îngrădirile capacităţii de folosinţă a persoanei fizice4. l.Categorii de

îngrădiriDin caracterul intangibil al capacităţii de folosinţă a persoanei fizice rezultăcă nu pot exista îngrădiri

ale acestei capacităţi decât în cazurile şi condiţiilestabilite expres de lege.Ingrădirile capacităţii de folosinţă a

persoanei fizice pot fi calificate caincapacităţi de drept civil.Din această calificare rezultă că nu pot

ficonsiderate îngrădiri ale capacităţii de folosinţă acele îngrădiri sauincompatibilităţi care sunt stabilite în alte

ramuri de drept (constituţional,administrativ, al muncii şi protecţiei sociale, comercial etc.).Ingrădirile

capacităţii de folosinţă a persoanei fizice se clasifică în funcţie demai multecriterii:După

 finalitatealor, incapacităţile de drept civil pot fi împărţite în douăcategoriiA. îngrădiri cu caracter de

pedeapsă civilă Intră în această categorie:decăderea din drepturile părinteşti şi pedepsele civile în

materiesuccesorală.a/ Decăderea din drepturile părinteşti este reglementată de art.109

dinCodul familiei, în următoarea formulare: Dacâ sănătatea sau dezvoltarea fizică a copilului

este prejudiciată prin felul de exercitare a drepturilor  părinteşti, prin purtare abuzivă sau prin neglijenţă gravă

în îndeplinireaîndatoririlor de părinte, ori dacă educarea, învăţătura sau pregătirea profesională a

copilului nu se face în spirit de devotament faţă de România,instanţa judecătorească, la cererea

autorităţii tutelare, va pronunţadecăderea părintelui din drepturile părinteşti.Citarea părinţilor şi autorităţii

tutelare este obligatorie".Potrivit art.112 din Codul familiei, ,Jnstanţa judecătorească va

reda părintelui decăzut din drepturile părinteşti exerciţiul acestor drepturi, dacă au încetat împrejurările

care au dus la decădere, astfel încât, prin redareaacestor drepturi, creşterea, educarea, învăţătura,

pregătirea profesională şiinteresele patrimoniale ale copilului nu mai sunt în primejdie".Sub aspectul

naturii juridice, decăderea din drepturile părinteşti este o pedeapsă mixtă de dreptul familiei şi de drept civil. Este

de dreptul familiei, pentru că această măsură priveşte raporturile de familie. Pentru dreptul civilo asemenea

pedeapsă se caracterizează prin lipsirea părintelui decăzut deurmătoarele drepturi:-dreptul de a reprezenta

pe minorul de 14 ani în actele juridice civile;-dreptul de a încuviinţa actele juridice civile ale minorului între 14şi18

ani,-incapacitatea de a fi tutore (art.l 17, lit.b din Codul familiei).De remarcat este faptul că, prin Legea

nr.273/2004 

 privind regimul juridic aladopţiei, s-a reglementatdeclararea judecătorească a

abandonului.Potrivit art.74 din legea menţionată,„în situaţia copiilor declaraţi judecătoreşte

abandonaţi în temeiul prevederilor Legii nr. 47/1993 cu privire la declararea judecătorească a

abandonului de copii, direcţia areobligaţia să reevalueze împrejurările care au stat la baza stabiliriimăsuril

or de protecţie pentru aceşti copii şi să întocmească planul individualizat de protecţie. 

 Dacă planul

individualizat de protecţie are ca finalitate reintegrareacopilului în familie sau în familia extinsă, direcţia solicită

instanţei judecătoreşti redarea exerciţiului drepturilor părinteşti sau, după caz,delegarea acestora

membrilor familiei extinse unde copilul urmează să fie plasat. Instanţa competentă să soluţioneze cererile privind

redarea sau, după caz,delegarea drepturilor părinteşti este tribunalul de la domiciliul copilului. Judec

area cererii se face cu citarea părinţilor sau, după caz, a membrilor  familiei extinse, a direcţiei în a cărei rază

teritorială domiciliază copilul şicu participarea obligatorie a procurorului. Cererea va fi însoţită

deraportul de anchetă socială întocmit de direcţia în a cărei rază teritorială domiciliază copilul.b/ Nedemnitatea

succesoralăeste o altă îngrădire a capacităţii de folosinţă a persoanei fizice, reglementată de

art.655, 703 şi 712 Cod civil.Potrivit art.655 Cod civil,„Sunt nedemni de a succede şi prin

urmareexcluşi de la succesiune:1. Condamnatul pentru că a omorât sau a încercat să omoare pe

defunct.2. Acela care a făcut contra defunctului o acuzaţie capitală, declarată de judecată

calomnioasă.3. Moştenitorul major care, având cunoştinţă de omorul defunctului, nu adenunţat

aceasta justiţiei".Art.703 din Codul civil dispune: ,Erezii care au dat la o parte, sau auascuns

lucruri ale unei succesiuni nu mai au facultatea de a se lepăda dedânsa; cu toată renunţarea lor, ei rămân

erezi şi nu pot lua nici o parte dinlucrurile date la o parte sau ascunse".Art.712 din Codul civil prevede:

 ,Eredele care a ascuns obiecte ale succesiunii sau care cu ştiinţă şi rea-credinţă n-a trecut în inventar

efectedintr-însa, nu se poate folosi de beneficiu de inventar".Aşadar,-art.655 reglementează ceea ce se

numeşte nedemnitate succesorală;---art.703 stabileşte un caz de acceptare forţată a moştenirii

şiînlăturarea de la vreun drept asupra lucrurilor dosite sau ascunse;-art.712 stabileşte decăderea din

beneficiu de inventar. B. îngrădiri cu caracter de pedeapsă penală a) Pedeapsa complementară

a interzicerii unor drepturi Potrivit art.53 pct.2 Cod penal, constituie pedeapsă complementară:interzicerea

exerciţiului unor drepturi de la un an la 10 ani; potrivit art.64 dinCodul penal, această pedeapsă constă în interzicerea

unuia sau a unora dinurmătoarele drepturi:• dreptul de a alege şi de a fi ales în autorităţile

publice sau în fUncţiieligibile publice;• dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de

stat;• dreptul de a ocupa o funcţie, de a exercita o profesiune sau de a desfăşura oactivitate de natura aceleia

de care s-a folosit condamnatul pentru săvârşireainfracţiunii;• drepturile părinteşti;• dreptul de a fi

tutore sau curator.Incapacitatea persoanei fizice în cazurile analizate începe de la data începeriiexecutării pedepsei

respective, se extinde pe toată durata acesteia şi sesfârşeşte în momentul în care expiră executarea acelei pedepse.

b) Pedeapsa penală accesorie a interzicerii unor drepturi Pedeapsa accesorie creează şi ea incapacităţi.

Practic, aceasta constă îninterzicerea tuturor drepturilor (art.64 din Codul penal).Potrivit

art.71 alin. l Cod penal,, pedeapsa accesorie constă în interzicereatuturor drepturilor prevăzute în

art.64 Cod penal.In art.71 alin.2 Cod penal, se prevede:„Condamnarea la o pedeapsă  privat

ivă de libertate atrage de drept interzicerea drepturilor prevăzute înalin. (1) din momentul în care hotărârea

de condamnare a rămas definitivă  şi până la terminarea executării pedepsei, până la graţierea

totală sau arestului de pedeapsă ori până la împlinirea termenului de prescripţie aexecutării

pedepse?'.Se poate trageconcluziacă, în timp ce îngrădirea capacităţii de folosinţăconstând în pedeapsa

penală complementară operează prin efectul legii,îngrădirea constând în pedeapsa accesorie

operează de drept.4.3.îngrădiri cu caracter de protecţieIngrădirile cu caracter de protecţie sunt

incapacităţile pe care legiuitorul le-ainstituit în vederea asigurării protecţiei intereselor anumitor

categorii de persoane ca urmare a unor situaţii speciale în care se găsesc.Incapacităţile speciale se pot înfăţişa fie

ca :-incapacităţi absolute,care operează între subiectul de drept luat înconsiderare şi toate celelalte

subiecte nedeterminate-şiincapacităţi relative,care operează numai între subiectul de

dreptluat în considerare şi un anumit alt subiect determinat.Incapacităţile speciale sunt prevăzute

expres de lege şi operează de drept, prin simpla întrunire a condiţiilor legale. Aceste incapacităţi speciale

sunt prevăzute de Codul civil, de Codul familiei, Legea nr. 18/1991 republicatăetc.a) Incapacităţi reglementate de

Codul civil Sunt asemenea incapacităţi:• incapacitatea minorului sub 16 ani de a dispune de averea sa

printestament - art.806;• incapacitatea minorului de 16 ani de a dispune prin testament, înfavoarea tutorelui, afară

numai dacă tutorele a fost ascendentul său -art.809;• incapacitatea minorului de 16 ani de a dispune prin testament

de mai multde jumătate din bunurile de care ar putea dispune dacă ar fi major - art.807;• minorul ajuns major nu poate

dispune prin donaţie sau testament înfavoarea fostului tutore, dacă socotelile definitive n-au fost prealabil

date şi primite, afară numai dacă tutorele este un ascendent - art.819;• incapacitatea doctorilor în

medicină sau chirurgie şi a farmaciştilor de a primi donaţii şi legate din partea persoanelor pe care le-au tratat

în boala decare au murit -art.810;• incapacitatea ofiţerilor de marină de a primi, prin testament, de

la persoanele aflate pe navă în cursul unei călătorii maritime - art.883;• incapacitatea soţilor de a

vinde unul celuilalt - art.1307;• incapacitatea de a face adjudecări nici direct, nici prin persoane

interpuse,în privinţa tutorilor asupra averii celor aflaţi sub tutelă, mandatarilor pentruaverea ce sunt

împuterniciţi s-o vândă, administratorilor sau stabilimentelor încredinţate lor şi funcţionarilor publici asupra

averilor statului ce se vând prin ei - art.1308;• incapacitatea judecătorilor, procurorilor, de a nu putea face„cesionări

dedrepturi litigioase",care sunt de competenţa tribunalului judeţean - art.1309.b) Incapacităţi

prevăzute de Codul familiei Fac parte din această categorie:• incapacitatea tutorelui, soţului, rudei în

linie dreaptă, fraţilor sau surorilor tutorelui, de a încheia acte juridice cu minorul - art. 128;• interdicţia minorului de a

dona ori de a garanta obligaţia altuia chiar dacăare încuviinţarea reprezentantului legal -art.l33alin.3.

c) Incapacităţi prevăzute de Legea nr. 18/1991 - legea fondului funciar Incapacitatea este

reglementată de art.32 alin.l, potrivit căruia„Terenul atribuit conform art.19 alin.l, art.21 şi art.43 nu poate fi înstrăinat prin

actentre vii timp de 10 ani, socotiţi de la începutul anului următor celui în care s-a făcut înscrierea proprietăţii, sub sancţiunea nulităţii absolute a actuluide înstrăinare