Post on 18-Sep-2019
transcript
I
Arme in stare perfectide functionare
Trimisesera un copoitrosnitor duPa Tumer ln New Delhi,
prognmat pe feromonii lui 9i pe culoarea pamlui. i ajunsese din
urme pe o shadl numita Chandni Chauk si se napustise Print-opadue de picioare arimii goale gi cauciucuri de ricse catle
BMW-ul lnchidat. Nucleul slu era un kilogmm de hexogen
rerristalizat si TNT lamelar.
Birbatul nu-l vizuse venind. Ultima lui imagine din India
fusese fatada de stuc trandafuiu a unei cladiri denumiB Hotelul
Khush-Oil.
Pentru ca avea un agent bun, avea un conEact bun. Pentru
ca avea un contract bun, a ajuns fur Singapore la o ora duPA
explozie. Sau macar cea mai mare Pafte din el a ajuns. Chirur-
gului olandez ii placea sa glumeasca desPrc asta, despre felul
cum un Focentaj nespecificat din Tumer nu izbutise sl decoleze
de pe Palam Intemaitional cu acea prima cusa si fusese nevoit
sa petreaca noaptea acolo, intr-o baraca, intr-o cuYA de
menfinere.
Olandezul gi echipa sa avurl nevoie de trei luni ca sr-l
recladeasca la loc. Clonad pentu el un metru Patrat de Piele,
WILLIAM GIBSON
dezvoltat pe plAci de colagen 5i polizaharide din cartilaje de
rechin. Ochii gi organele genitale le achizilionara de pe pialalegala- Ochii erau verzi.
Tumer petecu cea mai mare parte a celor hei luni inf-oplasmuirc simstim RoM€enerata a unei copilarii idealizate inNoua Anglie din secolul anterior Vizitele Olandezului erau vise
cenugii in zori, cogmaruri care pi,leau pe masula ce bolta se
lumina dincolo de fereasna dormitorului de la etajul intii. Pe
inserate, puteai simfi parfumul liliacului. Tumer citea Conan
Doyle, la lumina unui bec de gaizeci de wali acoperit de un aba-jur din pergament imprimat cu desene de cliperc. Se masturba
in izul ceargafirrilor cwate din bumbac $i se gindea la majorete.
Olandezul ii deschidea o uStr din spate in creier ti pahmdea ca
sa-i puna intebari, iar maica-sa il chema la rnicul dejun undeJa$teptau cereale Wheaties, oua cu Sunca 9i cafea cu lapte 9i
zahrr-
IaI int-o dimineaF se hezi int-un pat necunoscut, cu Olan-dezul linga o fereasffi prin care se revArsau un verde tropical 9i
o lumini solara ce-i ranea ochii.
- Acum pofi pleca acasa. Tumer. Am terminat cu tine. E tica nou-nout.
Era ca nou-nout. Dar ce insenna asta? Habar n-avea. Luaobiectele pe care i le dadu Olandezul 5i o gterse din Singapore.
Acasa insernna urmabrul aeropoft Hyatl
$i umatorul. $i tot a$a.
Zbura intruna. Cipul lui de credit era un dreptunghi de
oglinda neagra, dvil cu auriu. Persoanele dinapoia t,ejghelelor
surideau cind il zareau si incuviintau din cap. Ugile se deschi-deau, apoi se inchideau inapoia lui. Rotile paraseau ferobetonul,bauturile soseau, masa era servita.
Pe Heathrow, un fiagment im€ns de memorie se desprinsedin castonul lipsit de ftesaturi al cerului aeroportului si cazu
CONTELE ZERO
peste el. Tumer vomita inf-un container de plastic albastru farasa se opreasca din mers. Cind ajunse la tejgheaua din capatulcoridorului, i$i schimba biletul.
Zburl spre Medc.
$i se de$tepta in zanginihrl pe gresi€ al galefilor din tabla,ffsiihrl umed al maturilor, corpul cald al unei femei Iipit de trupullui-
incaperea era o grota inaltA. Tencuiala alba, simpla, rcflectazgomotele fara PIea multa claritate; undeva, dincolo de vocilematinale ale cameristelor din curtea interioara, se distingeaububuiturile brizantilor. Ceargafurile shinse intre degetele sale
erau de batist grosolan, subfiat de afitea spiliri.igi amintea razele soarelui printr-o vasta fereasta polarizata.
Barul unui aercport, Puerto Vallarta. Fusese nevoit sA parcurgape jos cei douizeci de metri de la avion, stringind putemic dinpleoape in fata soarelui. isi amintea rm Hiac mort, strivitprecumo frunza uscata pe betonul pistei.
i$i anintea calatoria inh-un autobuz, un drum montan siduhoarea combustiei inteme, marginile parbrizului impodobitecu hologramele unor sfinfi roz 9i bleu. Ignorase panorama
abrupta in favoarea unei sfere de lucita handafide Si dansulsmucit al mercurului din miezul ei. Maciulia incununa tijaindoia din ofel a schimbatonrlui de viteze; era cu puqin mai mare
decit o minge de baseball. Fusese nrmata in jurul unui piianjenghemuit suflat din sticla fansparenta, cav si pe jumatab umplutcu mercur. Argintul viu hesa'rea Si luneca atunci cind soferulsmucea autobuzul prin cufte strinse, se legtura pi vibra pe
porgiunile rectilinii. Maciulia era ridicola, lucrau manual,funestA; se afla acolo pentru a-i saluta intoarcerea in Mexic.
Prin duzina de microsofturi primite de la Olandez, existaunul care-i permitea o anumita fluenF in spaniola, dar in Vallartabijbtse inapoia urechii stingi 9i inserase in locul lui un obtum-
WILLIAM GIBSON
tor de praf ce ascundea mufa si conectorul sub un plasture
micrcpor patrat de culoarea pielii. Un pasager din spatele auto-
buzului avea un aparat de radio. O voce intlerupsese periodic
popul metalic penftu a recita un soi de litarie, tiruri de cite zece
cifrc, numerele cistigatoare in ziua aceea la loteria nalionala.
Femeia de linga Tumer se foi in somn.
El se ddicd lntr-un cot gi o privi. Chipul tmei straine, tohrsi
nu cel cu carel obi$nuise viafa lui petrecuta prin hoteluri. S-ar
fi asteptat Ia o frumusele de rutina, iesita din ieftina chirurgie
estedca si implacabilul darwinism al modei, un arhetip obginut
din principalele fefe mass-media ale ultimilor cinci ani.
Conturul maxilarului inferior avea ceva specific vestului
mijlociu, ceva arhaic ai american. Cear5afi.uile bleu i se inqeteau
peste soldud, iar mzele soarelui, stecudndu-se Pdnhe jaluzelele
din lemn, ii brdzdau coapsele lungi cu diagonale aurii. Fetele
alaturi de care se trezea in hotelurile lumii aduceau cu oma-
mentele de pe capota automobilului lui Dumnezeu insugi.
Chipuri de femei dormind, identice $i singure, goale, alintite
direct spre neant, Aceasta insa se deosebea de ele. Cumva, avea
deja ala$au o semnificagie. O semnificalie 5i un nume.
Se scula in capul oaselor si isi cobori picioarele din pat.
Calciiele sale inregistrara firele de nisip ale plajei pe gresia
recorcasa, Se simtea un iz slab, patrunzator, de insecticid. Tumer
se ridica, dezbracat, cu capul pulsind. igJ. sili picioarele sa se
miste. Me$e, incerca prima dinte cele douA u$i 9i descoperi gre-
sie albe, alta tencuiala alba, un dus bulbucat si cromat, atimind
din capatul unei tevi din fier patata de rugina. Robinetele chiu-
vetei ofereau fidcele identice de api ciliie. Un ceas de mina
stravechi stalea linga o sonda din plastic - un Rolex mecanic cu
o cLuea de piele albicioasi.
Geamurile baii, mascate cu jaluzele, nu erau jiwate, ci doar
acoperite cu o plasi verde, fira, din plastic. Barbatul privi afara
printre sipcile de lerrm, mijind ochii inaintea soarelui putemic,
CONTELE ZERO
si vazu o fintinA arteziana secata, captusita cu dale pe care erau
pictate flori, 9i caroseria ruginita a unui Volkswagen Rabbit.
Allison. Aga o chema pe femeie.
Ea purta un $ort kaki zdrentuit si un tricou alb de-al lui. Avea
picioarele foarte bronzate. Rolexul cu capacul sau mat din ofel
ii cuprindea incheietum miinii stingi cu culelu$a din piele de
porc. Pomii pe jos pe plaja, spre Barre de Navidad. Se
menjinuri pe ligia ingusta de nisip umed $i comPactat de dea-
supra liniei valurilor.
Aveau deja amintiri comune; el si-o reamintea intr-o
dugheana in diminealz aceea, it mercado acoPerit cu tabla al
origelului, linind cu ambele palme cana uriara din lut, puna cu
cafea fierbinte. $tergind cu o tortilla ouile si sosul din farfuria
alba, crapata, Tumer privise musculifele rotindu-se in jurul
degetelor de soare ce-$i gasisere drum prinh-un mozaic de
frunze de palmieri 5i pereli laterali ondulali. Discutasera despre
slujba ei, la o firmajuridica in L.A., despre felul cwn haia sin-
gua inh-unul din dadpanatele oriSele-ponton amarate de
Redondo. El ii spusese ci lucra in probleme de resune umane.
Mai exact, lucrase... ,,Poate ca-mi gasesc alt fel de meserie..."
Totu5i conversafia parea secundard pe linga ceea ce exista
inte ei, iar acum o fregata le pluti deasuFa caPetelor, Purtata de
briza, se inclina pe o aripi si disperu. Amindoi se inhorari de
libertatea pisi'rii, de glisarea ei neglijenti. Allison il sftinse de
mina.
O silueta albastra aparu pe plaja, aprcPiindu-se, un politist
militar indreptindu-se catre ora$, cu luciul cizmelor negre ireal
pe fundalul blhd gi strAlucitor al nisipului. Cind trecu pe linga
ei, cu chipul imobil $i intunecat sub ochelarii de soare, Tumer
obserya carabina laser Steiner-Optic cu vizor Fabrique
Nationale. Unifoma albasha era imaculata, cu dungi in care te
puteai ta'ia.
11
WILLIAM GIBSON
Desi nu pufiase niciodata uniforma, Tumer fusese aproape
toata viata soldat pe cont proPriu. Mercenar, angajat de
corporaliile imense care se rdzboiau in secret Pentru conftolul
unor integi economii. Multinafionalele pentru care lucrase n-ar
fi recunoscut niciodata existenla unor indivizi ca e1...
- Azi-noapte ai bAut aproape o sticla intreaga de Herradua'
spuse femeia.
El incuviinla din cap. in mina sa, palma ei se sim(ea calda $i
uscaa. O privea ra$chirind degetele picioarelor la fiecare pas;
ungh.iile erau lacuite cu oja roz, sarita pe alocuri.
Valurile se rostogoleau, marginile lor transparente aidoma
sticlei verzi.
Stropii se depuneau margeluse Pe brcnzul lui Allison.
Dupa pdma zi imprema, viata lor caPata un Sablon simplu.
Dejunau in mercado, intr-o dugheana cu bjghea din beton tocit
si netezit precum marmura lustruita. i5i pefteceau dimineala
inotind, pina ce soarele ii alunga inapoi in racoarea cu jaluzele
a hotelului, unde faceau dmgoste sub lentele pale de lemn ale
ventilatorului din plafon, apoi dormeau. Dupa-amiezele exPlo-
rdu labidntul de stradute lnguste dinapoia Avenidei, sau faceau
excursii pe dealuri. Cinau in localuri de Pe plaja $i beau in
paao-urile restauantelor albe. Raz€le lunii se risuceau in mar-
ginile valurilor
$i treptat, fa,rd cuvinte, ea il invaF un nou fel de a iubi.
Tumer era obignuit sa fie s€rvi! satisfdcut in chip anonim de Pro-
fesioniste experte. Acum, in $ota alba. el ingenunchea pe gre-
sii. isi cobora capul, lingind-o, sarea Pacificului amestecindu-se
cu licoarea femeii, sim;ind interiorul coaPselor ei racorindu-i
obrajii. Cuprinzindu-i Soldurile in palme, o tinea, ridicind-o ca
pe un pocal, apasindu-gi buzele in vreme ce limba lui cauta locul
geomerric, puncnrl, ftecventa care s-o satisfaca. Apoi, zimbind
tag, o incalec4 o Patundea si-Si gasea propria cale acolo.
CONTELE ZERO
Uneori dupa, ea vorbea, spirale lungi de istorii nefocalizate
care se torceau, impreunindu-se cu sunetele oceanului. Vorbea
foarte rar, dar barbatul invaFse sa aprecieze pufinul acela !i,intotdeauna ii atagea atenfia. Asculta.
Trecu o saptamina, duptr aceea inca una. in ultima lor zi
impreuna, el se trezi in aceeasi odaie racoroasa, descoperind-o
alaturi. in timpul dejunr.rlui, igi inchipui ca simlea o schimbare
ln ea, o incordare.
Facura plaji, inotara gi, in patul familiar, el uia de fioml vag
de neliniste.
Dupa-arniazi, Allison ii propuse str se plimbe pe plaja, sprc
Barre, aga cum facusera in acea prima dimineala.
Tumer scoase obtuatoml din mufa dinapoia urechii 9i intro-
duse o aschie de microsoft. Structura spaniolei cobori prin el
precum un nrm de sticl4 po{i invizibile cu balamale din prezent
fi viitor, condifional, mai mult ca perfecl Lasind-o ln camem,
faversi Avenida $i intra in piaF. Cumpara un cos de pai, cutii
de bere rece, sandviguri si fructe. Pe drumul de intoarcere,
cumpara alta pereche de ochelari de soare de la vinzatoml de pe
Avenida.
Bronzul ii devenise egal 9i profund. Releaua de linii lasate
de grefele Olandezului disparuse si AUison il invaftse care li era
unitatea aupului. Diminelile, cind intilnea ochii verzi in oglinda
badj, acegtia erau ai lui, iar Olandezul nu-i mai bintuia vlsele cu
bancuri proaste si tuse seacA, Cu toate astea, uneori mai visa
fragmente din India, o Fra pe care de-abia o cunogtea, schije
stalucitoare, Chandni Chauk, miros de praf gi friginele...
Zidurile hotelului darapanat se ridicau la o deparhre egale
cu un sfert din arcul golfului. Aici talazurile erau mai putemice,
fiecare o detunatura.
WILLIAM GIBSON
Acum, femeia il tlase inft-acolo, cu ceva nou in colfurileochilor, o incordare. PescaruSii se imprastiara cind ei suAa, minain mina, de pe plaja, ca sa scruteze umbrele dinapoia inharilorlipsite de u$i. Nisipul se tasase, pemitind fatadei sa se surpe,
perefi dispirusera lasind pardoselile celor trei niveluri sa
spinzue, precum tigle gigantice, din tendoanele indoite, rugi-nit€, din o[el de grosimea degenrlui, fiecare purtind alta culoaregi configurafe de gresii.
Deasupra unei arcade din beton scria cu majusculecopilare$ti, facute din scoici: HorEL pLAyA DEL M.
- Mar, rosti el completind numele, degi scosese microsoftul.
- S-a terminat, zise ea pa;ind pe sub arcada, in umbre.
- Ce s-a terminat?
O urma pe femeie; co5ul din pai ii freca goldul. Nisipul de
aici era rece, uscat, scuryindu-i-se prinae degetele de la picioare.
- Teminat. Gata. Locul asta. Aici nu exista timp, nici viilor.El o fixa cu privirea, se uita dincolo de Allison spre arcuri
de pat ruginite, incilcite la joncaiunea a doi peregi naruiji.
- Mioase a pi;at, spuse. Hai sa facem baie.
Oceanul alunga ftceala, insa inte ei mrnasese o distanta. Se
asezara pe o patura din camera lui Tumer Si mincara in tacere.
Umbra ruinei se lungi. Vintul mi$ca parul decolorat de soare alfemeii.
- Md duci cu gindul la cai, vorbi el in cele din urma.
- Pii, spuse ea cu un ton care hada o epuizare profundi,n-au disparut decit de aeizeci de ani.
- Nu, cladna Tumer din cap, la parul lor La parul de pe gitullor, cind aleargd.
- Coama, zise femeia si in ochi ii licarta lacrimi. in pizdamd-sii...
Umerii incepura sa-i temure. Inspha adinc. Azvirli cutiagoala de Carta Blanca pe plaja.
CONTELE ZERO
- Ei... eu... ce conteaza? il cuprinse din nou in brafe: Haide,
Tumer Hai...
Se lasa pe spate, tragindul dupa e4 $i ba$ahrl observA c€va,
o navii, mic$orata de distanfa la dimensiunea unei cratine albe,
acolo unde apa intilnea cerul.
Cind se ridica, hagindu-gi blugii retezafi, iahtul se afla mult
mai aproape, o curba alba, gralioasa, afundata in apa. Apa
adinca. Judecind dupa puterea valurilor, linia tar:mului cobom
aici aproape vertical sub apa. hobabil acesta era motivul penfru
care hotelurile se opreau acolo unde o faceau gi de aceea nu
supravieguise nici ruina. Talazuri.le ii rosesera firdalia.
- Di-mi cogul.
Allison ipi incheia bluza. El i-o cumparase dint-o micuta
pdvaiie de pe Avenida. Bumbac mexican albasbu electric, prcst
cusut. Rareod hainele pe care le cumparau de acolo duau mai.mult de o zi-doua.
- Am zis si-mi dai co5ul.
Ea i-l intinse. Tumer scotoci printre reshrile dupa-amiezei
lor, descoperindu-gi binoclul sub o pungulila din plastic cu felii
de ananas muiate in zeamtr de limiie gi presarate cu pulberc de
ardei iute. il trase afara: un binoclu compact 6 x 30, de lupta.
Scoase cu un pocnet capacul integral de pe obiective gi de pe
ocularele capitonate si studie ideogramele aerodinamice ale
emblemei Hosaka. O salupa galbena ocoli pupa gi pomi spre
plaja-
- Tumer, eu...
- Sus. ii inghesui patura si prcsopul in cos. Lua dinaunEu o
ultima cutie calda de Carta Blanca si o at€za linga binoclu. Se
scula, tragind-o iute in picioare 5i-i baga co$ul in miini.
- Poate ma-nsel, ii spuse. Daca-i asa, sterge-o de-aici.
Ia-o-nspre palmierii aia, ii arata. Nu te-ntoarce la hotel. Ia un
autobuz pina-n Manzanillo sau Vallarta. Du-te acasa.
WILLIAM GIBSON
Acum putea auzi tonul motomlui barcii.ii vazu lacrimile, dar Allison nu scoase nici un sunet cind se
rasuci 9i o lut la fugi in sus, pe llnga ruina, sffngind coful,impiedicindu-se de o movilila de nisip. Nu privi tnapoi.
El se intoarse Si se uita spre iaht. $alupa salta prin valuri.Iahtul se numea Tsusfuma gi-l zarise ultima data h golfulHiroshima. De pe puntea lui, vazuse rogia poarta Shinto dinItsukushima.
Nu avea nevoie de binoclu ca si gtie cA pasagerul din barcapneuma[ca era Conroy, pdmul pilot al ninjelor Hosaka- Se ageziturce$te in nisipul carc incepea sa se raceasca Si deschir ultimalui cutie de bere mexicana.
Privi indarat spre linia de holeluri albe, cu palmele inerte pe
balustrada de tec a lui Tsusfuma. inapoia hotelurilor straluceaucele hei hologmme ale ortrgelului: Banamex, Aeronaves gi
Madona de gase metri a catednlei.Conroy veni linga el.
- O dezertare, ii spuse. Te pricepi.Glasul em sec si lipsit de inflexiuni, de parca l-ar fi modelat
dupa un cip vocal ieftin. Avea o faF lAtareaF si alba, cadavericA.
Ochii ii erau incercana$, cu pleoape grele, dedesubtul unui ciufoxigenat, pieptanat peste cap, dezgolind fruntea lata. Purta ocama'a neagra de polo si pantaloni negi.
- iniunfu, adaugi intorcindu-se.
Tumer il urma, aplecindu-se sA infie pe uga cabhei. Ecranealbe, lemn de pin deschis la culoare, fara cusur - stilul auster alcorporaqiilor din Tokio.
Conroy se aseza pe o pemufa joasa, dreptunghiulara, dinpiele sintetica de culoarea ardeziei. Tumer statu in picioare, cubratele atimind pe lingi fup. Conroy luA un inhalator moletatdin argint de pe masuF.ioasi, smaltuiti dintre ei
- Amplificator de bilineudna?
OONIELE ZERO
- Nu.
Celalalt isi infunda inhalatorul inh-o nara si asptua.
- Vrei sushi? Puse inhalatorul inapoi pe masufa. Acum o ola
a prins niste pest€.
Turner nmase locului, privindu-I.
- Chdstopher Mitchell, zise Conroy. Maas Biolabs. $efulhib'ridomelor. Vine la Hosaka.
- N-am auzit niciodata de el.
- Cacat! Bei ceva?
Tumer chdna din cap.
- Siticiul e pe duca" Tumer Mtchell e tipu' car€-a facut bio-
cipudle sa mearga fi Maas deline principalele patente. $tii asta.
El e tipu'pentru monoclonale. Vrea sa plece. Noi doi o saltransferam,
- Cred ca m-am retras, Couoy. Ma simteam bin€ acolo.
- Aga a zis gi echipa psiho din Tokio. Adica, nu esti venit cu
pluta, nu? Gagica era psiholog social, Platita de Hosaka. Un
mu9chi pomi sa se zbata in coapsa lui Truner.
- Au zis ca e9d gata. Erau pugin cam nesigud dupa New
Delhi, aga c-au vnrt sa verifice. Nitica terapie nu strica, nu?
t7