Post on 05-Jul-2018
transcript
8/16/2019 Istoria Zborurilor Spatiale Incepe Cu Sputnik1 La 4 Octombrie 1957
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-zborurilor-spatiale-incepe-cu-sputnik1-la-4-octombrie-1957 1/8
Istoria zborurilor spatiale incepe cu Sputnik1 la 4 octombrie 1957. In acelasi an, a urmat Sputnik 2, cand
a fost trimisa in spatiu catelusa ruseasca „Laika, de!enind prima fiinta de pe "amant care a a#uns
!reodata in spatiu. $u a mai fost planificata intoarcerea Sputnik 2 pe "amant. Sputnik 2 a intampinat
niste defectiuni la scuturile termice. %usii au reparat problemele, iar patru ani mai tarziu au trimis primul
om in spatiu.
Primul om in spatiu12 aprilie 19&1 '(ostok 1), Iuri *a+arin de!ine primul om care a zburat in spatiu, o orbita de "amant
completa. borul a durat 1- de minute. /upa nici o luna, la 5 mai 19&1 0lan Separd de!ine primul
american care a zburat in spatiu, suborbita, la o altitudine de 11& mile.
(ir+il „*us *rissom a de!enit al doilea american care a facut un zbor suborbital, la o altitudine de 11-
mile.
*erman ito! in &37 au+ust a realizat primul zbor care a durat o zi, cu (ostok2, 17 orbite de "amant
complete.
In 2 februarie 19&2 on *leen, ercur630tlas & 'riendsip 7), de!ine primul american care a realizat
un zbor orbital, 8 orbite de "amant complete.
In zilele 11 15 au+ust 19&2, rusii lanseaza pentru prima data doua racete spatiale pe orbita simultan.
ot in anul 19&2, americanii lanseaza raceta ercur630tlas - 'Si+ma 7), la bordul careia se afla :all6
Scirra.
In anul 19&8 se realizeaza prima transmisie in direct cu un astronaut american si anume, *ordon ;ooper,
cosmonaut in misiunea ercur630tlas 9 'ait 7). (aler6 <6ko!sk6 doboara recordul de cel mai lun+ zbor
cu o sin+ura persoana, 14 19 iunie 19&8, in timp ce (alentina eresko!a de!ine prima femeie in spatiu
'1& 19 iunie 19&8 (ostok &) si cea mai tanara, a!and doar 2& de ani.
In 19 iulie 19&8 osep 0. :alker a atins altitudinea de 1& km, iar o luna mai tarziu a a#uns la 1- km.
:alker a de!enit prima persoana care a zburat in spatiu de doua ori.
In 12 octombrie 19&4 se efectueaza primul zbor spatial cu multiple persoane. ;u ocazia acestui zbor s3au
realizat cercetari biomedicale. La bordul na!ei (oskod 1 s3a aflat (ladimir =omaro!, =onstantin
eoktisto! si <oris >e+oro!.
In 28 martie 19&5 s3au efectuat multe alte zboruri spatiale, americanii (ir+il *rissom si on :. >oun+ de
la bordul *emini 5, au realizat primele mane!re orbitale.
*ordon ;ooper si ;arles ;onrad doboara recordul duratei misiunii, a#un+and la o saptamana. 4 luni mai
tarziu, rank <orman si ames Lo!ell '*emini 7) efectueaza prima „intalnire in spatiu cu *emini &0.
In 1& martie 19&&, s3a lansat *emini -, la bordul ei aflandu3se $eil 0rmstron+ si /a!id Scott. In 12 15
septembrie 19&&, "ete ;onrad si %icard *ordon au a#uns la o altitudine record, 1874 km.
0nul 19&7 aduce primul dezastru care se inceie cu !ictime umane. (ladimir =omaro! a fost la bordul
racetei So6uz 1, ce a fost lansata la data de 28 aprilie 19&7. ? zi mai tarziu, So6uz 1 s3a prabusit la
aterizare.
Apollo 8 – cursa catre Luna
8/16/2019 Istoria Zborurilor Spatiale Incepe Cu Sputnik1 La 4 Octombrie 1957
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-zborurilor-spatiale-incepe-cu-sputnik1-la-4-octombrie-1957 2/8
@n an mai tarziu, americanii sunt cei ce a#un+ primii pe orbita Lunii, in cadrul misiunii spatiale 0pollo -.
La bordul ei s3a aflat rank <orman, im Lo!ell si :illiam 0. 0nders.
0pollo - a fost prima misiune spatiala umana care a atins o !iteza suficienta pentru a permite iesirea din
campul +ra!itational al "amantului, prima care a intrat in campul +ra!itational al unui alt corp ceresc,
prima care a iesit din campul +ra!itational al altui corp ceresc si prima care s3a intors pe "amant de la un
alt corp ceresc. Acipa#ul de trei oameni era format din comandantul misiunii, rank <orman, pilotul
modulului de comanda ames Lo!ell, si pilotul modulului lunar :illiam 0nders. 0cestia au de!enit primii
oameni care au !azut cu ocii lor fata ascunsa a lumii, si primii care au !azut planeta "amant de pe
orbita unui alt corp ceresc.
Primul transfer de echipaje%usii realizeaza in ianuarie 19&9 primul transfer de ecipa#e intre doua !eicule spatiale, So6uz 4 si
So6uz 5.
In martie 19&9 americanii testeaza odulul Lunar pe orbita "amantului, iar in mai 19&9 se testeaza pe
orbita Lunii.
/upa lansarea de la 8 martie 19&9, ecipa#ul a petrecut zece zile pe o orbita #oasa in #urul "amantului.
;ei trei au efectuat primul zbor uman al modulului lunar, prima conectare si eBtra+ere a unui modul lunar,
o iesire in spatiu in doi, si prima conectare a doua na!e spatiale cu ecipa# uman. isiunea a demonstrat
ca modulul lunar este pre+atit pentru zborul spatial uman. 0lte teste, efectuate in cadrul misiunii 0pollo
1, a!eau sa pre+ateasca modulul lunar pentru scopul sau suprem, aselenizarea.
Primii oameni pe Luna
In data de 1& iulie 19&9, $eil 0rmstron+, icael ;ollins si <uzz 0ldrin in cardul misiunii 0pollo 11 'in
ima+ine lansare 0pollo 11). 0 fost cel de3al cincilea zbor cu ecipa# uman din pro+ramul 0pollo si cea
de3a treia calatorie spre Luna.
isiunea a fost lansata la 1& iulie 19&9 a!and la bord pe astronautiiC comandantul $eil 0rmstron+ 0lden,
pilotul modulului de comanda icael ;ollins si pilotul modulului lunar Au+ene AdDin „<uzz 0ldrin.
"atru zile mai tarziu, pe 2 iulie, 0rmstron+ si 0ldrin au de!enit primii oameni care au pasit pe Luna.
8/16/2019 Istoria Zborurilor Spatiale Incepe Cu Sputnik1 La 4 Octombrie 1957
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-zborurilor-spatiale-incepe-cu-sputnik1-la-4-octombrie-1957 3/8
In octombrie 19&9, rusii lanseaza pentru prima data trei zboruri spatiale, iar americanii, in noiembrie
19&9, "ete ;onrad, /ick *ordon si 0lan <ean, aterizeaza din nou pe suprafata Lunara '0pollo 12), unde
efectueaza doua iesiri pe suprafata Lunii.
In anul 197, im Lo!ell, ack SDi+ert si red Eaise, sunt ne!oiti sa anuleze aterizarea pe Luna datorita
unor eBplozii la rezer!orul de oBi+en.
In 9 februarie 1971, se reuseste in cele din urma a treia
aterizare pe Luna '0pollo 14). La bordul na!etei spatiale s3au aflat 0lan Separd, Stuart %oosa si Ad+ar
itcell. Separd si itcell au efectuat doua iesiri pe suprafata Lunii.
;atre finalul misiunii So6uz 11, *eor+i /obro!olski, (iktor "atsa6e! si (ladisla! (olko! au decedat din
cauza deermetizarii la reintrarea in atmosfera terestra, cauzata de o fisura in peretii na!etei.
0nul 1971, a patra aselenizare. /a!id Scott, 0lfred :orden si ames IrDin '0pollo 15) aselenizeaza. In
aceasta misiune a fost transportat pe Luna si primul !eicul lunar. Scott si IrDin au efectuat trei iesiri pe
Luna.
Apollo 17. A sasea aselenizare cu echipaj umanIn anul 1972, americanii mai efectueaza doua aselenizariC 0pollo 1& si 0pollo 17. "rima misiune
desfasurandu3se intre 1& aprilie si 27 aprilie, iar cea de3a doua intre 7 si 19 decembrie. 0pollo 17 a fost si
ultima aselenizare. ;ernan si Scmitt au efectuat trei iesiri pe Luna.
Sk6lab a fost prima statie spatiala americana, construita de $0S0 si lansata pe 14 mai 1978 de la ;entrul
Spatial =enned6. 0 re!enit pe erra pe 11 iulie 1979, aproape de "ert, 0ustralia. 0 parcurs o distanta de
aproBimati! 1.4.. km.
In septembrie 1978 rusii testeaza noul desi+n al racetei So6us 12, imbunatatit dupa dezastrul produs de
So6us 11.
In acelasi an, americanii *erald ;arr, :illiam "o+ue si AdDard *ibson petrec 8 luni in spatiu, efectuand
eBperimente stiintifice la bordul Sk6lab 4.
In anul 1975, rusii *eor+i *recko si 0leksei *ubare! 'So6uz 17) efectueaza obser!atii astronomice. 8
luni mai tarziu, (asili Lazare! si ?le+ akaro! nu reusesc sa mai a#un+a pe orbita datorita unor
defectiuni.
24 mai 1& iulie 1975, "6otr =limuk si (itali Se!ast6ano! analizeaza efectul unei misiuni lun+i in spatiu
asupra corpului omenesc.
In iulie 1975 se realizeaza prima unire a doua „na!e spatiale intre @S0 si @%SS. ;osmonautii celor doua
facand scimb intre ei de stea+uri si cadouri '0pollo 1- si So6uz 19).
8/16/2019 Istoria Zborurilor Spatiale Incepe Cu Sputnik1 La 4 Octombrie 1957
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-zborurilor-spatiale-incepe-cu-sputnik1-la-4-octombrie-1957 4/8
In anul 197& rusii realizeaza foto+rafii ale errei, !azuta din spatiu.
In 2 martie 197-, (ladimir %emek ';eia) de!ine primul astronaut care nu este american sau rus 'So6uz
2-), iar Si+mund an, de!ine in 2& au+ust 197& primul +erman in spatiu.
@n an mai tarziu, *eor+i I!ano! de!ine primul bul+ar in spatiu, la bordul racetei rusesti So6uz 88.
In anii ce au urmat, s3au realizat diferite eBperimente stiintifice, atat de americani cat si de rusi.
/umitru "runariu, la data de 14 mai 19-1, de!ine primul roman in spatiu 'So6uz 4), realizand obser!atii
despre campul ma+netic. 0 fost de asemenea si ultimul zbor al racetelor So6uz.
Prima naveta spatiala12 noiembrie 19-1, ;olumbia, este prima raceta spatiala 'si reutilizabila). Se realizeaza di!erse teste si
eBperimente.
12 mai 19-2, prima misiune Sal6ut 7. S3a transportat un satelit de comunicatii prin radio.
Incepand cu Sal6ut & si 7, a aparut o scimbareF ele erau construite in asa fel incat un al doilea ecipa#
putea sosi la bord, cu o noua na!a spatiala 'din moti!e tenice, o capsula So6uz nu poate sta mai mult
de cate!a luni pe orbita in si+uranta). 0stfel, un ecipa# putea opera statie in continuare. /e asemenea,
!eiculele de apro!izionare "ro+ress puteau aduce pro!izii noi pe statie, permitand misiuni de lun+a
durata.
La data de 12 iunie 19-2, ean3Loup ;retien de!ine primul francez in spatiu 'So6uz 3&, Sal6ut 7).
19 au+ust 19-2, Sal6ut 7, S!etlana >. Sa!itska6a de!ine a doua femeie in spatiu.
11 noiembrie 19-2, SS35, ;olumbia. Se lanseaza satelitii de comunicatii 0$I= ;38 si S<S3;.
$a!eta Spatiala ;allen+er a lansat in anul 19-8 inca 2 satelini de comunicatii. In anul urmator, a
transportat satelitul I$S031< pentru India. In cadrul aceleiasi misiuni s3au realizat si eBperimente asupra
soarecilor.
2& septembrie 19-8, (ladimir ito! si *ennad6 Strekalo! sunt la bordul So6uz 3131, insa nu reusesc sa
decoleze din pricina unui incendiu. 0u reusit in cele din urma sa se catapulteze.
29 noiembrie 19-8, prima misiune a Spacelab.
Challenger. Primul omcare a zburat in spatiu fara sa e legatIn 19-4, este utilizat primul satelit uman.
0flandu3se pe orbita la 17 de mile deasupra "amantului, ;apitanul de arina <ruce c;andless de!ine
primul om care a zburat in spatiu, fara sa fie le+at, atunci cand a iesit din na!eta spatiala americana
8/16/2019 Istoria Zborurilor Spatiale Incepe Cu Sputnik1 La 4 Octombrie 1957
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-zborurilor-spatiale-incepe-cu-sputnik1-la-4-octombrie-1957 5/8
;allen+er si s3a miscat liber prin spatiu, utilizand un +reoi ecipament de zbor in spatiu, de culoare alba,
creatie proprie. c;andless a orbitat in #urul "amantului tan+ential cu na!eta, la !iteze mai mari de
175 de mile pe ore si a zburat pana la o distanta de pana la 82 de picioare de ;allen+er. /upa o ora
si #umatate de testari si de zbor cu „rucsacul motorizat si dupa ce a admirat "amantul, c;andless a
re!enit in si+uranta in na!eta.
@lterior, in aceeasi zi, Locotenent3colonelul %obert SteDart a incercat si el ecipamentul destinat zborului
in spatiu, considerat a fi un pas important in directia !iitoarelor operatiuni de reparare si !erificare a
satelitilor de pe orbita si a asamblarii si mentinerii marilor statii spatiale. 0ceasta a fost a patra misiune
pe orbita a na!etei spatiale ;allen+er.
$a!eta Spatiala ;allen+er, construita pentru zborul pe orbita ?(399, a fost a doua na!eta spatiala
construita de $0S0, prima fiind ;olumbia. "rima misiune a inceput pe 4 aprilie 19-8. $a!eta a reusit sa
efectueze 9 misiuni complete, cea de3a zecea lansare fiind si ultima lansare pe care a efectuat3o na!eta
;allen+er.
In anul 19-4, na!eta /isco!er6 transporta doi sateliti de comunicatii si aduce inapoi alti doi satelitinefunctionali.
12 aprilie 19-5, ake *arn de!ine primul senator in spatiu '/isco!er6). 29 aprilie 19-5 ;allen+er, a
doua misiune Spacelab. Se efectueaza eBperimente la micro+ra!itatie, se obser!a comportamentul
maimutelor in spatiu.
In data de 17 iunie 19-5 na!eta /isco!er6 transporta
trei sateliti de comunicatii si se efectueaza di!erse eBperimente stiintifice. In anii -5 -& se mai
transporta alti - sateliti.
"e data de 2- ianuarie 19-&, ;allen+er a eBplodat la doar 78 de secunde de la lansare, din eBplozie
rezultand si decesul celor sapte membri ai ecipa#ului 'in stan+a in ima+ine). /in cauza acestui accident,
timp de doi ani si #umatate nici o na!eta americana nu a mai realizat !reo misiune spatiala, pana la
lansarea lui /isco!er6 in anul 19--, in cadrul misiunii SS32&. ;allen+er a fost inlocuita de Andea!our,
lansata pentru prima data in 1992.
La bordul ei s3au aflat rancis Scobee, icael Smit, udit %esnik, Allison ?nizuka, %onald c$air,
*re+or6 ar!is si ;rista c0uliffe.
8/16/2019 Istoria Zborurilor Spatiale Incepe Cu Sputnik1 La 4 Octombrie 1957
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-zborurilor-spatiale-incepe-cu-sputnik1-la-4-octombrie-1957 6/8
!tatia orbitala "ir
Statia orbitala ir a fost lansata pe orbita la 19 februarie 19-&. Aste o na!eta spatiala ruseasca si a fost
construita pe orbita, le+and di!erse module, fiecare lansat separat incepand cu 19 februarie 19-& si pana
in 199&. 0 fost construita pe aceleasi baze ca si statiile Saliut, lansate inainte de @niunea So!ietica. Statia
orbitala ir a insemnat un mare si folositor laborator stiintific in spatiu. ;elelalte na!ete spatiale care o
!izitau, au furnizat pro!izii necesare !ietii si aparatura tenica, statia de!enind cel mai mare !as spatial
din istorie.
;u cele 1 de tone, la interior semana cu un labirint foarte in+ust, in!adat de tuburi, cabluri si
instrumente stiintifice, dar si obiecte necesare !ietii cotidiene, precum foto+rafii, desen si instrumente
muzicale. ;ea mai mare parte a timpului a fost ocupata de un ecipa# format din trei persoane, dar a
+azduit in anumite momente, si nu mai mult de o luna, ciar ecipa#e mai mari, de & persoane.
ABceptand perioade foarte mici, statia a fost locuita continuu, pana in au+ust 1999.
Lansarea telescopului #ubble
In aprilie 199 /isco!er6, SS381 a lansat elescopul Spatial Eubble 'ES). 2 iunie 199- SS391
@ltima misiune de cuplare na!eta G Statia Spatiala ir.
Statia spatiala ir a fost distrusa controlat la 28 martie 21.
;ei 15 ani de calatorie a statiei au luat sfarsit in 21, cand a reintrat in atmosfera terestra in apropiere
de $adi 'Insulele i#i) si a cazut in ?ceanul "acific de Sud. ranata fiind de paturile atmosferei, ir s3a
topit si a ars in cea mai mare parte, resturile ei materiale 'intre 2 si 25 de tone), cazand in ocean.
8/16/2019 Istoria Zborurilor Spatiale Incepe Cu Sputnik1 La 4 Octombrie 1957
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-zborurilor-spatiale-incepe-cu-sputnik1-la-4-octombrie-1957 7/8
$aveta !patiala Columbia$a!eta Spatiala ;olumbia, misiunea SS317, lansata la 1& ianuarie 28 a disparut de pe ecranele
centrului de control al zborului in momentul intrarii in atmosfera, cu cate!a minute inaintea aterizarii
pre!azute penru ora 9C1&, dupa o misiune de 15 zile, 22 ore si 17 minute. $a!eta a!ea atasat un modul
dublu pentru cercetari si o incarcatura de material stiintific. La bordul na!etei s3au aflat sase astronautiamericani, si in premiera, un israelian. /in acel moment, le+atura radio nu a mai putut fi reluata, iar
camerele care urmareau aterizarea au inre+istrat desprinderea unei bucati de na!eta, reprezendand
momentul in care ultimul rezer!or de combustibil se desprindea de na!eta.
La scurt timp insa, alte trei bucati s3au desprins din na!eta, su+erand dezinte+rarea si aprinderea
resturilor in urma frecarii cu aerul la o !iteza de trei ori mai mare decat cea normala pentru acea etapa a
zborului, dupa cum au apreciat specialistii.
;olumbia era la a 2-3a misiune a sa, iar toti cei sapte membri ai ecipa#ului au murit '=alpana ;aDla si
Ilan %amon, prima femeie de ori+ine indiana, respecti! primul israelian care au zburat !reodata in spatiu,
apoi comandantul %ick Eusband, pilotul :illie c;ool si ceilalti trei membri ai ecipa#ului, icael ".0nderson, Laurel <. ;lark, si /a!id . <roDn).
Senzou 5 a fost prima misiune spatiala cu ecipa# uman lansata de
;ina pe 15 octombrie 28. La bordul na!etei Senzou, astronautul >an+ LiDei a incon#urat "amantul
de 14 ori pe parcursul a 21 de ore. $a!eta a fost lansata la ora 9C de la centrul spatial din iuHuan, o
baza din /esertul *obi, cu o raceta purtatoare arsul Lun+ ;32 'in ima+ine). La ora 9C1 a a#uns pe
orbita la o altitudine de 848 km deasupra "amantului. 0 doua zi la ora &C4 na!eta a reintrat in atmosfera
si parasuta s3a descis fara probleme. 0terizarea a a!ut loc la &C2-, la doar 5 kilometri de locul pre!azut.
8/16/2019 Istoria Zborurilor Spatiale Incepe Cu Sputnik1 La 4 Octombrie 1957
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-zborurilor-spatiale-incepe-cu-sputnik1-la-4-octombrie-1957 8/8
21 iunie 24. SpaceSip?ne 15" a fost primul zbor spatial ci!il. ike el!ill a fost pilotul ce a de!enit
primul astronaut non3+u!ernamental.
Senzou & este a doua sonda a %" ;ineze transportand oameni in spatiu. 0 fost lansata la 12
octombrie 25 de la ;osmodromul iuHuan cu o raceta purtatoare de tip arsul Lun+ ;32. /oi
astronauti au fost trimisi cu Senzou &C ei unlon+ si $ie Eainsen+.
%urismul spatial0stazi, cea mai noua moda in domeniul zborurilor cosmice este turismul spatial. "entru o suma
eBorbitanta, orice om poate sa pri!easca "amantul din cosmos. %usii, a!and ne!oie de fonduri au decis in
anul 199 sa3i permita #aponezului o6oiro 0ki6ama sa petreaca - zile in spatiu contra sumei de 2- de
milioane de dolari. aponezul a realizat cate o emisiune zilnica din spatiu, dar a contribuit si la
desfasurarea unor eBperimente stiintifice.
/ennis ito, este un alt „turist spatial, un om de afaceri american, care a a#uns la Statia Spatiala
Internationala in 2- aprilie 21. 0 fost urmat de milionarul sud3african ark SuttleDort in 22, apoi
de *re+or6 ?lsen, un om de stiinta in anul 25.
Nota: 0rticolul este doar o scurta prezentare a zborurilor spatiale, din anul 1957 si pana in 25. Sunt
mentionate doar cele mai importante zboruri spatiale cu ecipa# uman.
;redit ima+ine Statia ?rbitala irC $ational 0eronautics and Space 0dministration '$0S0)
0rticol scris pe baza informatiilor oferite de enciclopedia online, :ikipedia.
Autor: Marius, www.descopera.org
"atru zile mai tarziu, pe 2 iulie, 0rmstron+ si 0ldrin au de!enit primii oameni care au pasit pe Luna.
In septembrie 1978 rusii testeaza noul desi+n al racetei So6us 12, imbunatatit dupa dezastrul produs de
So6us 11.