Post on 18-Oct-2015
description
transcript
UNIVERSITATEA ALEXANDRU IOAN CUZA IAI
CENTRUL DE STUDII EUROPENE
MMAANNAAGGEEMMEENNTTUULL FFOONNDDUURRIILLOORR
SSTTRRUUCCTTUURRAALLEE II DDEE CCOOEEZZIIUUNNEE
- SUPORT DE CURS -
Partea 1
Titular de disciplin,
Lect.univ.dr. Liviu-George MAHA
Iai, 2010
2
CUPRINS
MODULUL 1 NOIUNI INTRODUCTIVE PRIVIND POLITICA DE DEZVOLTARE REGIONAL I MODUL DE IMPLEMENTARE A ACESTEIA N UNIUNEA EUROPEAN ..... 3
LECIA 1.1. POLITICA DE DEZVOLTARE REGIONAL N UNIUNEA EUROPEAN......... 4 Unitatea de studiu 1.1.1. Locul dezvoltrii regionale n procesul de integrare economic european ............................................................................................................................................. 4 Unitatea de studiu 1.1.2. Structuri teritorial-statistice ...................................................................... 9
LECIA 1.2. INSTRUMENTELE STRUCTURALE I CADRUL DE IMPLEMENTARE A ACESTORA N UNIUNEA EUROPEAN ..................................................................................... 15
Unitatea de studiu 1.2.1. Instrumentele structurale ale Uniunii Europene.......................................15 Unitatea de studiu 1.2.2. Obiective de dezvoltare.............................................................................18 Unitatea de studiu 1.2.3. Cadrul instituional pentru coordonarea, gestionarea i implementarea instrumentelor structurale...........................................................................................21
MODULUL 2 PLANIFICAREA, PROGRAMAREA, MONITORIZAREA I EVALUAREA PROGRAMELOR DE DEZVOLTARE ...................................................................................................27
LECIA 2.1. DOCUMENTE DE PLANIFICARE I PROGRAMARE ........................................ 28 Unitatea de studiu 2.1.1. Planul Naional de Dezvoltare..................................................................28 Unitatea de studiu 2.1.2. Programul Naional de Reform i Cadrul Strategic Naional de Referin...............................................................................................................................................31 Unitatea de studiu 2.1.3. - Programul Operaional .............................................................................40
LECIA 2.2. MONITORIZAREA I EVALUAREA FONDURILOR STRUCTURALE I DE COEZIUNE ....................................................................................................................................... 47
Unitatea de studiu 2.2.1. Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale ...................47 Unitatea de studiu 2.2.2. Monitorizarea programelor de dezvoltare................................................49 Unitatea de studiu 2.2.3. Evaluarea programelor de dezvoltare ......................................................52
MODULUL 3 STUDIU DE CAZ: PROGRAMUL OPERAIONAL REGIONAL ..........................58
LECIA 3.1. NOIUNI INTRODUCTIVE.................................................................................... 59 Unitatea de studiu 3.1.1. Particulariti ale Programului Operaional Regional ............................59 Unitatea de studiu 3.1.2. Obiectivele Programului Operaional Regional.......................................62
LECIA 3.2. AXELE PRIORITARE ALE PROGRAMULUI OPERAIONAL REGIONAL ..... 64 Unitatea de studiu 3.2.1. Axa 1: Sprijinirea dezvoltrii durabile a oraelor - poteniali poli de cretere.................................................................................................................................................64 Unitatea de studiu 3.2.2. Axa 2: mbuntirea infrastructurii regionale i locale de transport .....65 Unitatea de studiu 3.2.3. Axa 3: mbuntirea infrastructurii sociale ............................................66 Unitatea de studiu 3.2.4. Axa 4: Consolidarea mediului de afaceri regional i local ......................70 Unitatea de studiu 3.2.5. Axa 5: Dezvoltarea durabil i promovarea turismului ...........................73 Unitatea de studiu 3.2.6. Axa 6: Asistena Tehnic ..........................................................................76
LECIA 3.3. PLANIFICAREA FINANCIAR I IMPLEMENTAREA PROGRAMULUI OPERAIONAL REGIONAL .......................................................................................................... 78
Unitatea de studiu 3.3.1. Planul financiar ........................................................................................78 Unitatea de studiu 3.3.2. Implementarea Programului Operaional Regional .................................79
3
MODULUL 1 NOIUNI INTRODUCTIVE PRIVIND
POLITICA DE DEZVOLTARE REGIONAL I MODUL
DE IMPLEMENTARE A ACESTEIA N UNIUNEA
EUROPEAN
Obiective generale:
- cunoasterea locului si rolului politicii de dezvoltare regionala in sistemul politicilor
comunitare;
- intelegerea conceptelor si principiilor care stau la baza politicii comunitare vizand
dezvoltarea reionala;
- intelegerea modului de implementare a politicii de dezvoltare regionala in Uniunea
Europeana.
Termeni cheie: integrare economica, dezvoltare regionala, regiune,
descentralizare, fonduri structurale si de coeziune, obiectiv de dezvoltare,
convergenta, competitivitate, plan national de dezvoltare, cadrul strategic national de
referinta, strategie de dezvoltare regionala, program operational, autoritate de
management, organism intermediar, proiect de dezvoltare.
Ritmul de lucru: Modulul se dezvolta pe 2 lectii, fiecare cuprinzand cate doua
sau trei unitati de studiu. Timpul de lucru estimat este de 5 zile, cu 2-3 ore zilnic in
medie.
Rezumat: Modulul prezinta o serie de notiuni introductive necesare intelegerii
modului de functionare a programelor regionale de management si dezvoltare. Astfel,
sunt reluate informatii esentiale referitoare la politica de dezvoltare regionala, cu
privire la locul si rolul acesteia in procesul de integrare economica europeana,
obiectivele, principiile care stau la baza implementarii ei, provocarile legate de
extinderea UE catre Europa Centrala si de Rasarit. Sunt detaliate principalele
instrumente de finantare vizand dezvoltarea regionala, fiind prezentat, totodata,
cadrul institutional pentru coordonarea, gestionarea si implementarea instrumentelor
structurale.
4
LECIA 1.1. POLITICA DE DEZVOLTARE REGIONAL N
UNIUNEA EUROPEAN
Obiective:
- cunoasterea conceptului de dezvoltare regionala;
- identificarea principalelor etape in evolutia politicii comunitare privind dezvoltarea
regionala;
- cunoasterea conceptului de regiune si a modului de clasificare a acestor unitati
teritorial-statistice;
- intelegerea modului in care unitatile teritorial-statistice au acces la instrumentele
structurale si de coeziune.
Unitatea de studiu 1.1.1. Locul dezvoltrii regionale n procesul de integrare economic european
Obiective specifice:
- cunoasterea premiselor care au stat la baza implementarii unei politici vizand
dezvoltarea regionala la nivelul Uniunii Europene;
- cunoasterea evolutiilor recente vizand politica comunitara vizand dezvoltarea
regionala;
- cunoasterea principiilor care stau la baza politicii de dezvoltare regionala a Uniunii
Europene;
- intelegerea mecanismelor de finantare a politicii de dezvoltare regionala a Uniunii
Europene;
- cunoasterea primelor etape vizand implementarea politicii de dezvoltare regionala
in Romania.
Timp de lucru: 3 ore
5
Politica de dezvoltare regionala este o politica cheie a Uniunii Europene, care
se bazeaza pe principiul solidaritatii financiare, oferind sprijin statelor si regiunilor
mai putin dezvoltate sau care se confrunta cu dificultati structurale, n scopul crearii
de locuri de munca si cresterii competitivitatii.
n 1957, cnd se semna Tratatul de la Roma care punea bazele Comunitatii
Economice Europene, disparitatile regionale ntre statele semnatare nu erau
semnificative. Totusi, att n preambul, ct si n art. 2, se stipula necesitatea
asigurarii unei dezvoltari armonioase si echilibrate la nivelul ntregii Comunitati,
prin reducerea diferentelor de dezvoltare dintre regiuni. Cu toate acestea, nu exista
nici o dispozitie specifica referitoare la un fond sau la o politica de dezvoltare
regionala la nivel comunitar.
Abia n 1975 apar primele semne ale unei abordari a problemelor regionale la
nivelul Comunitatii Europene, prin nfiintarea Fondului European pentru
Dezvoltare Regionala.
n preambulul Regulamentului de constituire a acestui fond (724/1975) este
mentionata dorinta de a gasi solutii pentru corectarea dezechilibrelor regionale, n
special a celor rezultate din preponderenta activitatilor agricole, a restructurarilor
industriale si a somajului structural. ncepnd cu anul 1980, aceasta politica a devenit
una dintre politicile cheie ale UE.
Politica de dezvoltare regionala si conceptul de coeziune economica si
sociala aveau sa se impuna abia prin semnarea Actului Unic European n 1988, cnd
sunt recunoscute disparitatile privind nivelurile de dezvoltare ale statelor membre si se
constientizeaza necesitatea unei politici care sa sprijine dezvoltarea echilibrata a
acestora. In acelasi an, sunt create ceea ce se numesc Fondurile Structurale, care, de
fapt, reunesc sub o singura titulatura fondurile europene deja existente, care sa
contribuie la dezvoltarea echilibrata a tuturor regiunilor comunitatii europene.
Acest deziderat a fost introdus si n Tratatul Uniunii Europene (1992), prin
Titlul XVII, care defineste obiectivul politicii de coeziune economica si sociala:
reducerea disparitatilor existente ntre nivelurile de dezvoltare ale diferitelor regiuni
si a ramnerii n urma a regiunilor mai putin dezvoltate, sau a insulelor, inclusiv a
regiunilor rurale.
Cresterea importantei politicii regionale a Uniunii Europene a fost
determinata, n mod special, de cresterea bugetului alocat Fondurilor Structurale
(circa 213 miliarde euro n anul 1999).
6
Principiile care stau la baza politicii regionale sunt:
1. Principiul programrii multianuale a finanrii proiectelor de dezvoltare
regional presupune ca finantarea programelor este realizata pe o perioad de 3-5
ani, statele beneficiare avnd obligaia prezentrii de documente cu ealonarea anual,
pe destinaii i obiective.
2. Principiul subordonrii presupune subordonarea planurilor de dezvoltare
regional unor obiective prioritare ale politicii regionale europene.
3. Principiul partenerialului realizarea de parteneriale la nivel local,
naional, regional, ntre autoritile comunitare i cele naionale sau locale.
4. Caracterul adiional, complementar al msurilor comunitare, care au rolul
de a evita utilizarea fondurilor comunitare ca substituent al resurselor naionale.
5. Compatibilizarea msurilor de politic regional cu celelalte politici
sectoriale.
6. Principiul concentrrii eforturilor spre regiunile cel mai puin dezoltate i
evitarea disiprii fondurilor spre un numr mare de obiective.
Politica regionala a UE s-a construit n jurul conceptului de coeziune
economica si sociala. Acest concept vizeaza reducerea disparitatilor n nivelul de
dezvoltare al regiunilor, sprijinirea regiunilor ramase n urma si diminuarea
discrepantelor care le separa de regiunile dezvoltate ale UE. Aceasta politica este,
nainte de orice, o politica a solidaritatii. Ea se bazeaza pe solidaritatea financiara a
statelor membre si, ca urmare, o parte substantiala a contributiei acestora la bugetul
Comunitatii peste o treime este ndreptata catre regiunile mai putin prospere si
grupurile sociale dezavantajate.
ncepnd cu anul 2000, politica regionala europeana a contribuit activ la
dezvoltarea economica a tarilor care si-au manifestat intentia de a adera la UE. In
7
tarile Central si Est Europene au fost implementate masuri n domeniul dezvoltarii
activitatilor productive, prin ncurajarea crearii de noi IMM, n domeniul protectiei
mediului si retelelor de transport, al infrastructurii de toate tipurile, ndeosebi al
infrastructurii de afaceri. Intre aceste masuri, un loc important a revenit celor din
domeniul dezvoltarii resurselor umane.
Pentru perioada 2000-2006, politica regionala a UE a suferit anumite
modificari: ajutoarele regionale mai concentrate, managementul descentralizat,
parteneriatul ntre actorii implicati n dezvoltarea regionala s-a largit. Pentru
implementarea masurilor de politica regionala, statele membre, autoritatile locale si
Comisia Europeana lucreaza mpreuna. Autoritatile nationale definesc strategiile de
dezvoltare si le implementeaza, iar Comisia Europeana asigura armonizarea
strategiilor regionale cu Strategia generala a Comunitatii, monitorizeaza si controleaza
cheltuielile facute din fondurile Comunitatii.
In concluziile Consiliului European de la Lisabona din martie 2005 se spunea:
Europa trebuie sa si creasca competitivitatea, sa-si mareasca potentialul de
productie si productivitatea si sa ntareasca coeziunea economica si sociala, punnd
accent pe cunoastere, inovare si optimizarea capitalului uman. Pentru atingerea
acestor obiective Uniunea Europeana trebuie sa-si mobilizeze toate resursele
nationale si comunitare - inclusiv cele ale politicii de coeziune. In urma acestor
concluzii ale sefilor de stat a celor 25 de state membre, s-a stabilit ca politica de
coeziune sa stea n slujba atingerii obiectivelor Strategiei de la Lisabona.
Astfel, n perioada de programare 2007-2013, politica regionala a UE
contribuie la realizarea obiectivelor Strategiei de la Lisabona, prioritatile
concentrndu-se pe sectoare care contribuie la cresterea competitivitatii UE. S-a redus
si numarul instrumentelor financiare care sunt utilizate pentru politica de coeziune,
precum si numarul initiativelor comunitare, care, n mare parte, au fost ncorporate n
cadrul noilor obiective. Uniunea Europeana urmareste, de fapt, ca dimensiunea
strategica a politicii de coeziune sa fie ntarita, astfel nct politicile comunitare sa fie
mai bine integrate n programele nationale si/sau regionale de dezvoltare si, de
asemenea, sa creasca sentimentul de proprietate asupra acestor politici (ownership).
Principalele modificari pentru perioada 2007-2013 sunt: reducerea numarului
instrumentelor structurale de la 6 la 3, un nou principiu al proportionalitatii care
reduce birocratia, scaderea numarului documentelor de programare de la trei la doua,
8
aplicarea de reguli nationale privind eligibilitatea cheltuielilor, responsabilitati sporite
ale statelor membre si regiunilor in gestionarea fondurilor.
In contextul aderarii la Uniunea Europeana, politica de dezvoltare regionala
reprezinta un capitol esential din aquis-ul comunitar, respectiv Capitolului 21 -
Politica regionala si coordonarea instrumentelor structurale.
In perioada 1998 1999, pe baza Acordului de Asociere la Uniunea
Europeana si a Programului National de Aderare la Uniunea Europeana, n
Romnia s-a creat cadrul legal si structurile institutionale, la nivel central si regional,
necesare implementarii unei politici integrate de dezvoltare regionala, ca mijloc de
sprijinire a potentialului economic si social indigen, prin cooperarea autoritatilor
nationale, regionale si locale si beneficiind de suportul financiar al Guvernului si
Comisiei Europene.
Acest nou tip de politica a venit n ntmpinarea unor necesitati reale ale
colectivitatilor locale si regionale din tara noastra, determinand un nou mod de
abordare a dezvoltarii, o abordare de jos n sus, bazata pe initiativele, planurile si
programele de dezvoltare ale colectivitatilor locale si regionale .
Promovarea propriilor politici de dezvoltare regionala de catre autoritatile
administratiei publice locale, dar si de structurile regionale, porneste de la premisa ca
nimeni nu poate cunoaste mai bine necesitatile reale ale acestor colectivitati, dect ele
nsele si cei alesi sa-i reprezinte.
Conceptul care sta la baza acestei politici n Romnia, a fost creat n urma
unor studii si analize elaborate la cererea Guvernului, prin programul PHARE,
finalizate n cadrul unui document intitulat Carta Verde a dezvoltarii regionale n
Romnia.
Politica regionala n Romnia are la baza masuri planificate si promovate de
autoritatile administratiei publice locale si centrale, n parteneriat cu diversi actori
(privati sau publici) de la nivel regional si local, n scopul asigurarii unei dezvoltari
economice si sociale sustinute si dinamice, prin utilizarea eficienta a resurselor locale
si regionale, pentru realizarea obiectivului european al coeziunii economice si sociale.
Cu alte cuvinte, politica de dezvoltare regionala ntareste rolul si
responsabilitatile administratiei publice locale si a organismelor regionale n
dezvoltarea economica si sociala a fiecarei localitati n parte, precum si a regiunilor de
dezvoltare, concomitent cu diminuarea implicarii institutiilor guvernamentale n astfel
9
de activitati. Astfel, politica de dezvoltare regionala devine o componenta
esentiala a autonomiei locale.
Unitatea de studiu 1.1.2. Structuri teritorial-statistice
Obiective specifice:
- intelegerea conceptului de regiune;
- cunoasterea principiilor care stau la baza structurilor teritorial-statistice aplicabile
in cazul politicii de dezvoltare regionala;
- cunoasterea structurarii teritoriului Romaniei in regiuni;
- cunoasterea institutiilor care asigura implementarea politicii de dezvoltare
regionala in Romania, la nivelul fiecarei regiuni.
Timp de lucru: 3 ore
Politica regionala a UE este considerata elementul-cheie care a determinat
aparitia zonelor statistice si dezvoltarea statisticii regionale. n acest sens, statisticile
regionale trebuie sa permita att masurarea situatiei economice regionale, ct si
fundamentarea criteriilor de interventie ale UE.
n prezent, n UE si n tarile candidate, la baza statisticilor regionale stau cele
doua nomenclatoarele statistice elaborate si actualizate de EUROSTAT:
- Nomenclatorul Unitatilor Teritorial Statistice (NUTS);
- Nomenclatorul Regiunile statistice ale statelor EFTA si Central
Europene.
Nomenclatorul Unitatilor Teritorial Statistice (NUTS) a fost nfiintat n
urma cu peste 25 de ani pentru a oferi un cadru comun pentru colectarea datelor
statistice la nivel regional n cadrul Comunitatii Europene. Prima referire la
clasificarea NUTS este facuta n textul Regulamentului 2054/1988 (care sta la baza
Fondurilor Structurale), facndu-se referire la criteriile privind acordarea de sprijin
prin Fondurile Structurale. De-a lungul timpului, NUTS a fost permanent actualizat,
10
iar un regulament propriu a fost adoptat de Parlament si de Consiliu abia n 2003. In
acest regulament se defineste mpartirea teritoriala numai pentru statele membre ale
UE si este organizat pe trei nivele statistice (Nivelul NUTS 1; Nivelul NUTS 2 317
regiuni; Nivelul 3 NUTS 3).
NUTS este utilizat pentru colectarea, mbunatatirea si armonizarea statisticii
regionale la nivelul ntregii Uniuni Europene, pentru analiza economico-sociala a
regiunilor, dar si pentru aplicarea politicilor de dezvoltare.
Analiza economico-sociala a regiunilor se realizeaza la toate cele trei nivele
teritorial-statistice si urmareste identificarea problemelor regionale ale UE (prin
analiza comparativa a regiunilor de nivel NUTS 1), a problemelor regionale ale
statelor membre si candidate (prin analiza comparativa a regiunilor de nivel NUTS
2), precum si a problemelor locale ale acestora (prin analiza comparativa a regiunilor
de nivel NUTS 3).
Statisticile regionale la nivelurile NUTS 2 si NUTS 3 sunt folosite de Comisia
Europeana pentru stabilirea eligibilitatii regiunilor de a primi sprijin financiar din
Fondurile Structurale. Astfel, cea mai mare parte a acestor fonduri este alocata
regiunilor Obiectiv 1 Convergenta, regiuni clasificate numai la nivelul teritorial-
statistic NUTS 2.
Nivelul teritorial-statistic NUTS 2 reprezinta, fara ndoiala, cel mai important
element al politicii de dezvoltare regionala. Nivelul NUTS 2 este esential att pentru
Romnia, ct si pentru celelalte tari membre, deoarece criteriile de alocare a
Fondurilor Structurale se bazeaza, dupa cum am mai mentionat, pe indicatori statistici
calculati la acest nivel.
Pentru a asigura colectarea, prelucrarea si diseminarea statisticilor regionale
ntr-un mod armonizat la nivelul ntregii Uniuni Europene, Parlamentul European si
Consiliul European au adoptat, n data de 26 mai 2003, Regulamentul (CE) Nr. 1059
privind stabilirea unei clasificari comune a unitatilor teritorial-statistice. n calitate
de act normativ, regulamentul cauta att sa gestioneze posibilele schimbari ale
teritoriilor unitatilor administrative ale statelor membre, ct si sa minimizeze impactul
acestor modificari asupra disponibilitatii si comparabilitatii statisticilor regionale.
Acest regulament a nlocuit Nomenclatorul Unitatilor Teritorial Statistice publicat de
Eurostat n anul 1999 si a ncorporat toate modificarile nregistrate la nivelul
structurilor teritorial - statistice ale Statelor Membre ncepnd cu anul 1999.
11
Totodata, Regulamentul 1059/2003 introduce o serie de criterii de clasificare a
unitatilor teritorial-statistice. Astfel, n cazul n care unitatea teritoriala are o structura
administrativa, acesta reprezinta criteriul primordial de clasificare a unitatii teritorial-
statistice.
Trebuie subliniat faptul ca, pentru implementarea politicii de dezvoltare
regionala a UE, existenta acestor nivele teritorial statistice este obligatorie, dar nu
este obligatoriu ca aceste zone sa fie si unitati teritorial administrative. Totusi, cele
mai multe state membre au realizat o suprapunere a celor doua tipuri de unitati,
obtinnd astfel o mai buna eficienta n implementarea programelor de dezvoltare.
Indiferent de structura administrativa, regulamentul defineste nivelurile NUTS
pe baza criteriului populatiei:
Nivel NUTS 1 Nivel NUTS 2 Nivel NUTS 3
Marimea medie
a populatiei 3.000.000 - 7.000.000 800.000 - 3.000.000 150.000 800.000
n cazul n care un stat membru nu dispune de unitati teritorial-statistice
corespunzatoare celor trei nivele de mai sus, acesta trebuie sa realizeze o agregare a
structurilor teritoriale de dimensiuni mici, avnd n vedere conditiile geografice,
socio-economice, istorice, culturale, problemele de mediu etc. Evident, daca populatia
unui stat este inferioara unuia dintre aceste praguri, regiunile de nivel superior sunt
nsusi statul.
Nomenclatorul Regiunile statistice ale statelor EFTA si tarilor candidate este
definit pe baza unor criterii similare celor folosite la stabilirea nomenclatorului NUTS
si face referire numai la teritoriile statistice ale urmatoarelor state: Islanda,
Lichtenstein, Norvegia, Elvetia, Croatia, Macedonia, Turcia.
Conform criteriilor de clasificare a unitatilor teritorial-statistice prevazute n
Regulamentul 1059/2003, teritoriul Romniei este structurat numai la nivelurile
NUTS 2 si 3. Astfel, teritoriile celor opt regiunilor de dezvoltare sunt considerate
teritorii statistice de nivel NUTS 2, iar teritoriile celor 41 judete si teritoriul
Municipiului Bucuresti sunt considerate teritorii statistice de nivel NUTS 3.
12
n baza Legii 151/1998, la sfrsitul anului 1998 s-au constituit, prin asocierea
liber consimtita a judetelor si a Municipiului Bucuresti, 8 Regiuni de Dezvoltare
corespunzatoare nivelului statistic NUTS 2. Stabilite pe o baza voluntara, ele nu au
statut de unitati administrative, dar reprezinta unitati teritoriale suficient de mari
pentru a constitui o buna baza pentru elaborarea si implementarea strategiilor de
dezvoltare regionale, permitnd utilizarea eficienta a resurselor financiare si umane.
n 2004, cadrul legislativ a fost mbunatatit, Legea 151 fiind completata si
mbunatatita prin elaborarea Legii nr. 315/2004 privind dezvoltarea regionala n
Romnia, lege fundamentala a dezvoltarii regionale n Romnia, care stabileste
obiectivele, cadrul institutional, competentele si instrumentele specifice necesare
promovarii politicii de dezvoltare regionala.
La nivelul fiecarei regiuni functioneaza Consiliul de Dezvoltare Regionala
(CDR), organism regional deliberativ, fara personalitate juridica, care este constituit si
functioneaza pe principii parteneriale, n scopul coordonarii activitatilor de elaborare
si monitorizare ce decurg din politicile de dezvoltare regionala. CDR este alcatuit din
presedintii Consiliilor Judetene si cte un reprezentant al Consiliilor locale
municipale, orasenesti si comunale ale fiecarui judet component al Regiunii.
Agentiile de Dezvoltare Regionala (ADR) sunt constituite ca organisme
nonguvernamentale, nonprofit, de utilitate publica, cu personalitate juridica, care
activeaza n domeniul dezvoltarii regionale. ADR-urile elaboreaza strategiile si
13
programele de dezvoltare regionala si, dupa aprobarea lor de catre CDR si ulterior de
CNDR, au rol de implementare a acestora.
La nivel national a fost creat Consiliul National de Dezvoltare Regionala
(CNDR), structura nationala de tip partenerial cu rol decizional n elaborarea si
implementarea obiectivelor politicii nationale de dezvoltare regionala. Este alcatuit
din reprezentanti ai Guvernului desemnati prin decizie guvernamentala si din
presedintii si vicepresedintii CDR, la paritate.
Regiunile de dezvoltare, precum si componenta lor sunt prezentate in tabelul
urmator:
Nr.crt. Regiunea de dezvoltare
Componenta Sediul ADR
1. Nord-Est Botosani, Suceava, Iasi, Neamt, Vaslui, Bacau
Piatra Neamt
2. Sud-Est Vrancea, Galati, Braila, Tulcea, Constanta, Buzau
Braila
3. Sud Muntenia Ialomita, Calarasi, Prahova, Dambovita, Giurgiu, Teleorman, Arges
Calarasi
4. Sud-Vest Oltenia Valcea, Olt, Dolj, Mehedinti, Gorj Craiova
5. Vest Romania Hunedoara, Caras-Severin, Timis, Arad
Timisoara
6. Nord-Vest Bihor, Cluj, Bistrita-Nasaud, Maramures, Salaj, Satu-Mare
Cluj-Napoca
7. Centru Alba, Mures, Sibiu, Harghita, Covasna, Brasov
Alba Iulia
8. Bucuresti-Ilfov Municipiul Bucuresti, Ilfov Bucuresti
Regiunile de dezvoltare au ca scop promovarea unei politici economice de tip
regional, n scopul realizarii dezvoltarii echilibrate si reducerii discrepantelor de
dezvoltare economica si sociala. Pentru aceasta, utilizeaza fondurile puse la dispozitie
de Guvern si autoritatile locale, precum si fondurile Uniunii Europene.
Teste de autocontrol:
1. Politica de dezvoltare regionala se bazeaza pe principiul:
a. solidaritatii financiare;
b. independentei justitiei;
c. anualitatii bugetului;
14
d. separatiei puterilor in stat.
2. Politica de dezvoltare regionala si conceptul de coeziune economica si sociala au
inceput sa se impuna odata cu semnarea:
a. Tratatului de la Roma;
b. Tratatului de la Nisa;
c. Actului Unic European;
d. Tratatului de la Lisabona.
3. Realizarea de parteneriale la nivel local, naional, regional, ntre autoritile
comunitare i cele naionale sau locale se refera la:
a. Principiul subordonarii;
b. Principiul parteneriatului;
c. Principiul concentrarii eforturilor;
d. Caracterul complementar al actiunilor comunitare.
4. Unitatile teritorial-statistice sunt definite pe baza:
a. criteriului populatiei;
b. criteriului vechimii;
c. criteriului suprafetei;
d. criteriului economic.
5. Agentiile de Dezvoltare Regionala sunt constituite ca:
a. organe ale administratiei publice centrale;
b. organe ale administratiei publice locale;
c. societati comerciale;
d. organisme nonguvernamentale.
Intrebari de verificare:
1. Care este locul politicii de dezvoltare regionala in sistemul politicilor comunitare?
2. Cum sunt partajate competentele in domeniul implementarii politicii vizand
dezvoltarea regionala?
3. In ce masura si-a dovedit eficienta politica de dezvoltare regionala?
4. Care sunt modificarile pe care le-a suferit politica de dezvoltare regionala pentru
perioada 2007-2013?
5. Care sunt institutiile care participa la implementarea politicii regionale in
Romania?
15
LECIA 1.2. INSTRUMENTELE STRUCTURALE I CADRUL DE
IMPLEMENTARE A ACESTORA N UNIUNEA EUROPEAN
Obiective:
- intelegerea mecanismelor de finantare a politicii de dezvoltare regionala;
-intelegerea rolului pe care instrumentele structurale il au in implementarea politicii
de dezvoltare regionala;
- cunoasterea cadrului general de implementare a instrumentelor structurale.
Unitatea de studiu 1.2.1. Instrumentele structurale ale Uniunii Europene
Obiective specifice:
- cunoasterea rolului Fondului European de Dezvoltare Regionala;
- cunoasterea rolului Fondului Social European;
- cunoasterea rolului Fondului de Coeziune;
- cunoasterea rolului instrumentelor de finantare: JASPERS, JEREMIE si JESSICA.
Timp de lucru: 3 ore
Instrumentele structurale denumesc Fondurile Structurale si Fondul de
Coeziune, luate n ansamblu. Prin intermediul acestora, Uniunea Europeana
actioneaza pentru eliminarea disparitatilor economice si sociale ntre regiuni, n
scopul realizarii coeziunii economice si sociale.
Comparativ cu perioada 2000-2006, cnd n cadrul instrumentelor structurale
se numarau si Fondul European pentru Orientare si Garantare Agricola
sectiunea Orientare (FEOGA sectiunea Orientare) si Instrumentul Financiar
pentru Orientare Piscicola (IFOP), n aceasta perioada de programare instrumentele
16
structurale numara doar Fondul European pentru Dezvoltare Regionala, Fondul
Social European si Fondul de Coeziune.
Aceste fonduri sunt reglementate att printr-un Regulament general, care pune
bazele prevederilor acestora, cat si de cte un Regulament propriu, care defineste
scopul si aria de aplicabilitate a acestora. Asadar Regulamentul general 1083/2006
defineste principiile comune, regulile si standardele de aplicare a celor trei
instrumente ale politicii de coeziune. De asemenea, se introduc noi principii de
programare pentru instrumentele structurale, pe baza responsabilitatii comune a
Comisiei si a statelor membre.
Fondul European de Dezvoltare Regionala avnd ca baza legala
Regulamentul 1080/2006 contribuie la realizarea coeziunii economice si sociale
viznd reducerea disparitatilor regionale din cadrul UE, sprijinind n acelasi timp
dezvoltarea si conversia structurala a regiunilor. FEDR sprijina finantarea
programelor orientate catre dezvoltare regionala, cresterea competitivitatii, cooperare
teritoriala. Investitiile se concentreaza pe dezvoltarea infrastructurii de baza,
cercetare, inovare, cultura, turism, educatie, sprijinirea IMM etc.
Fondul Social European avnd ca baza legala Regulamentul 1081/1999
sprijina programe/proiecte care sunt n concordanta cu Strategia Europeana de
Ocupare si se concentreaza pe urmatoarele arii de investitie: cresterea adaptabilitatii
lucratorilor si a ntreprinderilor, cresterea nivelului de ocupare si a participarii pe piata
muncii, sprijinirea incluziunii sociale prin combaterea discriminarii si facilitarea
accesului pe piata muncii a persoanelor dezavantajate, promovarea parteneriatelor
pentru reforme n domeniul ocuparii si a incluziunii sociale.
Fondul de Coeziune avnd ca baza legala Regulamentul 1084/2006 este
instrumentul financiar care sprijina investitii n domeniul infrastructurii de transport
transeuropene si mediu. Comparativ cu perioada anterioara de programare, cnd
investitiile din FC erau facute la nivel de proiecte negociate direct cu Comisia
Europeana, acum FC va contribui alaturi de FEDR la programe de investitii
multianuale.
In vederea asigurarii unei absorbtii mai bune a fondurilor alocate politicii de
coeziune, Comisia Europeana, n parteneriat cu Banca Europeana de Investitii si
Banca pentru Dezvoltare a Consiliului Europei, au decis crearea a trei noi instrumente
financiare, respectiv JASPERS, JEREMIE si JESSICA.
17
Initiativa JASPER (Joint Assistance in Supporting Projects in European
Regions Asistenta Comuna pentru Sprijinirea Proiectelor n Regiunile Europei) se
concretizeaza n facilitatea de asistenta tehnica pe care DG Regio si BEI o pun la
dispozitia statelor membre, profitnd de experienta BEI n elaborarea, implementarea,
monitorizarea de proiecte de infrastructura mare (n special, mediu si transport)
crescnd, astfel, resursele disponibile pentru pregatirea de proiecte.
Principalele arii de interventie ale instrumentului JASPER sunt proiecte mari,
finantate din Fondul de Coeziune si FEDR peste 25 mil. Euro, pentru proiectele de
mediu si 50 mil. Euro pentru cele de transport. Asistenta JASPERS poate fi orientata
si spre alte sectoare sustenabile care au o componenta de sprijinirea mediului,
respectiv eficienta energetica si surse regenerabile de energie, sectoare de transport, n
afara coridoarelor europene: feroviar, transport maritim si fluvial, sisteme de transport
intermodal si interoperabilitatea acestora, transport si trafic aerian, transport urban
ecologic si transportul public.
Initiativa JEREMIE (Joint European Resources for Micro and Medium
Enterprises Resurse Europene Comune pentru ntreprinderi Mici si Mijlocii)
sustine mbunatatirea accesului la finantare pentru IMM-uri si nfiintarea unor
facilitati pentru micro-credite pentru perioada 2007-2013. Propunerea consta ntr-un
acord ntre statele membre, Comisia Europeana si Grupul Bancii Europene de
Investitii (BEI - format din Banca Europeana de Investitii si Fondul European de
Investitii), prin care se ofera statelor membre posibilitatea sa creeze conturi comune
cu BEI, co-finantate n cadrul programelor operationale si administrate de Grupul
BEI, pentru sprijinirea mbunatatirii accesului IMM-urilor la finantare si pentru
dezvoltarea sistemului de micro-creditare. Acordul va trebui sa respecte legislatia
comunitara, inclusiv regulile privind ajutorul de stat si achizitiile publice.
JESSICA (Joint European Support for Sustainable Investment in City
Areas Asistenta Comuna pentru Investitii Durabile n Areale Urbane) este un nou
instrument financiar pentru perioada de programare 2007-2013, creat ca urmare a
colaborarii ntre Comisia Europeana, Banca Europeana de Investitii si Banca pentru
Dezvoltare a Consiliului Europei. Obiectivul acestui instrument este de a prezenta
solutii financiare la cheie (combinatia de fonduri nerambursabile, mprumuturi si
alte produse financiare) pentru implementarea proiectelor integrate pentru dezvoltare
si regenerarea urbana.
18
De la 1 ianuarie 2007, dupa de a devenit stat membru al Uniunii Europene,
Romnia beneficiaza de toate cele trei fonduri mentionate mai sus si de sprijinul
initiativelor/instrumentelor financiare. Planificarea acestor resurse se va realiza prin
Cadrul Strategic National de Referinta si Programele Operationale.
Pana la aderare, Romnia a beneficiat de sprijin prin fondurile de pre-
aderare destinate tarilor candidate, respectiv PHARE, ISPA si SAPARD. Aceste
instrumente financiare, similare Fondurilor Structurale utilizate n UE, vizau
promovarea unei economii de piata functionale, ntarirea capacitatii ei de a face fata
presiunii concurentiale pe piata internationala, ntarirea competitivitatii regiunilor si
crearea conditiilor pentru o reala convergenta a nivelului de dezvoltare, fiind
implementate la nivel regional prin intermediul Agentiilor pentru Dezvoltare
Regionala (PHARE) si Birourilor Regionale pentru Implementarea Programului
SAPARD. Romnia beneficia, de asemenea, de Fonduri ISPA, care sprijineau
implementarea unor proiecte de dimensiuni mari n domeniul infrastructurii de
transport si mediu.
La nivel national, planificarea resurselor financiare, att nationale, ct si atrase
din surse externe, este realizata prin intermediul Planului National de Dezvoltare, iar
la nivel regional prin intermediul Planurilor de Dezvoltare Regionala, documente
care includ ansamblul politicilor de dezvoltare socio-economica sectoriale si
regionale.
Unitatea de studiu 1.2.2. Obiective de dezvoltare
Obiective specifice:
- cunoasterea criteriilor de evaluare a nivelului general al dezvoltare;
- intelegerea obiectivelor politicii de coeziune pentru perioada 2007-2013;
- cunoasterea modului de incadrare/calificare a unei regiuni intr-un anume obiectiv
al politicii de coeziune.
Timp de lucru: 2 ore
19
Regulamentul 1083/2006 privind prevederile generale ale fondurilor
structurale descrie att criteriile generale de evaluare a nivelului general de
dezvoltare, ct si modul de interventie a fondurilor UE pentru sprijinul zonelor
eligibile n perioada 2007 2013.
Obiectivele politicii de coeziune pentru perioada de programare 2007-2013
sunt:
Obiectivul Convergenta vizeaza cresterea convergentei celor mai putin
dezvoltate state membre prin mbunatatirea conditiilor pentru asigurarea
cresterii economice si a ocuparii, prin cresterea calitatii investitiilor n
infrastructura si capitalului uman, dezvoltarea societatii informationale si
sprijinirea inovarii, adaptabilitatea la schimbarile economice si sociale,
protejarea mediului si mbunatatirea conditiilor de mediu si cresterea
capacitatii administrative;
Obiectivul Competitivitate regionala si ocupare va viza (n afara
regiunilor cel mai putin dezvoltate) ntarirea competitivitatii si atractivitatii
regiunilor precum si a ocuparii, anticipnd schimbarile economice si
sociale, prin cresterea si dezvoltarea calitatii investitiilor n capitalul uman,
inovare si promovarea societatii informationale, a antreprenoriatului,
protejarea si mbunatatirea mediului, a accesibilitatii, adaptabilitatii fortei
de munca si a ntreprinderilor;
Obiectivul Cooperare teritoriala europeana vizeaza ntarirea cooperarii
transfrontaliere prin initiative comune la nivel local si regional, ntarirea
cooperarii transnationale si interregionale si a schimburilor de experienta
la nivelul teritorial adecvat.
Regiunile corespunzatoare Obiectivului Convergenta corespund nivelului 2
din Nomenclatorul Unitatilor Teritoriale Statistice (NUTS 2) si au PIB / locuitor,
masurat la standardul puterii de cumparare, calculat pe baza datelor disponibile pentru
ultimii trei ani, sub 75% din media PIB/loc a UE-27. De asemenea, regiunile al caror
PNB / locuitor, masurat la standardul puterii de cumparare, calculat pe baza datelor
disponibile pentru ultimii trei ani, este sub 90% din media UE-27 sunt, de asemenea,
eligibile spre finantare sub Obiectivul Convergenta. Regiunile din prima categorie
sunt eligibile spre finantare din FEDR, dar cele din a doua categorie se califica spre
finantare att din FEDR ct si din FC.
20
Regiunile corespunzatoare Obiectivului Competitivitate regionala si ocupare
sunt regiunile NUTS 2 care nu intra sub incidenta primului obiectiv, precum si acele
regiuni care ar fi depasit media de 75% a PIB/loc al UE-15. Programele elaborate sub
acest obiectiv sunt eligibile spre finantare din FEDR si FSE.
Zonele eligibile pentru finantare conform Obiectivului Cooperare teritoriala
europeana sunt zonele ce corespund nivelului 3 din Nomenclatorul Unitatilor
Teritoriale Statistice (NUTS 3) aflate la granitele interne si unele granite externe ale
UE. Investitiile realizate din programele de sub acest obiectiv sunt finantate din
FEDR.
Harta regiunilor eligibile pentru Obiectivul Convergenta si
Obiectivul Competitivitate regionala si ocupare
21
Cu toate ca noile orientari vizeaza concentrarea resurselor comunitare, inclusiv
a politicii de coeziune, spre atingerea obiectivelor Strategiei de la Lisabona, alocarea
financiara pe obiective nca pastreaza filozofia centrala a politicii de coeziune,
respectiv sprijinirea regiunilor celor mai putin dezvoltate. Asadar, n proportie de
81,54% din fondurile alocate politicii de coeziune sunt destinate regiunilor aflate sub
Obiectivul Convergenta; 15,95% din fonduri sunt alocate Obiectivului Competitivitate
regionala si ocupare iar 2,52% Cooperarii teritoriale europene.
Toate cele opt regiuni de dezvoltare ale Romniei se califica pentru
Obiectivul Convergenta si sunt, dupa aderarea Romniei la Uniunea Europeana,
eligibile spre finantare din toate Fondurile Structurale (Fondul European de
Dezvoltare Regionala, Fondul Social European) si Fondul de Coeziune.
n contextul politicii de coeziune, Romniei i sunt alocate fonduri n valoare
de 17,273 miliarde euro, respectiv:
Obiectivul Convergenta: 11,115 mld euro;
Obiectivul Competitivitate regionala si ocupare: 0;
Obiectivul Cooperare teritoriala europeana: 0,403 mld euro.
Fondurile alocate din Fondul de Coeziune nsumeaza 5,755 mld euro.
Unitatea de studiu 1.2.3. Cadrul instituional pentru coordonarea, gestionarea i implementarea instrumentelor structurale
Obiective specifice:
- intelegerea rolului autoritatii de management in implementarea programelor de
dezvoltare;
- intelegerea rolului autoritatii de plata si certificare in implementarea programelor
de dezvoltare;
- intelegerea rolului autoritatii de audit in implementarea programelor de dezvoltare;
- intelegerea rolului organismului intermediar in implementarea programelor de
dezvoltare.
Timp de lucru: 3 ore
22
Ca urmare a procesului de descentralizare si a responsabilizarii continue au
fost acordate statelor membre din ce n ce mai multe responsabilitati privind politicile
comunitare.
Daca la nceputurile politicii regionale, Comisia Europeana era cea care
decidea, n cea mai mare parte, unde se duc fondurile, iar controlul era foarte riguros,
acum statele membre au responsabilitati din ce n ce mai mari n implementarea
fondurilor comunitare ce i revin prin alocarile financiare stabilite de Comisie. La
nivelul unui stat membru este obligatoriu ca pentru coordonarea, gestionarea si
implementarea asistentei financiare acordata de UE prin instrumentele structurale sa
desemneze autoritatile de management; autoritatile de certificare si plata si autoritatea
de audit. Organismele intermediare pot fi desemnate de catre autoritatile de
management si parte din atributiile acestora sunt delegate unui nivel inferior.
AUTORITATEA DE MANAGEMENT
Asa cum este definita n textul Regulamentului general 1080/2006,
autoritatea de management este autoritatea publica nationala, regionala, locala sau
un organism public sau privat desemnat de catre statul membru pentru a asigura
gestionarea unuia sau mai multor programe operationale.
In conformitate cu acelasi regulament, autoritatea de management are ca
principale atributii:
Sa se asigure ca operatiunile sunt selectate pentru finantare n conformitate
cu criteriile aplicabile programului operational si ca ele sunt conforme, pe
ntreaga durata de implementare, cu regulamentele comunitare si nationale
aplicabile;
Sa se asigure ca cererile de finantare naintate de catre solicitanti,
procedurile, precum si operatiunile din cadrul programului operational sunt
conforme cu legislatia Uniunii Europene si nationale relevante;
Sa verifice livrarea produselor si a serviciilor co-finantate si sa verifice
daca cheltuielile declarate de catre beneficiari pentru operatiuni au fost cu
adevarat efectuate si sunt conforme cu regulamentele comunitare si
nationale;
Sa se asigure ca exista un sistem pentru nregistrarea si pastrarea n forma
computerizata a evidentelor contabile ale fiecarei operatiuni din cadrul
23
programului operational si ca datele privind implementarea necesare
pentru managementul financiar, monitorizare, verificare, audit si evaluare
sunt colectate;
Sa mentina evidenta permanenta a organismelor care detin/pastreaza
documentatia suport privind cheltuielile si misiunile de audit, precum si a
locatiei acestora;
Sa se asigure evaluarile programelor operationale;
Sa se asigure ca Autoritatea de Certificare primeste toate informatiile
necesare privind procedurile si verificarile efectuate n legatura cu
cheltuielile eligibile efectuate;
Sa asigurare presedintia si secretariatul Comitetului de Monitorizare;
Sa elaboreze, si, dupa aprobarea de catre Comitetul de Monitorizare, sa
transmita Comisiei Europeane rapoartele finale si anuale privind
implementarea programului;
Sa utilizeze Sistemul Unic de Management al Informatiilor;
Sa participe la ntlnirile anuale cu Comisia Europeana organizate dupa
depunerea Raportului Anual de Implementare a programului operational,
n scopul examinarii progresului nregistrat n implementarea programului
operational, a rezultatelor principale obtinute pe parcursul anului anterior,
a implementarii financiare, precum si ai altor indicatori, cu scopul de a
mbunatati implementarea programului;
Sa elaboreze Planul de Actiune pentru Comunicare privind Programul
Operational.
AUTORITATEA DE PLATA SI CERTIFICARE
Autoritatea de plata si certificare reprezinta organismul care elaboreaza si
nainteaza catre Comisia Europeana cererile de plata si primeste de la aceasta sumele
aferente Fondurilor Structurale si Fondului de Coeziune.
Autoritatile de plata au urmatoarele atributii principale:
primesc cereri de rambursare si asigura ca respectivele cereri reflecta n
mod corespunzator operatiunile selectate si includ numai cheltuieli
realizate efectiv n perioada de referinta si care pot fi dovedite n mod
corespunzator;
primesc de la Comisia Europeana sumele aferente platilor;
24
efectueaza transferul contributiilor financiare ale Uniunii Europene catre
beneficiarii finali, n cel mai scurt timp si n ntregime;
elaboreaza si transmit Comisiei Europene estimari ale cheltuielilor;
elaboreaza si transmit Comisiei Europene declaratii de certificare a
cheltuielilor intermediare si finale, mpreuna cu cererile de plata;
transmit o cerere Comisiei Europene, pentru corectarea, daca este necesar,
a platii soldului final al asistentei, n termen de 9 luni de la data transferarii
sumelor aferente soldului final;
furnizeaza Comisiei Europene evidente detaliate privind platile efectuate;
restituie Comisiei Europene sumele neutilizate sau platite n mod eronat
din instrumentele structurale;
asigura mentinerea unor evidente financiare privind operatiunile pe care le
deruleaza.
AUTORITATEA DE AUDIT
Autoritatea de audit este organismul care efectueaza actiuni de audit pentru a
verifica daca sistemele de gestionare si control ale programelor operationale
functioneaza n mod eficient si transparent. La 9 luni dupa aprobarea programului
operational de catre Comisia Europeana autoritatea de audit trebuie sa prezinte
strategia de audit prin care stabilesc cine deruleaza auditul (poate fi vorba de o
institutie publica independenta de autoritatea de management sau o companie privata
de audit) , metodologia care va fi utilizata, metodologia de esantionare. De asemenea,
autoritatea de audit este obligata sa prezinte un raport de audit pna cel trziu la 31
decembrie 2008 si 2015 privind rezultatul misiunilor de audit, eventualele
disfunctionalitati constatate, etc.
ORGANISMUL INTERMEDIAR
Organismele intermediare sunt institutiile desemnate de autoritatile de
management, care, prin delegare de atributii de la acestea si/sau de la autoritatile de
plata, implementeaza operatiunile din programele operationale. Delegarea de atributii
catre organismul intermediar si reglementarea mecanismelor de coordonare si control
ale acestuia de catre autoritatea care deleaga se fac pe baza contractuala. Autoritatile
de management si/sau autoritatile de plata ramn responsabile pentru ndeplinirea
25
corespunzatoare a atributiilor delegate, precum si a operatiunilor finantate prin
instrumentele structurale.
BENEFICIARUL
Beneficiarul este organismul sau societatea comerciala cu capital public ori
privat, responsabil cu executia proiectelor sau a operatiunilor finantate.
Teste de autocontrol:
1. Instrumentul de finantare care sprijina programe/proiecte care sunt n concordanta
cu Strategia Europeana de Ocupare si care se concentreaza pe urmatoarele arii de
investitie: cresterea adaptabilitatii lucratorilor si a ntreprinderilor, cresterea nivelului
de ocupare si a participarii pe piata muncii, sprijinirea incluziunii sociale prin
combaterea discriminarii si facilitarea accesului pe piata muncii a persoanelor
dezavantajate, promovarea parteneriatelor pentru reforme n domeniul ocuparii si a
incluziunii sociale este reprezentat de:
a. Fondul de Coeziune;
b. Fondul Social European;
c. Fondul European de Dezvoltare Regionala;
d. Fondul European pentru Orientare si Garantare Agricola
2. Instrumentul financiar care sprijina investitii n domeniul infrastructurii de transport
transeuropene si mediu este reprezentat de:
a. Fondul de Coeziune;
b. Fondul Social European;
c. Fondul European de Dezvoltare Regionala;
d. Fondul European pentru Orientare si Garantare Agricola
3. JASPERS, JEREMIE si JESSICA:
a. sunt finantate din Fondul Social European;
b. sunt finantate din Fondul European de Dezvoltare Regionala;
c. sunt finantate din Fondul de Coeziune;
d. sunt instrumente de finantare de sine statatoare.
4. Toate cele opt regiuni ale Romaniei se califica pentru obiectivul:
a. Convergenta;
b. Competitivitate regionala si ocupare;
26
c. Cooperare teritoriala europeana;
d. Dezvoltare durabila.
5. Autoritatea publica nationala, regionala, locala (sau organismul public sau privat)
desemnata de catre statul membru pentru a asigura gestionarea unuia sau mai multor
programe operationale este denumita:
a. autoritate de plata;
b. autoritate de audit;
c. beneficiar;
d. autoritate de management.
Intrebari de verificare:
1. Care sunt instrumentele structurale ale Uniunii Europene?
2. Care este rolul instrumentelor structurale in procesul de integrare europeana?
3. Detaliati obiectivele politicii de coeziune pentru perioada 2007-2013.
4. Care sunt principalele institutii implicate in implementarea unui program de
dezvoltare regionala?
5. Care este rolul autoritatii de management in implementarea unui program de
dezvoltare?
27
MODULUL 2 PLANIFICAREA, PROGRAMAREA,
MONITORIZAREA I EVALUAREA PROGRAMELOR DE
DEZVOLTARE
Obiective generale:
- cunoasterea modului de implementare a programelor regionale de dezvoltare;
- intelegerea conceptelor si principiilor care stau la baza planificarii, programarii,
monitorizarii si evaluarii programelor de dezvoltare;
Termeni cheie: obiectiv de dezvoltare, plan national de dezvoltare, cadrul
strategic national de referinta, strategie de dezvoltare regionala, program
operational, proiect de dezvoltare, planificare, programare, monitorizare, evaluare
Ritmul de lucru:
Modulul se dezvolta pe 2 lectii, fiecare cuprinzand cate doua sau trei unitati
de studiu. Timpul de lucru estimat este de 12 zile, cu 2-3 ore zilnic in medie.
Rezumat: Modulul prezinta o cele mai importante elemente necesare
intelegerii continutului si rolului documentelor de planificare si programare in
implementarea programelor de dezvoltare (Planul National de Dezvoltare,
Programul National de Reforma, Cadrul Strategic National de Referinta, Programele
Operationale). De asemenea, este prezentat modul de realizare a activitatilor legate
de monitorizarea si evaluarea programelor de dezvoltare.
28
LECIA 2.1. DOCUMENTE DE PLANIFICARE I
PROGRAMARE
Obiective:
- cunoasterea continutului documentelor de planificare si programare;
- intelegerea rolului documentelor de planificare si programare in implementarea
programelor de dezvoltare;
- cunoasterea modului de derulare a actiunilor vizand monitorizarea programelor de
dezvoltare;
- cunoasterea modului de derulare a actiunilor vizand evaluarea programelor de
dezvoltare;
Unitatea de studiu 2.1.1. Planul Naional de Dezvoltare
Obiective specifice:
- cunoasterea conditiilor in care un stat memebru al Uniunii Europene trebuie sa
intocmeasca un plan national de dezvoltare;
- cunoasterea elementelor componente ale unui plan national de dezvoltare;
- cunoasterea obiectivelor si prioritatilor identificate in planul national de dezvoltare
al Romaniei;
- cunoasterea modului si a surselor de finantare a planului national de dezvoltare.
Timp de lucru: 3 ore
Pentru perioada anterioara de programare, n scopul implementarii politicii de
dezvoltare regionala, fiecare stat membru al Uniunii Europene trebuia sa pregateasca
un plan de dezvoltare pentru fiecare regiune eligibila a primi sprijin comunitar. Daca
statul membru respectiv avea mai multe regiuni eligibile sub unul dintre obiective, el
29
putea elabora un singur plan pentru toate aceste regiuni. In cazul n care toate
regiunile de dezvoltare ale unui stat membru erau eligibile pentru unul dintre
obiective, atunci acesta poate elabora un plan national de dezvoltare.
Fiind un angajament asumat prin Capitolul 21 de negocieri, pe de o parte, pe
de alta parte ca urmare a lipsei cadrului comunitar de reglementare, Romnia a
demarat elaborarea Planului National de Dezvoltare pentru perioada 2007-2013.
Acest plan s-a dorit a fi instrumentul fundamental prin care Romnia ncearca sa
recupereze ct mai rapid disparitatile de dezvoltare socio-economica fata de Uniunea
Europeana. Planul National de Dezvoltare reprezinta documentul de planificare
strategica si programare financiara multianuala, elaborat ntr-un larg parteneriat, care
orienteaza si stimuleaza dezvoltarea socio-economica a Romniei n conformitate cu
Politica de Coeziune a Uniunii Europene.
Ratiunea elaborarii Planului National de Dezvoltare a fost aceea de a stabili
directiile de alocare a fondurilor publice pentru investitii cu impact semnificativ
asupra dezvoltarii economice si sociale, din surse interne (buget de stat, bugete locale,
etc.) sau externe (fondurile structurale si de coeziune, fonduri UE pentru dezvoltare
rurala si pescuit, credite externe etc.), n scopul diminuarii decalajelor de dezvoltare
fata de Uniunea Europeana si a disparitatilor interne (de exemplu, urban-rural,
regiunea X fata de media nationala etc.).
n contextul reformei Politicii de Coeziune a UE pentru perioada 2007-2013 si
a modificarii reglementarilor privind managementul fondurilor structurale si de
coeziune, Planul National de Dezvoltare reprezinta documentul pe baza caruia a fost
elaborat elaborat Cadrul Strategic National de Referinta 2007-2013 (CSNR),
reprezentnd strategia convenita cu Comisia Europeana pentru utilizarea
instrumentelor structurale.
Planul National de Dezvoltare 2007-2013 elaborat de Romnia contine:
descrierea situatiei existente;
strategia si prioritatile de dezvoltare;
programarea financiara;
descrierea sistemului partenerial;
descrierea mecanismelor de implementare, monitorizare si evaluare;
evaluarea ex-ante.
30
Capitolul Analiza situatiei curente cuprinde o descriere cuantificata a situatiei
socio-economice actuale privind disparitatile interne si decalajele fata de Uniunea
Europeana, dar si potentialul de dezvoltare. Aceasta descriere include o analiza de
ansamblu a situatiei socio-economice (privire geografica de ansamblu, analiza
situatiei demografice si a situatiei macroeconomice, inclusiv perspectivele
macroeconomice 2007-2013), precum si analizele socio-economice sectoriale si
regionale. Pe baza analizei socio-economice a fost elaborata analiza SWOT a PND
2007-2013, care evidentiaza punctele tari, punctele slabe, oportunitatile si riscurile
identificate n capitolul de analiza.
Strategia de dezvoltare a PND 2007-2013 este o reflectare a nevoilor de
dezvoltare a Romniei, n vederea reducerii ct mai rapide a decalajelor existente fata
de UE. In concordanta cu acest fapt, obiectivul global al PND 2007-2013 a fost
stabilit ca fiind: Reducerea ct mai rapida a disparitatilor de dezvoltare socio-
economica ntre Romnia si Statele Membre ale Uniunii Europene.
Pentru atingerea obiectivului general, acesta se articuleaza pe trei obiective
specifice, respectiv:
Cresterea competitivitatii pe termen lung a economiei romnesti;
Dezvoltarea la standarde europene a infrastructurii de baza;
Perfectionarea si utilizarea mai eficienta a capitalului uman autohton.
Realizarea acestor obiective specifice si a celui global se sprijina pe realizarea
a sase prioritati nationale de dezvoltare:
1. Cresterea competitivitatii economice si dezvoltarea economiei bazate pe
cunoastere;
2. Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii de transport;
3. Protejarea si mbunatatirea calitatii mediului;
4. Dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocuparii si incluziunii sociale
si ntarirea capacitatii administrative;
5. Dezvoltarea economiei rurale si cresterea productivitatii n sectorul
agricol;
6. Diminuarea disparitatilor de dezvoltare ntre regiunile tarii.
Stabilirea unui numar limitat de prioritati este de natura sa asigure
concentrarea resurselor disponibile pe realizarea acelor obiective si masuri cu impact
31
maxim asupra reducerii decalajelor fata de Uniunea Europeana si a disparitatilor
interne.
Programarea financiara a PND a urmarit realizarea un tablou general realist al
surselor de finantare a dezvoltarii ce ar trebui utilizate n perioada 2007-2013 pentru
cresterea convergentei cu UE, conducnd la o suma estimativa globala de cca. 58,7
miliarde Euro.
Structura pe surse de finantare a PND 2007-2013 se prezinta astfel:
Fondurile comunitare - 43%;
Surse publice nationale (centrale si locale, inclusiv credite IFI) - 48%;
Surse private (cofinantari private aferente fondurilor comunitare) - 9%.
Implementarea prevederilor PND 2007-2013 conform strategiei stabilite si n
conditii de eficienta, rigurozitate, transparenta si corectitudine financiara, presupune
eforturi nsemnate din partea institutiilor publice si a beneficiarilor. Investitiile ce vor
fi efectuate n baza prevederilor PND nu vor fi, nsa, gestionate n mod direct prin
intermediul PND, ci conform regulilor specifice diverselor surse de finantare a acestor
investitii.
Mecanismele de implementare ale PND sunt, prin urmare, o suma a acestor
reguli de implementare a documentelor de programare pentru fondurile europene, a
programelor nationale si locale de investitii bugetare, a finantarilor rambursabile
acordate de institutiile financiare internationale etc.
Unitatea de studiu 2.1.2. Programul Naional de Reform i Cadrul Strategic Naional de Referin
Obiective specifice:
- cunoasterea care stau la baza intocmirii unui plan national de reforma si a unui
cadru strategic national de referinta;
- cunoasterea elementelor componente ale unui plan national de reforma si ale unui
cadru strategic national de referinta;
- cunoasterea particularitatilor planului national de reforma si ale cadrului strategic
national de referinta in cazul Romaniei;
32
- cunoasterea domeniilor prioritare identificate in Cadrul Strategic National de
Referinta al Romaniei;
- cunoasterea prioritatilor si actiunilor vizate de Cadrul Strategic National de
Referinta al Romaniei.
Timp de lucru: 3 ore
Programul Naional de Reform
In conformitate cu noile orientari ale politicii de coeziune ale Uniunii
Europene, elaborarea documentului de negociere al unui stat membru se bazeaza pe
Orientarile Comunitare Strategice si pe Programul National de Reforma.
Programul National de Reforma a aparut ca o necesitate n contextul relansarii
Strategiei de la Lisabona. Tarile membre trebuiau sa-si stabileasca niste linii
directoare pentru a-si orienta economiile catre atingerea obiectivului UE stabilit prin
Strategia de la Lisabona.
Procesul de la Lisabona si-a propus, nainte de toate, sa ofere un cadru de
coordonare ntre masurile nationale si cele luate la nivel european, plecnd de la
realitatea ca ntre obiectivele strategice si masurile concrete a existat mereu o
diferenta. PNR stabileste directiile strategice la nivel national pentru atingerea
obiectivului Lisabona, tinnd cont de specificitatile nationale.
Programul National de Reforma al Romniei si propune pe termen scurt si
mediu urmatoarele obiective:
stabilitatea economica si sustenabilitatea finantelor publice;
mbunatatirea competitivitatii si productivitatii economice;
mbunatatirea functionarii pietei fortei de munca.
Cadrul Strategic Naional de Referin
Conform prevederilor noii politici de coeziune, fiecare stat membru elaboreaza
un Cadru Strategic National de Referinta (CSNR), ca document de referinta pentru
programarea Fondurilor Structurale si de Coeziune, document pe baza caruia se
33
negociaza accesul statului la aceste instrumente de finantare. Astfel, CSNR este un
document strategic prin care se stabilesc prioritatile de interventie ale Fondurilor
Structurale si de Coeziune pentru perioada 2007-2013.
Cadrul Strategic National de Referinta face legatura ntre prioritatile nationale
de dezvoltare, stabilite n Planul National de Dezvoltare, Programul National pentru
Reforma, si prioritatile la nivel european - Orientarile Strategice Comunitare (OSC)
privind Coeziunea 2007-2013 si Liniile Directoare Integrate ale UE pentru Crestere
Economica si Locuri de Munca.
Continutul Cadrului Strategic National de Referinta este Reglementat prin
Articolul 27 al Regulamentului general 1083/2006. Astfel, documentul trebuie sa
contina:
analiza socio-economica, disparitatile, punctele slabe precum si
oportunitatile, tinnd cont de tendintele economice de la nivel european si
mondial;
strategia aleasa precum si aspecte teritoriale si de dezvoltare urbana;
actiuni ntreprinse pentru cresterea capacitatii administrative (numai pentru
regiuni de convergenta);
informatii despre programele operationale;
sumele alocate Fondului European pentru Agricultura si Dezvoltare
Rurala si Fondului European pentru Pescuit;
informatii privind rezultatele evaluarii ex-ante si verificarea aditionalitatii;
mecanismul pentru coordonarea investitiilor realizate din diferite programe
operationale si fonduri structurale, precum si fondurile pentru agricultura,
dezvoltare rurala si pescuit;
alocarea financiara anuala/fond/program.
Analiza socio-economica a Cadrului Strategic National de Referinta 2007-
2013 elaborata de Romnia prezinta o analiza succinta a disparitatilor de dezvoltare, a
punctelor slabe si a potentialului de dezvoltare. Analiza este structurata n asa fel nct
sa fundamenteze ct mai clar prioritatile documentului. Pe baza acestei analize a fost
elaborata analiza SWOT.
Rmn nc destule probleme care trebuie soluionate pentru a impulsiona
dezvoltarea economiei romneti, fiind considerate ca necesare intervenii structurale
majore pe termen lung n urmtoarele domenii:
34
Infrastructura de baz calitatea slab i ineficiena serviciilor de furnizare
a apei potabile, canalizare i de management al deeurilor, precum i a sistemului de
transport rutier, feroviar, aerian i naval, ca i lipsa inter-conectivitii, constituie
frne n calea dezvoltrii. Toate acestea sunt dublate de un nivel sczut al
cunotinelor n domeniul proteciei mediului nconjurtor, administrarea defectuoas
a acestuia, precum i utilizarea ineficient a resurselor de energie.
Competitivitatea economic productivitatea sczut, echipamentele i
tehnologia nvechite, ineficiena energetic, spiritul antreprenorial insuficient
dezvoltat, un climat de afaceri dificil i lipsa unei infrastructuri adecvate pentru
sprijinirea mediului de afaceri, accesul limitat la finanare i investiiile insuficiente n
cercetare-dezvoltare i tehnologiile informaiei i comunicrii (TIC), toate afecteaz
dezvoltarea mediului de afaceri.
Capitalul uman - capacitatea limitat a sistemului de educaie i formare
profesional continu de a rspunde nevoilor unei economii moderne bazate pe
cunoatere, atenia redus acordat educaiei, insuficienta corelare ntre educaie,
formarea profesional iniial i formarea profesional continu. Inegalitatea de anse
duce la excluderea social a categoriilor vulnerabile, cum ar fi femeile, persoanele cu
dizabiliti i etnia rom.
Capacitatea administrativ serviciile publice sunt slab dezvoltate i
neprietenoase. Capacitatea administrativ insuficient este reflectat n structuri de
management neperformante, abiliti nesatisfctoare ale funcionarilor publici,
cooperare interinstituional inadecvat, care conduc ntr-un final la calitatea slab a
serviciilor furnizate societii, punnd astfel n pericol dezvoltarea socio-economic.
n mod special, este necesar consolidarea n continuare a managementului fondurilor
comunitare pentru utilizarea eficient a acestora n scopul promovrii dezvoltrii
economice i sociale.
Dimensiunea teritorial - ca urmare a restructurrii industriei, au aprut
foarte rapid decalaje ntre regiuni, acestea continund s creasc. Disparitile dintre
mediul urban i cel rural sunt de asemenea mari i n continu cretere. Acest fenomen
este i mai pregnant atunci cnd se compar nivelul de dezvoltare al regiunii
BucuretiIlfov cu restul rii. ISD sunt atrase, de obicei, n regiunile mai dezvoltate,
ceea ce conduce la creterea decalajelor de dezvoltare dintre regiuni. Att zonele
urbane ct i zonele rurale se confrunt cu probleme legate de infrastructur (din
cauza investiiilor insuficiente), de dezvoltare economic local i de mediul social.
35
Totodat, zonele rurale depind excesiv de agricultur. n aceste zone, infrastructura i
serviciile de sprijin pentru afaceri sunt foarte slab dezvoltate sau chiar inexistente Este
necesar o abordare mai structurat n ceea ce privete nivelul teritorial al diverselor
politici de dezvoltare sectoriale i inter-sectoriale i msurilor derivate din acestea.
Rspunsul strategic:
Viziune: Crearea unei Romnii competitive, dinamice i prospere
Obiectivul Cadrului Strategic National de Referinta: Reducerea disparitilor
de dezvoltare economic i social dintre Romnia i statele membre ale Uniunii
Europene prin generarea unei creteri suplimentare de 15-20% a PIB pn n anul
2015
Prioriti i aciuni:
Prioritile Cadrului Strategic National de Referinta au fost formulate ca
rspuns strategic al Guvernului la problemele economice actuale i n vederea crerii
oportunitilor pe care Romnia i le dorete. Cadrul Strategic National de Referinta
vizeaz armonizarea tuturor acestor prioriti ntr-o strategie coerent, care s fie
adecvat pentru Romnia, dar care s se i conformeze strategiilor Uniunii Europene,
inclusiv Strategia de la Lisabona, i s aib ca efect dezvoltarea economic i
creterea numrului de locuri de munc.
- Dezvoltarea infrastructurii de baz la standarde europene investiiile n
infrastructur vor mbunti calitatea reelelor rutiere i feroviare, precum i a
navigaiei pe Dunre (axele prioritare TEN-T nr. 7, 18 i 22) i vor sprijini
dezvoltarea mediului de afaceri i crearea de noi locuri de munc. Investiiile vor
mbunti, de asemenea, accesibilitatea i inter-conectivitatea dintre drumurile
naionale, judeene i locale, ci ferate, aeroporturi i servicii navale, asigurnd
totodat legturi mai bune cu rutele TEN-T. Investiiile vor mbunti accesul la piee
mai extinse i toate aciunile vor contribui la reducerea duratei cltoriilor i costurilor
de transport. Investiiile n infrastructura de mediu vor contribui la mbuntirea
sistemelor de management al apei potabile i a deeurilor menajere la standarde
europene. O eficien energetic mai mare de-a lungul ntregului lan producie,
transport, distribuie i utilizare final va mbunti competitivitatea economic i
calitatea aerului i vor crea premizele unei dezvoltri durabile. Eforturile se vor
36
concentra pe un management mai eficient al mediului natural i pe utilizarea durabil
a resurselor naturale.
- Creterea competitivitii pe termen lung a economiei romneti strategia
va contribui la construirea unei baze de producie i antreprenoriale dinamice, va
sprijini crearea i dezvoltarea de noi afaceri, n special prin investiii n produse i
servicii cu o valoare adugat mai mare. Se va ncuraja inovarea i se va mbunti
procesul de punere n practic a rezultatelor activitilor de cercetare i dezvoltare la
oportunitile de pia, precum i accesul la finanare i TIC. ntreprinderile mici i
mijlocii vor beneficia de ajutoare pentru investiii i vor fi sprijinite prin servicii de
consiliere pentru afaceri de calitate, precum i prin asigurarea accesului la alte tipuri
de servicii necesare dezvoltrii i crerii de noi locuri de munc. Turismul va fi
sprijinit, de asemenea, acesta fiind un important motor al dezvoltrii.
- Dezvoltarea i folosirea mai eficient a capitalului uman din Romnia -
strategia va urmri sprijinirea sistemului de nvmnt i formare profesional n
scopul mbuntirii calitii educaiei i calificrilor indivizilor, precum i pentru
asigurarea unei mai mari flexibiliti a sistemului educaional. Totodat, se va acorda
sprijin pentru creterea accesului i participrii la educaie i pentru creterea
adaptabilitii sistemului de educaie i formare profesional n vederea furnizrii
cunotinelor i aptitudinilor necesare unei economii moderne i n plin dezvoltare.
Creterea adaptabilitii, dezvoltarea spiritului antreprenorial i nvarea pe parcursul
ntregii viei se vor afla n centrul politicilor n domeniu, iar angajatorii vor fi
ncurajai s investeasc n capitalul uman. Pentru a beneficia de sisteme educaionale
i de formare profesional de calitate, se impune modernizarea infrastructurii
educaionale i de formare, inclusiv prin dotarea cu echipamente colare i TIC. Se
vor sprijini aciunile de combatere a excluziunii sociale i de promovare a incluziunii
sociale a grupurilor vulnerabile (femeile, minoritile etnice, persoanele cu
dizabiliti) care reprezint categorii dezavantajate pe piaa forei de munc, astfel
nct acestea s poat beneficia de noile oportuniti de angajare care vor fi create.
mbuntirea calitii serviciilor de sntate i ngrijire va contribui la regenerarea
economic prin reducerea costurilor i a perioadelor de inactivitate.
- Consolidarea unei capaciti administrative eficiente strategia va
mbunti managementul n sectorul public. Investiiile vor contribui la mbuntirea
procesului de elaborare a politicilor i a proceselor decizionale n domeniul
managementului public, la dezvoltarea unui sistem al funciei publice modern, flexibil
37
i reactiv, precum i la mbuntirea standardelor de calitate i eficien n furnizarea
serviciilor publice. Aciunile vor viza, cu prioritate, acele domenii administrative unde
se poate nregistra cel mai mare impact din punctul de vedere al stimulrii dezvoltrii
socio-economice i al mediului de afaceri, precum i al combaterii deficienelor
economiei romne.
- Promovarea dezvoltrii teritoriale echilibrate scopul este stoparea i,
eventual, inversarea tendinei de accentuare a disparitilor de dezvoltare prin
sprijinirea i promovarea unei dezvoltri economice i sociale echilibrate a
Regiunilor. Aciunile vor sprijini dezvoltarea regiunilor prin crearea condiiilor
necesare stimulrii creterii economice a regiunilor mai puin dezvoltate, precum i
restructurarea zonelor rurale i urbane. Investiiile se vor concentra pe consolidarea
infrastructurii i stabilirea legturilor locale cu reelele naionale, europene i inter-
continentale care conecteaz Romnia la pieele internaionale. Aciunile vor viza
coridoarele i polii de dezvoltare existeni sau emergeni i vor crea condiiile
necesare dezvoltrii integrate, stabilind conexiunile cu reelele regionale, naionale i
trans-europene. Sprijinul acordat va contribui la consolidarea mediului de afaceri local
i regional i la dezvoltarea patrimoniului natural i cultural n vederea sprijinirii
turismului i dezvoltrii mediului urban. Realizarea coeziunii teritoriale se va sprijini
pe cadrul strategic pe termen lung stabilit prin Conceptul strategic de dezvoltare
spaial i integrare n structurile spaiale europene 20072025.
Strategia Cadrului Strategic National de Referinta preia viziunea strategica
din PND 2007-2013, stabilind ca obiectiv general reducerea disparitatilor de
dezvoltare ntre Romnia si celelalte state membre ale Uniunii Europene. Pentru
perioada 2007-2013, se are n vedere cresterea PIB/locuitor de la 31% din media UE-
25 de la momentul aderarii la aproximativ 41% n anul 2013.
Cadrul Strategic National de Referinta si va aduce o contributie determinanta
la atingerea acestui obiectiv national, prin concentrarea Fondurilor Structurale si de
Coeziune pe domenii cu impact semnificativ asupra dezvoltarii economice si sociale,
n conformitate cu Orientarile Strategice Comunitare privind Coeziunea si cu
Strategia Lisabona revizuita. Se estimeaza, astfel, ca CSNR va contribui la obiectivul
general stabilit prin PND 2007-2013 prin accelerarea ritmului de crestere a PIB si
generarea unei cresteri suplimentare a acestuia cu 15% pna n 2015, ca efect direct al
Fondurilor Structurale si de Coeziune.
38
Prioritatile tematice stabilite de Cadrul Strategic National de Referinta pentru
realizarea obiectivului sunt:
Dezvoltarea infrastructurii de baza la standarde europene;
mbunatatirea competitivitatii pe termen lung a economiei romnesti;
Dezvoltarea si utilizarea mai eficienta a capitalului uman;
Constructia unei capacitati administrative eficiente.
A fost identificata, totodata, o prioritate teritoriala, care urmareste
promovarea unei dezvoltari echilibrate a ntregului teritoriu, prin crearea conditiilor
pentru dezvoltarea regiunilor ramase n urma si valorificarea potentialului regional de
dezvoltare.
Tabelul financiar al Cadrului Strategic National de Referinta prezinta alocarile
anuale indicative din fiecare fond (Fondul Social European, Fondul European pentru
Dezvoltare Regionala, Fondul de Coeziune), precum si alocarile anuale indicative din
Fondul European pentru Agricultur i Dezvoltare Rurala si Fondul European de
Pescuit.
Suma totala alocata Romniei pentru Obiectivul Convergenta (inclusiv
Fondul de Coeziune) este de 16,870 miliarde Euro, n preturi 2004. Romniei i s-au
mai alocat circa. 403 milioane Euro pentru Obiectivul Cooperare teritoriala
europeana. La contributia comunitara se adauga co-finantarea nationala (publica si
privata), dimensiunea acesteia fiind nsa cuprinsa n Programele Operationale si nu n
Cadrul Strategic National de Referinta.
De asemenea, Cadrul Strategic National de Referinta include informatiile
necesare verificarii ex-ante a principiului aditionalitatii, element fundamental al
programarii Fondurilor Structurale si de Coeziune. Acest principiu obliga statele
membre sa mentina la acelasi nivel cheltuielilor nationale n sectoarele care
39
beneficiaza de asistenta financiara comunitara, deoarece scopul fondurilor comunitare
este sa vina n completarea resurselor nationale, nu sa le nlocuiasca.
ntruct Cadrul Strategic National de Referinta nu este un instrument de
management, documentul descrie foarte general sistemul de implementare a
Fondurilor Structurale si de Coeziune n Romnia, cu accent pe actiunile avute n
vedere pentru asigurarea unui management eficace si eficient al acestor fonduri. De
asemenea, sunt prezentate mecanismele de coordonare ntre Programele Operationale
si ntre Fonduri, pe de o parte, precum si ntre acestea si operatiunile finantate de
FEADR si FEP, pe de alta parte.
CSNR trebuia transmis Comisiei Europene in maximum 5 luni de la aprobarea
Orientarilor Strategice Comunitare privind coeziunea, pentru a se obtine un consens
asupra prevederilor, Comisia urmand sa l aprobe n maximum 4 luni de la
transmiterea oficiala de catre statul membru.
CSNR este implementat prin intermediul unuia sau mai multor Programe
Operationale.
40
Unitatea de studiu 2.1.3. - Programul Operaional
Obiective specifice:
- intelegerea rolului programelor operationale in implementarea programelor de
dezvoltare;
- cunoasterea continutului unui program operational;
- cunoasterea programelor operationale elaborate de Romania;
- cunoasterea alocarii financiare pentru fiecare program operational elaborat de
Romania.
Timp de lucru: 3 ore
Programele Operationale sunt documentele aprobate de Comisia Europeana,
care cuprind un set de prioritati multianuale, pentru implementarea unei componente a
Cadrului Strategic National de Referinta. Spre deosebire de perioada anterioara de
programare, n perioada 2007-2013 un program operational va putea fi finantat doar
din resursele unui singur fond structural. Singura exceptie este Fondul de Coeziune.
Daca n perioada anterioara acesta finanta proiecte individuale, negociate direct de
catre statul membru cu Comisia Europeana, acum Fondul de Coeziune se supune
regulilor de programare, fiind cuprins n bugetele programelor operationale pe care le
finanteaza.
De regula, programele operationale se mpart n programe operationale
regionale (programe operationale care acopera prioritatile regionale ale unei regiuni
sau ale tuturor regiunilor) si programe operationale sectoriale, care acopera prioritatile
sectoriale. Programele operationale sunt transmise Comisiei Europene mpreuna
CSNR.
Fiecare program operational cuprinde:
Prezentarea situatiei curente analiza socio-economica;
Prezentarea strategiei;
Descrierea axelor prioritare;
Descrierea sistemului de implementare;
41
Prezentarea aspectelor financiare.
Capitolul de analiza a programele operationale trebuie sa cuprinda descrierea
situatiei actuale n zona geografica eligibila a programului. Tinnd cont de orientarea
strategica a acestor programe si concentrarea acestora pe obiectivele comunitare,
analiza trebuie sa reflecte aceasta orientare prin prezentarea contextului
national/regional/sectorial n relatie cu obiectivele UE, precum si tendintele generale
n domeniu. Pentru o mai buna fundamentare a strategiei se recomanda elaborarea
analizei SWOT. In cazul programelor regionale se recomanda realizarea unei analize
a disparitatilor regionale si locale. Un accent destul de mare este pus pe aspectele
privind egalitatea de sanse.
Strategia programului operational trebuie sa porneasca de la analiza situatiei
curente si sa prezinte o solutie coerenta si eficienta, care sa surmonteze obstacolele
identificate pentru atingerea obiectivelor, care sunt strns legate de obiectivele
comunitare. Obiectivele ce se doresc a fi atinse prin implementarea programului
trebuie sa fie cuantificabile, astfel nct sa se poata urmari realizarea lor. De
asemenea, strategia programului operational trebuie sa decurga foarte clar din CSNR,
lund n calcul si specificitatile teritoriale. In mod normal, la realizarea unui obiectiv
specific contribuie cte o axa prioritara.
Textul capitolului dedicat descrierii/prezentarii axelor prioritare nu trebuie sa
se concentreze pe o descriere a obiectivelor axei, ci pe furnizarea unor informatii
foarte clare referitoare la aria de interventie si a activitatilor eligibile ce vor putea fi
finantate de aceea axa prioritara. Asadar, trebuie incluse informatii detaliate privind
beneficiarii eligibili, grup tinta, sectorul/arealul tinta, precum si o descriere sau, cel
putin, o lista privind operatiunile indicative. Pentru a demonstra sinergia cu alte
investitii realizate din fonduri comunitare/nationale este utila includerea unei sectiuni
care sa prezinte cu ce alte axe prioritare/programe operationale/investitii nationale se
coreleaza respectiva axa prioritara.
Sectiunea de implementare trebuie sa cuprinda o descriere a organismelor
implicate n implementarea programului, n primul rnd a celor care sunt mentionate
n regulament ca fiind obligatia statului membru de a le numi si a altor organisme
implicate (de exemplu, organismul intermediar). Prezentarea acestora trebuie sa
cuprinda informatii privind responsabilitatea fiecarui organism implicat, separarea
functiilor ntre cei implicati etc. Descrierea sistemului de monitorizare si evaluare,
respectiv colectarea datelor, sistemul informatic, conexiunea cu sistemul informatic al
42
comisiei europene, descrierea procedurilor privind schimbul de date, circuitul
fondurilor sunt parte componenta a implementarii iar prevederile prezentate trebuie sa
respecte cerintele de management, monitorizare si evaluare. De asemenea, fiecare
program operational are anexat un plan de comunicare, care descrie masurile avute n
vedere pentru a asigura publicitatea programului operational, posibilitatile de
finantare si mecanismele de implementare.
Planul financiar al unui program operational trebuie sa indice alocarea
financiara din fiecare fond structural si programarea fondurilor pe fiecare an in parte.
Un al doilea tabel trebuie sa ofere informatii privind cofinantarea nationala aferenta
(publica si privata) si celelalte surse financiare atrase pentru realizarea programului
operational, pe fiecare axa prioritare in parte.
Programul Operational trebuia transmis Comisiei Europene in maximum 5
luni de la aprobarea Orientarilor Strategice Comunitare privind coeziunea, pentru a se
obtine un consens asupra prevederilor programului. Comisia trebuie sa l aprobe n
maximum 4 luni de la transmiterea oficiala de catre statul membru.
La nivelul Romniei sunt elaborate 7 programe operationale finantate din
Fondurile Structurale si de Coeziune, bugetul national, bugete locale, fonduri private,
si alte mprumuturi interne si/sau externe. Aceste Programe Operationale sunt
elaborate n coordonarea Autoritatii de Management care este responsabila de
gestionarea programului. Ministerele din tabelul de mai jos ndeplinesc functia de
Autoritati de Management:
PROGRAM OPERAIONAL
AUTORITATEA DE MANAGEMENT
COORDONATOR MINISTERUL FINANELOR PUBLICE
Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale http://www.mfinante.ro/instrumentestruct.html
CRETEREA COMPETITIVITII ECONOMICE
Ministerul Economiei, Comerului i
Mediului de Afaceri Autoritatea de Management pentru Programul Operaional Sectorial
Creterea Competitivitii Economice http://amposcce.minind.ro/
43
TRANSPORT
Ministerul Transporturilor i
Infrastructurii Autoritatea de Management pentru Programul Operaional Sectorial
"Transport" http://post.mt.ro/
MEDIU
Ministerul Mediului i Pdurilor
Autoritatea de Management pentru Programul Operaional Sectorial
Mediu http://www.posmediu.ro/home
DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE
Ministerul Muncii, Familiei i Proteciei
Sociale Autoritatea de Management pentru Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
http://www.fseromania.ro/
DEZVOLTAREA REGIONAL
Ministerul Dezvoltrii Regionale i
Turismului Autoritatea de Management pentru Programul Operaional Regional
http://www.inforegio.ro/