă, pe alocuri,
cu depozite loessoide.
În holocen se formează depozitele de terasă, pe râurile din depresiunile golf şi în
estul Câmpiei de Vest, alcătuite din pietrişuri, nisipuri grosiere acope- rite cu prafuri
nisipoase şi argile prăfoase. Tot acum se depun nisipurile zburătoare din regiunea Valea lui
Mihai şi depozitele de mlaştină din Valea Ierului.
Unităţile de relief
Teritoriul judeţului Bihor se suprapune peste o mare varietate a formelor de relief,
clădite sub forma unui vast amfiteatru cu deschidere spre nord – vest. Aici se disting trei
unităţi principale: munţii, cu bo- găţia şi farmecul peisajului lor, dealurile domoale ce tivesc
34
marginea vestică a munţilor, despărţite de depresiuni largi, şi o întinsă câmpie aluvionară
cu soluri fertile.
Unitatea montană. Munţii ocupă partea sud – estică a judeţului şi reprezintă 24% din
suprafaţa sa. Se prezintă ca o masă muntoasă lobată de depresiuni golfuri periferice.
Subsolul edificiului montan este un adevărat mozaic de formaţiuni geologice de
tipuri şi vârste diferite. Varietatea petrografică combinată cu tecto- nica pronunţată şi
eroziunea diferenţiată au generat o gamă variată de forme de relief de la culmi mun- toase
impozante cu platouri subalpine întrerupte de versanţi abrupţi, la plaiuri domoale şi
depresiuni golf. Acestora li se alătură o multitudine de forme carstice ce dau o notă de
originalitate morfografiei.
În unitatea montană a judeţului se înscriu munţii Bihor – Vlădeasa ce reprezintă un
nod orografic din care se desprind spre vest Munţii Crişurilor (Codru – Moma şi Pădurea
Craiului) şi Munţii Plopişului, adevărate horsturi despărţite de depresiuni de tip graben
(Beiuş, Oradea – Vad-Borod, Barcăului).
Munţii Bihor – Vlădeasa. Constituie axul cel mai înalt al zonei montane. Au o
dispunere meridiană şi pătrund pe teritoriul judeţului cu latura lor vestică.
În funcţie de structură, vechimea rocilor şi morfologie îi putem împărţi transversal
în trei compartimente diferite: Bihorul sudic, Bihorul nordic şi Munţii Vlădeasa.
Bihorul sudic numit şi masivul Biharia reprezintă sectorul sudic al axului central din
care în cadrul judeţului se cuprinde partea sa vestică începând din vârful Piatra Aradului
(1429 m), peste vârful Bihor şi Piatra Grăitoare până în pasul Vârtop (1160 m), respectiv
înşeuarea de la izvoarele Crişului Băiţei şi a Arieşului Mare.
Culminează în vârful Bihor (1849 m) numit de localnici şi Cucurbăta Mare, ce
constituie un splendid punct de belvedere pentru zonele înconjurătoare. Aici, ca de altfel în
întreaga zonă a Munţilor Apuseni, s-au conservat bine suprafeţele de nivelare, policiclice, şi
în special ciclul superior Fărcaşa – Cârligatele şi cel mediu Măguri – Mărişel.
35
Bihorul nordic reprezintă spaţiul cuprins între Biharia şi Muntele Vlădeasa. În
literatura geografică i se mai spune Muntele Bătrâna, după vârful omonim, care are o
poziţie cen- trală în acest sector a cărui parte estică este inclusă judeţului Alba.
Limita nordică este pusă acolo unde rocile vulcanice ale Vlădesei încep să acopere
calcarele şi gre- siile mezozoice, respectiv în zona izvoarelor văilor Boga, Bulz, Aleu
(afluenţi nordici ai Crişului Pietros) şi şeaua Cuciulata din care pornesc spre est izvoarele
Someşului Cald. Această limită este justificată prin aspectul diferit al morfologiei reliefului
şi printr-o desfăşurarea aparte a suprafeţelor de nivelare.
O caracteristică a acestui sector montan o reprezintă diversitatea petrografică, ce
se succede de la nord la sud sub forma unor fâşii din ce în ce mai noi. Astfel, în nord, în
Măgura Vânătă apar conglo- merate şi gresii urmate spre sud, în zona Padişului de calcare
masive şi dolomite după care se ivesc peticele de gresii şi şisturi prezente în Groapa de la
Barsa – Cetăţile Ponorului, pentru ca apoi să apară din nou calcarele în zona Cetăţile
Ponorului – Valea Galbenei – Valea Sighiştelului. Această structură geologică generează
un relief petrografic divers în care nota caracteristică o dă relieful carstic şi care-i conferă
zonei un mare potenţial turistic. Aici se detaşează Cetăţile Ponorului, unul dintre cele mai
grandioase fenomene carstice din Europa. Sunt alcătuite din trei doline – avene uriaşe de
180 – 200 m adâncime, legate subteran de un curs de apă activ.
În zona rocilor necarstificabile se dezvoltă o reţea hidrografică de suprafaţă, care
atunci când ajunge în regiunea platourilor carstice se pierde în subteran prin sorburi sau
ponoare, pentru a reapă- rea la suprafaţă în văi adânci, sub formă de izvoare cu debite
mari, numite izbucuri (Izbucul Ponor, Izbucul Galbenei).
În Masivul Ţapu (1475 m) pe gresii roşii – vi- olacee şi galbene s-a dezvoltat un
imens complex de eroziune torenţială dând Groapa Ruginoasa cu un diametru de circa
500 m şi o adâncime de peste 100 m. Pereţii acesteia sunt sculptaţi de o ravinaţie activă a
cărei canale se unesc la baza gropii, constituind obârşia Văii Seci.
Aici este bine păstrată suprafaţa de nivelare Măguri – Mărişel care prezintă două
trepte: una superioară situată la 1200 – 1300 m şi alta inferioară la 800 – 1100 m.
36
Prima treaptă, numită carstoplenă (M. Bleahu, 1974), sau suprafaţa Padiş-
Scărişoara (A. Indrieş, 1999), se întâlneşte în platourile carstice din Padiş – Cetăţile
Ponorului. Ea este dominată de un relief ruiniform cu numeroase văi oarbe a căror apă se
pierde în subteran sau văi seci cu fundul plat şi în- ierbat pe care moţii le numesc hoance.
Endocarstul abundă în avene renumite (Borţig, Geamăna, Avenul Negru) şi în numeroase
peşteri dintre care unele adăpostesc gheţari, cum sunt: Gheţarul Focul Viu, Gheţarul de
la Barsa, Gheţarul Borţig, etc.
Celei de-a doua trepte a suprafeţei Mărişel îi corespund culmile muntoase şi
măgurile de la peri- feria Depresiunii Beiuşului ca: Măgura Fericii (1104 m), Măgura
Văratecului, Măgura Gurani (948 m), Măguriţa (1038 m) şi Măgura Băiţii (889 m).
Carstoplena Padişului este dominată de o serie de culmi (Măgura Vânătă, 1641 m)
şi de abrupturi calcaroase din care amintim: Piatra Boghii (1436 m), Piatra Arsă (1488
m), Bisericuţa Moţului (1466 m), Vărăşoaia (1441 m), Glăvoiu (1462 m), Ţapu (1476 m),
etc.
Munţii Vlădeasa. Reprezintă compartimentul muntos situat la nordul Munţilor
Bihor, până în Valea Crişului Repede.
Pe teritoriul judeţului se cuprinde o parte a interfluviului situat între Cornu Muntelui
– Cârligatele şi Crişul Repede, la vestul cumpenei de apă dintre Valea Drăganului şi cea
a Iadului.
Petrografic sunt constituiţi din formaţiuni vul- canice banatitice larg răspândite în
culmile Buteasa – Cârligatele – Poieni, iar în vest, în culmea Iadului, apar şisturile
cristaline şi calcarele.
În relief se remarcă interfluvii înalte de circa 1600 m, largi şi cu povârnişuri
domoale, care constituie „goluri subalpine” cu întinse domenii de păşunat. Deasupra
acestora se profilează vârfu- rile: Buteasa (1792 m), Briţei (1750 m), Cârligatele (1694
m) şi Poieni (1627 m). De sub vârful Poieni coboară o culme prelungă ce se menţine la
1400 m şi care uneşte Culmea Muncelului (1380 m) cu vârful Munceilor (1411 m),
Muncelaşul (1415 m) şi Aria Vulturilor (1345 m), toponime ce denotă ne tezimea lor. Din
Aria Vulturilor suprafaţa Muncelu trece în Piatra Calului (1461 m) sub forma unui mic
37
platou şi apoi în Poiana Drăgoteanului (1444 m), Gruiul Ursului (1412 m), Poiana Stâna
de Runc (1359 m), Măgura Roşianului (1456 m), etc.
În Vlădeasa relieful este masiv, greoi, cu văi puternic adâncite, iar duritatea rocilor
generează abrupturi şi rupturi de pantă în albia râurilor, care dau cascade renumite
(Iadolina, Vălul Miresei, Săritoarea Ieduţului).
În Grabenul Remeţilor calcarele şi dolomitele au ocazionat dezvoltarea unui relief
carstic cu numeroase peşteri, iar Valea Iadului este o succesiune de sectoare înguste de
chei şi defilee, cu abrupturi pitoreşti despărţite de bazinete mai largi, ocupate de aşezări
omeneşti.
Munţii Codru – Moma. Se desprind din blocul central al Bihorului prin curmătura
Criştiorului, pe direcţie sud-est spre nord-vest. Aceşti munţi constituie cumpăna apelor
între Crişul Negru şi Crişul Alb, care împarte acest masiv între judeţele Arad şi Bihor
căruia îi revine partea de est şi nord.
Luat în ansamblu Masivul Codru – Moma prezintă o asimetrie evidentă cu
versantul vestic de pe teritoriul judeţului Arad mai abrupt, iar cel estic, bihorean, mai domol.
Sub raport altimetric se menţine la altitudini medii moderate de 600 – 900 m, atingând
altitudinea maximă în vârful Pleşu la 1109 m, iar în alte patru vârfuri depăşeşte de
asemenea 1000 m (Izoi, 1098, Dealul Vârfului, 1064 m, Osoiu Mare 1063 m şi Vârful
Dievii, 1047 m).
Morfologia acestor munţi se caracterizează prin prezenţa a trei culmi principale
orientate nord - vest spre sud – est: Culmea Codrului care este axa principală a masivului
ce se înalţă ca un zid unitar cu altitudini medii de 900 m; Culmea Văratec (827 m) - vf.
Dievii (1047 m) – Runcoi (998 m) situată la est de Valea Finişului şi fragmentată de văile
Tărcăiţa şi Crişul Pietros; Culmea Munţilor Moma, care reprezintă sectorul sudic al acestui
edificiu muntos, situată la sud de Valea Brihenilor şi care culminează în vârful Momuţa
(929 m).
Rocile carbonatice prezente în părţile extreme ale masivului, în Platoul Carstic
Dumbrăviţa de Codru şi Platoul Vaşcăului prezintă întreaga gama de a reliefului carstic.
Astfel, platoul calcaros al Vaşcăului (600 – 700 m), este ciuruit de doline, văi seci şi
38
depresiuni închise prin care se pierd apele în subteran pentru a reapărea la zi prin
izbucuri, cum este Izvorul din Boiu de lângă Vaşcău sau renumitul izbuc intermitent de la
Călugări.
Capătul nord – vestic al Munţilor Codru – Moma, se termină spre Depresiunea
Holodului în Măgura Forăului (Răbăganilor) care este un pinten montan alcătuit din gresii
în care Crişul Negru şi-a tăiat pitorescul defileu de la Borz – Şoimi.
Munţii Pădurea Craiului. Sunt cuprinşi între depresiunile Vad – Borod la nord şi
Beiuşului la sud. De Munţii Bihor – Vlădeasa sun separaţi prin Văile Iadului şi a
Meziadului, iar spre vest sunt limitaţi de Dealurile Tăşadului.
Relieful se prezintă sub forma unor platforme fragmentate într-o serie de culmi şi
masive izolate sub formă de măguri. La vest de Valea Iadului se profilează o culme mai
înaltă şi îngustă situată la circa 1000 m, din care se individualizează vârfurile: Piatra Tisei
(1057 m), Măgura Beiuşele (1004 m), Hodrânguşa (1027 m), Dealul Boţii (968 m).
În zona centrală a masivului s-a dezvoltat o suprafaţă extinsă puternic fragmentată
păstrându- se azi ca măguri sau culmi puţin alungite: (Culmea Ponoraşului, 858 – 825
m, Dealurile Rujet, 844 m., Cămârzan, 851 m., Roşiorului, 750 m., Crucii, 722 m., etc).
Sub aceasta apare suprafaţa Zece Hotare la o altitudine de 600 – 700 m, sub
formă de interfluvii prelungi ce scad spre Bucuroaia, Vârciorog, Crişul Repede şi Crişul
Negru până la circa 500–400 m.
Pe rocile carbonatice din platourile carstice Damiş, Zece Hotare, Vărciorog s-a
dezvoltat un amplu relief carstic haotic şi confuz cu doline, uva- le, gropi şi depresiuni
carstice, ponoare şi izbucuri, peşteri şi avene. În acest masiv s-au identificat 680 de
cavităţi ce însumează peste 105 km lungime, dintre care amintim peşterile Şuncuiuş,
Vântului, Vadu Crişului, Meziad.
Munţii Pădurea Craiului deţin câteva superlative carstice: cea mai lungă peşteră din
ţară – Peştera Vântului (32 km); cel mai adânc aven – Avenul din Stanu Foncii (325 m); cel
mai lung curs de apă subteran (Valea Topei cu izbucul Aştileu, de 11,35 km).
39
La intrarea în depresiunile periferice râurile permanente s-au adâncit în calcare
formând sectoare de chei şi defilee sălbatice (Cheile Videi, Cuţilor, Albioarei, Lazurilor,
Mişidului şi Brătcuţei). Cel mai impresionant este defileul Crişului Repede de la Bălnaca –
Vadu Crişului cu cheile Bălnaca – Şuncuiuş şi Şuncuiuş – Vadu Crişului. În defileul de la
Vadu Crişului foarte cunoscută este peştera cu acelaşi nume, activă, din care iese un
pârâu ce drenează apele subterane din Platoul Zece Hotare.
Munţii Plopişului (Muntele Şes sau Munţii Rez). Sunt munţi joşi cu aspect de muncei
şi constituie peninsula nord-vestică a Munţilor Apuseni, în lun- gime de 35 km, între
depresiunea Barcăului în nord şi Vad – Borod în sud. Faţă de Dealurile Oradiei în vest
sunt separaţi de aliniamentul Lugaşu de Jos – Brusturi – Derna, iar în est sud – est se
întind până în şeaua Osteana. Partea sud-estică a lor, la est de înşeuarea de la Piatra
Craiului, se cuprinde hotarului judeţului Cluj.
Au aspect de interfluvii largi pe care s-au dezvoltat o serie de aşezări rurale ca
Şinteu, Pădurea Neagră.
Culmea principală, orientată pe direcţia nord- vest – sud-est, se menţine la altitudini
de 700-800 m, având câteva proeminenţe mai importante: Poiana Florilor (705 m), Arsura
(706 m), Văratecul (757 m), Dealul Calului (713 m), Osoiul (776 m), Secătura (771 m),
Merişorul (882 m), Măgura Beznea (898 m), Cornului (890 m).
Din culmea principală coboară un nivel mai jos (650 – 500 m), sub forma unor
plaiuri prelungi, adevărate contraforturi ale muntelui, orientate atât spre Valea Barcăului
cât şi spre Crişul Repede.
Periferia munţilor este tivită de o trenă de piemonturi şi glacisuri în jur de 300 m,
darcarepoateurcauneori la 450 - 500 m, prezentă, în general, în Dealurile Tăşa- dului –
Bistrei, Oradiei, Lugaşului, platoul Beznei.Valea Bistrei, adâncită epigenetic în „Podişul
Şinteului”, împarte Munţii Plopişului în două com- partimente: nord – vestic, mai puţin
extins şi cu altitudini mai mici cum este Dealul Lupului (614 m), Arsura (705 m), şi
compartimentul sud – estic, mai extins şi mai înalt (Măgura Mare, 918 m).
Unitatea dealurilor piemontane crişene. Această unitate formează o zonă de
tranziţie între Munţii Apuseni şi Câmpia Crişurilor, având o ex- tensiune maximă pe rama
40
dinspre munte a Depresiunilor Barcăului, Vadului şi Beiuşului. Are lăţimi variabile de circa
5 – 30 km şi înălţimi ce scad de la circa 600–500 m la 200 – 160 m.
Sub raport genetic provin dintr-un piemont de acumulare existent la baza munţilor
supus unui intens proces de eroziune. Structural, în alcătuirea lor, există un fundament
cristalin reprezentat de blocuri de dimensiuni diferite, situate la adâncimi ce cresc dinspre
munte spre câmpie. Peste acesta apar depozite sedimentare grosiere, mai ales neogene,
cu structură uşor monoclinală.
Relieful este alcătuit din culmi prelungi monocli- nale cu o cădere de 2,6 – 6% şi cu
spinări largi, netede ori slab ondulate. Culmile sunt separate de văi principale însoţite de lunci
largi şi de 4-7 nivele de terase sau de depresiuni de câţiva kilometri lărgime. Pe povârnişuri
apar deplasări în masă şi procese de ravinare cu manifestări şi intensităţi variate.
În funcţie de masivele muntoase în jurul cărora s-au dezvoltat şi de anumite par-
ticularităţi petrografice şi morfologice pot fi deosebite mai multe subunităţi: Dealurile
Crasnei, Plopişului, Pădurii Craiului, Bihorului şi Dealurile Codru-Moma. Acestora li se
alătură culoarele depresionare ale Barcăului, Crişului Repede şi Crişului Negru.
Dealurile Crasnei (Toglaciului) sunt situate la nord de Valea Barcăului şi pătrund
pe teritoriul judeţului prin extremitatea lor vestică numită Dealurile Dumbrăviţei, cuprinse
între Barcău şi valea Inot (I.O. Berindei, 1973, Gr. Posea, 1982).
Dealurile Plopişului tivesc marginile nordice, vestice şi sudice ale Munţilor Plopiş,
între Valea Barcăului, Câmpia Crişurilor şi valea Crişului Repede. Spre bazinul Barcăului
ele cuprind Dealurile Bistrei, Depresiunea Popeşti şi Dealurile Dernei, după care urmează
spre Vest şi sud Dealurile Oradiei, Aleş- dului şi Dealurile Beznei.
Dealurile Pădurii Craiului însoţesc munţii cu acelaşi nume din dreptul defileului
Vadu Crişului și până în Valea Meziadului. Au o dispoziţie divergentă spre culoarul
Oradea – Borod, Câmpia Miersigului şi Culoarul Crişului Negru. În cadrul lor se cuprind:
Dealurile Dobricioneşti, Vâr- ciorog, Tăşadului, Căprioarei, Cărandului, Drăgeştilor,
Ceişoarei, Dobreştilor, Vălanilor şi Sălătrucului.
41
Dealurile Bihorului însoţesc marginea vestică a Munţilor Bihor – Vlădeasa între
Văile Meziadului, Roşiei, Crişului Negru şi Curmătura Criştiorului.
Văile principale care le drenează le-au fragmentat în mai multe subunităţi cum sunt:
Dealurile Beiuşe- le, Buduresei, Gorunilor şi Lazurilor. Acestora li se alătură Dealurile
Curmăturii Criştiorului situate în extremitatea sudică a judeţului, între Munţii Bihor şi Codru-
Moma, alcătuind o şa largă prin care se face le- gătura între Depresiunea Beiuş şi Brad –
Hălmagiu. dealurile Munţilor Codru – Moma limitează pe teritoriul judeţului marginea
estică şi nordică a Munţilor Codru – Moma şi cuprind trei subunităţi: Dealurile Vaşcăului,
numite şi Dealurile Momei cuprinse între Valea Criştiorului şi Măgura Osoiu, sculptate în
calcare mezozoice şi având un relief carstic, apoi Dealurile Tărcăiţei con- tinuate spre vest
cu Dealurile Dumbrăviţei, numite de I. O. Berindei (1977) Dealurile Codrului. Acestea se
desprind din Munţii Codrului spre culoarul Crişului Negru, Valea Brihenilor, Culoarul
Drăgotenilor şi Câmpia Călacei.
Culoarele depresionare au aspect de golfuri în care pătrunde, pe sub rama
muntoasă, şirul Dealurilor Vestice, iar în lungul râurilor, la nivelul luncii şi a teraselor joase,
pătrunde Câmpia Banato – Crişană.
Culoarul Barcăului se dezvoltă de-a lungul râului omonim între Dealurile Crasnei şi ale
Plopişului. Versanţii sunt asimetrici, afectaţi de ravene, torenţi şi alunecări de teren, iar
lunca este largă şi însoţită de 3 – 4 nivele de terasă.
Culoarul Crişului Repede este cuprins între Munţii Plopişului şi Munţii Pădurea Craiului
şi este drenat de Crişul Repede şi Borod. În cadrul său s-a dezvoltat Depresiunea Vad –
Borod divizată de defileul de la Vadu Crişului în două compartimente: Borodul în est şi
Vadul în vest, care, începând de la localitatea Subpiatră, se lărgeşte şi formează
Depresiunea Intra- colinară a Oradiei.
Culoarul Crişului Negru este modelat în depozitele neogene ale Depresiunii Beiuş –
Holod, cuprins între Munţii Pădurea Craiului, Bihorului şi Codru-Moma. Măgura Forăului şi
Şeaua deluroasă a Drăgotenilor separă două compartimente: cel al Depresiunii Be-
iuşului în est de cel la Holodului în vest.
42
Depresiunea Beiuşului este modelată de Crişul Negru şi afluenţii săi: Roşia, Nimăieşti,
Crişul Pietros, Crişul Băiţei, care şi-au creat un sistem ramificat de văi cu terase şi lunci.
Depresiunea intercolinară Holod are aspectul unui golf de câmpie ramificat între
dealuri printr-o luncă largă şi şase nivele de terasă. Constituie o arie de confluenţă a
Crişului Negru cu Holodul şi afluenţii săi ce vin din Pădurea Craiului.
Unitatea de câmpie. Ocupă partea vestică a judeţului cuprinsă între unitatea
dealurilor şi graniţa cu Ungaria. Această unitate de relief este reprezen- tată prin Câmpia
Crişurilor şi prin compartimentul sudic al Câmpiei Someşului, subunitaţi ale Câmpiei
Banato – Crişane.
Câmpia Crişurilor reprezintă partea centrală a Câmpiei Banato – Crişane, având o
altitudine de 90 – 100 m, în extremitatea vestică şi 160 – 180 m în est, sub unitatea
Dealurilor Vestice. Condiţiile de geneză şi particularităţile reliefului permit distinge- rea a
două subunităţi: câmpia înaltă subcolinară şi câmpia joasă de divagare, însă pe alocuri
mai apare şi o câmpie intermediară.
Câmpia înaltă numită şi câmpie subcolinară se desfăşoară ca o fâşie la baza dealurilor
între Barcău şi Teuz, la altitudini ce scad de la est spre vest de la 185 m la circa 120 m.
Ea corespunde celor patru trepte de glacisuri şi de terase pleistocene (t1, t2, t3, t4) motiv
pentru care se mai numeşte Câmpia glacisurilor. Altimetric se ridica cu 5-15 m peste
talveguri.
Câmpia înaltă este fragmentată transversal de Barcău, Crişul Repede şi Crişul
Negru, care individualizează următoarele compartimente:
Câmpia Barcăului, formată dintr-un glacis com- plex extins între lunca Barcăului,
Dealurile Dernei şi Bistrei;
Câmpia Bihariei care continuă glacisul Barcă- ului la vest de valea Fâneaţa Mare,
extinzându-se în vestul Dealurilor Oradiei până în lunca Crişului Repede. De la baza sa
se drenează Crişul Mic (Crişul Mort);
Câmpia Miersigului este cea mai extinsă fiind cuprinsă între luncile Crişului
Repede şi a Crişului Negru, pe de o parte, şi între Dealurile Tăşadului şi Canalul Colector
43
pe de altă parte. În vest prezintă o treaptă intermediară numită Câmpia Veljurilor sau a
Gepiului;
Câmpia Cermeiului mărgineşte spre vest Dea- lurile Codrului, la sud de Crişul
Negru. Are şi ea două trepte, una înaltă, numită Câmpia Călacei sau a Susagului şi alta
intermediară, Câmpia Cermeiului.
Câmpia joasă se desfăşoară între Canalul Colector şi graniţa cu Ungaria la o
altitudine de 89 – 100 m. Ea se prelungeşte tentacular în câmpia glacisurilor de-a lungul
principalelor râuri. Se mai numeşte câm- pie de divagare sau câmpie aluvială. Suprafaţa
câmpiei este plană şi se ridică cu doar 3-5 m peste talvegul râurilor care aici sunt
îndiguite. Prezintă numeroase albii şi meandre părăsite, lacuri, mlaştini şi lăcovişti cu
fragmente de râu fără izvor şi fără vărsare. Toate acestea dovedesc tinereţea
geomorfologică a câmpiei (holocenă). Aici nu se poate vorbi de o cumpănă de ape între
râuri, deoarece acestea curg aproape de suprafaţa câmpiei, iar la ape mari chiar mai sus.
În câmpia joasă a Crişurilor, sectorul nordic, situat la nord de Crişul Repede până în
lunca Barcăului şi limitat de Câmpia Bihariei la est şi graniţă la vest, poartă numele de
Câmpia Santăului sau a Borşului şi Parhidei numită și Câmpul Nyoşlagului. Între Crişul
Repede – Crişul Negru, Canalul Colector şi graniţă se numeşte Câmpia Salontei ce se
continuă spre sud, în judeţul Arad cu Câmpia Socodorului şi a Teuzului.
Individualizată recent câmpia joasă a rămas cu un exces de umiditate a solului şi cu
o predispoziţie accentuată la înmlăştinire şi inundabilitate, datorită pantelor reduse,
drenajului intern şi extern defectu- os şi prezenţei materialului fin aluvionar şi argilos cu
permeabilitate scăzută.
Câmpia intermediară se plasează la altitudinea de 100 – 120 m, între celelalte două
tipuri. Corespunde cu poala câmpiei de glacisuri şi aici, râurile mici, au un anume grad de
divagare.
Câmpia Someşului. Pătrunde pe teritoriul judeţu- lui Bihor prin subunităţile sale sudice:
Câmpia Budu- slăului, Ierului şi Câmpia Carei – Valea lui Mihai.
44
Câmpia Buduslăului se situează la nord de lunca largă a Barcăului, fiind cuprinsă
între Dealurile Crasnei şi Câmpia Ierului. Se mai numeşte Câmpia Marghitei şi reprezintă
partea sudică a câmpiei subcolinare Diosig – Tăşnad.
Câmpia Ierului are aspectul unui culoar jos, de 104 – 125 m, situat între Câmpia
Valea lui Mihai şi cea a Buduslăului. Reprezintă un vechi curs al Văii Barcăului, Crasnei,
Someş, Tisa care până-n holocen se îndreptau spre subsidenţa Crişurilor. În holocenul
mijlociu scufundările mai accentuate din Câmpia Someşului au determinat întoarcerea
ape- lor spre nord, lăsând Valea Ierului suspendată sub formă de culoar.
Câmpia Valea lui Mihai numită şi Câmpia Nirului este situată între graniţă şi Câmpia
Ierului, ocupând sectorul sudic al Câmpiei Carei – Valea lui Mihai. Partea vestică are
altitudini de 140 -150 m, rar ajunge la 160 m, şi este alcătuită din şiruri de dune de nisip, azi
nivelate şi folosite în scop pomi – viticol sau plantate cu păduri de salcâm.
Partea de est (Câmpia Pişcoltului, Gr. Posea, 1997) are altitudini de 120 – 130 m,
este formată din loessuri şi soluri fosile şi se termină abrupt deasupra Câmpiei Ierului.
B.5. Informaţii privind tipul de ţinte care necesită protecţie în zonă
În arealul județului Bihor pe lângă populația rezidentă și fondul funciar descrise la
capitolul A am mai identificat ca și tințe ce necesită protecție specială cele descrise mai
jos:
1.Listă Zoo și acvarii
Tabel nr.B.5.1
Administrator Adresa Date de contact
Status autorizare
Număr exemplare
Număr specii
Județ Categorie Denumire
Administraţia Domeniului Public Oardea - Grădina Zoologică din Oradea, domnul ing. Bimbo Szuhai Tibor - administator.
Str. Matei Basarab, nr. 1, loc. Oradea, jud. Bihor
Tel.: 0259.434.547 , Email: zoo@rapas.ro, Fax: 0259.440.438
A 705 152 Bihor Gradina Zoologica
Gradina Zoologica Oradea
45
2.Listă Arii protejate
Tabel nr.B.5.2
Nume sit Cod național
Tip sit Stare sit Județ(e) Tip administrare
An atribuire
Bioregiuni Baza legală
Parcul Natural Cefa
1.2010 Parc natural
Raportat BH Panonica
Groapa Ruginoasă - Valea Seacă
2.141. Rezervaţie naturală
Raportat BH Administrare 2014 Alpina Lege 5/2000(Lege privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - Sectiunea a III-a - zone protejate)
Pietrele Galbenei
2.142. Rezervaţie naturală
Raportat BH Administrare 2014 Alpina Lege 5/2000(Lege privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - Sectiunea a III-a - zone protejate)
Piatra Bulzului
2.143. Rezervaţie naturală
Raportat BH Administrare 2014 Alpina Lege 5/2000(Lege privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - Sectiunea a III-a - zone protejate)
Ghețarul Focul Viu
2.144. Rezervaţie ştiinţifică
Raportat BH Administrare 2014 Alpina Lege 5/2000(Lege privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - Sectiunea a III-a - zone protejate)
Avenul Ghețarul Borțig
2.145. Rezervaţie naturală
Raportat BH Administrare 2014 Alpina Lege 5/2000(Lege privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - Sectiunea a III-a - zone protejate)
Vârful Buteasa
2.146. Rezervaţie naturală
Raportat BH Administrare 2014 Alpina Lege 5/2000(Lege privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - Sectiunea a III-a - zone protejate)
Molhașurile din Valea Izbucelor
2.147. Rezervaţie naturală
Raportat BH Administrare 2014 Alpina Lege 5/2000(Lege privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - Sectiunea a III-a - zone protejate)
Fâneața Izvoarelor Crișul Pietros
2.148. Rezervaţie naturală
Raportat BH Administrare 2014 Alpina Lege 5/2000(Lege privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - Sectiunea a III-a - zone protejate)
Cetățile Ponorului
2.149. Monument al naturii
Raportat BH Administrare 2014 Alpina Lege 5/2000(Lege privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - Sectiunea a III-a - zone protejate)
Valea Galbenei
2.150. Rezervaţie naturală
Raportat BH Administrare 2014 Alpina Lege 5/2000(Lege privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national -
46
Sectiunea a III-a - zone protejate)
Valea Sighiștelului
2.151. Rezervaţie naturală
Raportat BH Administrare 2014 Alpina Lege 5/2000(Lege privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - Sectiunea a III-a - zone protejate)
Pietrele Boghii
2.152. Rezervaţie naturală
Raportat BH Administrare 2014 Alpina Lege 5/2000(Lege privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - Sectiunea a III-a - zone protejate)
Săritoarea Bohodeiului
2.153. Rezervaţie naturală
Raportat BH Administrare 2014 Alpina Lege 5/2000(Lege privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - Sectiunea a III-a - zone protejate)
Cetatea Rădesei
2.154. Rezervaţie naturală
Raportat BH Administrare 2014 Alpina Lege 5/2000(Lege privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - Sectiunea a III-a - zone protejate)
Poiana Florilor
2.155. Rezervaţie naturală
Raportat BH Administrare 2014 Alpina Lege 5/2000(Lege privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - Sectiunea a III-a - zone protejate)
Platoul carstic Padiș
2.156. Rezervaţie naturală
Raportat BH Administrare 2014 Alpina Lege 5/2000(Lege privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - Sectiunea a III-a - zone protejate)
Depresiunea Bălileasa
2.157. Rezervaţie naturală
Raportat BH Administrare 2014 Alpina Lege 5/2000(Lege privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - Sectiunea a III-a - zone protejate)
Groapa de la Barsa
2.158. Rezervaţie naturală
Raportat BH Administrare 2014 Alpina Lege 5/2000(Lege privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - Sectiunea a III-a - zone protejate)
Vârful Biserica Moțului
2.159. Rezervaţie naturală
Raportat BH Administrare 2014 Alpina Lege 5/2000(Lege privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - Sectiunea a III-a - zone protejate)
Platoul carstic Lumea Pierdută
2.160. Rezervaţie naturală
Raportat BH Administrare 2014 Alpina Lege 5/2000(Lege privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - Sectiunea a III-a - zone protejate)
Izbucul intermitent de la Călugări
2.161. Rezervaţie naturală
Raportat BH Continentala
Fâneața Valea Roșie
2.162. Rezervaţie naturală
Raportat BH Continentala
47
Ferice Plai și Hoanca
2.163. Monument al naturii
Raportat BH Alpina
Avenul Câmpeneasa cu Izbucul Boiu
2.164. Rezervaţie naturală
Raportat BH Continentala
Defileul Crișului Repede
2.165. Rezervaţie naturală
Raportat BH Administrare 2014 Alpina; Continentala
Lege 5/2000(Lege privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - Sectiunea a III-a - zone protejate)
Peștera Ciurului Ponor
2.166. Rezervaţie ştiinţifică
Raportat BH Alpina
Peștera Ciurului Izbuc
2.167. Rezervaţie ştiinţifică
Raportat BH Alpina
Peștera Osoiu
2.168. Monument al naturii
Raportat BH Administrare 2014 Alpina; Continentala
Lege 5/2000(Lege privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - Sectiunea a III-a - zone protejate)
Peștera Urșilor de la Chișcău
2.169. Rezervaţie ştiinţifică
Raportat BH Administrare 2014 Alpina Lege 5/2000(Lege privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - Sectiunea a III-a - zone protejate)
Peștera cu Apă din Valea Leșului
2.170. Monument al naturii
Raportat BH Alpina
Peștera Vântului
2.171. Rezervaţie ştiinţifică
Raportat BH Administrare 2014 Alpina Lege 5/2000(Lege privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - Sectiunea a III-a - zone protejate)
Peștera lui Micula
2.172. Rezervaţie ştiinţifică
Raportat BH Administrare 2014 Alpina Lege 5/2000(Lege privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - Sectiunea a III-a - zone protejate)
Peștera Gălășeni
2.173. Rezervaţie naturală
Raportat BH Continentala
Defileul Crișului Negru la Borz
2.174. Rezervaţie naturală
Raportat BH Custodie 2010 Continentala Panonica
Lege 5/2000(Lege privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - Sectiunea a III-a - zone protejate)
Pădurea cu narcise din Oșorhei
2.175. Rezervaţie naturală
Raportat BH Custodie 2010 Continentala
Lege 5/2000(Lege privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - Sectiunea a III-a - zone protejate)
Vârful Cârligați
2.176. Rezervaţie naturală
Raportat BH AdministrareCustodie
20112014
Alpina Lege 5/2000(Lege privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - Sectiunea a III-a - zone protejate)
Dealul Păcău
2.178. Rezervaţie naturală
Raportat BH Custodie 2010 Continentala
Lege 5/2000(Lege privind aprobarea
48
Planului de amenajare a teritoriului national - Sectiunea a III-a - zone protejate)
Poiana cu narcise de la Goroniște
2.179. Rezervaţie naturală
Raportat BH Custodie 2010 Continentala
Lege 5/2000(Lege privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - Sectiunea a III-a - zone protejate)
Piatra Grăitoare din coasta de S-E a Brăiesei
2.180. Rezervaţie naturală
Raportat BH Alpina
Valea Iadei cu Syringa josichaea
2.181. Rezervaţie naturală
Raportat BH Custodie 2011 Alpina Lege 5/2000(Lege privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - Sectiunea a III-a - zone protejate)
Pășunea cu Corynephorus de la Voievozi
2.182. Rezervaţie naturală
Raportat BH Custodie 2016 Panonica Lege 5/2000(Lege privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - Sectiunea a III-a - zone protejate)
Complexul hidrografic Valea Rece
2.183. Rezervaţie naturală
Raportat BH Custodie 2016 Panonica Lege 5/2000(Lege privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - Sectiunea a III-a - zone protejate)
Lacul Cicoș
2.184. Rezervaţie naturală
Raportat BH Custodie 2016 Panonica Lege 5/2000(Lege privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - Sectiunea a III-a - zone protejate)
Gruiul Pietrii
2.185. Rezervaţie naturală
Raportat BH Continentala
Calcarele tortoniene de la Miheleu
2.186. Rezervaţie naturală
Raportat BH Custodie Continentala
Lege 5/2000(Lege privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - Sectiunea a III-a - zone protejate)
Locul fosilifer de pe Dealul Șomleului
2.187. Rezervaţie naturală
Raportat BH Custodie Fara conventie custodie/ contract administrare
2016 Continentala
Lege 5/2000(Lege privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - Sectiunea a III-a - zone protejate)
Calcarele tortoniene de la Tășad
2.188. Rezervaţie naturală
Raportat BH Continentala
Locul fosilifer din Valea Lionii - Peștiș
2.189. Rezervaţie naturală
Raportat BH Continentala
Lentila 204 Brusturi - Cornet
2.190. Rezervaţie naturală
Raportat BH Continentala
Calcarele cu hipuriți din Valea Crișului
2.191. Rezervaţie naturală
Raportat BH Continentala
49
Locul fosilifer de la Cornițel
2.192. Rezervaţie naturală
Raportat BH Continentala
Peștera Meziad
2.193. Monument al naturii
Raportat BH Administrare 2014 Alpina Lege 5/2000(Lege privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - Sectiunea a III-a - zone protejate)
Colonia de păsări de la Pădurea Rădvani
2.194. Rezervaţie naturală
Raportat BH Panonica
Izvoarele mezotermale Răbăgani
2.195. Rezervaţie naturală
Raportat BH Continentala
Peștera Vacii
2.196. Monument al naturii
Raportat BH Alpina
Peștera Gruiețului
2.197. Monument al naturii
Raportat BH Alpina
Peștera Igrița
2.198. Monument al naturii
Raportat BH Administrare 2014 Continentala
Lege 5/2000(Lege privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - Sectiunea a III-a - zone protejate)
Peștera Farcu
2.199. Monument al naturii
Raportat BH Alpina
Peștera Toplița
2.200. Rezervaţie ştiinţifică
Raportat BH Administrare 2014 Alpina Lege 5/2000(Lege privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - Sectiunea a III-a - zone protejate)
Peștera din Piatra Ponorului
2.337. Rezervaţie ştiinţifică
Raportat BH, CJ Administrare 2014 Alpina Lege 5/2000(Lege privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - Sectiunea a III-a - zone protejate)
Molhașul Mare de la Izbuce
2.340. Rezervaţie ştiinţifică
Raportat BH Administrare 2014 Alpina Lege 5/2000(Lege privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - Sectiunea a III-a - zone protejate)
Avenul din Hoanca Urzicarului
2.60. Monument al naturii
Raportat AB, BH Administrare 2014 Alpina Lege 5/2000(Lege privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - Sectiunea a III-a - zone protejate)
Parcul Natural Apuseni
F Parc natural
Raportat AB, BH, CJ
Administrare 2014 Alpina Continentala
Lege 5/2000(Lege privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - Sectiunea a III-a - zone protejate)
Peștera Smeilor de la Onceasa
III.1. Rezervaţie ştiinţifică
Raportat BH Administrare 2014 Alpina Hotarare de Guvern 2151/2004(Hotarâre privind instituirea regimului de arie naturala protejata pentru noi zone)
Sistemul carstic Peștera Cerbului -
IV.10. Monument al naturii
Raportat BH Administrare 2014 Alpina Hotarare de Guvern 2151/2004(Hotarâre privind instituirea regimului de arie
50
Avenul cu Vacă
naturala protejata pentru noi zone)
Complexul carstic din Valea Ponorului
IV.9. Monument al naturii
Raportat BH, CJ Administrare 2014 Alpina Hotarare de Guvern 2151/2004(Hotarâre privind instituirea regimului de arie naturala protejata pentru noi zone)
Apuseni ROSCI0002
SCI Raportat AB, BH, CJ
Administrare 2014 Alpina; Continentala
Betfia ROSCI0008
SCI Raportat BH Custodie 2016 Continentala Panonica
Buteasa ROSCI0016
SCI Raportat BH Administrare 2014 Alpina
Câmpia Careiului
ROSCI0020
SCI Raportat BH, SM Custodie 2016 Panonica
Câmpia Ierului
ROSCI0021
SCI Raportat BH, SM Custodie 2016 Panonica
Cefa ROSCI0025
SCI Raportat BH Panonica
Codru Moma
ROSCI0042
SCI Raportat AR, BH Custodie 2010 Continentala
Crișul Negru
ROSCI0049
SCI Raportat AR, BH Custodie 2010 Panonica
Crișul Repede amonte de Oradea
ROSCI0050
SCI Raportat BH Custodie 2010 Continentala Panonica
Defileul Crișului Negru
ROSCI0061
SCI Raportat BH Custodie 2010 Continentala Panonica
Diosig ROSCI0068
SCI Raportat BH Custodie 2011 Panonica
Ferice - Plai
ROSCI0084
SCI Raportat BH Custodie 2014 Alpina
Lacul Pețea
ROSCI0098
SCI Raportat BH Custodie 2016 Panonica
Lunca Inferioară a Crișului Repede
ROSCI0104
SCI Raportat BH Custodie 2010 Panonica
Pădurea de la Alparea
ROSCI0145
SCI Raportat BH Custodie 2010 Continentala
Pădurea Goroniște
ROSCI0155
SCI Raportat BH Custodie 2010 Continentala
Păduricea de la Santău
ROSCI0185
SCI Raportat BH Custodie 2011 Panonica
Platoul Vașcău
ROSCI0200
SCI Raportat AR, BH Custodie 2014 Continentala
Săcueni ROSCI0220
SCI Raportat BH Custodie 2016 Panonica
Tășad ROSCI0240
SCI Raportat BH Continentala
Valea Cepelor
ROSCI0260
SCI Raportat AB, BH Alpina
Valea Iadului
ROSCI0262
SCI Raportat BH Custodie 2011 Alpina
Valea Roșie
ROSCI0267
SCI Raportat BH Custodie 2014 Continentala
Coridorul Munții Bihorului - Codru Moma
ROSCI0291
SCI Raportat AR,BH Custodie 2014 Alpina; Continentala
51
Muntele Șes
ROSCI0322
SCI Raportat BH,CJ,SJ
Continentala
Munții Bihor
ROSCI0324
SCI Raportat AB,AR,BH,HD
Custodie 2014 Alpina
Pajiștea Fegernic
ROSCI0347
SCI Raportat BH Custodie 2014 Continentala
Lunca Teuzului
ROSCI0350
SCI Raportat AR,BH Custodie 20102011
Panonica
Salonta ROSCI0387
SCI Raportat BH Panonica
Câmpia Crișului Alb și Crișului Negru
ROSPA0015
SPA Raportat AR,BH Custodie 2010 Continentala Panonica
Câmpia Nirului - Valea Ierului
ROSPA0016
SPA Raportat BH,SM Custodie 2016 Panonica
Lunca Barcăului
ROSPA0067
SPA Raportat BH Custodie 2010 Panonica
Munții Apuseni - Vlădeasa
ROSPA0081
SPA Raportat AB,BH,CJ
Administrare 2014 Alpina; Continentala
Pescăria Cefa - Pădurea Rădvani
ROSPA0097
SPA Raportat BH Panonica
Valea Alceului
ROSPA0103
SPA Raportat BH Custodie 2010 Panonica
Defileul Crișului Repede - Valea Iadului
ROSPA0115
SPA Raportat BH,CJ Administrare,Custodie
20112014
Alpina Continentala
Lacurile de acumulare de pe Crișul Repede
ROSPA0123
SPA Raportat BH Custodie 2010 Continentala
Someșul Mare între Mica și Beclean
ROSCI0437
SCI Raportat BN,CJ Continentala
Spinoasa ROSCI0438
SCI Raportat IS Continentala
Valea Chiuruților
ROSCI0439
SCI Raportat HR Alpina
Valea Șardului
ROSCI0440
SCI Raportat CJ Continentala
Viile Tecii ROSCI0441
SCI Raportat BN Continentala
Vlădaia - Oprișor
ROSCI0442
SCI Raportat MH Continentala
Izvoarele sulfuroase submarine de la Mangalia
ROSCI0094
SCI Raportat Custodie 2010 Marea Neagra
Zona marină de la Capul Tuzla
ROSCI0273
SCI Raportat Custodie 2010 Marea Neagra
Plaja submersă Eforie Nord - Eforie Sud
ROSCI0197
SCI Raportat Custodie 2010 Marea Neagra
52
Costinesti - 23 August
ROSCI0293
SCI Raportat Fara conventie custodie/contract administrare
Marea Neagra
Canionul Viteaz
ROSCI0311
SCI Raportat Marea Neagra
Stejarii seculari de la Sângiorgiu de Mureș
2.640. Rezervaţie naturală
Raportat MS Custodie 2011 Continentala
Lege 5/2000(Lege privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - Sectiunea a III-a - zone protejate)
Vama Veche - 2 Mai
2.345. Rezervaţie ştiinţifică
Raportat Custodie 2011 Marea Neagra
Lege 5/2000(Lege privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - Sectiunea a III-a - zone protejate)
Vama Veche - 2 Mai
ROSCI0269
SCI Raportat Custodie 2011 Marea Neagra
Defileul Crișului Repede - Pădurea Craiului
ROSCI0062
SCI Raportat BH, CJ Administrare 2014 Alpina; Continentala
Gura Vedei - Șaica - Slobozia
ROSCI0088
SCI Raportat Custodie, Fara conventie custodie/contract administrare
20142016
Continentala
B.6. Staţii de măsurare (hartă, coordonate geografice).
În acest capitol se prezintă informații tehnice legate de structura rețelei de
monitorizare a calității aerului din județul Bihor, precum și caracteristici ale stațiilor de
monitorizare și metodele utilizate pentru evaluarea calității aerului, accentul căzând pe
descrierea surselor de degradare a aerului prezente în județ.
Poluanţii monitorizaţi, metodele de măsurare, valorile limită, pragurile de alertă şi
de informare şi criteriile de amplasare a punctelor de monitorizare sunt stabilite de
legislaţia naţională privind protecţia atmosferei şi sunt conforme cerinţelor prevăzute de
reglementările europene.
În prezent RNMCA efectuează măsurători continue de dioxid de sulf (SO2), oxizi
de azot (NOx), monoxid de carbon (CO), ozon (O3), particule în suspensie (PM10 şi
PM2.5), benzen (C6H6), plumb (Pb). Calitatea aerului în fiecare staţie este reprezentată
prin indici de calitate sugestivi, stabiliţi pe baza valorilor concentraţiilor principalilor
poluanţi atmosferici măsuraţi.
53
O stație de monitorizare furnizează date de calitatea aerului care sunt
reprezentative pentru o anumită arie în jurul stației. Aria în care concentrația nu diferă de
concentrația măsurată la stație mai mult decât cu o” cantitate specifică” (+/- 20%) care se
numește” arie de reprezentativitate”.
Stațiile sunt de mai multe tipuri:
stație de tip trafic, evaluează influența traficului asupra calității aerului. Raza
ariei de reprezentativitate este de 10-100 m. Poluanții monitorizați sunt:
dioxid de sulf, oxizi de azot, monoxid de carbon, ozon, compuși organici
volatili și pulberi în suspensie.
stație de tip industrial, evaluează influența activităților industriale asupra
calității aerului. Raza ariei de reprezentativitate este de 100-1 km. Poluanții
monitorizați sunt: dioxid de sulf, oxizi de azot, monoxid de carbon, ozon,
compuși organici volatili, pulberi în suspensie și parametii meteo (direcția
vântului, presiune, temperatură, radiația solară, umiditate relativă,
precipitații).
stație de tip urban și suburban, evaluează influența așezărilor umane
asupra calității aerului. Raza ariei de reprezentativitate este de 1-5 km.
Poluanții monitorizați sunt aceeași cu poluanții monitorizați de stația de tip
industrial.
stație de tip regional, este stație de referință pentru evaluarea calității
aerului. Raza ariei de reprezentativitate este de 200-500 km. Poluanții
monitorizați sunt aceeași cu cei monitorizați de stațiile urbane.
stație de tip EMEP, monitorizează și evaluează poluarea aerului în context
trasfrontalier la mare distanță. Sunt amplasate în zona montană la altitudine
medie.
În prezent în Bihor sunt amplasate 4 staţii de monitorizare continuă a calităţii
aerului, dotate cu echipamente automate pentru măsurarea concentraţiilor principalilor
poluanţi atmosferici. Rețeaua mai cuprinde de asemenea un centru local, care colectează
şi transmite panourilor de informare a publicului datele furnizate de staţii, iar după
validarea primară le transmit spre certificare Laboratorului Naţional de Referinţă pentru
Calitatea Aerului (LNRCA) din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului.
54
In judeţul Bihor sunt amplasate 4 staţii de monitorizare a calităţii aerului în
următoarele locaţii:
amplasată lângă sediul APM Bihor, B-dul Dacia nr.25/A, cod BH1-
RO0107A monitorizează on-line următorii poluanţi: CO, SO2, NO, NO2,
NOx, O3, PM2,5 (pulberi) gravimetric şi nefelometric, BTX (benzen, toluen,
xilen), parametrii meteo;
amplasată în curtea Şcolii Generale din Episcopia Bihor, Str. Matei Corvin
nr.106/A, cod BH2-RO0108A cu următorii parametrii monitorizaţi: CO, SO2,
NO, NO2, NOx, O3, PM10 (pulberi) gravimetric şi nefelometric, parametrii
meteo;
amplasată în cartierul Nufărul, lângă McDonalds-drive, cod BH3-RO0109A
monitorizează on-line următorii poluanţi: CO, SO2, NO, NO2, NOx, O3,
PM10 (pulberi) determinare nefelometrică, BTX (benzen, toluen, xilen),
parametrii meteo.
amplasată în localitatea Ţeţchea, cod BH4-RO0110A monitorizează online
următorii poluanţi: CO, SO2, NO, NO2, NOx, PM10 (pulberi) determinare
gravimetrică, parametrii meteo.
Codificarea stațiilor de monitorizare din județul Bihorr este prezntată în tabelul
numărul B.6.1
Tabel nr.B.6.1
Zona (Legea
104/2011)
Aglomerare (Legea
104/2011)
Statia Cod zona corelat cu codurile NUT
Cod EOI statie
Bihor BH-1 RO11199 RO0107A
BH-2 RO11199 RO0108A
BH-3 RO11199 RO0109A
BH-4 RO11199 RO0110A
55
Tabelul numărul B.6.2 conține informații privind stațiile de monitorizare
Tabel nr.B.6.2
statia cod statie cod zona localitatea data de punere in functiune
latitudine longitudine altitudine tip statie tip zona
surse de emisii
adresa
BH-1 RO0107A RO11199 Oradea 20080101 47.068611 21.927239 139 Fond urban Commercial, institutional and residential combustion
Bdul. Dacia
BH-2 RO0108A RO11199 Oradea 20080101 47.097506 21.901403 145 Industrial urban Public power, co-generation and district heating
Str. Matei Corvin
BH-3 RO0109A RO11199 Oradea 20080101 47.032503 21.950561 128 Trafic urban Road transport
Str. Nufarului
BH-4 RO0110A
RO11199 Marghita 20100101 47.343611 22.331669 213 Industrial urban Other sat Tetchea
Amplasarea staţiilor automate de monitorizare a calităţii aerului în județul Bihor este redată în Figura B.6.1
Figura B.6.1 - Amplasarea staţiilor automate de monitorizare a calităţii aerului
56
În vederea facilitării, interpretarea datelor privind calitatea aerului, furnizate de
staţiile automate din cadrul Reţelei Naţionale de Monitorizare a Calităţii Aerului, se
realizează prin calculul indicelui specific de calitate a aerului, ceea ce reprezintă un
sistem de codificare a concentraţiilor înregistrate pentru fiecare dintre următorii poluanţi
monitorizaţi:
1. dioxid de sulf [SO2];
2. dioxid de azot [NO2];
3. ozon [O3];
4. monoxid de carbon (CO);
5. pulberi în suspensie [PM10] precum şi a calcului indicelui general care se
stabileşte pentru fiecare dintre staţiile automate din cadrul reţelei naţionale de
monitorizare a calităţii aerului, ca fiind cel mai mare dintre indicii specifici corespunzători
poluanţilor monitorizaţi.
Indicele general se stabileste pentru fiecare dintre statiile automate din cadrul
Retelei Nationale de Monitorizare a Calitatii Aerului, ca fiind cel mai mare dintre indicii
specifici corespunzatori poluantilor monitorizati.
Pentru a se putea calcula indicele general trebuie sa fie disponibili cel putin 3 indici
specifici corespunzatori poluantilor monitorizati. Indicele general si indicii specifici sunt
reprezentati prin numere intregi cuprinse intre 1 si 6, fiecare numar corespunzand unei
culori (pe figura vor fi reprezentate atat culorile cat si numerele asociate acestora) (Figura
B.6.2)
Figura B.6.2 Culorile cat si numerele asociate acestora - Indice general si indicii
specifici
Indicele specific corespunzator dioxidului de sulf se stabileste prin incadrarea
valorii medii orare a concentratiilor in unul dintre domeniile de concentratii inscrise in
tabelul urmator:
Domeniu de concentratii pentru dioxid de sulf (ug/m3) Indice specific
57
Tabel B.6.3
Domeniu de concentratii pentru dioxid de sulf (ug/m3) Indice specific
0-49,(9) 1
50-74,(9) 2
75-124,(9) 3
125-349,(9) 4
350-499,(9) 5
>500 6
Indicele specific corespunzator dioxidului de azot se stabileste prin incadrarea
valorii medii orare a concentratiilor in unul dintre domeniile de concentratii inscrise in
tabelul urmator:
Domeniu de concentratii pentru dioxid de azot (ug/m3) Indice specific
Tabel B.6.4
Domeniu de concentratii pentru dioxid de azot (ug/m3) Indice specific
0-49,(9) 1
50-99,(9) 2
100-139,(9) 3
140-199,(9) 4
200-399,(9) 5
>400 6
Indicele specific corespunzator ozonului se stabileste prin incadrarea valorii medii
orare a concentratiilor in unul dintre domeniile de concentratii inscrise in tabelul urmator:
Tabel B.6.5
Domeniu de concentratii pentru ozon (ug/m3) Indice specific
0-39,(9) 1
40-79,(9) 2
80-119,(9) 3
120-179,(9) 4
180-239,(9) 5
>240 6
Indicele specific corespunzator monoxidului de carbon se stabileste prin
incadrarea mediei aritmetice a valorilor orare, inregistrate in ultimele 8 de ore, in unul
dintre domeniile de concentratii inscrise in tabelul urmator:
58
Tabel B.6.6
Domeniu de concentratii pentru monoxid de carbon (mg/m3) Indice specific
0-2,(9) 1
3-4,(9) 2
5-6,(9) 3
7-9,(9) 4
10-14,(9) 5
>15 6
Indicele specific corespunzator pulberilor in suspensie se stabileste prin
incadrarea mediei aritmetice a valorilor orare, inregistrate in ultimele 24 de ore, in unul
dintre domeniile de concentratii inscrise in tabelul urmator:
Tabel B.6.7
Domeniu de concentratii pentru pulberi in suspensie (ug/m3) Indice specific
0-9,(9) 1
10-19,(9) 2
20-29,(9) 3
30-49,(9) 4
50-99,(9) 5
>100 6
Zilnic se elaborează buletinul informativ şi se afişează pe site-ul APM Bihor:
www.apmbh.anpm.ro.
Rezultatele monitorizărilor pot fi consultate pe www.calitateaer.ro
Determinarea poluantului pulberi în suspensie totale, se efectuează în punctul de
monitorizare: Sediul A.P.M. Bihor.
Determinarea indicatorului pulberi sedimentabile cu frecvenţă lunară, se
realizează în 14 puncte de monitorizare, amplasate pe teritoriul judeţului Bihor.
Amplasarea punctelor de monitorizare s-a realizat ţinând cont de sursele de poluare
concentrate în zonele respective.
Pulberile sedimentabile se determină în flux lent, în 14 puncte de recoltare la
nivelul judeţului Bihor, cu o frecvenţă de recoltare lunară. Prin monitorizarea acestui
indicator, se urmăreşte impactul activităţilor desfăşurate de SC Holcim (Romania) SA
59
Aleşd şi SC Helios SA Aştileu (în primele 4 puncte), respectiv a platformei industriale
Oradea (inclusiv a haldelor de cenuşă CET I).
C) Analiza situaţiei existente
C.1. Descrierea modului de identificare a scenariilor/măsurilor, precum şi
estimarea efectelor acestora;
Prevederile Ordinului 1.206/2015 pentru aprobarea listelor cu unitațile
administrativ teritoriale întocmite în urma încadrării în regimuri de gestionare a ariilor
din zonele și aglomerile prevăzute în Anexa nr. 2 a Legii nr. 104/2011 privind Calitatea
aerului înconjurător încadreaza judetul Bihor în regimul II de gestionare a calitatii
aerului, fapt care releva un nivel al poluantilor în atmosferă sub valorile limita admise și
în consecinta necesitatea elaborarii Planului de mentinere a calitatii aerului, la nivelul
judetului pentru indicatorii:
- pulberi fn suspensie PM10 - în regimul de evaluare A, 28 µg/m3 <c<40 µg/m3
- pulberi fn suspensie PM2,5 - în regimul de evaluare A, c<35 µg/m3 (2013) și
c<20 µg/m3 (2020)
- benzen, (C6H6) - în regimul de evaluare C, c<2 µg/m3
- dioxid de sulf (S02) - în regimul de evaluare C, c<8 µg/m3
- monoxid de carbon (CO) - în regimul de evaluare B, 5 µg/m3<x<7 µg/m3
- plumb (Pb) - în regimul de evaluare C, c<0,25 µg/m3
- arsen (As) - în regimul de evaluare C, c<2,4 ng/m3
- cadmiu (Cd) - în regimul de evaluare C, c<2 ng/m3
- nichel (Ni) - în regimul de evaluare C și c<10 ng/m3
- dioxid/ oxizi de azot (NO, NOx) - în regimul de evaluare B, 19,5 µg/m3 <c<24
µg/m3
în acord cu Art. 43, alin. (2) din Legea 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător și
cu Ordinul nr. 36/2016 pentru aprobarea listelor cu unităţile administrativ-teritoriale
întocmite în urma încadrării în regimurile de evaluare a ariilor din zonele şi aglomerările
prevăzute în Anexa nr. 2 la Legea 104/2011.
60
Planul de mentinere a calitatii aerului s-a elaborat pentru o perioada de valabilitate
de 5 ani și cuprinde setul de masuri/actiuni pentru pastrarea nivelului poluantilor în
atmosfera sub valorile-limita, respectiv sub valorile - țintă, termenele de implementare,
costurile estimate pentru punerea în aplicare și sursele potentiale de finantare, institutiile,
autoritatile, organismele și operatorii economici responsabili de punerea în aplicare și
implementarea acestora.
Pornind de la datele privind încadrarea județului Bihor în regim de gestionare II:
- indicatorii pentru care s-a realizat încadrarea în regimul de gestionare II;
- perioada de timp pentru care a fost realizată evaluarea și încadrarea;
- perioada de mediere: valoare orară, valoare zilnică, valoare anuală;
- cantitatea totală de emisii (t/an) pentru fiecare poluant și pe categorii de surse
staționare, mobile și de suprafață
date aferente anului 2013 și puse la dispoziție de către APM Bihor s-a realizat o analiză
la nivelul 2013 a surselor indicatorilor specificați pe tipuri.
Etapa a doua a Studiului a constat în identificarea surselor de emisie pentru
indicatorii de calitate ai aerului ce fac obiectul Planului de menținere a calității aerului în
regimul de gestionare II.
Au fost identificate unitățile economice ce se încadrează în categoria instalațiilor
ce intră sub incidența:
- Directiva 2008/1/CE privind prevenirea şi controlul integrat al poluării (IPPC)
(Anexa 2 - C.1)
- Directiva 2001/80/CE privind limitarea emisiilor în atmosferă a anumitor
poluanţi provenind de la instalaţii de ardere de dimensiuni mari (LCP) (Anexa
3 – C.1)
- Directiva 2000/76/CE privind incinerarea deșeurilor
- Directiva 1999/13/CE a Consiliului din11 martie 1999 privind reducerea
emisiilor de compuși organici volatili datorate utilizării solvenţilor organici în
anumite activităţi și instalaţii (Anexa 4 – C.1)
precum și toți operatorii ce sunt obligați să facă raportări în Registrul Poluanţilor Emişi
61
şi Transferaţi (Anexa 5 – C.1).
Pentru estimarea emisiilor s-a realizat radiografierea surselor de pe teritoriul
județului Bihor,conform clasificării Ghidului de inventariere a emisiilor.Rezultatul acestei
inventarieri este readata în tabelul numărul C.1.1
Tabel nr.C.1.1
nr.crt.
Codul categoriei
Categorie de activitate
pulberi în suspensie PM10
pulberi în suspensie PM2.5 benzen SO2 CO Pb As Cd Ni
oxizi azot(NO, Nox)
1 1.A.1.a
Producerea energiei x x x x x x x x x x
2
1.A.2 Proccese de combustie în industrie si construcții x x x x x x x x x x
3 1.A.3.a
Transporturi aviatice x x x x x x
4 1.A.3.b
Transporturi rutiere x x x x x x x x x x
5 1.A.3.c
Transport feroviar x x x x x x x x x
6
1.A.4 Instalații mici de ardere casnice și institutii x x x x x x x x x x
7 1.A.4
Surse mobile non road x x x x x x x x x x
8
1.B.2.a.i Exploarea, producția și transportul gazelor naturale x
9 1.B.2.a.v Distributia produselor
petroliere x
10 1.B.2.a.iv Emisii fugitive de la
stocarea titeiului x x x x x x x x x x
11 1.B.2.c Extractia titeiului și a
gazelor naturale x x x x x x x x x x
12 2.A.1
Producerea cimentului x x
13 2.D.3.c Producerea și Asfaltarea
drumurilor x x x x
14 2.A.5.a
Industria extractivă x x
15 2.A.5.b
Construcții și demolari x x
16
2.A.5.c Stocarea, manipularea și transportul produselor minerale x x
17 3.B
Managementul dejectiilor x x x
18
3.D Producție vegetală (inclusiv fertilizare) x x x x
19
5.A
Tratarea namolului de la epurare x x x
20 5.C.1.b.v
Crematorii umane x x x x x x x x x x
Pentru estimarea emisiilor s-au solicitat și prelucrat cu ajutorul metodologiei
EMEP/EEA air pollutant emission inventory guidebook – 2013
(http://www.eea.europa.eu/publications/emep-eea-guidebook-2013) date de la furnizorii
județeni de gaze, prezentați în tabelul numărul c.1.2. precum și date preluate de pe site
https://statistici.insse.ro referitoare la numărul de unități de locuit, la evoluția lor și la
62
consumul specific pe unitate de locuit, Autorizații integrate de mediu ale opratorilor IPPC
Tabel C.1.2
Nr.crt. OPERATOR LOCALITATEA
1. S.C. DISTRIGAZ VEST ORADEA Oradea
2. S.C. SALGAZ SALONTA Salonta
3.
E.ON GAZ DISTRIBUȚIE
Marghita
Valea lui Mihai
Avram Iancu
Biharia
Borș
Sălard
Cefa ( 2 agenți econ.)Populația nu este racordată.
Ciumeghiu(1 agent econ.)Populația nu este racordată.
Săcuieni( 4 agenți econ.)Populația nu este racordată.
4.
S.C. GAZVEST SA ARAD
Curtuișeni
Sălacea
Tămășeu
Sîntandrei
Mădăras
5.
SNP PETROM SA
Suplacu de Barcău
Tăuteu
Balc
Abram
Preluat din: Raport privind starea economică și socială a județului Bihor-
Prefectura județului Bihor
Datele referitoare la evoluția unităților de locuit și la tipul de combustibil/unitate
de locuit sunt prezentate în tabelul C.1.3
Tabel C.1.3
Fodul de locuinte 2010-2014/Estimare 2021
An Număr total unități de locuit Numar unități de locuit/Combustibil
gaz carbune lemn 2010 240601 37510 61594 141497 2011 246364 39042 62439 144883 2012 247657 39995 63293 144369
63
2013 248630 40879 64147 143604 2014 249556 41780 65001 142775 2015 250315 42642 65822 141851 2016 250315 119511 0 130804 2021 266078 140473 0 125605
Grafic C.1.1- Evoluția unităților de locuit și la tipul de combustibil/unitate de locuit 2010-
2016
Studiul evoluției consumului de gaz total și per utilizatori în intervalul 2010-2014
este redat în tabelul numărul C.1.4
Tabel C.1.4
Consum de gaz/an 2010-2014,estimat 2021
an total(mc) casnic(mc) agenti economicii+altii(mc) Gradient total
de crestere
Gradient de crestere
consumatori casnici
Gradient de crestere
consumatori ag economici
2010 36906000 17159000 19747000 16.53660651 10.23952 22.00841
2011 43009000 18916000 24093000 19.40059057 -0.41764 34.96036
2012 51353000 18837000 32516000 -10.31293206 0.870627 -16.7917
2013 46057000 19001000 27056000 39.6986343 -8.33114 73.42918
0
100000
200000
300000
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2021
Evoluția unităților de locuit și la tipul de combustibil/unitate de locuit 2010-2016,prognoza 2021
Fodul de locuinte Număr total unități de locuitFodul de locuinte Numar unități de locuit/Combustibil gazFodul de locuinte Numar unități de locuit/Combustibil carbuneFodul de locuinte Numar unități de locuit/Combustibil lemnLinear (Fodul de locuinte Numar unități de locuit/Combustibil gaz)Linear (Fodul de locuinte Numar unități de locuit/Combustibil carbune)
64
2014 64341000 17418000 46923000 16.33072483 0.590344 28.40155
2021 185159419
26017766 159141653
2021(cu CET Oradea) 251257022 92115369 159141653
Grafic C.1.2 Consumul de gaz total și per utilizatori în intervalul 2010-2014, estimat 2021
Analiza evoluției fondului funciar și al efectivului de animale/tip de animal –
interval 2010-2014 și prognoza pentru 2021 este redată în tabelele C.1.5, C.1.6 și
graficele C.1.3-4
Tabel C.1.5
Evoluția suprafetelor agricole Bihor 2010-2014/prognoză 2021
An
suprafață
arabilă(ha)
suprafață
cultivată(ha)
Suprafață Fertilizată cu
ingrasaminte chimice (ha)
Suprafață Fertilizată cu
ingrasaminte naturale (ha)
2010 307805 254396 728000 56650
2011 307760 248493 135405 36987
2012 308679 235256 188950 18500
2013 308819 242008 188950 18500
2014 308819 247463 188950 18500
2021 310596 296171 188950 18500
0
50000000
100000000
150000000
200000000
250000000
300000000
2010 2011 2012 2013 2014 2021 2021(cu CETOradea)
Consum de gaz/an 2010-2014,estimat 2021
total(mc) casnic(mc) agenti economicii+altii(mc)
65
Tabel nr.C.1.6
Evoluția efectivelor de animale Bihor 2010-2014/Prognoză 2021
An Bovine Porcine Ovine Caprine Cabaline păsări iepuri
2010 69626 192777 234963 17520 16401 2230997 15230
2011 68996 192795 218319 15485 15136 2303701 8589
2012 66851 190050 214476 13619 11925 2272644 16150
2013 67813 194698 218466 14992 11836 2165459 19384
2014 68216 193831 219868 15858 11649 1821494 20334
2021 70640 195875 190873 13767 6498 2018349 61027
Graficele C.1.3- Evoluția suprafetelor agricole Bihor 2010-2014/prognoză 2021
0
50000
100000
150000
200000
250000
300000
350000
2011 2012 2013 2014 2021
Evoluția suprafetelor agricole Bihor 2010-2014/prognoză 2021
suprafață arabilă(ha) suprafață cultivată(ha)
Suprafață Fertilizată cu ingrasaminte chimice (ha) Suprafață Fertilizată cu ingrasaminte naturale (ha)
66
Graficele C.1.4- Evoluția suprafetelor agricole Bihor 2010-2014/prognoză 2021
Evoluția suprafeței construite în intervalul 2010-2014 este prezentată în tabelul
numărul C.1.7. și graficul C.1.5. Facem precizarea ca in estimarea valorii suprafetei
construite pentru anul 2021 a fost omisa cresterea 2010-2011 deoarece aceasta valoare
difera cu mult fata de evoluția suprafetei construite in urmatorii ani analizati.
Tabel C.1.7
Suprafata construita 2010-2014, Prognoza 2021
Judeţul Bihor
Total
Gradient de
crestere mediu anual
Suprafaţă
locuibilă
(mii m²)
2010 9393.3 24.911373
2011 11343.3 0.954219672
0
500000
1000000
1500000
2000000
2500000
Bovine Porcine Ovine Caprine Cabaline păsări iepuri
Evoluția efectivelor de animale Bihor 2010-2014/Prognoză 2021
2010 2011 2012 2013 2014 2021
67
2012 11433.5 0.75777321
2013 11505.7 0.772834334
2014 11579.8 0.828275739
2021 12269.57
Figura C.1.5- Evoluția suprafetei construite 2010-2014, prognoză 2021
Pentru estimarea emisiilor generate din producerea și așternerea asfaltului au fost
studiate datele referitoare la evoluția lungimii drumurilor și strazilor modernizate precum
și la suprafața de drumuri modernizate reparate și întreținute. Datele referitoare la
acestea sunt cuprinse în tabelul numărul C.1.8 și graficul C.1.6
Tabel nr.C.1.8
Lungimea drumurilor publice, pe categorii de drumuri, tipuri de acoperamant, macroregiuni, regiuni de dezvoltare si judete 2010-2014,prognoza 2021
an
Total
lungime
drumuri
publice
Total
lumgime
drumuri
publice
modernizate
Lungimea
strazilor
orasenesti
modernizate
(inclusiv
pistele de
bicicleta)
Gradient
de
crestere
lungime
drumuri
publice
Gradient de
crestere
lungime
drumuri
publice
modernizate
Gradient
de
crestere
lungime
strazi
lungime de
drumuri
publice
intretinute
lungime de
strazi
intretinute/an
Gradient
de crestere
lungime
drumuri
publice
intreținute
Gradient
de crestere
lungime
strazi
intretinute
anual
2010 2975 759 538 15.18 10.76
2011 2975 759 513 0.00 0.00 -4.65 15.18 10.26 0.00 -4.65
9393.3
11343.3 11433.5 11505.7 11579.812269.57244
0
2000
4000
6000
8000
10000
12000
14000
2010 2011 2012 2013 2014 2021
Total Suprafaţă locuibilă (mii m²)
68
2012 2975 807 556 0.00 6.32 8.38 16.14 11.12 6.32 8.38
2013 2976 833 558 0.03 3.22 0.36 16.66 11.16 3.22 0.36
2014 2976 865 562 0.00 3.84 0.72 17.30 11.24 3.84 0.72
2021 2978 1209 592 0.01 3.35 1.20 24.18 11.84 3.35 1.20
Figura C.1.6-Lungimea drumurilor publice, pe categorii de drumuri, tipuri de
acoperamant, macroregiuni, regiuni de dezvoltare si judete
Pentru realizarea unei estimări cat mai reale s-au solicitat și prelucrat datele -
referitoare la traficul de frontieră în punctele de trecere aflate pe teritoriul județului Bihor
(Anexa 6 - C.1).
Tabel C.1.9
nr crt Unitate de trafic 2013 prognoza 2021 Combustibil
1 autoturisme 689614 2388013 bemzina
2 motociclete 3848 24348 benzina
3 autoturisme 689615 2388017 motorina
4 autocare 28804 18984 motorina
5 microbuze 25686 123981 motorina
6 camioane 772516 977479 motorina
0
500
1000
1500
2000
2500
3000
3500
2010 2011 2012 2013 2014 2021
Lungimea drumurilor publice, pe categorii de drumuri, tipuri de acoperamant, macroregiuni, regiuni de dezvoltare si judete,
interval 2010-2014,prognoza 2021
Total lungime drumuri publice
Total lumgime drumuri publice modernizate
Lungimea strazilor orasenesti modernizate (inclusiv pistele de bicicleta)
69
Graficul.c.1.7- Traficul de frontieră în punctele de trecere aflate pe teritoriul județului
Bihor
S-au solicitat și prelucrat în același timp unitățile de trafic de la nivelul județului
Bihor anul de referință 2013, dar s-au preluat și prelucrat și datele aferente anului 2014
pentru a studia tendința de evoluție necesară proiecției în anul 2021.Datele necesare
au fost achiziționate de la RAR și prelucrate cu ajutorul softului COPERT 4 versiunea
11.3 (datele primare și rezultatele prelucrării se regăsesc în Anexa 7 – C.1).
Conform datelor preluate de la Institutul Național de Statistică evoluția unităților
de trafic în perioada de evaluare 2010-2014 este cea prezentată în tabelul c.1.3. Analiza
evoluției numărului de unități de trafic arată o tențintă crescătoare (excepție vehiculele
rutiere pentru transporturi speciale) a numărului unităților de trafic.
0
500000
1000000
1500000
2000000
2500000
3000000
autoturisme motociclete autoturisme autocare microbuze camioane
Traficul de frontieră în punctele de trecere aflate pe teritoriul județului Bihor 2013,prognoza 2021
2013 2021
70
Tabel C.1.10
nr
crt Tip auto 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Gradient
mediu
de
creștere
Prog-
noză
2021
1
Autobuze și
microbuze 946 983 1003 1044 1101 1198 3.87 1362
2 Autoturisme 130680 128888 133806 141032 147368 154465 3.08 183228
3
Mopede si
motociclete
(inclusiv
mototricicluri
si
cvadricicluri) 2391 2524 2716 2903 3103 3276 6.74 4459
4
Autovehicule
de marfă 19453 20726 22167 24037 25763 27502 7.28 36918
5
Vehicule
rutiere pentru
scopuri
speciale 855 835 818 801 787 785 -2.05 1230
6 Tractoare 621 642 707 731 749 766 4.84 1123
Graficul.c.1.8 - Variația numărului de autobuze și microbuze 2010-2014,
prognoză 2021
946 983 1003 1044 11011198
1362
0
200
400
600
800
1000
1200
1400
1600
2010 2011 2012 2013 2014 2015 prognoză 2021
Autobuze și microbuze
71
Graficul C.1.9-Variația numărului de autoturisme 2010-2014, prognoză 2021
Graficul.C.1.10-Variația numărului de mopede și motociclete 2010-2014,
prognoză 2021
130680 128888133806
141032147368
154465
181834
0
20000
40000
60000
80000
100000
120000
140000
160000
180000
200000
2010 2011 2012 2013 2014 2015 prognoză 2021
Autoturisme
23912524
27162903
31033276
4582
0
500
1000
1500
2000
2500
3000
3500
4000
4500
5000
2010 2011 2012 2013 2014 2015 prognoză 2021
Mopede si motociclete (inclusiv mototricicluri si cvadricicluri)
72
Graficul.C.1.11-Variația numărului de autovehicule de marfă 2010-2014,
prognoză 2021
Graficul.C.1.12-Variația numărului de vehicule rutiere pentru scopuri speciale
1945320726
2216724037
2576327502
39311
0
5000
10000
15000
20000
25000
30000
35000
40000
45000
2010 2011 2012 2013 2014 2015 prognoză 2021
Autovehicule de marfă
855 835 818 801 787 785
695
0
100
200
300
400
500
600
700
800
900
1000
2010 2011 2012 2013 2014 2015 prognoză 2021
Vehicule rutiere pentru scopuri speciale
73
2010-2014, prognoză 2021
Graficul.C.1.13-Variația numărului de tractoare 2010-2014, prognoză 2021
Pentru realizarea unei estimări cat mai reale s-au solicitat și prelucrat datele -
referitoare la traficul de frontieră în punctele de trecere aflate pe teritoriul județului Bihor
(Anexa 6 – C.1).
Analiza datelor referitoare la transportul feroviar a condus la datele prezentate în
tabelul nr. C.1.11
Tabel nr.C.1.11
An Lungime cale ferata(km)
2010 500
2011 500
2012 500
2013 500
2014 500
2021 500
621 642707 731 749 766
1018
0
200
400
600
800
1000
1200
2010 2011 2012 2013 2014 2015 prognoză 2021
Tractoare
74
Graficul C.1.14 - Evoluția lungimii Caii ferate 2010-2014, prognoză 2021
Analiza datelor referitoare la transportul aerian actual și prognozat pentru anul
2021(crestere cu 100% a numărului de curse) a condus la datele prezentate în tabelul nr.
C.1.12
Tabel nr.C.1.12
an Numar ore survolare teritoriu Bihor/an
2013 260
2021 520
0
100
200
300
400
500
600
An 2010 2011 2012 2013 2014 2021
Evoluția lungimii Caii ferate 2010-2014,prognoză 2021
75
Garficul C.1.15 - Numar ore survolare teritoriu Bihor/an
Pentru elaborarea scenariilor aferente proiecțiilor pentru anul 2021 s-au luat în
calcul datele furnizate de: Institutul Național de Statistică (evoluția populației și a traficului)
precum și:
- Strategia Națională de Dezvoltare Durabilă a României
- Strategia Națională pentru Schimbări Climatice a României
- Strategia Națională privind Gestionarea Deșeurilor
- Strategia Națională privind Conservarea Biodiversității
- Strategia Națională Energetică
- Planul de Dezvoltare al Regiunii Nord –Vest 2014-2020
- Strategia de Dezvoltarea a Județului Bihor 2015-2020
- Strategia de dezvoltare 2015-2020 a municipiului Oradea
- Strategiile de dezvoltare a celorlate municipii a comunelor din zona
metropolitan și a celorlate commune
- Masterplanul pe sectorul transporturi
- Planul de mobilitate la nivelul municipiului Oradea
Proiectele propuse prin strategiile menționate se află în Anexa 8-C.1.
0
100
200
300
400
500
600
2013 2021
Numar ore survolare teritoriu Bihor/an
76
Facem mențiunea că la realizarea Strategiilor de dezvoltare s-a ținut cont de ținte
asumate de Romania în raport cu Uniunea Europeană referitoare la: ocuparea forţei de
muncă, inovare, educaţie, incluziune socială şi mediu/energie.
Tabel nr.C.1.13 Țintele asumate de România referitor la obiectivele Strategiei Europa 2020
Rata de ocupare (in %)
Procent de CDI în PIB
Reducerea emisiilor de CO2,
comparat nivelul anului 1990
Energii regenerabile
Eficiență energetică
– reducerea
consumului de energie (în Mtoe)
Reducerea procentului de părăsire timpurie a sistemului
de educație (în %)
Educație terțiară
(%)
Reducerea populației în risc de sărăcie și excluziune socială (nr persoane)
Situație curentă România
63,8%
(2012)
0,48%
(2011)
51,84%
(2011
comparat cu
nivelul 1990)
20,79%
(2012)
16,6
(2012)
17,4%
(2012)
21,8%
(2012)
240.000
(2011
comparat cu nivelul
1990)
Ținte România
70% 2% -19% 24% 10 11,3% 26,7% 580.000
Ținte UE 75% 3% -20% 20% 368
Mtoe
10% 40% 20.000.000
Sursa: Acordul de Parteneriat 2014 - 2020
În cadrul acestui studiu a fost folosită tipologia de clasificare agreată de
autoritatea pentru protecția mediului și anume:
Surse staționare - sursele punctiforme, reprezentate în special de coșurile de
emisie din activități industriale și ardere, etc
Surse mobile - reprezentate de sursele din transporturi
Surse de suprafață – reprezentate de sursele de emisii difuze și în special de
cele rezidențiale, agricole, halde depozitare, șantiere, construiri/modernizări de
drumuri, etc.
Incadrarea surselor identificate pe tipologia sursei este redată în tabelul numărul
C.1.14
Tabel nr.C.1.14
nr.crt.
Tip sursa
Sursa sursa mobila sursa suprafata
surse stationare
1 Producerea energiei x
2 Proccese de combustie în industrie si construcții x
77
3 Transporturi aviatice x
4 Transporturi rutiere x
5 Transport feroviar x
6 Instalații mici de ardere casnice și institutii x
7 Surse mobile non road x
8 Exploarea, producția și transportul gazelor naturale x
9 Distributia produselor petroliere x
10 Emisii fugitive de la stocarea titeiului x
11 Extractia titeiului și a gazelor naturale x
12 Producerea cimentului x
13 Producerea și Asfaltarea drumurilor x
14 Industria extractivă x
15 Construcții și demolari x
16 Stocarea, manipularea și transportul produselor minerale x
17 Managementul dejectiilor x
18 Producție vegetală (inclusiv fertilizare) x
19 Tratarea namolului de la epurare x
20 Crematorii umane x
Rezultatul interpretării datelor a condus la următoarele scenarii – proiecție 2021
1.Scenariu 1
Se păstrează același trend descrescător al populației după domiciliu la
nivelul județului din perioada 2010-2014 (perioada de evaluare)
Se păstrează același număr de operatori economici, cu aceleași capacități
de producție la nivelul județului
Se implementează Masterplanul sectorial: transport, se implementează
Planul de mobilitate la nivelul municipiului Oradea
Se menține constant ritmul de creștere al unităților de trafic auto, crește cu
30 % traficul feroviar, traficul aerian crește cu 100 %
Se menține suprafața de teren agricol si modul actual de fertilizare
Se păstrează constant efectivul de animale
Nu intrăm in Spațiul Schengen
Se menține constant ritmul de creștere al suprafeței construcțiilor
Se ecologizează haldele de depozitare, conform Avizelor de închidere
78
2. Scenariu 2
Se păstrează același trend descrescător al populației după domiciliu la
nivelul județului din perioada 2010-2014 (perioada de evaluare)
Crește cu 10% necesarul de combustibil al operatorilor economici, și de fapt
al tuturor operatorilor EPTR cu aceleași capacități de producție la nivelul
județului
Se implementează Masterplanul sectorial: transport, se implementează
Planul de mobilitate la nivelul municipiului Oradea
Se menține constant ritmul de creștere al unităților de trafic auto, crește cu
30% traficul feroviar, traficul aerian crește cu 100 %
Crește cu 5% suprafața de teren agricol si modul actual de fertilizare
Crește cu 10 % efectivul de animale
Intrăm in Spațiul Schengen
Se menține constant ritmul de creștere al suprafeței construcțiilor
Se ecologizează haldele de depozitare, conform Avizelor de închidere
Scade numărul de locuințe/instituții incalzite pe lemn cu 10 %
Atinge cota de 5 % numărul de locuințe/instituții încalzite utilizand surse
neconvenționale de energie
C.2. Analiza situaţiei curente cu privire la calitatea aerului - la momentul iniţierii
planului de menţinere a calităţii aerului – anul de referință 2013
Datele prezentate în tabelul numărul C.2.1 prezintă situația detaliată a poluanților
pe tipuri de surse referitoare la emisiile totale – anul de referință 2013, la nivelul județului
Bihor
79
Tabel C.2.1
Indicator
metoda de evaluare
(date RNMCA / Modelare)
Concentratia maxima din perioada de
evaluare
Excepţii Perioada
de mediere
Perioada de
evaluare Cantitatea totală de emisii (t/an)
Particule în suspensie –
PM2,5 (µg/m³)
1 an 2010-2014
surse staţionare 168.884424
Modelare 22.5 surse mobile 224.695632
RNMCA 29.9 surse de suprafaţă 3960.011543
Particule în suspensie –
PM10 (µg/m³)
RNMCA 27.08
1 an 2010-2014
surse staţionare 324.648163
Modelare 26.58 surse mobile 373.344250
Modelare 36.92 24 ore surse de suprafaţă 4462.995090
Dioxid de azot
(µg/m³)
RNMCA 26.04
1 an 2010-2014
surse staţionare 3232.398057
Modelare 58.28 surse mobile 4355.671297
Modelare 19.32 1 oră surse de suprafaţă 740.471265
Dioxid de sulf (µg/m³)
Modelare 149.55
1 oră
2010-2014
surse staţionare 23246.012957
24 ore
surse mobile 13.161777
Modelare 55,4 surse de suprafaţă 236.180437
Monoxid de carbon (mg/m³)
Valoarea maximă zilnică a mediilor
glisante pe 8 ore
2010-2014
surse staţionare 2263.987041
RNMCA 5.15 surse mobile 9936.124700
Modelare 1.67
surse de suprafaţă 28845.329400
Benzen (µg/m³)
1 an 2010-2014
surse staţionare NE
RNMCA 1.27 surse mobile 60.605253
Modelare 0.85 surse de suprafaţă 437.811079
Plumb (µg/m³)
1 an 2010-2014
surse staţionare 0.133221
RNMCA 0.009 surse mobile 0.386308
Modelare 0.01259 surse de suprafaţă 0.216000
Arsen (ng/m³)
1 an 2010-2014
surse staţionare 0.059630
RNMCA surse mobile 0.000000
Modelare 0.00082 surse de suprafaţă 0.003322
Cadmiu (ng/m³)
1 an 2010-2014
surse staţionare 0.012056
RNMCA surse mobile 0.001874
Modelare 0.00021 surse de suprafaţă 0.006656
Nichel (ng/m³)
1 an 2010-2014
surse staţionare 0.116035
RNMCA surse mobile 0.018595
Modelare 0.00152 surse de suprafaţă 0.078882
80
Grafic C.2.1-Distribuția PM 2,5 pe surse de emisie
Grafic C.2.2-Distribuția PM 10 pe surse de emisie
4%
5%
91%
Distribuția PM 2,5 pe surse de emisie
surse staţionare surse mobile surse de suprafaţă
6%7%
87%
Distribuția PM 10 pe surse de emisie
surse staţionare surse mobile surse de suprafaţă
81
Grafic C.2.3-Distribuția oxizilor de azot pe surse de emisie
Grafic C.2.4-Distribuția SOx pe surse de emisie
39%
52%
9%
Distribuția oxizilor de azot pe surse de emisie
surse staţionare surse mobile surse de suprafaţă
99%
0%1%
Distribuția SOx pe surse de emisie
surse staţionare surse mobile surse de suprafaţă
82
Grafic C.2.5-Distribuția CO pe surse de emisie
Grafic C.2.6-Distribuția benzenului pe surse de emisie
6%
24%
70%
Distribuția CO pe surse de emisie
surse staţionare surse mobile surse de suprafaţă
0%
12%
88%
Distribuția benzen pe surse de emisie
surse staţionare surse mobile surse de suprafaţă
83
Grafic C.2.6-Distribuția Pb pe surse de emisie
Grafic C.2.7-Distribuția As pe surse de emisie
18%
, 53%
29%
Distribuția Pb pe surse de emisie
surse staţionare surse mobile surse de suprafaţă
95%
0%
5%
Distribuția As pe surse de emisie
surse staţionare surse mobile surse de suprafaţă
84
Grafic C.2.8-Distribuția Cd pe surse de emisie
Grafic C.2.9.-Distribuția Ni pe surse de emisie
59%
9%
32%
Distribuția Cd pe surse de emisie)
surse staţionare surse mobile surse de suprafaţă
54%
9%
37%
Distribuția Ni pe surse de emisie
surse staţionare surse mobile surse de suprafaţă
85
Reprezentarea grafică a ponderii fiecărui poluant pe tip de sursa pentru anul 2013
este redata în graficele C.2.10 – C.2.28
Surse mobile
Grafic C.2.10 - Ponderea emisiilor de PM2.5 din surse mobile, 2013
Grafic C.2.11 - Ponderea emisiilor de PM10 din surse mobile, 2013
0
50
100
150
200
250
rutier feroviar aerian
Ponderea emisiilor de PM2.5 din surse mobile, 2013(t/an)
0
50
100
150
200
250
300
350
400
rutier feroviar aerian
Ponderea emisiilor de PM10 din surse mobile, 2013(t/an)
86
Grafic C.2.12 - Ponderea emisiilor de benzen din total surse mobile 2013
Grafic C.2.13 - Ponderea emisiilor de oxizi de suf din surse mobile, 2013
0
10
20
30
40
50
60
70
rutier feroviar aerian
Ponderea emisiilor de benzen din total surse mobile 2013(t/an)
0
2
4
6
8
10
12
14
rutier feroviar aerian
Ponderea emisiilor de oxizi de suf din surse mobile, 2013(t/an)
87
Grafic C.2.14 - Ponderea emisiilor de CO din surse mobile, 2013
Grafic C.2.15 - Ponderea emisiilor de Pb, As, Cd, Ni din surse mobile, 2013
0
2000
4000
6000
8000
10000
12000
rutier feroviar aerian
Ponderea emisiilor de CO din surse mobile, 2013(t/an)
0
0.05
0.1
0.15
0.2
0.25
0.3
0.35
0.4
0.45
Pb As Cd Ni
Ponderea emisiilor de Pb, As, Cd, Ni din surse mobile, 2013(t/an)
rutier feroviar aerian
88
Grafic C.2.16 - Ponderea emisiilor de oxizi de azot din surse mobile, 2013
Se constată că emisiile de pulberi PM2,5, PM10, benzene, SOx, CO, Pb, As, Cd,
Ni, NOx generate de transportul feroviar și aviatic sunt nesemnificative în raport cu cele
generate de către transportul rutier.
Surse de suprafață
Grafic C.2.17 - Ponderea emisiilor de PM10 din surse de suprafață, 2013
0
500
1000
1500
2000
2500
3000
3500
4000
4500
5000
rutier feroviar aerian
Ponderea emisiilor de oxizi de azot din surse mobile, 2013(t/an)
0 500 1000 1500 2000 2500 3000 3500
instalații mici de ardere locuinte și institutii
evaporarea benzinei
emisii fugitive de la producerea,exploatarea ,transportul …
Emisii de la extractia titeiului si a gazelor naturale
Surse mobile non road
Asfaltarea drumurilor
Industria extractivă
Construcții și demolari
Stocarea,manipularea produselor minerale
Managementul dejectiilor
Producție vegetală (inclusiv fertilizare)
Tratarea namolului de la epurare
Ponderea emisiilor de PM10 din surse de suprafață, 2013(t/an)
89
Grafic C.2.17 - Ponderea emisiilor de PM2,5 din surse de suprafață, 2013
Grafic C.2.18 - Ponderea emisiilor de benzen din surse de suprafață, 2013
0 500 1000 1500 2000 2500 3000 3500
instalații mici de ardere locuinte și institutii
evaporarea benzinei
emisii fugitive de la producerea,exploatarea ,transportul …
Emisii de la extractia titeiului si a gazelor naturale
Surse mobile non road
Asfaltarea drumurilor
Industria extractivă
Construcții și demolari
Stocarea,manipularea produselor minerale
Managementul dejectiilor
Producție vegetală (inclusiv fertilizare)
Tratarea namolului de la epurare
Ponderea emisiilor de PM2,5 din surse de suprafață, 2013(t/an)
0 50 100 150 200 250 300 350 400
instalații mici de ardere locuinte și institutii
evaporarea benzinei
emisii fugitive de la producerea,exploatarea …
Emisii de la extractia titeiului si a gazelor naturale
Surse mobile non road
Asfaltarea drumurilor
Industria extractivă
Construcții și demolari
Stocarea,manipularea produselor minerale
Managementul dejectiilor
Producție vegetală (inclusiv fertilizare)
Tratarea namolului de la epurare
Ponderea emisiilor de benzen din surse de suprafață, 2013(t/an)
90
Grafic C.2.19 - Ponderea emisiilor de oxizi de sulf din surse de suprafață, 2013
Grafic C.2.20 - Ponderea emisiilor de monooxid de carbon din surse de suprafață,
2013
0 20 40 60 80 100 120 140
instalații mici de ardere locuinte și institutii
evaporarea benzinei
emisii fugitive de la producerea,exploatarea ,transportul …
Emisii de la extractia titeiului si a gazelor naturale
Surse mobile non road
Asfaltarea drumurilor
Industria extractivă
Construcții și demolari
Stocarea,manipularea produselor minerale
Managementul dejectiilor
Producție vegetală (inclusiv fertilizare)
Tratarea namolului de la epurare
Ponderea emisiilor de oxizi de sulf din surse de suprafață, 2013(t/an)
0 5000 10000 15000 20000 25000 30000
instalații mici de ardere locuinte și institutii
evaporarea benzinei
emisii fugitive de la producerea,exploatarea ,transportul …
Emisii de la extractia titeiului si a gazelor naturale
Surse mobile non road
Asfaltarea drumurilor
Industria extractivă
Construcții și demolari
Stocarea,manipularea produselor minerale
Managementul dejectiilor
Producție vegetală (inclusiv fertilizare)
Tratarea namolului de la epurare
Ponderea emisiilor de monooxid de carbon din surse de suprafață, 2013(t/an)
91
Grafic C.2.21 - Ponderea emisiilor de Pb, As, Cd, Ni din surse de suprafață, 2013
Grafic C.2.22 - Ponderea emisiilor de oxizi de azot din surse de suprafață, 2013
Se constată că emisiile de pulberi PM2,5, PM10, benzene, SOx, CO, Pb, As, Cd,
Ni, NOx sunt prepodenderent generate de procesele de combustie.
-
00.020.040.060.08
0.10.120.14
Ponderea emisiilor de Pb, As, Cd, Ni din surse de suprafață, 2013(t/an)
Pb As Cd Ni
0 50 100 150 200 250 300 350
instalații mici de ardere locuinte și institutii
evaporarea benzinei
emisii fugitive de la …
Emisii de la extractia titeiului si a gazelor…
Surse mobile non road
Asfaltarea drumurilor
Industria extractivă
Construcții și demolari
Stocarea,manipularea produselor minerale
Managementul dejectiilor
Producție vegetală (inclusiv fertilizare)
Tratarea namolului de la epurare
Ponderea emisiilor de oxizi de azot din surse de suprafață, 2013(t/an)
92
- Surse staționare
Grafic C.2.22 - Ponderea emisiilor de PM10 din surse staționare, 2013
Grafic C.2.23 - Ponderea emisiilor de PM2,5 din surse staționare, 2013
0 50 100 150 200 250
instalatii mari de ardere
combustie în industrie si constructii
producția de ciment
crematorii umane
Ponderea emisiilor de PM10 din surse staționare, 2013(t/an)
0 20 40 60 80 100 120 140
instalatii mari de ardere
combustie în industrie si constructii
producția de ciment
crematorii umane
Ponderea emisiilor de PM2,5 din surse staționare, 2013(t/an)
93
Grafic C.2.24 - Ponderea emisiilor de benzen din surse staționare, 2013
Grafic C.2.25 - Ponderea emisiilor de oxizi de sulf din surse staționare, 2013
0 0.01 0.02 0.03 0.04 0.05 0.06 0.07
instalatii mari de ardere
combustie în industrie si constructii
producția de ciment
crematorii umane
Ponderea emisiilor de benzen din surse staționare, 2013(t/an)
0 5000 10000 15000 20000 25000
instalatii mari de ardere
combustie în industrie si constructii
producția de ciment
crematorii umane
Ponderea emisiilor de oxizi de sulf din surse staționare, 2013(t/an)
94
Grafic C.2.26 - Ponderea emisiilor de monooxid de carbon din surse staționare, 2013
Grafic C.2.27 - Ponderea emisiilor de Pb, As, Cd, Ni din surse staționare, 2013
0 500 1000 1500 2000
instalatii mari de ardere
combustie în industrie si constructii
producția de ciment
crematorii umane
Ponderea emisiilor de monooxid de carbon din surse staționare, 2013(t/an)
0
0.02
0.04
0.06
0.08
0.1
0.12
0.14
0.16
Pb As Cd Ni
Ponderea emisiilor de Pb, As, Cd, Ni din surse staționare, 2013(t/an)
instalatii mari de ardere combustie în industrie si constructii
producția de ciment crematorii umane
95
Grafic C.2.28 - Ponderea emisiilor de oxizi de azot din surse staționare, 2013
Se constată că emisiile de pulberi PM2,5, PM10, benzene, SOx, CO, Pb, As, Cd,
Ni, NOx sunt prepodenderent generate de procesele de combustie.
C.3. Evaluarea nivelului de fond regional total, natural şi transfrontier;
Datele referitoare la numărul unităților de locuit la nivelul Regiunii de dezvoltare
6 Nord-Vest precum și la nivelul județul Hajdu-Bihar din și la tipul de combustibil/unitate
de locuit sunt prezentate în tabelul C.3.1
Tabel C.3.1
Fodul de locuinte
An Număr total unități de locuit Numar unități de locuit/Combustibil
gaz carbune lemn 2013 1133280 416363 64147 652769
Consumul de gaz total și per utilizatori la nivelul Regiunii de dezvoltare 6 Nord-
Vest este redat în tabelul numărul C.3.2
Tabel C.3.2
Consum de gaz/an
an total(mc) casnic(mc) agenti economicii+altii(mc)
2013 727175000 375963000 351212000
0 500 1000 1500 2000 2500 3000
instalatii mari de ardere
combustie în industrie si constructii
producția de ciment
crematorii umane
Ponderea emisiilor de oxizi de azot din surse staționare, 2013(t/an)
96
Suprafața fondului funciar și al efectivului de animale/tip de animal la nivelul
Regiunii de dezvoltare 6 Nord-Vest este redată în tabelele C.3.3, C.3.3.4
Tabel C.3.3
Suprafeta agricolă la nivelul Regiunii de dezvoltare 6 Nord-Vest
An
suprafață
arabilă(ha)
suprafață
cultivată(ha)
Suprafață Fertilizată cu
ingrasaminte chimice (ha)
Suprafață Fertilizată cu
ingrasaminte naturale (ha)
2013 1022379 727143 723224 124377
Tabel nr.C.3.4
Evoluția efectivelor de animale
An Bovine Porcine Ovine Caprine Cabaline păsări iepuri
2013 351552 680959 1406954 95074 65102 8420820 63014
Suprafa construită la nivelul Regiunii de dezvoltare 6 Nord-Vest este prezentată în
tabelul numărul C.3.5
Tabel C.3.5
Suprafata construita
Regiunea de
dezvoltare 6 Nord-
Vest
Suprafaţă locuibilă
(mii m²)
2013 918971
Pentru estimarea emisiilor generate din producerea și așternerea asfaltului au fost
studiate datele referitoare la evoluția lungimii drumurilor și strazilor modernizate precum
și la suprafața de drumuri modernizate reparate și întreținute. Datele referitoare la
acestea sunt cuprinse în tabelul numărul C.3.6
97
Tabel nr.C.3.6
Lungimea drumurilor publice, pe categorii de drumuri, tipuri de acoperamant, macroregiuni, regiuni de
dezvoltare – Nord Vest
an
Total lungime
drumuri publice
Total lumgime drumuri publice
modernizate
Lungimea strazilor orasenesti modernizate
(inclusiv pistele de bicicleta)
2013 12903 3791 4091
Numărul unităților de trafic de la nivelul Regiunii de dezvoltare 6 Nord-Vest, anul
de referință 2013, se găsesc în tabelul numărul C.3.7
Tabel C.3.7
nr
crt Tip auto 2013
1 Autobuze și microbuze 5036
2 Autoturisme 608589
3
Mopede si motociclete
(inclusiv mototricicluri si
cvadricicluri) 13138
4 Autovehicule de marfă 100864
5
Vehicule rutiere pentru
scopuri speciale 3068
6 Tractoare 4978
Calculul emisiilor in atmosfera generate la nivel de Regiune a generat valorile
indicatorilor de calitate ai aerului cuprinse în tabelele C.3.8-10.
Tabel nr.C.3.8-surse mobile
tip transport an
pulberi în suspensie PM10
pulberi în suspensie PM2.5 benzen SO2 CO Pb As Cd Ni
oxizi azot(NO, Nox)
rutier 2013 1558.568 921.655 260.597 11.875 11286.5 1.661 0 0.00773 0.0776 16847.08
feroviar 2013 10.8864 10.3572 0.001 0 80.892 0 0 0.00007 0.0005 396.1
aerian 2013 0 0 0 10.4 12480 0 0 0 0 41.6
total 2021 1569.455 932.012 260.598 22.275 1274.393 1.661 0 0.00780 0.0782 17284.83
98
În evaluare operatorilor regionali s-au considerat aceeași operatori economici
sectoriali cu cei din județul Bihor, iar rezultatele evaluării sunt prezentate în tabelul
numărul C.3.9
Tabel nr.C.3.9-surse de suprafață
nr.crt. an 2013
pulberi în suspensie PM10
pulberi în suspensie PM2.5 benzen SO2 CO Pb As Cd Ni
oxizi azot(NO,Nox)
subsector t/an t/an t/an t/an t/an t/an t/an t/an t/an t/an
1
instalații mici de ardere locuinte și institutii
16274.46009
16258.17958
8.981394742
2959.840148
134734.3504
0.885937237
0.028138186
0.260723352
0.074014696
2033.637
2 evaporarea benzinei
9.204584708
3
emisii fugitive de la producerea,exploatarea ,transportul țiteiului și gazelor naturale
112.7175
4
Emisii de la extractia titeiului si a gazelor naturale 1.98 0.86 364 126.106 1036.8 0.00102 0.00102 0.00102 0.00102 300
5 Surse mobile non road
8.877495302
8.877495302
7.392309364 0 0 0 0 0 0
142.7262
6 Asfaltarea drumurilor
0.605738925
0.08076519 0 0
0.009015414 0 0 0 0 0
7 Industria extractivă 429.3 42.93 0 0 0 0 0 0 0 0
8 Construcții și demolari
32.8549816
3.28549816 0 0 0 0 0 0 0 0
9
Stocarea, manipularea produselor minerale 43.46 4.346 0 0 0 0 0 0 0
10 Managementul dejectiilor
1552.916605
383.6952118 0 0 0 0 0 0 0 103.944
11
Producție vegetală (inclusiv fertilizare)
1128.22944 294.762
31.098632 0 0 0 0 0 0
18.80382
12
Tratarea namolului de la epurare
0.014224707
0.0004752
0.0003744 0 0 0 0 0 0 0
total 19472.6
9858 16997.0
1703 533.394
79521 3085.94
6148 135771.
1595 0.88695
724 0.02915
8186 0.26174
335 0.07503
470 2599.11
1
99
Tabel nr.c.3.10-Surse staționare
nr. crt. sector
pulberi în suspensie PM10
pulberi în suspensie PM2.5 benzen SO2 CO Pb As Cd Ni
oxizi azot (NO,Nox)
1
instalatii mari de ardere
222.9886744 127.9443
0.001219127
23121.36665
1736.387
0.133427649
0.1297721
0.016449984
0.089561025
2467.497627
2
combustie în industrie
si constructii
167.9592762 123.4878
0.806519148
93.52751
266 4230.8
84 0.002925
844 0.01388
407 0.000798
788 0.018140
166 10271.64
009
3 producția de ciment 84.6612 47.034 0 0 0 0 0 0 0 0
4 crematorii
umane 0.000832
8 0.000833 0.0000
000008 0.00
2712 3.36 0.000000
72 0.00000
033 0.000000
12 0.000000
42 0.0198
total 475.6099
835 298.467 0.807738276
23214.89688
5970.631
0.136354214
0.14365649
0.017248893
0.107701607
12739.15752
Datele prezentate în tabelul numărul C.3.11 prezintă situația detaliată a poluanților
pe tipuri de surse referitoare la emisiile totale – anul de referință 2013, la nivelul Regiunii
Tabel nr.C.3.11
Indicator
Cantitatea totală de emisii (t/an-2013)
Particule în suspensie – PM2,5 (µg/m³)
surse staţionare 298.467
surse mobile 932.0125
surse de suprafaţă 16997.02
Particule în suspensie –PM10 (µg/m³)
surse staţionare 475.61
surse mobile 1569.455
surse de suprafaţă 19472.7
Dioxid de azot (µg/m³)
surse staţionare 12739.16
surse mobile 17284.83
surse de suprafaţă 2599.111
Dioxid de sulf (µg/m³)
surse staţionare 23246.0129
surse mobile 22.27564
surse de suprafaţă 3085.946
Monoxid de carbon (mg/m³)
surse staţionare 5970.631
surse mobile 1274.393
surse de suprafaţă 135771.2
100
Benzen (µg/m³)
surse staţionare 0.807738
surse mobile 260.5983
surse de suprafaţă 533.3948
Plumb (µg/m³)
surse staţionare 0.136354
surse mobile 1.661124
surse de suprafaţă 0.886957
Arsen (ng/m³)
surse staţionare 0.143656
surse mobile 0
surse de suprafaţă 0.029158
Cadmiu (ng/m³)
surse staţionare 0.017249
surse mobile 0.007809
surse de suprafaţă 0.261743
Nichel (ng/m³)
surse staţionare 0.107702
surse mobile 0.078212
surse de suprafaţă 0.075035
Aportul operatorilor judetului Bihor la economia globală a cantitații de particule
PM10, PM2,5, oxizi de sulf, oxizi de azot, monooxid de carbon, benzene, Pb, As, Cd, Ni
la nivelul regiunii, la nivelul anului de referință 2013, este prezentat în tabelul numărul
C.3.12
Tabel nr.C.3.12
Indicator Regiune(t/an) Bihor(t/an) Pondere (%)
Particule în
suspensie – PM2,5
18227.49646 4353.5915 23.88
Particule în
suspensie –PM10
21517.76372 5060.9873 23.52
Dioxid de azot 32623.09953 8328.5404 25.53
Dioxid de sulf 26323.11867 23495.355 89.26
Monoxid de carbon 143016.183 41045.441 28.70
Benzen 793.993142 498.4162 62.77
Plumb 2.684435852 0.7355 27.40
101
Arsen 0.17281468 0.0629 36.40
Cadmiu 0.286800964 0.0204 7.11
Nichel 0.260948443 0.2133 81.74
C.4. Caracterizarea indicatorilor pentru care se elaborează planul de menţinere a
calităţii aerului şi informaţiile corespunzătoare referitoare la efectele asupra
sănătăţii populaţiei sau, după caz, a vegetaţiei;
Lista poluanţilor atmosferici luaţi în considerare în evaluarea calităţii aerului
înconjurător în cadrul realizării Studiului de menținere a calității aerului, conform Legii
104/2011 și a Ordinului 36/2016 sunt:
1. Particule în suspensie [PM10 și PM2,5]
2. Dioxid de azot [NO2]
3. Dioxid de sulf [SO2]
4. Benzen [C6H6]
5. Plumb (Pb)
6. Arsen (As)
7. Cadmiu (Cd)
8. Nichel (Ni)
Caracterizarea indicatorilor și informaţiile corespunzătoare referitoare la efectele
asupra sănătăţii populaţiei sau, după caz, a vegetaţiei
1. Particule în suspensie [PM10 și PM2,5]
Caracteristici generale
Pulberile în suspensie reprezintă un amestec complex de particule foarte mici și
picături de lichid.
Surse naturale: erupții vulcanice, eroziunea rocilor furtuni de nisip și dispersia polenului.
Surse antropice: activitatea industrială, sistemul de încălzire a populației, centralele
termoelectrice. Traficul rutier contribuie la poluarea cu pulberi produsă de pneurile
mașinilor atât la oprirea acestora cât și datorită arderilor incomplete.
102
Efecte asupra sănătății populației
Dimensiunea particulelor este direct legata de potențialul de a cauza efecte. O
problemă importantă o reprezinta particulele cu diametrul aerodinamic mai mic de 10
micrometri, care trec prin nas și gât și pătrund în alveolele pulmonare provocând inflamații
și intoxicări. Sunt afectate în special persoanele cu boli cardiovasculare și respiratorii,
copiii, vârstnicii și astmaticii. Copiii cu vârsta mai mica de 15 ani inhalează mai mult aer,
și în consecință mai mulți poluanți. Ei respiră mai repede decât adulții și tind să respire
mai mult pe gură, ocolind practic filtrul natural din nas. Sunt în mod special vulnerabili,
deoarece plămânii lor nu sunt dezvoltați, iar țesutul pulmonar care se dezvoltă în copilărie
este mai sensibil. Poluarea cu pulberi înrăutățește simptomele astmului, respectiv tuse,
dureri în piept și dificultăți respiratorii. Expunerea pe termen lung la o concentrație
scazută de pulberi poate cauza cancer și moartea prematură.
Metode de măsurare
Metoda de referință pentru prelevarea și măsurarea concentrației de PM10 este
cea prevazuta în standardul SR EN 12341 - Calitatea aerului. Determinarea fracției PM10
de materii sub forma de pulberi în suspensie. Metoda de referință și proceduri de
încercare în teren pentru demonstrarea echivalenței cu metoda de masurare de referință.
Metoda de referință pentru prelevarea și măsurarea PM2,5 este cea prevazută în
standardul SR EN 14907 - Calitatea aerului înconjurător. Metoda standardizată de
măsurare gravimetrică pentru determinarea fracției masice de PM2,5 a particulelor în
suspensie.
Norme - LEGEA nr. 104 din 15 iunie 2011
a) Pulberi in suspensie - PM10
Valori limită 50 ug/m3 - valoarea limită zilnică pentru protecția sănătății umane
40 ug/m3 - valoarea limită anuală pentru protecția sănătății umane
b) Pulberi în suspensie – PM2,5
Valoare țintă 25 ug/m3 – valoarea - țintă anuală
Valori limită 25 ug/m3 - valoarea limită anuală care trebuie atinsă până la 1 ianuarie
2015
20 ug/m3 - valoarea limită anuală care trebuie atinsă până la 1 ianuarie 2020
103
2. Oxizi de azot NOx (NO / NO2)
Caracteristici generale
Oxizii de azot sunt un grup de gaze foarte reactive, care conțin azot și oxigen în
cantități variabile. Majoritatea oxizilor de azot sunt gaze fără culoare sau miros.
Principalii oxizi de azot sunt:
monoxidul de azot (NO) care este un gaz incolor și inodor;
dioxidul de azot (NO2) care este un gaz de culoare brun-roșcat cu
un miros puternic, înecăcios
Dioxidul de azot în combinație cu particule din aer poate forma un strat brun-roșcat.
În prezența luminii solare, oxizii de azot pot reacționa și cu hidrocarburile formând
oxidanți fotochimici.
Oxizii de azot sunt responsabili pentru ploile acide care afectează atât suprafața
terestră cât și ecosistemul acvatic.
Surse antropice: Oxizii de azot se formează în procesul de combustie atunci când
combustibilii sunt arși la temperaturi înalte, dar cel mai adesea ei sunt rezultatul traficului
rutier, activităților industriale, producerii energiei electrice. Oxizii de azot sunt responsabili
pentru formarea smogului, a ploilor acide, deteriorarea calității apei, efectului de seră,
reducerea vizibilității în zonele urbane.
Efecte asupra sănătății populației
Dioxidul de azot este cunoscut ca fiind un gaz foarte toxic atât pentru oameni cât
și pentru animale (gradul de toxicitate al dioxidului de azot este de 4 ori mai mare decât
cel al monoxidului de azot). Expunerea la concentrații ridicate poate fi fatală, iar la
concentrații reduse afectează țesutul pulmonar.
Populația expusă la acest tip de poluanți poate avea dificultăți respiratorii, iritații
ale căilor respiratorii, disfuncții ale plamânilor. Expunerea pe termen lung la o
concentrație redusă poate distruge țesuturile pulmonare ducând la emfizem pulmonar.
Persoanele cele mai afectate de expunerea la acest poluant sunt copiii.
Efecte asupra plantelor și animalelor
Expunerea la acest poluant produce vatămarea serioasă a vegetației prin albirea
sau moartea țesuturilor plantelor, reducerea ritmului de creștere a acestora.
104
Expunerea la oxizii de azot poate provoca boli pulmonare animalelor, care
seamănă cu emfizemul pulmonal, iar expunerea la dioxidul de azot poate reduce
imunitatea animalelor provocând boli precum pneumonia și gripa.
Alte efecte
Oxizii de azot contribuie la formarea ploilor acide și favorizează acumularea
nitraților la nivelul solului care pot provoca alterarea echilibrului ecologic ambiental.
De asemenea, poate provoca deteriorarea țesăturilor și decolorarea vopselurilor,
degradarea metalelor.
Metode de măsurare
Metoda de referință pentru măsurarea dioxidului de azot și a oxizilor de azot este
cea prevăzută în standardul SR EN 14211 - Calitatea aerului înconjurător. Metoda
standardizată pentru măsurarea concentrației de dioxid de azot și monoxid de azot prin
chemiluminescență.
Norme - LEGEA nr. 104 din 15 iunie 2011
Oxizi de azot - NOx
Prag de alertă: 400 ug/m3 - măsurat timp de 3 ore consecutive, în puncte reprezentative
pentru calitatea aerului pentru o suprafață de cel puțin 100 km2 sau pentru o întreaga
zonă sau aglomerare
Valori limită: 200 ug/m3 NO2 - valoarea limită orară pentru protecția sănătății umane
40 ug/m3 NO2 - valoarea limită anuală pentru protecția sănătății umane
Nivel critic: 30 ug/m3 NOx - nivelul critic anual pentru protecția vegetației
3. Dioxid de sulf SO2
Caracteristici generale
Dioxidul de sulf este un gaz incolor, amărui, neinflamabil, cu un miros pătrunzător
care irită ochii și căile respiratorii.
Surse naturale: erupțiile vulcanice, fitoplanctonul marin, fermentația bacteriană în zonele
mlăștinoase, oxidarea gazului cu conținut de sulf rezultat din descompunerea biomasei.
Surse antropice (datorate activităților umane): sistemele de încălzire a populației care nu
utilizează gaz metan, centralele termoelectrice, procesele industriale (siderurgie,
rafinărie, producerea acidului sulfuric), industria celulozei și hârtiei și, în măsură mai mica,
emisiile provenite de la motoarele diesel.
105
Efecte asupra sănătății populației
În funcție de concentrație și perioada de expunere, dioxidul de sulf are diferite
efecte asupra sănătății umane. Expunerea la o concentratie mare de dioxid de sulf, pe o
perioadă scurtă de timp, poate provoca dificultăți respiratorii severe. Sunt afectate în
special persoanele cu astm, copiii, vârstnicii și persoanele cu boli cronice ale căilor
respiratorii. Expunerea la o concentrație redusă de dioxid de sulf, pe termen lung poate
avea ca efect infecții ale tractului respirator. Dioxidul de sulf poate potența efectele
periculoase ale ozonului.
Efecte asupra plantelor
Dioxidul de sulf afectează vizibil multe specii de plante, efectul negativ asupra
structurii și țesuturilor acestora fiind sesizabil cu ochiul liber. Unele dintre cele mai
sensibile plante sunt: pinul, legumele, ghindele roșii și negre, frasinul alb, lucerna, murele.
Efecte asupra mediului
În atmosferă, contribuie la acidifierea precipitațiilor, cu efecte toxice asupra
vegetației și solului.
Creșterea concentrației de dioxid de sulf accelereaza coroziunea metalelor, din
cauza formării acizilor.
Oxizii de sulf pot eroda: piatra, zidăria, vopselurile, fibrele, hârtia, pielea și
componentele electrice.
Metode de măsurare
Metoda de referință pentru măsurarea dioxidului de sulf este cea prevazută în
standardul SR EN 14212 - Calitatea aerului înconjurător. Metoda standardizată pentru
măsurarea concentrației de dioxid de sulf prin fluorescența în ultraviolet.
Norme - LEGEA nr. 104 din 15 iunie 2011
Prag de alertă: 500 ug/m3 - măsurat timp de 3 ore consecutiv, în puncte reprezentative
pentru calitatea aerului pentru o suprafață de cel puțin 100 km2 sau pentru o întreagă
zona sau aglomerare.
Valori limita 350 ug/m3 - valoarea limită orară pentru protecția sănătății umane
125 ug/m3 - valoarea limită zilnică pentru protecția sănătății umane
Nivel critic 20 ug/m3 - nivel critic pentru protecția vegetației, an calendarisitic și iarna
(1octombrie - 31 martie)
106
4. Benzen C6H6
Caracteristici generale
Compus aromatic foarte ușor, volatil și solubil în apă.90% din cantitatea de benzen
în aerul ambiental provine din traficul rutier. Restul de 10% provine din evaporarea
combustibilului la stocarea și distribuția acestuia.
Efecte asupra sănătății
Substanta cancerigenă, încadrată în clasa A1 de toxicitate, cunoscută drept
cancerigenă pentru om. Produce efecte daunătoare asupra sistemului nervos central.
Metode de măsurare
Metoda de referință pentru măsurarea benzenului este cea prevazută în
standardul SR EN 14662 - Calitatea aerului înconjurător. Metoda standardizată pentru
măsurarea concentrației de benzen - părțile 1, 2 si 3.
Norme - LEGEA nr. 104 din 15 iunie 2011
Valoare limită: 5 ug/m3 - valoarea limită anuală pentru protecția sănătății umane.
5. Plumb și alte metale toxice Cd, As, Ni
Caracteristici generale
Metalele toxice provin din combustia cărbunilor, carburanților, deșeurilor
menajere, etc. și din anumite procedee industriale. Se găsesc în general sub formă de
particule (cu excepția mercurului care este gazos). Metalele se acumulează în organism
și provoacă efecte toxice de scurtă și/sau lungă durată. În cazul expunerii la concentrații
ridicate ele pot afecta sistemul nervos, funcțiile renale, hepatice, respiratorii.
Metode de măsurare
Metoda de referință pentru măsurarea Pb, As, Cd și Ni este cea prevazută în
standardul SR EN 14902 - Calitatea aerului înconjurător. Metoda standardizată pentru
determinarea Pb, Cd, As, și Ni în fracția PM10 a particulelor în suspensie. Metoda de
referință pentru măsurarea concentrației de mercur total gazos în aerul înconjurător este
cea prevazută în standardul SR EN 15852 - Calitatea aerului ambiant. Metoda
standardizată pentru determinarea mercurului gazos total.
Norme - LEGEA nr. 104 din 15 iunie 2011
Plumb - Pb
Valoare limită: 0,5 ug/m3 - valoarea limita anuala pentru protecția sănătății umane
107
As, Cd si Ni
Arsen: 6 ug/m3 - valoarea țintă pentru conținutul total din fracția PM10, mediată pentru
un an calendaristic.
Cadmiu: 5 ug/m3 - valoarea țintă pentru conținutul total din fracția PM10, mediată pentru
un an calendaristic.
Nichel: 20 ug/m3 - valoarea țintă pentru conținutul total din fracția PM10, mediată pentru
un an calendaristic.
C.5. Identificarea principalelor surse de emisie care ar putea contribui la
degradarea calităţii aerului, inclusiv tipul şi cantitatea totală de poluanţi emişi din
sursele respective (tone/an); pot fi utilizate şi datele de monitorizare a operatorilor
economici din arealul încadrat în regimul de gestionare II;
Unitățile economice identificate, ce se încadrează în categoria instalațiilor ce intră
sub incidența:
- Directiva 2008/1/CE privind prevenirea şi controlul integrat al poluării (IPPC)
Directiva 2001/80/CE privind limitarea emisiilor în atmosferă a anumitor
poluanţi provenind de la instalaţii de ardere de dimensiuni mari (LCP)
- Directiva 2000/76/CE privind incinerarea deșeurilor
- Directiva 1999/13/CE a Consiliului din 11 martie 1999 privind reducerea
emisiilor de compuși organici volatili datorate utilizării solvenţilor organici în
anumite activităţi și instalaţii
precum și toți operatorii ce sunt obligați să facă raportări în Registrul Poluanţilor Emişi
şi Transferaţi, impreună cu coordonatele lor topografice sunt prezentate în Anexele:
Anexa 2 - C.1, Anexa 3 – C.1, Anexa 4 – C.1, Anexa 5 – C.1.
Cantitatile de poluanți emise pe surse, pe tipuri de indicatori sunt redate în tabelele
numărul C.5.1-3, anul de referință 2013
108
Tabel nr.C.5.1-Surse mobile
tip transport
pulberi în suspensie PM10
pulberi în suspensie PM2.5 benzen SO2 CO Pb As Cd Ni
oxizi azot (NO, Nox)
UM t/an t/an t/an t/an t/an t/an t/an t/an t/an t/an
rutier 371.7891 223.216032 60.605 13.1505 9924.57 0.3863 0 0.0019 0.01852 4297.05222
feroviar 1.5552 1.4796 0.0002 0 11.556 0 0 0.000011 0.00008 56.592
aerian 0 0 0 0.011279 0 0 0 0 0 2.027079
Tabel nr.C.5.2-Surse de suprafață
sector
pulberi în suspensie PM10
pulberi în suspensie PM2.5 benzen SO2 CO Pb As Cd Ni
oxizi azot (NO,Nox)
UM t/an t/an t/an t/an t/an t/an t/an t/an t/an t/an
instalații mici de ardere locuinte și institutii 3309.262 3309.262 1.4982
106.446
26248.3
0.117260915
0.00171 0.0565
0.008689 254.9416
evaporarea benzinei 4.8509
emisii fugitive de la producerea, exploatarea ,transportul țiteiului și gazelor naturale
44.6057
Emisii de la extractia titeiului si a gazelor naturale 1.98 0.86 364
126.106 1036.8 0.00102
0.00102
0.00102 0.00102 300
Surse mobile non road 8.8775 8.8775 7.3923 0 0 0 0 0 0 142.7262
Asfaltarea drumurilor 0.60574 0.08077 0 0 0.0019
2 0 0 0 0 0
Industria extractivă 429.3 42.93 0 0 0 0 0 0 0 0
Construcții și demolari 0.935 0.0935 0 0 0 0 0 0 0 0
Stocarea,manipularea produselor minerale 43.46 4.346 0 0 0 0 0 0 0
Managementul dejectiilor 382.351 94.928 0 0 0 0 0 0 0 28.72496
Producție vegetală (inclusiv fertilizare) 294.762 294.762
8.12485 0 0 0 0 0 0 4.9127
Tratarea namolului de la epurare 0.00316
0.0004752
0.00037 0 0 0 0 0 0 0
109
Tabel nr.C.5.3 - Surse staționare
sector
pulberi în suspensie PM10
pulberi în suspensie PM2.5 benzen SO2 CO Pb As Cd Ni
oxizi azot (NO, Nox)
UM t/an t/an t/an t/an t/an t/an t/an t/an t/an t/an
instalatii mari de ardere 222.9887 127.9443 0.0012 23121.37 1736.4 0.133428 0.12977 0.01645 0.089561 2467.498
combustie în industrie
si constructii 16.92558 9.519717 0.0638 7.731305 517.32 0.001517 0.00108 0.000684 0.001493 795.6410
producția de ciment 84.6612 47.034 0 0 0 0 0 0 0 0
crematorii umane 0.000416 0.000416
0.0000000004 0.001356 1.68
0.00000036
0.00000016
0.00000006
0.00000021 0.0099
C.6. Informaţii privind contribuţia datorată transportului şi dispersiei poluanţilor
emişi în atmosferă ale căror surse se găsesc în alte zone şi aglomerări sau, după
caz, alte regiuni;
Poziționarea județului la distanțe de peste 150 km față de Cluj Napoca și
Timișoara, așezarea geografică, direcțiile predominate ale vantului în raport cu arealul
județului Bihor, densitatea relative redusă a populației din zonele limitrofe județului
precum și lipsa oricărei unități economice semnificative din punct de vedere al
indicatorilor de calitate ai aerului exclud creșterea semnificativă a valorilor parametrilor
de calitate ai aerului în arealul județului Bihor.
C.7. Analiza datelor meteo privind viteza vântului, precum şi cele referitoare la
calmul atmosferic şi condiţiile de ceaţă, pentru analiza transportului/importului de
poluanţi din zonele şi aglomerările învecinate, respective pentru stabilirea
favorizării acumulării noxelor poluanţilor la suprafaţa solului, care ar putea
conduce la concentraţii ridicate de poluanţi ale acestora;
Regimul eolian în zona Oradea, zona cea mai importantă din punct de vedere al
economiei emisiilor în atmosferă, este influenţat de prezenţa dealurilor din partea de est
110
care obstrucţionează înaintarea vânturilor din est şi nord-est, dar este deschisă maselor
de aer de origine sudică care participă cu o frecvenţă de 15,1 % şi viteză medie anuală
de 3,9 m/s şi a celor de de ESE care participă cu o frecvenţă de 11,2 % şi o viteză medie
anuală de 3,7 m/s.
Zona Oradea este caracterizată, în medie multianuală, de viteze mici ale vântului.
În 47,6% din cazuri, viteza vântului este mai mică de 2 m/s. Frecvenţa vântului moderat
(viteze cuprinse între 3-6 m/s) este de cca 38,74 %, iar a vântului cu viteze mai mari de
8 m/s este de 9 %.
Vitezele medii ale vântului la sol pe direcţiile principale de vânt şi frecvenţa de
apariţie a acestora sunt prezentate în tabelul numărul C.7.1
Tabel nr.C.7.1
direcţii
vânt
N NNE NE ENE E ESE SE SSE S SSV SV VSV V VNV NV NNV
Viteza
medie
3,5 3,9 3,2 2,5 2,6 2,5 2,4 3,0 4,3 4,6 3,7 3,5 2,9 2,6 2,5 2,9
% 7,2 4,5 3,7 1,1 7,3 10,2 6,1 3,2 11,3 8,4 6,7 1,8 8,0 1,6 2,7 2,6
calm% 18,6
Mai jos este prezentat tabelul numărul C.7.2 ce cuprinde frecvenţele de apariţie a
gradelor de stratificare termică a atmosferei în zona Oradea
Tabel nr.C.7.2
Gradul de stratificare Stabil Neutru Instabil
% 1,8 6,4 26,0 37,9 9,3 12,0 6,6
Se poate vedea că în zona Oradea,cea mai importantă din punct de vedere al
economiei emisiilor în atmosferă, predomină condiţiile neutre de împrăştiere pe verticală
a noxelor,situaţie ce apare cu o frecvenţă multianuală de 37,9%,urmată de condiţiile de
stabilitate 34,2 % şi instabilitate 27,9 %.Aceasta va determina pentru noxele emise de
surse joase(sub 30 m) cele mai slabe condiţii de difuzie a poluanţilor şi acumularea lor la
sol,în special noaptea şi în iernile cu cer senin pe o perioadă mai lungă,în cazurile în care
stratificarea aerului este stabilă şi foarte stabilă,iar vântul are o viteză mai mică sau egală
cu 1m/s.
111
C.8. Analiza datelor obținute prin prognozare pentru scenariile descrise
1.Scenariu 1
Se păstrează același trend descrescător al populației după domiciliu la
nivelul județului din perioada 2010-2014 (perioada de evaluare)
Se păstrează constant numărul de operatori economici analizați cu aceleași
capacități de producție la nivelul județului
Se implementează Masterplanul sectorial: transport, se implementează
Planul de mobilitate la nivelul municipiului Oradea
Se menține constant ritmul de creștere al unităților de trafic auto, crește
traficul feroviar cu 30 %, iar traficul aerian crește cu 100 %
Se menține suprafața de teren agricol si modul actual de fertilizare
Se păstrează constant efectivul de animale
Nu intrăm in Spațiul Schengen
Se menține constant ritmul de creștere al suprafeței construcțiilor
Se ecologizează haldele de depozitare, conform Avizelor de închidere
În condițiile scenariului 1, prin Studiul ce fundamentează Planul de menținere al
calității aerului la nivelul județului Bihor au fost estimate valorile indicatorilor de calitate ai
aerului evaluați din surse mobile, surse de suprafață și surse staționare, rezultatele fiind
prezentate în tabelele numărul C.8.1-C.8.3, iar situația cumulată pe surse, Scenariu 1,
anul de proiecíe 2021 este prezentată în tabelul numărul C.8.4
- Surse mobile
Tabel nr.C.8.1
tip transport an
pulberi în suspensie PM10
pulberi în suspensie PM2.5 benzen SO2 CO Pb As Cd Ni
oxizi azot(NO,Nox)
UM t/an t/an t/an t/an t/an t/an t/an t/an t/an t/an
rutier 2021 472.334037 284.0838145 76.7617682 17.0681632 12580.9625 0.489293 0 0.0023558 0.02342771 5497.89398
feroviar 2021 2.02176 1.92348 0.00023868 0 15.0228 0 0 0 0 73.5696
aerian 2021 0 0 0 4.16 4992 0 0 0 0 16.64
total 2021 409.4476614 344.084429 0.02853121 4.16 20425.3 0.231343 0 0.00677749 0.01794097 8362.8371
112
Grafic C.8.1-Distribuția PM 10 pe surse de emisie mobile
Grafic C.8.2-Distribuția PM 2,5 pe surse de emisie mobile
0
50
100
150
200
250
300
350
400
450
500
feroviar aerian rutier
Distribuția PM 10 pe surse de emisie (t/an)
0
50
100
150
200
250
300
feroviar aerian rutier
Distribuția PM 2,5 pe surse de emisie(t/an)
113
Grafic C.8.3-Distribuția benzenului pe surse de emisie mobile
Grafic C.8.4 - Distribuția SO2 pe surse de emisie mobile
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
feroviar aerian rutier
Distribuția benzenului pe surse de emisie(t/an)
0
2
4
6
8
10
12
14
16
18
feroviar aerian rutier
Distribuția SO2 pe surse de emisie(t/an)
114
Grafic C.8.5 - Distribuția CO pe surse de emisie mobile
Grafic C.8.6 - Distribuția Pb, As, Cd, Ni pe surse de emisie mobile
0
2000
4000
6000
8000
10000
12000
14000
feroviar aerian rutier
Distribuția CO pe surse de emisie(t/an)
0
0.1
0.2
0.3
0.4
0.5
0.6
Pb As Cd Ni
Distribuția Pb, As, Cd, Ni pe surse de emisie(t/an)
feroviar aerian rutier
115
Grafic C.8.7 - Distribuția oxizilor de azot pe surse de emisie mobile
Se constată că în varianta Scenariului 1 ponderea în economia surselor mobile o
reprezintă tot transportul rutier.
- Surse de suprafață
Tabel nr.C.8.2
Nr.crt.
Sursa/2021
pulberi în suspensie PM10
pulberi în suspensie PM2.5 benzen SO2 CO Pb As Cd Ni
oxizi azot(NO,Nox)
UM
t/an t/an t/an t/an t/an t/an t/an t/an t/an t/an
1 instalații mici de ardere locuinte și institutii 2888.357 2888.357 1310.41 91.5723 22825.6 0.10255 0.00089 0.0494 0.0076 196.939
2 evaporarea benzinei 15.8790
3 emisii fugitive de la producerea ,exploatarea ,transportul țiteiului și gazelor naturale 65.1257
4 Emisii de la extractia titeiului si a gazelor naturale 0.00198 0.00086 364 126.106 1036.8 0.00102 0.00102 0.0010 0.0010 300
0
1000
2000
3000
4000
5000
6000
feroviar aerian rutier
Distribuția oxizilor de azot pe surse de emisie(t/an)
116
5 Surse mobile non road 0.387877 14.20897 25.3459 0 0 0 0 0 0
233.2942
6 Asfaltarea drumurilor 1.231308 0.010261 0 0 0.00024 0 0 0 0 0
7 Industria extractivă 472.23 47.223 0 0 0 0 0 0 0 0
8 Construcții și demolari 0.996289 0.099629 0 0 0 0 0 0 0 0
9 Stocarea, manipularea produselor minerale 47.806 4.7806 0 0 0 0 0 0 0
10 Managementul dejectiilor 364.0974 91.46704 0 0 0 0 0 0 0 28.0032
11 Producție vegetală (inclusiv fertilizare) 294.762 294.762 8.12485 0 0 0 0 0 0 4.9127
12 Tratarea namolului de la epurare 0.002932 0.000442 0.00037 0 0 0 0 0 0 0
13 total 4069.873 3340.910 1788.89 217.678 23862.4 0.10358 0.00191 0.0504 0.0086 763.149
Grafic C.8.8 - Ponderea emisiilor de PM10 din surse de suprafață, 2021,
varianta 1
0 500 1000 1500 2000 2500 3000 3500
instalații mici de ardere locuinte și institutii
evaporarea benzinei
emisii fugitive de la producerea,exploatarea …
Emisii de la extractia titeiului si a gazelor naturale
Surse mobile non road
Asfaltarea drumurilor
Industria extractivă
Construcții și demolari
Stocarea,manipularea produselor minerale
Managementul dejectiilor
Producție vegetală (inclusiv fertilizare)
Tratarea namolului de la epurare
Ponderea emisiilor de PM10 din surse de suprafață, 2021,varianta 1(t/an)
117
Grafic C.8.9 - Ponderea emisiilor de PM2.5 din surse de suprafață, 2021,
varianta 1
Grafic C.8.10 - Ponderea emisiilor de benzen din surse de suprafață, 2021, varianta 1
0 500 1000 1500 2000 2500 3000 3500
instalații mici de ardere locuinte și institutii
evaporarea benzinei
emisii fugitive de la producerea,exploatarea …
Emisii de la extractia titeiului si a gazelor naturale
Surse mobile non road
Asfaltarea drumurilor
Industria extractivă
Construcții și demolari
Stocarea,manipularea produselor minerale
Managementul dejectiilor
Producție vegetală (inclusiv fertilizare)
Tratarea namolului de la epurare
Ponderea emisiilor de PM2.5 din surse de suprafață, 2021, varianta 1(t/an)
0.000000000200.000000000400.000000000600.000000000800.0000000001000.0000000001200.0000000001400.000000000
instalații mici de ardere locuinte și institutii
evaporarea benzinei
emisii fugitive de la producerea,exploatarea …
Emisii de la extractia titeiului si a gazelor naturale
Surse mobile non road
Asfaltarea drumurilor
Industria extractivă
Construcții și demolari
Stocarea,manipularea produselor minerale
Managementul dejectiilor
Producție vegetală (inclusiv fertilizare)
Tratarea namolului de la epurare
Ponderea emisiilor de benzen din surse de suprafață, 2021, varianta 1(t/an)
118
Grafic C.8.11 - Ponderea emisiilor de oxid de sulf din surse de suprafață, 2021, varianta
1
Grafic C.8.12 - Ponderea emisiilor de oxid de carbon din surse de suprafață, 2021,
varianta 1
0 20 40 60 80 100 120 140
instalații mici de ardere locuinte și institutii
evaporarea benzinei
emisii fugitive de la producerea,exploatarea …
Emisii de la extractia titeiului si a gazelor naturale
Surse mobile non road
Asfaltarea drumurilor
Industria extractivă
Construcții și demolari
Stocarea,manipularea produselor minerale
Managementul dejectiilor
Producție vegetală (inclusiv fertilizare)
Tratarea namolului de la epurare
Ponderea emisiilor de oxid de sulf din surse de suprafață, 2021, varianta 1(t/an)
0 5000 10000 15000 20000 25000
instalații mici de ardere locuinte și institutii
evaporarea benzinei
emisii fugitive de la producerea,exploatarea …
Emisii de la extractia titeiului si a gazelor naturale
Surse mobile non road
Asfaltarea drumurilor
Industria extractivă
Construcții și demolari
Stocarea,manipularea produselor minerale
Managementul dejectiilor
Producție vegetală (inclusiv fertilizare)
Tratarea namolului de la epurare
Ponderea emisiilor de oxid de carbon din surse de suprafață, 2021, varianta 1(t/an)
119
Grafic C.8.13 - Ponderea emisiilor de Ni, Cd, As, Pb din surse de suprafață, 2021,
varianta 1
Grafic C.8.14 - Ponderea emisiilor de oxizii de azot din surse de suprafață, 2021,
varianta 1
0.0000000000.0200000000.0400000000.0600000000.0800000000.1000000000.120000000
instalații mici de ardere locuinte și institutii
evaporarea benzinei
emisii fugitive de la producerea,exploatarea …
Emisii de la extractia titeiului si a gazelor naturale
Surse mobile non road
Asfaltarea drumurilor
Industria extractivă
Construcții și demolari
Stocarea,manipularea produselor minerale
Managementul dejectiilor
Producție vegetală (inclusiv fertilizare)
Tratarea namolului de la epurare
Ponderea emisiilor de Ni, Cd, As, Pb din surse de suprafață, 2021, varianta 1(t/an)
Ni t/an Cd t/an As t/an Pb t/an
0 50 100 150 200 250 300 350
instalații mici de ardere locuinte și institutii
evaporarea benzinei
emisii fugitive de la producerea,exploatarea …
Emisii de la extractia titeiului si a gazelor naturale
Surse mobile non road
Asfaltarea drumurilor
Industria extractivă
Construcții și demolari
Stocarea,manipularea produselor minerale
Managementul dejectiilor
Producție vegetală (inclusiv fertilizare)
Tratarea namolului de la epurare
Ponderea emisiilor de oxizii de azot din surse de suprafață, 2021, varianta 1(t/an)
120
Analiza datelor rezultate din Scenariul 1 evidențiază aportul semnificativ al
combustiei la economia generală a emisiilor în atmosferă din surse de suprafață.
- surse staționare
Tabel nr.C.8.3
Nr.crt.
sursa
pulberi în suspensie PM10
pulberi în suspensie PM2.5 benzen SO2 CO Pb As Cd Ni
oxizi azot(NO,Nox)
UM
2021 t/an t/an t/an t/an t/an t/an t/an t/an t/an t/an
1
instalatii mari de ardere 23.23887 23.23887 0.0000804 7.3372 1018.3 0,000005 0.0031 0.000007 0.0000133 2323.88665
2
combustie în industrie
si constructii 16.92558 9.519717 0.0638057 7.7313 517.32 0.001517 0.0011 0.000684 0.0014931
795.6410396
3
producția de ciment 84.6612 47.034 0 0 0 0 0 0 0 0
4
crematorii umane 0.000416 0.000416 0.0000001 0.0014 1.68 0.00000036 0.00000016 0.00000006
0.00000021 0.0099
total 124.8261 79.793 0.0638861 15.07 1537.4 0.001556 0.0042 0.000691 0.0015067 3119.53759
Grafic C.8.15 - Ponderea emisiilor de PM10 din surse staționare, 2021, varianta 1
0 10 20 30 40 50 60 70
instalatii mari de ardere
combustie în industrie si constructii
producția de ciment
crematorii umane
Ponderea emisiilor de PM10 din surse staționare, 2021, varianta 1(t/an)
121
Grafic C.8.16 - Ponderea emisiilor de PM2,5 din surse staționare, 2021, varianta 1
Grafic C.8.17 - Ponderea emisiilor de benzen din surse staționare, 2021, varianta 1
0 10 20 30 40 50 60
instalatii mari de ardere
combustie în industrie si constructii
producția de ciment
crematorii umane
Ponderea emisiilor de PM2,5 din surse staționare, 2021, varianta 1(t/an)
0.0000000 0.0100000 0.0200000 0.0300000 0.0400000 0.0500000 0.0600000 0.0700000
instalatii mari de ardere
combustie în industrie si constructii
producția de ciment
crematorii umane
Ponderea emisiilor de benzen din surse staționare, 2021, varianta 1(t/an)
122
Grafic C.8.18 - Ponderea emisiilor de oxizi de sulf din surse staționare, 2021, varianta 1
Grafic C.8.19 - Ponderea emisiilor de monooxid de carbon din surse staționare, 2021,
varianta 1
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
instalatii mari de ardere
combustie în industrie si constructii
producția de ciment
crematorii umane
Ponderea emisiilor de oxizi de sulf din surse staționare, 2021, varianta 1(t/an)
0 200 400 600 800 1000 1200
instalatii mari de ardere
combustie în industrie si constructii
producția de ciment
crematorii umane
Ponderea emisiilor de monooxid de carbon din surse staționare, 2021, varianta 1(t/an)
123
Grafic C.8.20 - Ponderea emisiilor de Pb, As, Cd, Ni din surse staționare, 2021, varianta
1
Grafic C.8.21 - Ponderea emisiilor de oxizi de azot din surse staționare, 2021, varianta
1
0
0.0005
0.001
0.0015
0.002
0.0025
0.003
0.0035
Pb As Cd Ni
Ponderea emisiilor de Pb, As, Cd, Ni din surse staționare, 2021, varianta 1(t/an)
instalatii mari de ardere combustie în industrie si constructii producția de ciment crematorii umane
0 500 1000 1500 2000 2500
instalatii mari de ardere
combustie în industrie si constructii
producția de ciment
crematorii umane
Ponderea emisiilor de oxizi de azot din surse staționare, 2021, varianta 1(t/an)
124
Tabel C.8.4
Indicator An
prognozat Cantitatea totală de emisii (t/an)
Particule în suspensie – PM2,5 (µg/m³)
2021
surse staţionare 79.79300001
surse mobile 282.160335
surse de suprafaţă 3960.011543
Particule în suspensie –PM10 (µg/m³)
2021
surse staţionare 124.8261
surse mobile 472.334
surse de suprafaţă 4462.995
Dioxid de azot (µg/m³)
2021
surse staţionare 3119.53759
surse mobile 6417.071309
surse de suprafaţă 740.471265
Dioxid de sulf (µg/m³)
2021
surse staţionare 15.06988
surse mobile 17.06816
surse de suprafaţă 236.1804
Monoxid de carbon (mg/m³)
2021
surse staţionare 1537.329
surse mobile 12580.96
surse de suprafaţă 28845.33
Benzen (µg/m³)
2021
surse staţionare 0.063886
surse mobile 76.76177
surse de suprafaţă 437.8111
Plumb (µg/m³)
2021
surse staţionare 0.001557
surse mobile 0.489293
surse de suprafaţă 0.216
Arsen (ng/m³)
2021
surse staţionare 0.004212
surse mobile 0
surse de suprafaţă 0.003322
Cadmiu (ng/m³)
2021
surse staţionare 0.00069
surse mobile 0.002356
surse de suprafaţă 0.006656
Nichel (ng/m³)
2021
surse staţionare 0.001507
surse mobile 0.023428
surse de suprafaţă 0.078882
125
Grafic C.8.22-Distribuția PM 10 pe surse de emisie
Grafic C.8.23-Distribuția PM 2,5 pe surse de emisie
9%
88%
3%
Distribuția PM 10 pe surse de emisie
mobila suprafață staționară
6%
92%
2%
Distribuția PM 2,5 pe surse de emisie
mobila suprafață staționară
126
Grafic C.8.24-Distribuția benzenului pe surse de emisie
Grafic C.8.25-Distribuția dioxidului de sulf pe surse de emisie
15%
85%
0%
Distribuția benzenului pe surse de emisie
mobila suprafață staționară
6%
88%
6%
Distribuția dioxidului de sulf pe surse de emisie
mobila suprafață staționară
127
Grafic C.8.26-Distribuția monooxidului de carbon pe surse de emisie
Grafic C.8.27-Distribuția Pb, As, Cd, și Ni pe surse de emisie
29%
67%
4%
Distribuția monooxidului de carbon pe surse de emisie
mobila suprafață staționară
0
0.1
0.2
0.3
0.4
0.5
0.6
Pb As Cd Ni
Distribuția Pb, As, Cd, și Ni pe surse de emisie
mobila suprafață staționară
128
Grafic C.8.28-Distribuția oxizilor de azot pe surse de emisie
Estimarea emisiilor pentru anul de proiectie 2021 s-a realizat cu ajutorul
programului TAMP 4 (The Air Pollution Model) realizat de CSIRO Australia.TAMP este
un model numeric de calcul a dispersiei emisiilor provenite din surse de suprafață, mobile
și punctiforme, rezultatele raportându-se la valorile limită, valorile ţintă sau nivelurile
critice relevante prevăzute de Legea nr. 104 din 15/06/2011 privind calitatea aerului
înconjurător.
Modelarea matematică a dispersiei indicatorilor de calitate ai aerului s-a efectuat
pentru următorii poluanţi: NOx, SO2, PM10, PM2,5, CO, COVnm.
Evaluarea concentraţiilor generate de sursele de emisie localizate s-a realizat prin
cumularea contribuţiei diferitelor categorii de surse: punctuale, de suprafaţă, liniare.
Trebuie menţionat că s-a lucrat cu o grilă de calcul utilizată în TAPM 4 ( 98 km x
80km),grilă ce acoperă suprafața județului Bihor, ceea ce a asigurat o distribuire exactă
a concentraţiilor induse de sursele de suprafață pe arealul de interes supus analizei la
nivel local.Pentru sursele staționare s-au introdus ca și date de intrare coordonatele unui
coș de la sursa de incalzire a municipiului Oradea în care s-au considerat concentrate
toate sursele de ardere staționare.A doua sursa cuprinsă în program la surse staționare
a fost coșul de la Holcim SA.Intrucat emisiile de la crematoriul urban sunt nesemnificative
58%
8%
34%
Distribuția oxizilor de azot pe surse de emisie
mobila suprafață staționară
129
in raport cu celelalte surse staționare acesta a fost omis din modelare.Emiisile de la
crematoriu au fost cumulate in emisiile de la sursa de încalzire a orașului.Precizăm că
anul luat in studiu din punct de vedere meteorologic, în realizarea modelului matematic a
fost anul 2013, anul de referință, an care din punct de vedere meteorologic nu se remarcă
prin abateri majore de la valorile multianuale.
Rezultatele modelării sunt prezentate în graficele C.8.29-C.8.38
130
C.8.29 - Modelarea matematică a dispersiei PM 2,5 – concentratii medii-mediere la la 24 ore
C.8.30 - Modelarea matematică a dispersiei PM 2,5 – concentrații maxime-mediere la o ora
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
100
0 24 48 72 96 120 144 168 192 216 240 264 288 312 336 360 384 408 432 456 480 504 528 552 576 600 624 648 672 696 720 744
Co
nc
en
trati
on
Hour
CMAX PM 2,5 (ug/m3)
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
100
0 24 48 72 96 120 144 168 192 216 240 264 288 312 336 360 384 408 432 456 480 504 528 552 576 600 624 648 672 696 720 744
Co
nc
en
trati
on
Hour
CMAX PM 2,5(ug/m3)
131
C.8.31 - Modelarea matematică a dispersiei PM 10 – concentrații medii-mediere la 24 ore
C.8.32 - Modelarea matematică a dispersiei PM 10 – concentrații medii-mediere la o ora
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
100
0 24 48 72 96 120 144 168 192 216 240 264 288 312 336 360 384 408 432 456 480 504 528 552 576 600 624 648 672 696 720 744
Co
nc
en
trati
on
Hour
CMAX PM 10(ug/m3)
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
100
0 24 48 72 96 120 144 168 192 216 240 264 288 312 336 360 384 408 432 456 480 504 528 552 576 600 624 648 672 696 720 744
Co
nc
en
trati
on
Hour
CMAX PM 10 (ug/m3)
132
C.8.33 - Modelarea matematică a dispersiei NO2 – concentrații medii-mediere la 24 de ore
C.8.34 - Modelarea matematică a dispersiei NO2 – concentrații maxime-mediere la o ora
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
100
0 24 48 72 96 120 144 168 192 216 240 264 288 312 336 360 384 408 432 456 480 504 528 552 576 600 624 648 672 696 720 744
Co
nc
en
trati
on
Hour
CMAX NO2 (ppb)
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
100
0 24 48 72 96 120 144 168 192 216 240 264 288 312 336 360 384 408 432 456 480 504 528 552 576 600 624 648 672 696 720 744
Co
nc
en
trati
on
Hour
CMAX NO2(ppb)
133
C.8.35 - Modelarea matematică a dispersiei NOx – concentrații medii-mediere la 24 ore
C.8.36 - Modelarea matematică a dispersiei NOx – concentrații maxime-mediere la o ora
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
100
0 24 48 72 96 120 144 168 192 216 240 264 288 312 336 360 384 408 432 456 480 504 528 552 576 600 624 648 672 696 720 744
Co
nc
en
trati
on
Hour
CMAX(NO x ppb)
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
100
0 24 48 72 96 120 144 168 192 216 240 264 288 312 336 360 384 408 432 456 480 504 528 552 576 600 624 648 672 696 720 744
Co
nc
en
trati
on
Hour
CMAX NO x (ppb)
134
C.8.37 - Modelarea matematică a dispersiei SOx – concentrații medii-mediere la 24 ore
C.8.38 - Modelarea matematică a dispersiei SOx – concentrații maxime - mediere la o ora
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
100
0 24 48 72 96 120 144 168 192 216 240 264 288 312 336 360 384 408 432 456 480 504 528 552 576 600 624 648 672 696 720 744
Co
nc
en
trati
on
Hour
CMAX SOx (ppb)
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
100
0 24 48 72 96 120 144 168 192 216 240 264 288 312 336 360 384 408 432 456 480 504 528 552 576 600 624 648 672 696 720 744
Co
nc
en
trati
on
Hour
CMAX SOx (ppb)
135
Emisiile de poluanți înregistrează fluctuații anuale influențate atât de sursele de
emisie cât și de condițiile meteorologice.
Nivelurile așteptate ale concentrațiilor anuale ale noxelor în atmosferă, județul
Bihor se prezintă pentru anul de prognoză 2021-Scenariu 1, astfel:
Pulberi în suspensie PM10 – cu valori ce se vor situa sub valoarea de 40
µg/m3, cu menținerea în același regim A de evaluare;
Pulberi în suspensie PM 2,5 – cu valori ce se vor situa sub valoarea de 20
µg/m3, cu menținerea în același regim A de evaluare;
Benzen, cu valori sub 2 µg/m3, cu menținerea în același regim C de
evaluare;
Dioxid de sulf cu valori ce se vor situa sub 8 µg/m3, cu menținerea în același
regim C de evaluare;
Monoxid de carbon cu valori de mai mici de 7 mg/m3, cu menținerea în
același regim B de evaluare;
Dioxid de azot cu valori de 4--40 µg/m3; Oxizi de azot cu valori sub 20
µg/m3, cu menținerea în același regim B de evaluare;
Metale grele cu valori foarte reduse, mult sub limitele maxime admise, fără
risc de depășire a valorilor limită.
2. Scenariu 2
Se păstrează același trend descrescător al populației după domiciliu la
nivelul județului din perioada 2010-2014 (perioada de evaluare)
Crește cu 10% necesarul de combustibil al operatorilor economici, și de fapt
al tuturor operatorilor EPTR cu aceleași capacități de producție la nivelul
județului
Se implementează Masterplanul sectorial: transport, se implementează
Planul de mobilitate la nivelul municipiului Oradea
Se menține constant ritmul de creștere al unităților de trafic auto, crește cu
30% traficul feroviar, traficul aerian crește cu 100 %
136
Crește cu 5% suprafața de teren agricol si modul actual de fertilizare
Crește cu 10 % efectivul de animale
Intrăm in Spațiul Schengen
Se menține constant ritmul de creștere al suprafeței construcțiilor
Se ecologizează haldele de depozitare, conform Avizelor de închidere
Scade numărul de locuințe/instituții incalzite pe lemn cu 10 %
Se atinge cota de 5 % numărul de locuințe/instituții încalzite utilizand surse
neconvenționale de energie
În condițiile Scenariului 2, prin Studiul ce fundamentează Planul de menținere al
calității aerului la nivelul județului Bihor au fost estimate valorile indicatorilor de calitate ai
aerului evaluați din surse mobile, surse de suprafață și surse staționare, rezultatele fiind
prezentate în tabelele numărul C.8.5-C.8.7 iar situația cumulată pe surse, Scenariu 1,
anul de proiecíe 2021 este prezentată în tabelul numărul C.8.8
- Surse mobile
Tabel nr.C.8.5
tip transport an
pulberi în suspensie PM10
pulberi în suspensie PM2.5 benzen SO2 CO Pb As Cd Ni
oxizi azot(NO,Nox)
UM t/an t/an t/an t/an t/an t/an t/an t/an t/an t/an
rutier 2021 472.334037 284.0838145 76.7617682 17.0681632 12580.9625 0.489293 0 0.0023558 0.02342771 5497.89398
feroviar 2021 2.02176 1.92348 0.00023868 0 15.0228 0 0 0 0 73.5696
aerian 2021 0 0 0 4.16 4992 0 0 0 0 16.64
total 2021 409.4476614 344.084429 0.02853121 4.16 20425.3 0.231343 0 0.00677749 0.01794097 8362.8371
137
Grafic C.8.39-Distribuția PM 10 pe surse de emisie mobile
Grafic C.8.40-Distribuția PM 2,5 pe surse de emisie mobile
0
50
100
150
200
250
300
350
400
450
500
feroviar aerian rutier
Distribuția PM 10 pe surse de emisie mobile(t/an)
0
50
100
150
200
250
300
feroviar aerian rutier
Distribuția PM 2,5 pe surse de emisie mobile(t/an)
138
Grafic C.8.41-Distribuția benzenului pe surse de emisie mobile
Grafic C.8.42-Distribuția dioxidului de sulf pe surse de emisie mobile
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
feroviar aerian rutier
Distribuția benzenuluipe surse de emisie mobile(t/an)
0
2
4
6
8
10
12
14
16
18
feroviar aerian rutier
Distribuția dioxidului de sulf pe surse de emisie mobile(t/an)
139
Grafic C.8.43-Distribuția oxidului de carbon pe surse de emisie mobile
Grafic C.8.44-Distribuția Pb, As, Cd, Ni pe surse de emisie mobile
0
2000
4000
6000
8000
10000
12000
14000
feroviar aerian rutier
Distribuția oxidului de carbon pe surse de emisie mobile(t/an)
0
0.1
0.2
0.3
0.4
0.5
0.6
Pb As Cd Ni
Distribuția Pb, As, Cd, Ni pe surse de emisie mobile(t/an)
feroviar aerian rutier
140
Grafic C.8.45 - Distribuția oxizilor de azot pe surse de emisie mobile
- Surse de suprafață
Tabel nr.C.8.6
7
pulberi în suspensie PM10
pulberi în suspensie PM2.5 benzen SO2 CO Pb As Cd Ni
oxizi azot(NO,Nox)
t/an t/an t/an t/an t/an t/an t/an t/an t/an t/an
instalații mici de ardere locuinte și institutii 2743.751395 2743.751395 1.249186
87.0238748 21685 0.099
0.174247 0.047 0.0079 7.556742
evaporarea benzinei 15.8790
emisii fugitive de la producerea, exploatarea, transportul țiteiului și gazelor naturale 65.1257
Emisii de la extractia titeiului si a gazelor naturale 0.00198 0.00086 364 126.106 1036.8 0.001
0.00102 0.001 0.0010 300
Surse mobile non road 0.1163634 4.2626927 7.60377 0 0 0 0 0 0 69.988
Asfaltarea drumurilor 1.231308 0.0102609 0 0 0.0002 0 0 0 0 0
Industria extractivă 472.23 47.223 0 0 0 0 0 0 0 0
Construcții și demolari 0.9962893 0.0996289 0 0 0 0 0 0 0 0
Stocarea, manipularea produselor minerale 47.806 4.7806 0 0 0 0 0 0 0
Managementul dejectiilor 400.50711 100.61374 0 0 0 0 0 0 0 30.804
Producție vegetală (inclusiv fertilizare) 309.5001 309.5001 8.53109 0 0 0 0 0 0 5.1583
Tratarea namolului de la epurare 0.0029321 0.0004418 0.00037 0 0 0 0 0 0 0
total 3976.1434 3210.2427 462.389 213.130 22722 0.101 0.1753 0.048 0.0090 413.51
0
1000
2000
3000
4000
5000
6000
feroviar aerian rutier
Distribuția oxizilor de azot pe surse de emisie mobile(t/an)
141
Grafic C.8.45-Distribuția PM 10 pe surse de emisie de suprafață
Grafic C.8.46-Distribuția PM 2,5 pe surse de emisie de suprafață
0 500 1000 1500 2000 2500 3000
instalații mici de ardere locuinte și institutii
evaporarea benzinei
emisii fugitive de la …
Emisii de la extractia titeiului si a gazelor…
Surse mobile non road
Asfaltarea drumurilor
Industria extractivă
Construcții și demolari
Stocarea,manipularea produselor minerale
Managementul dejectiilor
Producție vegetală (inclusiv fertilizare)
Tratarea namolului de la epurare
Distribuția PM 10 pe surse de emisie de suprafață(t/an)
0 500 1000 1500 2000 2500 3000
instalații mici de ardere locuinte și institutii
evaporarea benzinei
emisii fugitive de la …
Emisii de la extractia titeiului si a gazelor…
Surse mobile non road
Asfaltarea drumurilor
Industria extractivă
Construcții și demolari
Stocarea,manipularea produselor minerale
Managementul dejectiilor
Producție vegetală (inclusiv fertilizare)
Tratarea namolului de la epurare
Distribuția PM 2,5 pe surse de emisie de suprafață(t/an)
142
Grafic C.8.47-Distribuția benzenului pe surse de emisie de suprafață
Grafic C.8.48-Distribuția dioxidului de sulf pe surse de emisie de suprafață
0 50 100 150 200 250 300 350 400
instalații mici de ardere locuinte și institutii
evaporarea benzinei
emisii fugitive de la …
Emisii de la extractia titeiului si a gazelor…
Surse mobile non road
Asfaltarea drumurilor
Industria extractivă
Construcții și demolari
Stocarea,manipularea produselor minerale
Managementul dejectiilor
Producție vegetală (inclusiv fertilizare)
Tratarea namolului de la epurare
Distribuția benzenului pe surse de emisie de suprafață (t/an)
0 20 40 60 80 100 120 140
instalații mici de ardere locuinte și institutii
evaporarea benzinei
emisii fugitive de la …
Emisii de la extractia titeiului si a gazelor…
Surse mobile non road
Asfaltarea drumurilor
Industria extractivă
Construcții și demolari
Stocarea,manipularea produselor minerale
Managementul dejectiilor
Producție vegetală (inclusiv fertilizare)
Tratarea namolului de la epurare
Distribuția dioxidului de sulf pe surse de emisie de suprafață (t/an)
143
Grafic C.8.49-Distribuția oxidului de carbon pe surse de emisie de suprafață
Grafic C.8.50-Distribuția Pb, As, Cd, Ni pe surse de emisie de suprafață
0 5000 10000 15000 20000 25000
instalații mici de ardere locuinte și institutii
evaporarea benzinei
emisii fugitive de la …
Emisii de la extractia titeiului si a gazelor…
Surse mobile non road
Asfaltarea drumurilor
Industria extractivă
Construcții și demolari
Stocarea,manipularea produselor minerale
Managementul dejectiilor
Producție vegetală (inclusiv fertilizare)
Tratarea namolului de la epurare
Distribuția oxidului de carbon pe surse de emisie de suprafață (t/an)
0
0.05
0.1
0.15
0.2
Distribuția Pb, As, Cd, Ni pe surse de emisie de suprafață(t/an)
Pb As Cd Ni
144
Grafic C.8.51-Distribuția oxizilor de azot pe surse de emisie de suprafață
- surse staționare
Tabel nr.C.8.7
sursa/2021
pulberi în suspensie PM10
pulberi în suspensie PM2.5 benzen SO2 CO Pb As Cd Ni
oxizi azot (NO,Nox)
t/an t/an t/an t/an t/an t/an t/an t/an t/an t/an
instalatii mari de ardere 23.239 23.239 0.000 7.34
1018.33
0.00004
0.00313
0.000007 0.000013 2323.8867
combustie în industrie si constructii 9.170 9.170 0.068 7.88
340.95
0.00013
0.00118
0.000011 0.00153 870.0160
producția de ciment 119.691 66.495 0.000 0.00 0.00 0.00000
0.00000
0.000000 0.00000 0.0000
crematorii umane 0.004 0.004 0.003 0.000012 0.01
0.00309
0.0014
0.000518 0.00179 0.0001
total 152.104 98.908 0.072 15.214398
1359.30
0.00326
0.00571
0.000535 0.00333 3193.9027
0 50 100 150 200 250 300 350
instalații mici de ardere locuinte și institutii
evaporarea benzinei
emisii fugitive de la …
Emisii de la extractia titeiului si a gazelor…
Surse mobile non road
Asfaltarea drumurilor
Industria extractivă
Construcții și demolari
Stocarea,manipularea produselor minerale
Managementul dejectiilor
Producție vegetală (inclusiv fertilizare)
Tratarea namolului de la epurare
Distribuția oxizilor de azot pe surse de emisie de suprafață (t/an)
145
Grafic C.8.52-Distribuția PM 10 pe surse de emisie staționare
Grafic C.8.53-Distribuția PM 2,5 pe surse de emisie staționare
0.000 20.000 40.000 60.000 80.000100.000120.000140.000
instalatii mari de ardere
combustie în industrie si constructii
producția de ciment
crematorii umane
Distribuția PM 10 pe surse de emisie staționare(t/an)
0.000 10.000 20.000 30.000 40.000 50.000 60.000 70.000
instalatii mari de ardere
combustie în industrie si constructii
producția de ciment
crematorii umane
Distribuția PM 2,5 pe surse de emisie staționare(t/an)
146
Grafic C.8.54 - Distribuția benzenului pe surse de emisie staționare
Grafic C.8.55 - Distribuția dioxidului de sulf pe surse de emisie staționare
0.000 0.010 0.020 0.030 0.040 0.050 0.060 0.070 0.080
instalatii mari de ardere
combustie în industrie si constructii
producția de ciment
crematorii umane
Distribuția benzenului pe surse de emisie staționare (t/an)
0.0000001.0000002.0000003.0000004.0000005.0000006.0000007.0000008.0000009.000000
instalatii mari de ardere
combustie în industrie si constructii
producția de ciment
crematorii umane
Distribuția dioxidului de sulf pe surse de emisie staționare (t/an)
147
Grafic C.8.56 - Distribuția oxidului de carbon pe surse de emisie staționare
Grafic C.8.57 - Distribuția Ni, Cd, As, Pb pe surse de emisie staționare
0.00 200.00 400.00 600.00 800.00 1000.00 1200.00
instalatii mari de ardere
combustie în industrie si constructii
producția de ciment
crematorii umane
Distribuția oxidului de carbon pe surse de emisie staționare (t/an)
0.00000000.00050000.00100000.00150000.00200000.00250000.00300000.0035000
instalatii mari de ardere
combustie în industrie si constructii
producția de ciment
crematorii umane
Distribuția Ni, Cd, As, Pb pe surse de emisie staționare
Ni t/an Cd t/an As t/an Pb t/an
148
Grafic C.8.58 - Distribuția oxizilor de azot pe surse de emisie staționare
Tabel C.8.8
Indicator An
prognozat Cantitatea totală de emisii (t/an)
Particule în suspensie – PM2,5 (µg/m³)
2021
surse staţionare 98.9078791
surse mobile 284.0838145
surse de suprafaţă 3210.242721
Particule în suspensie –PM10 (µg/m³)
2021
surse staţionare 152.1039
surse mobile 472.334
surse de suprafaţă 3976.143
Dioxid de azot (µg/m³)
2021
surse staţionare 3193.902695
surse mobile 5497.893981
surse de suprafaţă 413.5068107
Dioxid de sulf (µg/m³)
2021
surse staţionare 15.2144
surse mobile 17.06816
surse de suprafaţă 213.1299
Monoxid de carbon (mg/m³)
2021
surse staţionare 1359.299
surse mobile 12580.96
surse de suprafaţă 22721.9
Benzen (µg/m³)
2021
surse staţionare 0.071756
surse mobile 76.76177
surse de suprafaţă 462.3892
Plumb (µg/m³) 2021 surse staţionare 0.003262
0.0000 500.0000 1000.0000 1500.0000 2000.0000 2500.0000
instalatii mari de ardere
combustie în industrie si constructii
producția de ciment
crematorii umane
Distribuția oxizilor de azot pe surse de emisie staționare(t/an)
149
surse mobile 0.489293
surse de suprafaţă 0.100603
Arsen (ng/m³)
2021
surse staţionare 0.005711
surse mobile 0
surse de suprafaţă 0.175267
Cadmiu (ng/m³)
2021
surse staţionare 0.000535
surse mobile 0.002356
surse de suprafaţă 0.048284
Nichel (ng/m³)
2021
surse staţionare 0.003327
surse mobile 0.008973
surse de suprafaţă 0.008973
Grafic C.8.59-Distribuția PM 10 pe surse de emisie
10%
87%
3%
Distribuția PM 10 pe surse de emisie
mobila suprafață staționară
150
Grafic C.8.60-Distribuția PM 2,5 pe surse de emisie
Grafic C.8.61-Distribuția benzenului pe surse de emisie
8%
89%
3%
Distribuția PM 2,5 pe surse de emisie
mobila suprafață staționară
14%
86%
0%
Distribuția benzenului pe surse de emisie
mobila suprafață staționară
151
Grafic C.8.62-Distribuția dioxidului de sulf pe surse de emisie
Grafic C.8.63-Distribuția oxidului de carbon pe surse de emisie
7%
87%
6%
Distribuția dioxidului de sulf pe surse de emisie
mobila suprafață staționară
34%
62%
4%
Distribuția oxidului de carbon pe surse de emisie
mobila suprafață staționară
152
Grafic C.8.64-Distribuția Pb, As, Cd, Ni pe surse de emisie
Grafic C.8.65-Distribuția oxizilor de azot pe surse de emisie
0
0.1
0.2
0.3
0.4
0.5
0.6
Pb As Cd Ni
Distribuția Pb, As, Cd, Ni pe surse de emisie
mobila suprafață staționară
60%
5%
35%
oxizi azot(NO,Nox)
mobila suprafață staționară
153
Estimarea emisiilor pentru anul de proiectie 2021 s-a realizat cu ajutorul
programului TAMP 4 (The Air Pollution Model) realizat de CSIRO Australia.TAMP este
un model numeric de calcul a dispersiei emisiilor provenite din surse de suprafață, mobile
și punctiforme, rezultatele raportându-se la valorile limită, valorile ţintă sau nivelurile
critice relevante prevăzute de Legea nr. 104 din 15/06/2011 privind calitatea aerului
înconjurător.
Modelarea matematică a dispersiei indicatorilor de calitate ai aerului s-a efectuat
pentru următorii poluanţi: NOx, SO2, PM10, PM2,5, CO, COVnm.
Evaluarea concentraţiilor generate de sursele de emisie localizate s-a realizat prin
cumularea contribuţiei diferitelor categorii de surse: punctuale, de suprafaţă, liniare.
Trebuie menţionat că s-a lucrat cu o grilă de calcul utilizată în TAPM 4 ( 98 km x
80km),grilă ce acoperă suprafața județului Bihor, ceea ce a asigurat o distribuire exactă
a concentraţiilor induse de sursele de suprafață pe arealul de interes supus analizei la
nivel local.Pentru sursele staționare s-au introdus ca și date de intrare coordonatele unui
coș de la sursa de incalzire a municipiului Oradea în care s-au considerat concentrate
toate sursele de ardere staționare.A doua sursa cuprinsă în program la surse staționare
a fost coșul de la Holcim SA.Intrucat emisiile de la crematoriul urban sunt nesemnificative
in raport cu celelalte surse staționare acesta a fost omis din modelare.Emiisile de la
crematoriu au fost cumulate in emisiile de la sursa de încalzire a orașului.Precizăm că
anul luat in studiu din punct de vedere meteorologic, în realizarea modelului matematic a
fost anul 2013, anul de referință, an care din punct de vedere meteorologic nu se remarcă
prin abateri majore de la valorile multianuale.
Rezultatele modelării sunt prezentate în graficele C.8.66-C.8.
154
C.8.66 - Modelarea matematică a dispersiei PM 2,5 – concentratii medii-mediere la 1 ora
C.8.67 - Modelarea matematică a dispersiei PM 2,5 – concentratii medii-mediere la 24 ore
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
100
0 24 48 72 96 120 144 168 192 216 240 264 288 312 336 360 384 408 432 456 480 504 528 552 576 600 624 648 672 696 720 744
Co
nc
en
trati
on
Hour
CMAX(ug/m3)
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
100
0 24 48 72 96 120 144 168 192 216 240 264 288 312 336 360 384 408 432 456 480 504 528 552 576 600 624 648 672 696 720 744
Co
nc
en
trati
on
Hour
CMAX(ug/m3)
155
C.8.68 - Modelarea matematică a dispersiei PM 10 – concentratii medii-mediere la 1 ora
C.8.69 - Modelarea matematică a dispersiei PM 10 – concentratii medii-mediere la 24 ore
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
100
0 24 48 72 96 120 144 168 192 216 240 264 288 312 336 360 384 408 432 456 480 504 528 552 576 600 624 648 672 696 720 744
Co
nc
en
trati
on
Hour
CMAX(ug/m3)
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
100
0 24 48 72 96 120 144 168 192 216 240 264 288 312 336 360 384 408 432 456 480 504 528 552 576 600 624 648 672 696 720 744
Co
nc
en
trati
on
Hour
CMAX(ug/m3)
156
C.8.70 - Modelarea matematică a dispersiei SO2 – concentratii medii-mediere la 1 ora
C.8.71 - Modelarea matematică a dispersiei SO2 – concentratii medii-mediere la 24 ore
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
100
0 24 48 72 96 120 144 168 192 216 240 264 288 312 336 360 384 408 432 456 480 504 528 552 576 600 624 648 672 696 720 744
Co
nc
en
trati
on
Hour
CMAX(ppb)
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
100
0 24 48 72 96 120 144 168 192 216 240 264 288 312 336 360 384 408 432 456 480 504 528 552 576 600 624 648 672 696 720 744
Co
nc
en
trati
on
Hour
CMAX(ppb)
157
C.8.72 - Modelarea matematică a dispersiei NOx – concentratii medii-mediere la 1 oră
C.8.73 - Modelarea matematică a dispersiei NOx – concentratii medii-mediere la 24 ore
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
100
0 24 48 72 96 120 144 168 192 216 240 264 288 312 336 360 384 408 432 456 480 504 528 552 576 600 624 648 672 696 720 744
Co
nc
en
trati
on
Hour
CMAX(ppb)
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
100
0 24 48 72 96 120 144 168 192 216 240 264 288 312 336 360 384 408 432 456 480 504 528 552 576 600 624 648 672 696 720 744
Co
nc
en
trati
on
Hour
CMAX(ppb)
158
C.8.74 - Modelarea matematică a dispersiei NO2 – concentratii medii-mediere la 1 oră
C.8.74 - Modelarea matematică a dispersiei NO2 – concentratii medii-mediere la 24 ore
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
100
0 24 48 72 96 120 144 168 192 216 240 264 288 312 336 360 384 408 432 456 480 504 528 552 576 600 624 648 672 696 720 744
Co
nc
en
trati
on
Hour
CMAX(ppb)
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
100
0 24 48 72 96 120 144 168 192 216 240 264 288 312 336 360 384 408 432 456 480 504 528 552 576 600 624 648 672 696 720 744
Co
nc
en
trati
on
Hour
CMAX(ppb)
159
Emisiile de poluanți înregistrează fluctuații anuale influențate atât de sursele de
emisie cât și de condițiile meteorologice.
Nivelurile așteptate ale concentrațiilor anuale ale noxelor în atmosferă, județul
Bihor se prezintă pentru anul de prognoză 2021-Scenariu 2, astfel:
Pulberi în suspensie PM10 – cu valori ce se vor situa sub valoarea de 20
µg/m3, cu trecerea în regim C de evaluare;
Pulberi în suspensie PM 2,5 – cu valori ce se vor situa sub valoarea de 20
µg/m3, cu trecerea în regim C de evaluare;
Benzen, cu valori sub 2 µg/m3, cu menținerea în același regim C de
evaluare;
Dioxid de sulf cu valori ce se vor situa sub 8 µg/m3, cu menținerea în același
regim C de evaluare;
Monoxid de carbon cu valori de mai mici de 7 mg/m3, cu menținerea în
același regim B de evaluare;
Dioxid de azot cu valori de 4--20 µg/m3; Oxizi de azot cu valori sub 20
µg/m3, cu menținerea în același regim B de evaluare;
Metale grele cu valori foarte reduse, mult sub limitele maxime admise, fără
risc de depășire a valorilor limită.
Analiza celor celor două scenarii scoate în evidență două aspecte:
pe de-o parte in oricare dintre celor două scenario de evoluție/dezvoltare a
județului Bihor se indicatorii de calitate ai aerului se mențin în valori limită
ce nu conduc la degradarea nivelului de evaluare în raport cu valorile limită
admise,
pe de altă parte ne demonstrează că o dezvoltare controlată a economiei
locale, în parametrii descriși la Scenariul 2 conduce la o îmbunătățire a
valorilor parametrilor de calitate evaluați, cu trecerea într-un regim de
evaluare superior, cu excepția oxizilor de azot care se mențin în același
regim de evaluare.
160
D). Măsurile sau proiectele adoptate în vederea menţinerii calităţii
aerului
În scopul diminuarii valorilor indicatorilor de calitate ai aerului au fost identificate
măsuri monitorizabile prin indicatori specifici. Aceste măsuri desi nu sunt cuantificabile
din punct de vedere al efectelor asupra parametrilor de calitate ai aerului, cu siguranță
contribuie la îmbunătățirea calității vieții grupurilor țintă identificate. Măsurile identificate,
denumirea acestora, descrierea lor, indicatorii cuantificabili precum și grupul țintă pentru
fiecare dintre ele sunt prezentate în tabelul numărul D.1.1.
Tabel nr.D.1.1
Nr.crt. Măsuri Indicator de
cuantificare
măsură
Grup țintă
Domeniul măsurii Descrierea măsurii
1 Conștientizarea
populației cu
privire la
implicațiile calității
aerului asupra
stării de sănătate
și a obligațiilor
asumate prin
Tratatele cadru
încheiate de către
Guvernul
Romaniei
Identificarea și realizarea
de proiecte prin care
publicul de la varstă
școlară și până la
varstnici să fie informată
cu privire la necesitatea
menținerii calității aerului,
la problemele generate
de poluarea aerului, de
țintele asumate de către
Romania prin Acordurile
de parteneriat precum și
de necesitatea atingerii și
respectării acestor ținte
1.Număr de
programe
realizate
2.Numărul de
cetățeni cuprinși
în fiecare
program
Populația de
la varstă
școlară și
până la
varstnici
2 Elaborarea unei Strategii
de comunicare a
Consiliului Județean
Număr ediții
Strategii de
Instituțiile
partenere
161
Bihor care să conțină în
mod distinct un capitol
referitor la comunicare în
problematica mediului
înconjurător
comunicare
realizate
3 Realizarea unui ghid de
bune practici în domeniul
protecție mediului
Număr ediții din
Ghid de bune
practice
realizate în
domeniul
Protecției
Mediului
Populația
județului,
Instituțiile
publice
partenere,
agenții
economici
4 Realizarea de
parteneriate cu instituții
specializate, Universități,
ONG-uri, experți în
vederea promovării unui
mediu cat mai curat și a
identificării de măsuri
care să conducă la
îmbunătățirea calității
aerului
1.Număr
parteneriate
realizate
2.Număr
documente în
parteneriat
realizate
3.Număr măsuri
propuse în
cadrul
documentelor
realizate
Populația
județului,
Instituțiile
publice
partenere,
agenții
economici
5 Realizarea anuală a unor
studii privind calitatea
aerului care să poată
evidenția eventualele
probleme identificate la
nivelul județului sau care
să conducă la propuneri
1.Număr studii
realizate
2.Număr
probleme
identificate
3.Număr
modificări
Populația
județului,
Instituțiile
publice
partenere,
agenții
economici
162
de modificări legislative în
domeniu
legislative
propuse
6 Stimularea populației în
participarea la asigurarea
salubrității localităților
Număr proiecte
de
conștientizare
realizate
Populația
de la varstă
școlară și
până la
varstnici
7 Menținerea și
optimizarea
calității aerului
datorită emisiilor
din surse mobile
Realizarea unui control a
parcului auto la nivelul
instituțiilor publice
inclusiv a autoturismelor
eliminate prin elaborarea
unor statistici anuale la
nivelul consiliului
județean
1.Numărul de
unități de trafic
eliminate
2.Număr unități
de trafic
înlocuite
Instituții
publice
8 Stimularea instituțiilor
partenere și a firmelor
deținătoare de licență de
transport la nivelul
județului în modernizarea
parcului auto
1.Numărul de
unități de trafic
eliminate
2.Număr unități
de trafic
înlocuite
Operatori
economic
ice dețin
licență de
transport
marfă și
persoane
9 Promovarea utilizării
transportului public prin
acordarea de facilități
unităților economice ce
asigură transportul
centralizat al angajaților
1.Numărul de
unități
economice ce
asigură
transport
centralizat
2.Numărul de
angajați ce
Unități
economice,
Persoane
încadrate
în campul
muncii
163
beneficiază de
transport
centralizat
10 Stimularea operatorilor
cu licențe de transport în
a menține la standarde
acceptabile pentru
populație a cuantumului
abonamentului de
transport
Numărul de
abonamente
realizate
11 Identificarea zonelor cu
timp de rulare ridicat pe
carosabil și a măsurilor
ce trebuie aplicate pentru
remediere
1.Număr zone
identificate
2.Număr
problem
identificate
3.Număr măsuri
propuse
4.Număr măsuri
implementate
Populația
județului
12 Realizarea de benzi
ocolitoare în zonele cu
aglomerări (orașe,
comune, sate)
Număr benzi/
bretele
ocolitoare
realizate
Populația
județului
13 Încurajarea personalului
instituțiilor publice în
utilizarea transportului cu
bicicleta
Număr de
angajați ce
folosesc
bicicleta in
transportul în/de
la servici
Personal
incadrat în
instituțiile
publice
164
14 Limitarea accesului rutier
în centrul aglomerărilor
urbane
Număr panouri
de interzis
montate/
localitate
Populația
din zonele
urbane
15 Promovarea și
monitorizarea realizării
de noi artere de
circulației, care să permit
decongetionarea artelor
existente sau să asigure
condiții de rulare constant
și fluente în special
Autostrada Transilvania
și drumul expres
Timișoara-Baia Mare
Număr km de
drum realizați
Populația
județului
16 Stimularea transportului
feroviar și aerian
1.Număr
aeronave ce
decolează/
aterizează pe
Aeroportul
Oradea
2.Număr trenuri
de marfă și
călători ce
circulă zilnic/km
parcurși de
fiecare tren
Populația
județului
17 Modernizarea
infrastructurii sistemului
feroviar existent la nivelul
1.Număr de km
de cale ferată
modernizată
Populația
județului
165
județului și electrificarea
căilor de rulare
2.Număr km de
cale ferată
electrificată
18 Menținerea și
optimizarea
calității aerului
datorită emisiilor
din surse de
suprafață și
staționare
Stimularea realizării de
stații internodale
1.Număr stații
internodale
realizate
2.Traficul
realizat la nivelul
fiecărei stații
Populația
județului
19 Monitorizarea și
stimularea implementării
măsurilor necesare
intrării Romaniei în
Spațiul Schengen
Intrarea sau
neintrarea în
Spațiul
Schengen
Populația
județului în
special cea
din zonele
de trecere
a frontierei
20 Promovarea proiectelor
ce prevăd asigurarea
agentului termic din surse
regenerabile de energie
sau prin utilizarea gazului
natural; Promovarea
utilizării de centrale
termice performante
1.Număr
utilizatori surse
neconvenționale
de energie
2.Număr
centrale termice
performante
realizate
Populația
județului
21 Stimularea realizării de
clădiri performante din
punct de vedere
energetic prin anvelopări
și/sau implementarea
surselor de energie
neconvențională
1.Număr clădiri
anvelopate
2.Număr clădiri
ce utlizează
energie din
surse
neconvenționale
Populația
județului
166
22 Stimularea creștereii
infrastructurii necesare
transportului gazelor
naturale și realizarea de
sisteme centralizate de
încălzire
1.Număr de km
de rețea realizați
2.Număr de
sisteme
centralizate
realizate
3.Număr de
utilizatori ai
fiecărei rețele
centralizate de
energie
Populația
județului
23 Elaborarea unui ghid
privind managementului
activității pe șantierele de
construcții în scopul
asigurării calității aerului
precum și impunerea
operatorilor economici de
respectare a acestuia
1.Număr ediții
Ghid de
management
activități pe
șantierele de
construcții
2.Număr agenți
economici ce au
implementat
măsurile din
Ghid
Operatorii
economici
24 Monitorizarea
suprafețelor de teren
ocupate de organizările
de șantier precum și
impunerea obligativității
utilizării de utilaje
performante
1.Număr
hectare de teren
ocupate cu
șantiere de
construcții
2.Număr utilaje
performante
utilizate/număr
utilaje utilizate
Populația
județului
167
25 Creșterea/
menținerea
calității aerului
Identificarea zonelor ce
necesită adoptarea de
măsuri de creștere a
calității aerului datorită
prezenței unor receptori
sensibili
1.Număr zone
identificate
2.Număr măsuri
identificate
3.Număr măsuri
implementate
Receptorii
sensibili
26 Realizarea unei hărți cu
distribuția zonelor verzi la
nivelul județului;
Promovarea de măsuri
de creștere și distribuție
și interconectare a
zonelor verzi
1.Număr editii
harti realizate
2.Suprafața în
ha a spațiilor
verzi
3.Suprafața în
mp pe cap de
locuitor de spații
verzi
Populația
județului
27 Redarea în circuitul
agricol sau silvic a
terenurilor degradate și
neproductive;
Suprafața
inclusă în
circuitul forestier
(ha)
Suprafață
inclusă în
circuitul agricol
(ha)
Populația
județului
28 Creșterea suprafeței
fondului forestier precum
și a suprafeței terenurilor
ocupate cu pășuni
Suprafața de
teren ocupată cu
fond forestier
Populația
județului
29 Realizarea și
implementarea unui Ghid
de monitorizare a
măsurilor stipulate în
Ghid de
monitorizare a
măsurilor
stipulate în
Populația
județului
168
cadrul Planului de
menținere a calității
aerului
cadrul Planului
de menținere a
calității aerului
Cuantificabile din punct de vedere al valorilor parametrilor de calitate ai aerului pe
care-I imbunătățesc sunt masurile cuprinse în tabelul numărul D.1.2
Tabel nr.D.1.2
Nr.crt. Măsură propusă
cuantificabilă din punct de
vedere al efectelor
Cuantificare Cost implementare
1 Intrarea Romanie in spațiul
Schegen
Conduce la
diminuarea cu:
0,007% a valorii
PM10, cu 0,29 % a
valorii PM2,5, cu 1
% a valorii
concentrației de
benzene emis și cu
21,4 % a valorii
NO2, NOx din
valoarea emisiilor
generate din surse
de suprafață
2 Scade cu 10% numărul de
locuințe/instituții incalzite cu
lemn și se atinge cota de 5%
din numărul total de
locuințe/instituții care
utilizează surse
neconvenționale de energie
Conduce la
diminuarea cu:
5 % a valorii
indicatorilor: PM10,
PM2,5, SO2, CO,
cu 0,08% a valorii
benzenului emis din
Circa 23100000 lei
pentru a se racorda
la rețeaua de gaz
10% din unitățile de
locuit din Bihor și
minim
169
surse de suprafață
și cu 95% a oxizilor
de azot emiși din
surse de suprafață
15000000 lei pentru
realizarea unor
sisteme ce
utilizează surse
neconveționale de
energie la circa 5%
din unitățile de
locuit din județul
Bihor
E) Calendarul aplicării planului de menţinere (măsura, responsabil,
termen de realizare, estimare costuri/surse de finanţare, etc).
Pentru măsurile identificate propunem un calendar de implementare cu precizarea
responsabilului cu implementarea fiecărei măsuri și a surselor ponețiale de finanțare.
Toate aceste elemente sunt cuprinse în tabelul numărul E.1
Tabel nr.E.1
Nr.crt. Măsură Termen de
implementare
Responsabil
implementare
Sursă de
finanțare
1 Identificarea și realizarea
de proiecte prin care
publicul de la varstă
școlară și până la varstnici
să fie informată cu privire la
necesitatea menținerii
calității aerului, la
problemele generate de
poluarea aerului, de țintele
asumate de către Romania
prin Acordurile de
2021 Consiliul
județean
Proiecte cu
finanțare
proprie,
europeană sau
de la alte
organisme de
finanțare
170
parteneriat precum și de
necesitatea atingerii și
respectării acestor ținte
2 Elaborarea unei Strategii
de comunicare a
Consiliului Județean Bihor
care să conțină în mod
distinct un capitol referitor
la comunicare în
problematica mediului
înconjurător
2017 Consiliul
județean
Proiecte cu
finanțare
proprie,
3 Realizarea unui ghid de
bune practici în domeniul
protecție mediului
2017 Consiliul
județean
Proiecte cu
finanțare
proprie
4 Realizarea de parteneriate
cu instituții specializate,
Universități,
ONG-uri, experți în
vederea promovării unui
mediu cat mai curat și a
identificării de măsuri care
să conducă la
îmbunătățirea calității
aerului
2021 Consiliul
județean
5 Realizarea anuală a unor
studii privind calitatea
aerului care să poată
evidenția eventualele
probleme identificate la
nivelul județului sau care
să conducă la propuneri de
anual Consiliul
județean
Proiecte cu
finanțare
proprie,
europeană sau
de la alte
organisme de
finanțare
171
modificări legislative în
domeniu
6 Stimularea populației în
participarea la asigurarea
salubrității localităților
permanent Consiliul
județean,
Primării
7 Realizarea unui control a
parcului auto la nivelul
instituțiilor publice inclusiv
a autoturismelor eliminate
prin elaborarea unor
statistici anuale la nivelul
consiliului județean
anual Consiliul
Județean
RAR Bihor
8 Stimularea instituțiilor
partenere și a firmelor
deținătoare de licență de
transport la nivelul județului
în modernizarea parcului
auto
permanent Consiliul
județean
9 Promovarea utilizării
transportului public prin
acordarea de facilități
unităților economice ce
asigură transportul
centralizat al angajaților
anual Consiliul
județean,
Primării
Proiecte cu
finanțare
proprie,
europeană sau
de la alte
organisme de
finanțare
10 Stimularea operatorilor cu
licențe de transport în a
menține la standarde
acceptabile pentru
populație a cuantumului
anual Consiliul
județean,
Primării
Proiecte cu
finanțare
proprie,
europeană sau
de la alte
172
abonamentului de
transport
organisme de
finanțare
11 Identificarea zonelor cu
timp de rulare ridicat pe
carosabil și a măsurilor ce
trebuie aplicate pentru
remediere
permanent Consiliul
județean,
CNADR
Proiecte cu
finanțare
proprie,
europeană sau
de la alte
organisme de
finanțare
12 Realizarea de benzi
ocolitoare în zonele cu
aglomerări (orașe,
comune, sate)
2021 Consiliul
județean,
CNADR,
Primării
Proiecte cu
finanțare
proprie,
europeană sau
de la alte
organisme de
finanțare
13 Încurajarea personalului
instituțiilor publice în
utilizarea transportului cu
bicicleta
permanent Consiliul
județean,
Instituții publice
partenere
Proiecte cu
finanțare
proprie,
europeană sau
de la alte
organisme de
finanțare
14 Limitarea accesului rutier
în centrul aglomerărilor
urbane
2021 Primării Proiecte cu
finanțare
proprie,
europeană sau
de la alte
organisme de
finanțare
173
15 Promovarea și
monitorizarea realizării de
noi artere de circulației,
care să permit
decongetionarea artelor
existente sau să asigure
condiții de rulare constant
și fluente în special
Autostrada Transilvania și
drumul expres Timișoara-
Baia Mare
2021 CNADR,
Consiliul
județean
Proiecte cu
finanțare
proprie,
europeană sau
de la alte
organisme de
finanțare
16 Stimularea transportului
feroviar și aerian
permanent Consiliul
județean,
SNCFR,
Aeroport
Oradea
Proiecte cu
finanțare
proprie,
europeană sau
de la alte
organisme de
finanțare
17 Modernizarea
infrastructurii sistemului
feroviar existent la nivelul
județului și electrificarea
căilor de rulare
permanent SNCFR,
Consiliul
județean
Proiecte cu
finanțare
proprie,
europeană sau
de la alte
organisme de
finanțare
18 Stimularea realizării de
stații internodale
2021 Consiliul
județean,
Primării
Proiecte cu
finanțare
proprie,
europeană sau
de la alte
174
organisme de
finanțare
19 Monitorizarea și stimularea
implementării măsurilor
necesare intrării Romaniei
în Spațiul Schengen
2018 Guvernul
Romaniei,
Consiliul
județean
20 Promovarea proiectelor ce
prevăd asigurarea
agentului termic din surse
regenerabile de energie
sau prin utilizarea gazului
natural; Promovarea
utilizării de centrale termice
performante
2021 Consiliul
județean,
Primării
Proiecte cu
finanțare
proprie,
europeană sau
de la alte
organisme de
finanțare
21 Stimularea realizării de
clădiri performante din
punct de vedere energetic
prin anvelopări și/sau
implementarea surselor de
energie neconvențională
2021 Consiliul
județean,
Primării
Proiecte cu
finanțare
proprie,
europeană sau
de la alte
organisme de
finanțare
22 Stimularea creștereii
infrastructurii necesare
transportului gazelor
naturale și realizarea de
sisteme centralizate de
încălzire
permanent Consiliul
județean,
Ministerul
economiei
Proiecte cu
finanțare
proprie,
europeană sau
de la alte
organisme de
finanțare
175
23 Elaborarea unui ghid
privind managementului
activității pe șantierele de
construcții în scopul
asigurării calității aerului
precum și impunerea
operatorilor economici de
respectare a acestuia
2018 Consiliul
județean
Proiecte cu
finanțare
proprie
24 Monitorizarea suprafețelor
de teren ocupate de
organizările de șantier
precum și impunerea
obligativității utilizării de
utilaje performante
anual Consiliul
județean
25 Identificarea zonelor ce
necesită adoptarea de
măsuri de creștere a
calității aerului datorită
prezenței unor receptori
sensibili
permanent Consiliul
județean,
APM Bihor
Proiecte cu
finanțare
proprie,
europeană sau
de la alte
organisme de
finanțare
26 Realizarea unei hărți cu
distribuția zonelor verzi la
nivelul județului;
Promovarea de măsuri de
creștere și distribuție și
interconectare a zonelor
verzi
2019 Consiliul
județean,
Primării
Proiecte cu
finanțare
proprie,
europeană sau
de la alte
organisme de
finanțare
27 Redarea în circuitul agricol
sau silvic a terenurilor
degradate și neproductive;
permanent Consiliul
județean,
Proiecte cu
finanțare
proprie,
176
Direcția
agricolă Bihor,
Direcția Silvică
Bihor
europeană sau
de la alte
organisme de
finanțare
28 Creșterea suprafeței
fondului forestier precum și
a suprafeței terenurilor
ocupate cu pășuni
permanent Consiliul
județean,
Direcția
agricolă Bihor,
Direcția Silvică
Bihor
Proiecte cu
finanțare
proprie,
europeană sau
de la alte
organisme de
finanțare
29 Realizarea și
implementarea unui Ghid
de monitorizare a măsurilor
stipulate în cadrul Planului
de menținere a calității
aerului
2017 Consiliul
Județean
Proiecte cu
finanțare
proprie
177
Bibliografie
1. Badea L. (1983) - Geografia Romaniei, Ed. Academiei RSR, Bucuresti
2. Berindei I.O. (1977) – Campia Crișurilor, Crișul Repede Țara Beiului vol. Cercetări
în Geografia Romaniei, Ed. Științifică și Enciclopedică
3. Criveanu H., Taralungă Georgeta (2004) - Elemente de fizica si meteorologie
aplicate la biosisteme, Ed. Digital
4. Drăghici I. (1988) - Dinamica atmosferei, Ed. Academiei
5. Dumitrescu Anca (2000) - Comunicarea riscului pentru sănătate generat de mediu,
Ed. Institutului de Sănătate Publică Bucureşti
6. Holton J.R., (1996) - Introducere în meteorologia dinamică, Ed. Tehnică
7. Mihăilescu V. (1966) – Dealurile și campiile României, Ed. Știițifică și
Enciclopedică
8. Podea Gr. (1997) – Campia de Vest a Romaniei, Ed. Fundației Romania de Maine
9. Sabina Stefan, (2004) - Fizica atmosferei, Editura Univ. din Bucuresti
10. Monografia județului Bihor
11. Strategia Națională de Dezvoltare Durabilă a României
12. Strategia Națională pentru Schimbări Climatice a României
13. Strategia Națională privind Gestionarea Deșeurilor
14. Strategia Națională privind Conservarea Biodiversității
15. Strategia Națională Energetică
16. Planul de Dezvoltare al Regiunii Nord –Vest 2014-2020
17. Strategia de Dezvoltarea a Județului Bihor 2015-2020
18. Strategia de dezvoltare 2015-2020 a municipiului Oradea
19. Strategiile de dezvoltare a celorlate municipii a comunelor din zona metropolitan
și a celorlate commune
20. Masterplanul pe sectorul transporturi
21. Planul de mobilitate la nivelul municipiului Oradea
22. Directiva 2008/50/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind calitatea
aerului înconjurător și un aer mai curat pentru Europa
178
23. Legea 104 din 15 iunie 2011 privind calitatea aerului înconjurător
24. Hotărârea nr. 257 din 2015 privind Metodologia de elaborare a planurilor de
calitate a aerului, a planurilor de acțiune pe termen scurt și a planurilor de
menținere a calității aerului
25. Ordinul nr. 36/2016 pentru aprobarea listelor cu unităţile administrativ-teritoriale
întocmite în urma încadrării în regimurile de evaluare a ariilor din zonele şi
aglomerările prevăzute în anexa nr. 2 la Legea nr. 104/2011 privind calitatea
aerului înconjurător
26. http://www.prefecturabihor.ro/pdf/stareecbh2015.pdf
27. http://www.dsoradea.ro/
28. http://directiaagricolabihor.ro
29. http://statistici.insse.ro
30. http://rp5.ru/Arhiva_meteo
31. http://data.gov.ro/dataset/
32. http://www.eea.europa.eu/publications/emep-eea-guidebook-2013
33. www.calitateaer.ro