Post on 06-Mar-2016
description
transcript
Cele mai mari hale industriale din lume
Solutiile complete HVAC pentru spatii industriale
Despre sectorul pardoselilor industriale din Ucraina
Investitii industriale in Rep. Moldova
Cum a fost anul 2010 pentru constructiile din Romania si din lume 4
7 beneficii ale sistemelor vacuumatice de drenarea a apelor pluviale 6
Radiografia unui parc industrial – Allianso Business Park 16
Solutii complete HVAC pentru spatii industriale: Moft sau necesitate? 18
Despre sectorul pardoselilor industriale din Ucraina 6
Cele mai mari hale industriale din lume 8
Santiere.jpg | Constructii.bmp – santiere cu placute 22
Hale. In cifre si statistici 26
Investitiile industriale din Republica Moldova 32
8
18
32
6
InfoHALE | 2
SUMAR
suspendari activitate firme constructii
Cum a fost 2010 pentru constructiile
din Romania si din lume
Ca a fost rau toata lumea stie. Dar cat de rau a fost?
In primul rand autorizatiile de construire au scazut semnificativ fata de 2008 si 2009.
Chiar si asa, pe timp de criza s-au
infiintat 7830 de noi firme cu
codul CAEN specific
constructiilor, cu 22% mai putin
fata de anul 2009.
Criza si-a pus amprenta asupra
activitatiilor de constructii… si
balanta nu arata bine: s-au
infiintam mai putine firme decat
au fost radiate.
7830 vs. 8160
Singura veste buna este ca in 2010 au fost mai putine firme suspendate cu cca. 45% fata de 2009, cand
14751 de firme de constructii si-au suspendat activitatea.
In Romania mai rau decat in Europa, si in Europa mai rau decat in lume
La nivel mondial 2010 a fost un an in care investitiile in constructii au scazut al treilea an consecutiv, cu 1%
fata de 2009.
0500
1.0001.5002.0002.5003.0003.5004.000
ian
uar
ie 2
00
8
iun
ie 2
00
8
no
iem
bri
e 2
00
8
apri
lie 2
00
9
sep
tem
bri
e 2
00
9
feb
ruar
ie 2
01
0
iulie
20
10
dec
emb
rie
20
10
Rural Urban
inmatriculari firme constructii
4400000000000000000USD
Valoarea globala estimata a pietei constructiilor in 2010
Tari dezvoltate
Tari in curs de dezvoltare
InfoHALE | 4
Europa de Vest
Asia
America de Nord
America latina 4%
Orientul mijlociu 2%
Europa de Est 4%
Africa 2%
2010
Europa de Vest
Asia
America de Nord
America latina 4%
Orientul mijlociu 2%
Europa de Est 5%
Africa 2%
2020
Tari dezvoltate
Tari in curs de dezvoltare
Tari dezvoltate
Tari in curs de dezvoltare
Cine imparte placinta constructiilor in 2010 si cum este ea previzionata sa fie in 2020?
Dupa cum vedem, Europa de vest va pierde mult
din placinta (7 puncte procentuale). Practic de la
32% va scadea la 25% in 2020, iar Asia va fi
continentul care va atrage peste 43% din piata
constructiilor in 2020.
Europe de Est este zona care va inregistra
cresteri mari in urmatorii 10 ani, dar piata ca si
valoare va ramane la un nivel mic comparativ cu
piata de globala. Doar 5% va reprezenta piata
constructiilor din Europa de Est in anul 2020.
In Europa de Est, tari precum Republica Ceha,
Ungaria si Polonia sunt catalogate ca fiind cu
cel mai mare potential de crestere al pietei in
2011 si 2012 – cca 8% pe an.
In Asia, concurentul principal al Europei pe
piata globala a constructiilor, China si India va
inregistra fiecare o crestere de 10% fiecare in
2011. De asemenea Indonesia si Vietnam vor
contribui fiecare cu o crestere de 5%.
Romania… pe termen lung va inregistra cresteri ale pietei constructiilor. In fapt, majoritatea tarilor in curs
de dezvoltare vor cunoaste o crestere a pietei constructiilor fata de tarile dezvoltate.
Iata cum arata piata constructiilor la nivel global in 2005 in functie de stadiul de dezvoltare al tarilor si
care sunt previziunile pentru anul 2020.
Cine va castiga noile proiecte si marile santiere ale Romaniei? Analizele si datele de contact al fiecarui
santier sunt prezentate in www.raportuldeinvestitii.ro – cea mai mare baza de date cu santiere din
Romania.
37% 19%
32%
25% 43%
19%
Statutul Romaniei ca si tara in curs de dezvoltare anunta un trend pozitiv
in ceea ce priveste nivelul de crestere al pietei constructiilor.
65% %35 45% %55
InfoHALE | 5
2005 2020
Piata pardoselilor industriale a inregistrat
un declin in ultima perioada. Trendul
descendent se va pastra in Ucraina si pe
parcursul anului 2011, o eventuala
redresare ar putea fi posibila peste 2-3 ani.
Interviu cu Eugene Dunikov, directorul companiei Profibeton Ucraina
si presedintele Asociatiei Producatorilor de Pardoseli Industriale.
Profibeton Ucraina: Despre sectorul
pardoselilor industriale din Ucraina
Profibeton Ucraina – companie tanara, cu 10 ani experienta in pardoseli
industriale. Sunt lideri in invovatie si furnizori de solutii pentru pardoseli in
Ucraina. Gama de produse ofera solutii de calitate pentru sistemele de
pardoseli Leave-in Place, straturi de acoperire si conservare ale betonului Dry-
Shake, rosturi.
Cum a evoluat in ultimii doi ani piata pardoselilor industriale in Ucraina?
In 2011 piata pardoselilor industriale s-ar putea sa depaseasca substantial 2 milioane mp, considerand
informatiile disponibile care includ si investitorii straini. In 2011 au fost contractati aproximativ 350 000 mp in hale
si depozite. Aceasta cifra este de 1.5-2 ori mai mica decat suprafata contractata in anii 2007-2009. Putine santiere
pot prezice ca pana la mijlocul lui 2011 vor fi finalizate si ca vor avea un standard ridicat al calitatii. Astfel in 2011
trendul se va pastra in ceea ce priveste reducerea spatiului disponibil de inchiriat si majorarea costului chiriilor.
Totusi cresterea cererii pentru cladiri industriale a fost un catalizator pentru revitalizarea acestei piete. Multi
dezvoltatori au reluat lucrul la santiere vechi si au in vedere noi proiecte. Astfel in aproximativ 2 sau 3 ani se poate
ca ratele de restaurare si de constructie ridicate sa duca la cresterea ofertei de cladiri industriale de calitate.
“Adresati-ne toate intrebarile pe
care le aveti despre pardoseli”
Eugene Dunikov
In general care este cel mai important factor pentru companiile producatoare de
pardoseli industriale in Ucraina? Pretul, calitatea sau termenul de livrare?
Pretul, apoi relatiile personale si calitatea.
InfoHALE | 6
In opinia dumneavoastra, cat de mare este piata pardoselilor industriale in Ucraina? In
Romania costul manoperei pentru pardoselile industriale este de 1 euro/mp, ceea ce este de-a dreptul
socant. Care credeti ca este pretul minim pentru munca in Ucraina?
Fenomenele de dumping sunt destul de dese deoarece este vorba despre un mediu foarte competitiv, dar
cu toate acestea costul mediu de executie este de aproximativ 20-30 UAH, adica de 1.8-2.7 euro/mp. Clientii de
obicei nu primesc nici un fel de garantii pentru acest cost al manoperei. Liderii pietei care pot oferi garantii de la 5
pana la 20 de ani cer un cost al manoperei intre 50-100 UAH, adica 4.5-9 euro/mp.
Cum va explicati diferentele?
Nu este nici un fel de diferenta deoarece pietele sunt similare si la fel de salbatice.
Cine sunt principalii investitori pe piata pardoselilor industriale in Ucraina?
Milioanari ucrainieni, oameni care isi castiga banii in strainatate, iar apoi ii investesc in economia
ucraineana. Exista si cazuri perfect acoperite de spalare de bani ale investitorilor straini care au scos bani din
Ucraina si care asteapta plati integrale in 1-2 ani.
Compania dumneavoastra comercializeaza rosturi de otel. Din experienta dumneavoastra din
10 proiecte mai mari de 3000 mp in cate cazuri se vor folosi rosturile de otel?
Doar la 1 din 10, pentru ca este o poveste pe termen lung, adica este vorba despre un nivel inalt al
calitatii la aceste pardoseli, iar costurile sunt mai ridicate. Acum se duce o lupta penru supravietuirea pe piata,
iar nivelul calitativ a scazut foarte mult.
Cat de greu i-ar fi unei companii romanesti sa contracteze in Ucraina? Care sunt principalele
bariere? Obstacolul principal este legislatia nationala. O companie romaneasca ar trebui sa deschida o sucursala
sau filiala pentru a avea licenta pe piata ucraineana. Tara asta este invadata de coruptie si mita, iar o persoana
normala din spatiul Uniunii Europene dupa o zi petrecuta aici va decide sa nu revina in urmatorii 10 ani.
Procesul deschiderii unei afaceri nu este deloc transparent si nici nu exista niste pasi sistematici de urmat in
acest sens.
Puteti estima cate companii ucrainiene folosesc tehnologia Laser Screed pentru nivelarea
pardoselilor in Ucraina?
Doar 3. Nimeni nu risca sa investeasca multi bani in perioade dificile.
De asemenea domnule
Eugene Dunikov, dorim sa stim
mai multe despre compania pe
care o reprezentati, dar si
despre dumneavoastra ca om.
Profibeton Ucraina este un furnizor national
de solutii moderne de inalta calitate pentru pardoseli
industriale. Obiectivul nostru este sa aducem pe
piata din Ucraina ideile si experienta liderilor globali
in ceea ce priveste pardoselile industriale din beton
si polimer. In portofoliul nostru se regaseste solutia Flat Concrete Dry-Shakes Toppings Floors si tehnologia de
inalta calitate Live-in-Place Joint Systems. Totodata oferim servicii de consultanta, mentenanta si suport- parti
integrale din munca noastra. Solutii oferite de liderii mondiali pentru anumite nise de piata au inceput sa aiba
cerere si in Ucraina. Oferim suport tehnic cu privire la materiale pentru dezvolatori, investitori, ingineri,
beneficiari ale caror dorinte sporesc cand vine vorba despre calitate, estetica, netezire si usurinta
mentenantei. Am creat o retea de ingineri, birouri de vanzari, distribuitori si agenti care asigura buna
aplicabilitate a produselor noastre pentru a se obtine astfel rezultate de calitate. De asemenea, acestia verifica
mentenanta pardoselilor pentru ca acestea sa fie performante la cele mai inalte standarde pe termen lung.
InfoHALE | 7
Cele mai mari hale
industriale din lume
Marimea cladirilor reflecta in mod direct
atat produsul finit care se face sau se depoziteaza
acolo cat si marimea afacerii respective. In mod
normal cele mai mari hale din lume vor gazdui si
cele mai mari produse, indreptandu-ne atentia
catre industria aeronautica. Insa aici apare si
principala problema in clasificarea lor, avand in
vedere ca unele pot folosi spatiu vertical la maxim
pe cand unele hale folosesc doar spatiul orizontal.
Spre exemplu, linia de asamblare NASA din Vrevard
County (Florida) foloseste predominant spatiul
vertical pe cand piata de flori din Aalsmeer este o
cladire mai mult intinsa decat inalta.
De aceea se pot face doua clasificari: prima dupa volumul cladirii sau dupa cel mai mare spatiu
folosibil (ca si volum in metri cubi) iar a doua clasificare dupa cea mai mare suprafata (in metri patrati).
InfoHALE | 8
Fabrica de asamblare Boeing - Everett Cea mai mare hala din lume este fabrica de
ansamblare pentru Boeing din Everett, Washington. Cladirea
are un volum de 13,3 milioane metri cubi si acopera o
suprafata la sol de aproape 400000 metri patrati. Aici se
construiesc modelele 747, 767, 777 si 787 Dreamliner de la
Boeing. Fabrica poate produce pe luna 7 modelele de 747,
cinci de 767 si 7 modele de 777. Constructia a inceput in anul
1967 si a fost finalizata in 1968, costand la vremea respectiva
115 milioane de dolari.
La vremea respectiva cladirea avea 5,8 milioane
de metri cubi, cu 2,1 milioane mai mult decat avea
detinatoarea recordului, fabrica care facea racheta
Saturn. Anul acesta spera sa produca avionul cu numarul
3000 de la lansare, dupa o istorie de peste 40 de ani.
13.300.000 m3
Fabrica de asamblare Airbus A380 - Toulouse
Pe locul doi se afla fabrica din Tolouse care produce
avioanele Airbus A380 care are un volum de 5,6 milioane de
metri cubi la o suprafata construita de 122500 metri patrati.
Aici se afla linia finala de asamblare pentru A380 dupa ce
componentele vin sau au trecut prin patru tari (Franta,
Germania, Spania si Marea Britanie). Avand in vedere
marimea componentelor, multe din acestea sunt aduse prin
transport terestru si o mica parte prin avion. Cladirea poate
gazdui pana la 6 avioane A380 (cel mai mare avion pentru
pasageri) in acelasi timp.
5.600.000 m3
InfoHALE | 9
Fabrica de asamblare Saturn V - KSC
Fostul numar unu din punctul de vedere al volumului,
fabrica de asamblare a rachetelor Saturn V a ajuns pe numarul
3 si face parte tot din industria aeronautica. Fabrica este
situata in Centrul Spatial Kennedy si a ajuns sa fie numarul
patru ca volum in lume, numarul 3 ca volum ca si cladire
industriala insa a ramas cea mai mare cladire cu un singur
nivel si este si cea mai inalta cladire din Statele Unite situata in
afara spatiului urban (a fost cea mai inalta cladire si in
concurenta cu cele din spatiul urban insa doar pana in 1974).
Dupa cum spuneam si in introducere la aceste cladiri, spatiul
vertical este folosit la maxim (de aceea, in principal, liniile de
asamblare din aeronautica sunt favorizate de aceasta
clasificare). Cladirea are o inaltime de 160,3 m, o lungime de
218,2 m si o latime de 157,9 m ceea ce face ca volum ei sa fie
de 3,6 milioane metri cubi. Cladirea are peste 4500 de
kilograme de echipament HVAC si 125 de ventilatoare pe
acoperis care mentin umiditatea la un nivel optim (tot aerul
din cladire poate fi inlocuit in maxim o ora). Interiorul cladirii
este atat de vast incat are o clima proprie, uneori in zilele cu
umiditate ridicata apar formatiuni noroase sub acoperis, de
aici a aparut nevoia pentru un sistem complex de HVAC.
3.600.000 m3
5.600.000 m3
Cladirea a fost gandita sa reziste furtunilor
tropicale cat si uraganelor avand o fundatie facuta
din 22 936 metri cubi si 4225 bare de otel
ingropate pana la 160 de metri in substratul
calcaros.
Recordurile nu se opresc aici, cladirea
detine recordul si pentru cele mai mari usi din
lume (patru la numar) care au o inaltime de 139
metri (largite cu 12,2 metri pentru a permite
intrarea stabilizatorului navetei spatiale). Usile au
nevoie de 45 minute pentru a se inchide si
deschide complet. Fabrica mai este echipata si cu
5 macarale mobile, din care doua sunt capabile sa
ridice greutati pana la 250 de tone.
Pe latura cladirii este pictat cel mai mare
steag din lume cu o inaltime de 63,7 si o latime de
33,5 metri, o stea din cele 50 avand o inaltimea
media a unui om (1,83 metri).
O mentiune in acest top este cladirea de pe locul 3 este un fost hangar (tot din industria aeronautica) care
acum gazduieste o statiune cu tema tropicala in Halbe, Brandenburg in Germania. Cladirea are un volum de 5,2
milioane de metri cubi si poate primi pana la 8000 vizitatori zilnic care ar beneficia de o padure tropicala, plaja, o
laguna cat si un soare artificial si de o clima mentinuta artificial la 25 de grade Celsius.
Piata de flori - Aalsmeer
Pe locul intai ca suprafata se afla o hala folosita ca si
piata de flori (este si cea mai mare piata de flori din lume).
Aalsmeer Flower Auction este pe locul trei ca suprafata
construita insa luand in considerare si cladiri care nu sunt hale,
cum ar fi Terminalul 3 al aeroportului din Dubai si
CentralWorld, un centru comercial din Bangkok. Piata de flori
din Aalsmeer este situata la 13 kilometri de Amsterdam si prin
intermediul ei in jur de 20 de milioane de flori sunt vandute
zilnic cu o crestere de 10% la sarbatori (de ziua mamei sau Sf.
Valentin). Flower Auction se intinde pe o suprafata de 990000
metri patrati. In 2008 au fuzionat cu principalul concurent
FloraHolland. Avand in vedere cantitatea de flori care intra in
sistem zilnic (florile sunt scanate de cum ajung in piata),
majoritatea tranzactiilor si licitatiile se face electronic si
mecanizat (inclusiv transportul in interiorul pietei).
990.000 m2
InfoHALE | 11
Centrul logistic ATL – Hong Kong
Pe locul doi ca marime se afla
centrul logistic ATL (centrul B) din Hong
Kong, care ocupa o suprafata de 550000
metri patrati. Cladirea are 13 etaje
(deasupra pamantului), spre deosebire de
centrul A care are doar 7 etaje si contine
spatii de depozitare cat si birouri. Centrul
logistic beneficiaza de rampe cu mai multe
benzi pentru a permite traficul intre parter
si etajele superioare, un sistem
computerizat de monitorizare a traficului,
cantine, restaurante chiar si un centru
sportiv cu sala de fitnes, teren de
baschetball si tenis.
550.000 m2
Fabrica Volkswagen – Kassel
Fabrica Volkswagen din Kassel este
pe locul trei cu o suprafata de 515000 metri
patrati formata din patru corpuri
interconectate de un front comun cu o
lungime de 1,2 kilometri. Cele patru corpuri
au urmatoarele marimi: 135000, 140000,
120000 si ultimul 120000. Fabrica produce
componente pentru masini care urmeaza a fi
livrate catre alte linii de asamblare.
La constructie s-a mutat un milion de
metri cubi de pamant si nisip si s-a facut o
fundatie comuna de 3 metri. Primele 3
corpuri au fost finalizate pana in 1966.
515.000 m2
InfoHALE | 12
Pe locurile urmatoare ca marime se situeaza cladirile precizate anterior ca marime dupa volum, fabrica
Boeing din Everett (398000 m2), fabrica Jean-Luc Lagardere (122500 m2) din Tolouse in care se asambleaza A380.
Pana anul acesta pe locul doi ca marime era fabrica de uraniu din Oak Ridge, Tennessee, numita K-25. Cladirea a
avut o suprafata de 609000 m2 insa lucrarile de demolare au inceput anul trecut si pana acum s-a finalizat
demolarea corpului vestic urmand ca pana la sfarsitul anului 2011 sa fie demolata intreaga fabrica.
Cele mai mari cladiri industriale din Romania
Cele mai mari cladiri din baza de date cu santiere si proiecte de investitii -
raportuldeinvestitii.ro, sunt lucrarile de la Aricestii-Rahtivani pentru prima fabrica de produse
petroliere din Romania a celor de la Lufkin Industries cu o suprafata declarata de 200000 metri
patrati, centrul logistic din Mihai Viteazu a celor de la Kaufland Romania cu o suprafata de
125000 metri patrati si fabrica de produse electronice din Darmanesti Dambovita a celor de la
Panda Electronics, lucrare preconizata a avea o suprafata de 106500 metri patrati, care inca nu
a inceput. Daca stiti de alte lucrari mai mari din Romania sau din strainatate va asteptam cu un
email pe revista@infohale.ro si le vom prezenta in editia 4 al singurei reviste digitale dedicata
constructiilor industriale din Romania – InfoHALE.
InfoHALE | 13
Lufkin Industries
Kaufland Romania
Panda Electronics
Surse | Wikipedia | Raportul de investitii
7 7 beneficii ale sistemelor vacuumatice
de drenare a apelor pluviale de pe acoperisurile halelor
Ce inseamna de fapt sistemele vacuumatice?
Bazat pe descoperirea finlandeza, de efect de suctiune aparut in conductele
in care apa curge la sectiune plina, sistemele UV presupun conectarea
receptorilor de terasa de-a lungul unei dolii, intr-o singura conducta (avand
generatoarea superioara orizontala), ce se continua in marginea cladirii cu o
coloana verticala, conectata apoi la reteaua exterioara de canalizare. Practic,
se foloseste inaltimea cladirii, pentru a se putea crea un efect de suctiune, ce
este transmis receptorilor de terasa. Astfel, apa de ploaie este absorbita de
pe acoperis.
Utilizarea unei singure conducte orizontale sub acoperis, in
fiecare dolie. Astfel nu mai este nevoie sa se imprime o
panta, ceea ce ar duce, in multe situatii la reducerea inaltimii
utile a halei.
Avand o singura conducta verticala, in capatul unei dolii, se
reduce numarul coloanelor verticale din sistemul clasic ce ar
trebui conectate in subteranul halei. Aceasta inseamna
economie la manopera suplimentara si economie la material,
de asemenea.
Diametrele conductelor sunt considerabil reduse, echivalentul
unei conducteØ125 mm din sistemul clasic cu grad de umplere
de 50%, in sistemul vacuumatic este de Ø40mm 100% plin.
Inseamna un grad de incarcare a cladirii considerabil redus si
usurinta in montaj.
1
2
3 InfoHALE | 14
Avantajul major al efectului de vacuum este cel de drenare
eficienta a apei pluviale mai ales in cazul ploilor in aversa, din
ce in ce mai dese ca aparitie, mai puternice si mai de lunga
durata. Acoperisul halelor, in special al celor mari ca
suprafata si imprejmuite de atic, este ferit de orice pericol ,
utilizandu-se mai putini receptori, mai putine conducte si
conducte de diametru mai mic.
Implementarea sistemelor UV in acoperisurile halelor de
suprafete medii si mari presupune avantaje atat pentru
beneficiar cat si pentru constructor. Pentru arhitecti,
montarea sistemului in interiorul cladirii are un rol estetic,
conductele de diametru mai mic utilizand un spatiu mai mic si
mai usor de mascat.
Proiectarea, dimensionarea acestora este realizata de regula
de furnizor, in baza unui soft propriu. Astfel proiectantul
beneficiaza de serviciul furnizorului in economia de timp.
Constructorul si instalatorul se bucura de timpi redusi de
montaj.
Beneficiarul halei este asigurat ca ploile nu reprezinta nici un
fel de pericol, pentru cladire, avand un sistem de regula
garantat 10 ani pentru buna functionare.
4
5
6
77
Articol sustinut de DYKA
InfoHALE | 15
Radiografia unui parc industrial ALLIANSO BUSINESS PARK
In numarul anterior v-am descris in cateva
cuvinte, cifre si nume de firme, EuroBusiness Parc
din Oradea. In aceasta luna a venit randul Allianso
Business Park din Aricestii Rahtivani, judetul
Prahova, sa fie supus unui scurt studiu.
Ploiesti West Park, cum mai este cunoscut, a luat
fiinta oficial, prin semnarea contractului de
colaborare, in 2009, cu ocazia „Zilelor prieteniei
belgo - romane” ce au avut loc la Liege, Belgia in
perioada 29 – 31 mai 2009. Intins pe 220 de ha,
se lupta pentru titlul de cel mai mare parc
industrial din Sud – Estul Europei.
Investitia, in totalitate privata, a fost demarata de
Alinso Group, parte a Domo Group, alaturi de
compania romaneasca Piritex. Structurata in 5
etape de dezvoltare, pe o perioada de 7 ani,
investitia va cuprinde un centru de cercetare,
hale de productie, o zona de agrement, un centru
de energii regenerabile si un incubator de afaceri.
investitii de 180.000.000 €
Dezvoltatorii sustin ca la final, parcul va crea
peste 20.000 locuri de munca. „Proiectul prevede
implicarea in mai multe domenii de activitate,
printre care: centre logistice, industrie uşoara,
industrie si prestari servicii, proiecte
expozitionale, alimentatie publica si
entertainment activity. Vrem sa realizam cel mai
mare parc industrial privat din Romania”, a spus
Petrica Usurelu, proprietarul companiei Piritex si
administratorul parcului industrial. Prima faza
presupune o investitie de 180 de milioane de
euro. „Suma initiala va fi folosita pentru a
desfasura lucrarile pe 45 de hectare. Noi credem
ca toate fazele de constructie ne vor costa in jur
de 800 de milioane de euro. De asemenea, luam
in calcul sumele necesare pentru dotarile
operatorilor, pentru instalatii, utilaje etc.
Apreciem ca si aici vor fi necesare cam 500 de
milioane de euro“, a adaugat Usurelu, intr-o
declaratie pentru SFin in 2009.
perioada de dezvoltare:
7 ani
Cele mai importante investitii anuntate/realizate
in parcul Industrial sunt ale celor de la Unilever si
cea a americanilor de la Lufkin.
Grupul anglo – olandez, Unilever, a fost primul
„musafir” al parcului, cu o suprafata inchiriata de
30.400 mp. Contractul a fost semnat in octombrie
2009, la numai 6 saptamani dupa lansarea oficiala
a parcului industrial din 3 septembrie 2009.
In iulie 2010, o alta stire intra in atentia
constructorilor o data cu anuntul public facut de
compania texana Lufkin Industries, care
achizitionase un teren de 33 ha in parc in vederea
constructiei unei fabrici de echipamente
petroliere, in valoare de 126 mil $. La 3 luni dupa
anunt, pe data de 6 octombrie 2010, in prezenta
a numeroase oficialitati, atat locale cat si din
partea investitorilor, lucrarile erau incepute.
La cateva zile dupa demararea lucrarilor, IBC
Focus a furnizat informatii complete referitoare la
datele de contact ale proiectantului,
executantului si ale unor subcontractori.
126.000.000
dolari
suprafata:
220 hectare
InfoHALE | 16
In prezent, pe langa investitiile enumerate
anterior, in cadrul parcului se desfasoara
lucrari de constructie a cladirii pentru IMM-uri,
constructie estimata la 6 milioane de euro, cu o
suprafata construita de 17.860 mp.
Ploiesti West Parc devine repede unul dintre
hub-urile logistice notabile dar si unul din
parcurile industriale importante atat la nivel
de Romania cat si la nivel european.
Investitiile au continuat, prin realizarea primului
terminal inter – modal independent de cale ferata din
Romania (Euro Gate Terminal Ploiesti), anunt facut in 20
octombrie 2010. Proiectul, cu o suprafata totala de
100.000 mp (10 hectare) si 3 linii de cale ferata avand o
lungime totala de 2.200 metri, va avea la finalizare o
capacitate de depozitare de 5.750 TEU si va deveni
complet functionabil in martie 2013, cand se estimeaza
ca va fi finalizata si faza a 4-a de dezvoltare, cu o
platforma de aproape 70.000 mp, o cale ferata de 2 km,
o unitate pentru servicii tehnice de 1.000 mp si un
terminal inter-modal pentru containere de 2.100 mp.
In luna decembrie 2010, Ploiesti West Park a primit
premiul de „Logistic Development Of The Year In 2010”.
11.000mp
Toro Company
Ultima investitie anuntata de reprezentantii
Allianso Business Park, in februarie 2011, a fost
cea a Toro Company, investitori care construiesc
in prezent o fabrica pentru sisteme de micro-
irigatii pe un teren de 3,5 ha. Fabrica va avea
11000 mp si va angrena 100 de angajati, odata
operationala. IBC Focus a actualizat ultima data
informatiile despre aceasta investitie, la finele
lunii mai, cand noi detalii au fost adaugate
datelor deja existente pe raportuldeinvestitii.ro.
Sursa | Alinso Parks
Solutii complete HVAC pentru spatii industriale
Moft sau necesitate?
Incepand cu ultimele decenii ale secolului trecut si pana in momentul de fata, procesele industriale au suferit
modificari majore in sensul cresterii productivitatii si a calitatii.
Aceasta transformare combinata cu preocuparea din ce mai vizibila pentru confortul uman, au condus la aparitia unor
cerinte din ce mai stricte pentru facilitatile pe care le ofera un spatiu industrial si mai précis climatul din interiorul
acestora. In orice industrie nu ar trebui sa fie importanta doar asigurarea climatului impus de procesele tehnologice ci
deopotriva la fel de importanta trebuie sa fie preocuparea pentru confortul termic al angajatilor, reducerea la minim a
riscului de imbolnavire si implicit a absenteismului.
InfoHALE | 18
De ce este important sa
asiguram un climat bine
controlat pentru o cladire
industriala?
Un prim motiv important este
faptul ca procesul de productie o
impune iar un exemplu concludent
este industria producatoare de
componente electronice unde
mentinerea unei anumite
temperaturi este esentiala pentru a
asigura o rata cat mai mica de
defecte ce pot aparea in fabricatie.
Un alt exemplu este industria
farmaceutica unde controlul
temperaturii si al umiditatii nu este
important doar in productie dar si
la depozitarea medicamentelor in
depozite.
Studii recente fundamentate pe
numeroase masuratori in spatii
industriale, au demonstrat stiintific
faptul ca productivitatea
lucratorilor este direct dependenta
de temperatura interioara, nivelul
de noxe (inclusiv CO2) sau de
continutul de umiditate.
Aceste studii au permis pentru prima data determinarea
precisa a productivitatii lucratorilor in functie de variatia
temperaturii interioare.
Prof. dr. David Wyon (Centrul International pentru Climatul
Interior si al Tehnicii Energetice) indica faptul ca pe timpul
iernii ecartul de temperatura care asigura cea mai mare
productivitate este de 18°C–20°C.
O variatie cu doar +/- 2°C in afara acestui ecart afecteaza cu
circa 10% nivelul de productivitate.
Neasigurarea unui climat optim are ca rezultat direct un grad
ridicat al numarului de imbolnaviri si al absenteismului in
randul angajatilor aspect care de asemenea afecteaza
productivitatea si profitabilitatea.
Un alt motiv foarte important este
asigurarea confortului la locul de
munca. Desi la prima vedere ar
putea fi considerata ca
neprofitabila decizia de a investi
intr-un sistem care sa asigure un
climat placut angajatilor, in
realitate acesta este un aspect care
nu trebuie neglijat sub nicio forma
deoarece in lipsa confortului
angajatilor, profitabilitatea unitatii
de productie este afectata
semnficativ.
Riscul de imbolnavire nu se datoreaza doar temperaturii neadecvate ci mai ales datorita lipsei
de ventilare in incinta. In spatiile industriale rata normala de emisie de contaminanti este de
10 pana la 100 de ori mai mare decat in spatiile non-industriale.
Cum poate fi obtinut un climat interior bine controlat?
Raspunsul este simplu si la indemana tuturor: printr-un sistem HVAC care sa asigure cat mai
multe din procesele de tratare ale aerului. Pe scurt o solutie completa.
Procesele de baza pentru un sistem complet sunt:
Ventilarea. Asigurarea ratei de improspatare a aerului interior cu aer proaspat din exterior.
Incalzirea. Mentinerea aerului interior la o anumita temperatura (18°C– 20°C) prin incalzirea aerului introdus.
Racirea. Mentinerea aerului interior la o anumita temperatura (25°C– 27°C) prin racirea aerului introdus.
Componentele principale ale unui sistem complet sunt:
Echipamentul de tratare a aerului: Poate fi un simplu ventilator cand se realizeaza doar
ventilarea, un recuperator de caldura atunci cand se doreste obtinerea unei instalatii
efieciente energetic, un generator de aer cald sau o centrala de tratare atunci cand se
doreste realizarea tuturor proceselor de baza.
Sistemul de transport al aerului: Format in principal din tubulatura metalica, fitinguri, clapete
de reglaj, etc
Elementele terminale: Grile si difuzoare care au rolul de a introduce si evacua aerul din
incapere.
Indiferent de solutia aleasa, sub nicio forma nu trebuie neglijat
aspectul eficientei energetice a sistemului.
Aceleasi studii mentionate mai sus au relevat situatii in care spre exemplu doua hale de
sudura relativ identice aveau un consum foarte diferit. Una din cele doua hale avea un
consum energetic de pana la 4 ori mai mare iar de asemenea foarte interesant a fost faptul
ca masuratorile au indicat un climat mai bun in cladirea cu consum mai mic de energie. In
functie de componenta sistemului, costul de investitie va fi diferit si va aduce beneficii sau
dezavantaje in exploatarea acestuia. Spre exemplu implementarea (materiale + manopera)
unui sistem HVAC intr-o hala metalica poate sa reprezinte:
5%
8%
12%
15%
din total cost cladire pentru un sistem care realizeaza doar ventilarea spatiului
din total cost cladire pentru un sistem care realizeaza ventilarea dar este prevazut si
cu recuperator de caldura reducand astfel consumul energetic
pentru un sistem care realizeaza pe langa ventilare si incalzirea pe timpul iernii
pentru un sistem care asigura toate procesele de baza: ventilare, incalzire, racire,
recuperare. InfoHALE | 20
Daca privim insa aceste costuri in raport cu valorea totala a investitiei (inclusiv terenuri, autorizatii, proiectare,
etc) ponderea este chiar si mai mica iar sistemul HVAC complet poate sa ajunga pana la 5% din total investitie.
Nu trebuie decat sa privim la producatorii de renume mondial care au deschis capacitati de productie in ultimii
ani in Romania, indiferent ca privim la industria auto sau cea farmaceutica si vom observa ca acestia au deja
experienta necesara pentru asigurarea productivitatii.
Sunt constienti de faptul ca investind intr-un sistem HVAC nu fac altceva decat sa isi asigure o crestere
sustenabila a profitabilitatii propriei companii.
Acesta este de altfel si unul din raspunsurile la intrebarea: De ce lucratorii din tarile mai civilizate sunt mai
productivi decat cei din Romania sau mai mult decat atat, de ce un lucrator roman este mai productiv atunci
cand lucreaza in tarile vestice decat pe plan local?
• cresterea satisfactiei la locul de munca • starea de sanatate a angajatilor • reducerea absentesismului • productivitatea ridicata • reducerea aparitiei defectelor de fabricatie • reducerea consumului de energie • aigurarea unei imaginii bune pentru companie datorita mediului de lucru curat
Toate aceste deziderate sunt consecinte
directe ale asigurarii calitatii aerului
interior printr-un sistem HVAC.
Costin Ionescu Director Tehnic Lindab Ventilatii
Concluzii
Paparazzi pe santiere! Poze cu hale „imbracate” cu placute de santier Mai jos va prezentam 10 santiere cu poza santierului si a placutei de santier identificate de fotoreporterii nostrii pe parcursul lunii mai.
Santiere.jpg | Constructii.bmp
Stadiul la data 06.05.2011: lucrarile au fost
demarate la partea de terasamente si
infrastructura. Divizia italiana a companiei
germane Röchling-Automotive va ocupa
5.000 de metri patrati in viitorul parc
logistic. Se va folosi pardoseala industriala (5
tone/ mp capacitate pentru spatiile de
depozitare si 3 tone/ mp capacitate pentru
spatiile logistice, planitatea pardoselii este
DIN 18202 Zeile 4), sprinkler ESFR, etc.
Beneficiar: WAREHOUSE DE PAUW Proiectant: EPSTEIN Antreprenor: OVERLAND CONSTRUCT Obiectiv: Parc logistic - WDP Oarja Locatie: Oarja, judetul Arges
Stadiul la 12.05.2011: structura halei este
realizata, iar la corpul de birouri se face
termoizolatia. Beneficiarul a solicitat oferte
de pret pentru panouri sandwich de 50 mm
cu spuma, pentru pereti, pentru o hala de
1500mp cu inaltimea peretilor de 5,2 m si
panouri sandwich de 60 mm, cu spuma,
pentru acoperis. Acoperisul va fi in 2 ape.
Beneficiar: YAS TEK Proiectant: ERIGO DESIGN Antreprenor: REGIE PROPRIE Obiectiv: Fabrica de paine si birouri Locatie: Magurele, judetul Ilfov
InfoHALE | 22
Stadiul la 12.05.2011: lucrarile sunt in faza
incipienta, urmand a fi finalizate la mijlocul
lunii aprilie 2013. Pentru constructie sunt
necesare oferte pentru fier beton: PC
diametru de 12 - 8t, PC diametru de 14 - 2t,
PC diametru de 8 - 8t, plasa sudata si
panouri sandwich.
Beneficiar: IVANCINA Proiectant: PFA Costache Gheorghe Antreprenor: PAVCONS Obiectiv: Hala de productie mase plastice si birouri Locatie: Jilava, judetul Ilfov
Stadiul la 13.05.2011: lucrarile se afla intr-o
etapa avansata de executie. Termenul de
finalizare este prevazut pentru finele anului
2012.
Beneficiar: LIDL ROMANIA Proiectant: SQUARE BIROU ARHITECTURA URBANISM Antreprenor: PROTECTCHIM Obiectiv: Centru comercial "Lidl" Locatie: Dragasani, judetul Valcea
Stadiul la 18.05.2011: se toarna fundatiile.
Cladirea va avea aproximativ 500mp. Vor fi
construite de asemenea 2 garaje si o statie
de epurare. Termenul de finalizare al
lucrarii este stabilit pentru luna noiembrie
2011.
Beneficiar: KWS SEMINTE Proiectant: ALCIS Antreprenor: EXTERN CONSTRUCT Obiectiv: Statie de cercetare agricola Locatie: Alexandria, judetul Teleorman
InfoHALE | 23
Stadiul la 20.05.2011: se lucreaza la partea
de terasamente si infrastructura. Corall va
cuprinde hypermarketul Cora, principalul
pion, pe o suprafata de vanzare de 8.000
mp. De asemenea centrul comercial va
gazdui galerii comerciale de peste 25.000
mp, cinematografe pe 3.000 mp, food court
de 3.600 mp si 1.500 locuri de parcare.
Lucrarile sunt prevazute a fi finalizate in
luna decembrie 2013.
Beneficiar: CORA Proiectant: ALTER EGO CONCEPT Antreprenor: CONA Obiectiv: Complex comercial Corall S+P+2E Locatie: Str. Cumpenei, Constanta
Stadiul la 31.05.2011: se lucreaza la
structura. Lucrarile in valoare de 1.376.413
RON au fost autorizate de catre Primaria
Constanta in data de 09/08/2010.
Beneficiar: LIDL ROMANIA Proiectant: SQUARE BIROU ARHITECTURA URBANISM Antreprenor: BILFINGER BERGER Obiectiv: Centru comercial "Lidl" Locatie: Str. Baba Novac 1, Constanta
Stadiul la 24.05.2011: se fac sapaturile
pentru fundatii. Constructia are o suprafata
construita de 950mp pe nivel. Lucrarile vor
fi finalizate pana la data de 04.05.2013.
Beneficiar: MISHU Proiectant: HAMANGIA Antreprenor: MICOS CONSTRUCT Obiectiv: Showroom, spatii desfacere si birouri P+1E Locatie: Str. Aurel Vlaicu 241, Constanta
InfoHALE | 24
Stadiul la 27.05.2011:
structura metalica este
ridicata. Lucrarile vor fi
finalizate pana in data de
20.09.2012, iar investitia
este realizata prin fonduri
europene.
Beneficiar: AUTOLUX EUROPA Proiectant: CONCEPT STUDIO Antreprenor: CONSTRUCT VALCOR Obiectiv: Service auto P+E Locatie: Costesti, judetul Buzau
Stadiul la 31.05.2011:
lucrarile la structura sunt in
cea mai mare parte finalizate.
Imobilul de 6400 mp are ca
termen limita de predare data
de 12.01.2012.
Beneficiar: EUROPROIECT CONSTANTA Proiectant: ARHICON BACAU Antreprenor: ORO CONSTRUCT Obiectiv: Hala depozitare, showroom materiale instalatii gaze si termice Locatie: Nicolae Balcescu, judetul Bacau
Toate aceste santiere sunt disponibile cu date de contact prin serviciul Promoveaza-te unde se lucreaza!
249
217232
187
236218
286
360
273 269
0
50
100
150
200
250
300
350
400
ian feb mar apr mai
2010
2011
Un studiu realizat de IBC Focus, releva
faptul ca cel putin 20% din totalul
investitiilor publicate pe
www.raportuldeinvestitii.ro reprezinta
informatii utile clientilor, incat acestia
sa inainteze oferte. Ce inseamna asta
in cifre? In 2010, in primele 5 luni ale
anului, consultantii IBC Focus au
identificat peste 1100 de investitii din
domeniile Industrial si Retail, iar in
2011 peste 1400, astfel oferind sansa
clientilor sa oferteze la cel putin 220
de investitii in primele 5 luni ale anului
2010, respectiv cel putin 280 in
perioada ianuarie – mai 2011.
In cifre si statistici
Ha
le
Daca doar 10% din ofertele facute s-au transformat in vanzari,
abonatii celei mai mari baze de date cu proiecte si santiere din
Romania au castigat cu 6 contracte in plus in 2011, fata de aceeasi
perioada din 2010. Numarul de contracte castigate in plus este
sustinut de numarul de proiecte publicate lunar pe portalul
www.raportuldeinvestitii.ro, care exceptand luna ianuarie, a fost
in fiecare luna mai mare, in comparatie cu aceeasi luna a anului
trecut.
6 contracte in plus
InfoHALE | 26
Din totalul de 269 de investitii identificate pe
parcurusul lunii mai, intrate in categoria constructiilor
Industriale si a celor de Retail, 132 de obiective (49%)
au fost regasite in zonele de Sud – Vest, Sud – Est si
Sud.
Transilvania a contribuit cu 99 de investitii, in timp ce
in zona Bucuresti – Ilfov au fost identificate cele mai
putine lucrari, cu un procent de 3% din total. Asadar,
ca si in luna precedenta, cea mai indicata zona in care
oamenii de vanzari ar fi trebuit sa-si canalizeze
eforturile, a fost sudul tarii, in special zona
reprezentanta de judetele Prahova, Teleorman,
Giurgiu, Calarasi, Arges, Dambovita si Ialomita.
Arges10%
Calarasi19%
Dambovita14%
Giurgiu21%
Ialomita2%
Prahova16%
Teleorman18%
Luate pe stadiile in care se aflau – inaintea
demararii lucrarilor si in executie – zonele
care s-au evidentiat au fost cea de Sud –
Vest si cea de Sud.
Centru
Vest
Sud - Vest
Sud
Bucuresti
Nord - Vest
Nord - Est
Sud - Est
0 5 10 15 20 25
0 10 20 30 40 50
Centru
Vest
Sud - Vest
Sud
Bucuresti
Nord - Vest
Nord - Est
Sud - Est
49% din investitii sunt concentrate in
sudul tarii
in exe
cutie
in
ain
te d
e e
xecutie
Zona de Sud – Vest a fost in luna mai, zona cu cele mai multe santiere industriale in lucru. 30% din totalul halelor in lucru au fost raportate in aceasta zona. Cele mai interesante detalii despre o investitie au venit din Oarja, unde lucrarile la parcul logistic WDP sunt in faza incipienta. Investitorul belgian, lider de piata in Belgia, specializat in servicii customizate rapide si eficiente de dezvoltare, management si inchiriere de proprietati logistice si industriale va ridica un centru logistic de 56.000 mp. Lucrarile urmeaza a fi finalizate la inceputul anului 2013.
Cele mai multe investitii planificate a fi demarate in urmatoarea perioada se regasesc in zona de Sud, zona
urmata numeric indeaproape de zona de Nord – Vest si de zona de Sud – Est. Cele 3 zone insumeaza peste 55%
din cele 185 de investitii publicate pe parcursul lunii mai pe www.raportuldeinvestitii.ro aflate in faza
premergatoare demararii lucrarilor. Una din investitiile majore, aflata inca in faza de proiect urmeaza a fi
demarata in Oradea, unde vor fi alocate peste 50 de milioane de euro pentru constructia centrului comercial
Prima Shopping Center. Dezvoltatorii sustin ca au preinchiriat deja jumatate din cele 120 de magazine, printre
retailerii ce vor fi prezenti in mall fiind C&A, Kaufland si Lidl.
Sud
Sud – Est
Nord - Vest 55% din investitii
InfoHALE | 27
Cea mai mare investitie a lunii mai –
150.000 mp
Din cele 79 de investitii aflate in faza de executie, la 32 dintre acestea, consultantilor IBC Focus le-au fost
comunicate date despre suprafetele construite ale acestora. Astfel, 358.000 mp construiti totalizeaza cele 32
de obiective. Cea mai mare investitie intrata in analiza este un centru comercial de 150.000 mp, urmata de o
alta constructie comerciala de 67.100 mp si de un depozit logistic de 56.000 mp.
2700 mp despart suprafata cumulata a investitiilor aflate inca in proiectare, de suprafata totala a celor aflate
efectiv in lucru. La 73 de obiective din totalul de 185 de santiere neincepute, echipei IBC Focus le-au fost
oferite informatii cu privire la suprafetele construite. Acestea totalizeaza 356.100 mp de constructii industriale
in proiectare. Cea mai remarcabila dimensiune o are o fabrica de productie produse electronice, ce va avea
106.500 mp cand va fi finalizata, urmata de un proiect de retail de 70.000 mp si de o viitoare fabrica de
prelucrari metalice cu o suprafata de 30.000 mp.
358.000 mp de hale in constructie pot fi acum pe
biroul tau. Sau te intereseaza datele de contact de la
investitiile in proiectare ce vor totaliza 356.000 mp?
Spune-ne cine esti si unde vrei sa ofertezi si
vei avea 358.000 mp de hale in constructie la pretul
special de 99 euro, in loc de 149 euro
vei avea 356.000 mp de hale in proiectare la pretul
special de 209 euro, in loc de 309 euro
sau poti avea peste 700.000 mp de hale in constructie
si proiectare la 279 euro, in loc de 449 euro
Toate investitiile au fost puse la dispozitie
clientilor IBC Focus prin intermediul
www.raportuldeinvestitii.ro cu date de
contact verificate ale beneficiarilor,
proiectantilor si antreprenorilor.
12% din totalul investitiilor industriale din
luna mai sunt proiecte de peste 3000 mp
Procentul se aplica atat in
cazul investitiilor aflate in
executie, cat si in cazul acelor
ce urmeaza a fi demarate.
Proportia investitiilor de sub
1000 mp este mai mare in
cazul investitiilor aflate
inaintea executiei – 60%, in
timp ce in cazul halelor aflate
deja in lucru, mai putin de
50% reprezinta investitii de
sub 1000 mp.
39
115
31
49
9 21
in executie inaintea executiei
peste 3000 mp
intre 1000 si 3000 mp
sub 1000 mp
InfoHALE | 28
3
1
2
19
5
1
1
4
0 5 10 15 20
Pe parcursul lunii mai, IBC Focus a furnizat informatii despre 5 super-investitii ce depasesc 50.000 mp fiecare.
Parcul logistic WDP Oarja, cu o suprafata totala de 56.000 mp, Prima Shopping Center din Oradea cu o suprafata de 70.000 mp, centrul comercial Maritimo Shopping Center cu o suprafata de peste 65.000 mp, tot in Constanta, complexul comercial Corall cu 150.000 mp construibili, repartizati pe patru niveluri: subsol, parter si doua etaje si investitia de 180 mil Euro a celor de la Panda Electronics impreuna cu Eurotion Electronics, ce prevede constructia unei fabrici de produse electronice cu o suprafata de peste 106.500 mp, fabrica ce va crea peste 2200 de locuri de munca in zona Darmanesti, judetul Dambovita.
5 super-investitii de peste
50.000 mp
1 din 3 proiecte industriale este un depozit
| WDP Oarja |
| Prima Shopping Center |
| Maritimo Shopping Center |
| Corall |
| Panda Electronics |
Spatiile de depozitare au fost centrul atentiei investitorilor in luna
mai. Din cele 269 de santiere si proiecte intrate in analiza lunara,
233 de investitii au fost raportate in domeniul Industrial, in timp ce
domeniul Retail a adunat 36 de investitii. Din totalul acestor
obiective, 81 au fost constructii incadrate in subdomeniul
constructiilor cu destinatia de depozitare (hale de depozitare,
spatii logistice, parcuri logistice, etc.), 61 au fost spatii de productie
(unitati de procesare, fabrici, unitati de colectare, etc), 14,8% (40
unitati) a fost procentul ocupat de ateliere si spatii de reciclare,
14,5% a reprezentat proportia ocupata de investitiile din domeniul
zootehnic si biotehnic (ferme, silozuri, sere, abatoare, etc.), iar la
polul opus constructiile de tip „spalatorie auto” si similare au fost
in numar de 12.
In sectorul constructiilor de tip Retail,
magazinele au avut prioritate. 19 astfel de
investitii au fost inregistrate pe parcursul lunii
mai. Suplimentar, au fost oferite informatii cu
date de contact si stadii de executie despre 5
centre comerciale (Maritimo Shopping Center,
Prima Shopping Center, Adora Mall, extinderea
complexului comercial Dragonul Rosu si Centrul
comercial Corall), 2 hypermarketuri (un
hypermarket Cora si un hypermarket Kaufland),
un magazin de bricolaj Hornbach si 4
supermarketuri (dintre care 3 centre comerciale
Lidl). Date despre locatia, stadiul si firmele
implicate in constructia acestora au fost
publicate pe www.raportuldeinvestitii.ro.
12
40
81
61
39
0 20 40 60 80 100
Zoo/Biotehnie
Spatiu de productie
Depozitare (spatii logistice, parcuri logistice)
Ateliere, spatii reciclare
Altele
Supermarket
Statie de carburanti
Showroom (auto, materiale)
Mall, Centru comercial
Hypermarket
Bricolaj
Altele
Magazin
InfoHALE | 29
94 hale fara antreprenor stabilit
56 investitii cu cereri specifice de
materiale de constructii si servicii in
constructii
5 caiete de sarcini si documentatii in
exclusivitate.
Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie
94 hale
56 investitii
5 caiete
94 de beneficiari contacti pe parcursul lunii mai au precizat ca inca nu au stabilit un antreprenor general pentru constructia ce intentioneaza sa o demareze. Dintre acestia, 21 au solicitat oferte de antrepriza si executie pentru ridicarea constructiilor. La 1 din 5 proiecte, consultantilor IBC Focus le-au fost formulate cereri de oferte pentru materiale de constructii si servicii in constructii. Printre cereri s-au enumarat solicitari pentru: antrepriza generala, structura metalica, panouri sandwich (de 50 mm, 60 mm, 80 mm, 100 mm), centrale termice, usi de garaj, usi industriale cu lant, usi sectionale, adezivi, polistiren, spuma poliuretanica, fierbeton, plasa sudata, containere, trape de fum, sisteme anti-incendiu, statie de epurare si multe alte materiale de constructii.
5 investitii au fost insotite de caiete de sarcini, documentatii tehnice sau liste de cantitati – astfel, pe langa datele de
contact ale companiilor implicate in constructia halelor, IBC Focus a pus la dispozitia clientilor sai informatii specifice
despre constructia unei fabrici pentru echipamente de protectia mediului din Bacau, date despre reamplasarea unor
spatii speciale de depozitare din cadrul cazarmei 917 din Floresti, judetul Cluj, detalii despre ridicarea unui spatiu de
depozitare insotit de corp administrativ din Constanta, caietul de sarcini cu privire la executia unei hale de productie
de retele de cabluri electrice din judetul Timis cat si informatii despre o unitate de depozitare a cerealelor din
Urziceni.
Investitiile industriale in
Republica Moldova
Investitiile industriale care au marcat anul
2010
In ciuda scenariilor pesimiste, elaborate de specialistii straini,
Moldova a reusit sa uimeasca arena internationala cu o redresare,
desi anevoioasa, totusi vizibila in anul 2010. Domeniul vedeta de
dinaintea crizei, tranzactiile imobiliare si constructiile, au suferit cea
mai mare lovitura, dar odata cu reabilitarea economica generala au
venit si cu cea mai mare surpriza (conform BNS pentru 9 luni 2010
intreprinderile si organizatiile din contul tuturor surselor de
finantare au realizat investitii in capital fix in valoare de 6392,3 mil.
lei, constituind 115,8% (in preturi comparabile) fata de perioada
respectia a anului 2009). Trendul general pozitiv a permis
dezvoltatorilor sa planifice investitii de amploare pentru anul in curs
(in cadrul expozitiei Moldconstruct, din martie a acestui an, o serie
de antreprenori au mentionat proiecte rezidentiale mari pe care
urmeaza sa le demareze).
Cu toate ca din domeniul
constructiilor rezidentialul este
subiectul consacrat al presei
nationale si al rapoartelor
statistice, exista proiecte
industriale, care, cel putin prin
amploarea lor, solicita atentie. Iar
daca, macar o parte din intentiile
declarate vor prinde viata in 2011,
indubitabil, vor deveni “blazoane”
investitionale ale acestui an.
In sfarsit se apropie de finalizare grandiosul proiect Portul International Liber Giurgiulesti. In luna aprilie
se considerau in etapa finala lucrarile la terminalul petrolier. In general, discutiile legate de aceasta
investitie, in 2011, s-au purtat sub semnul “ Portul Giurgiulesti incepe sa dea roade”.
Teritoriul de 120 ha are statut de Zona Economica Libera (deci vorbim despre un regim fiscal preferential)
si, la momentul actual, include un terminal petrolier, un port de marfuri uscate si zona industriala.
Potrivit raportului privind activitatea Portului International Liber “Giurgiulesti” in 2010, pe teritoriul ZEL
activeaza 26 de rezidenti, pe intreaga durata de activitate volumul investitiilor a constituit 46,6 mil. dolari
SUA, dintre care în anul 2010 au fost investite cca. 7,2 mil. dolari SUA.
InfoHALE | 32
Investitiile industriale care au marcat anul
2011
Rezidentii continua sa
pompeze bani in dezvoltarea
zonei. Dupa cum vom vedea
ulterior, unul dintre rezidentii
portului planifica pentru
aceasa vara o investitie de
peste 18 milioane EURO.
Un alt proiect industrial cu finalizare in 2011 este cel finanatat de compamnia Coca-Cola in Moldova. Procesul
amplu de reconstructie si retehnologizare, lansat in 2009, s-a concretizat in acest an prin inaugurarea (31 mai)
unei noi linii de producere a recipientelor de sticlă (250 ml) si a noului depozit de 5,3 mii de metri patrati. Dupa
cum a adeclarat directorul companiei pentru portalul noi.md, acesta este unul dintre cele mai importante
evenimente pentru companie pentru ca marcheaza evolutia acesteia in Republica Moldova.
Exista si o serie de intentii declarate, sau proiecte la nivel de Studii de Fezabilitate care odata cu prima caramida
sau primul panou sandwich vor marca anul 2011.
Astfel, intr-un comunicat de presa al grupului de
companii Trans Oil, citat de portalul noi.md, s-a
specificat intentia acestora de finalizare pana la 1
septembrie 2011 a terminalului de ulei din Portul
International Liber Giurgiulesti, cu stocuri pe sectii
de 7 mii de tone.
O alta intentie a “Vision Holding”, proprietarul grupului
de companii Trans Oil in Moldova, este demararea unui
proiect de 18 milioane EURO. Cu sustinerea BERD, se
preconizeaza constructia, tot pe teritoriul Portului
Giurgiulesti, a unei fabrici de extractie a uleiului din
boabe de soia si seminte de floarea soarelui. Obiectivul
ar trebuie sa aiba o capacitate de prelucrare anuala a
peste 80 mii tone de soia si 50 mii tone de floarea
soarelui.
InfoHALE | 33
O alta investitie care incepe sa prinda contur este
infiintarea unui parc industrial in locul uzinei de
tractoare “Tracom”. Daca in primul numar al revistei Info
Hale vorbeam despre niste studii de fezabilitate care ar
putea, sau n-ar putea sa justifice o astfel de investitie,
iata ca in 16 mai, Adunarea Generala a SA “Tracom”
decide crearea pe propriul teritoriu a unui parc
industrial, pe care tot ea il va gestiona.
Mai mult, pentru realizarea acestui proiect, Ministerul
Economiei a elaborat proiectul Hotaririi de Guvern “Cu
privire la acordarea titlului de Parc Industrial SA
“Tracom”, care a fost transmis institutiilor implicate
pentru evaluare.
Dincolo de domeniile, aproape clasice, abordate
atunci cand vine vorba de a investi in Republica
Moldova, in anul 2010 a fost ridicata intrebarea
potentialului solar al Moldovei. La o conferinta
de presa de la sfarsitul anului 2010, citata de
Moldpress, viceministrul Economiei, Sergiu
Ciobanu, impreuna cu fondatorul companiei
chineze “Shandong AUHUA”, Anxiang Chen, au
dezvaluit proiectul unei uzine de producere a
bateriilor solare in Orhei. Din pacate, investitorul
chinez nu a dorit sa dezvaluie perioada in care va
fi finalizata constructia.
Se pare ca Zonele Economice Libere, instrumente de atragere a investitiilor pe care s-a mizat cel mai mult, au
inceput sa dea roade. Atras de facilitatile fiscale si vamale din ZEL Balti, producatorul italian de motorete Piaggio si-a
exprimat interesul pentru deschiderea unei fabrici in aceasta zona. Dupa cum mentioneaza Magazinul Economic,
investitiile preconizate pentru Republica Moldova s-ar ridica la suma de 100 milioane EURO, doar ca in etapa de fata
este prematur sa catalogam aceasta drept investitia anului 2011. Pastram speranta ca, desi pe un termen mai lung,
aceasta totusi se va realiza.
InfoHALE | 34
Construct Intelligence Iunie 2011