Post on 01-Sep-2020
transcript
Expoziția de pictură " 245 Resita 15 TMK "
3 iulie 1771 este momentul solemn al aprinderii focului la furnalele "Franciscus"
şi "Josephus". La solemnitate au luat parte Joseph Desiderius Redange și Franz Müller
von Reichenstein, iar pe ambele furnale s-a montat câte o placă turnată, cu inscripţia:
"Iussu Augustae Theresiae Currante Millerio atque Redangio Exsurerat Furnus Iste / La
ordinul Augustei Theresia sub îngrijirea lui Müller şi Redange s-a ridicat acest furnal.
Pornirea a două furnale trebuie să fi fost, în a doua jumătate a sec. al XVIII-lea, un
eveniment extrem de important ca eveniment tehnic și ca evoluție în plan social, având în
vedere că în jurul cetății de foc începea să graviteze comuna.
Reșița este un oraș protejat de verticala montană dar înghesuit de-a lungul - și
mai puțin de-a latul - întinderii montane și submontane, este un loc în care orizontul este
foarte aproape datorită acestei așezări, un oraș în care uzina a fost cea ce a dat naștere
urbei, dar care în prezent este tot mai puțin prezentă în viața locuitorilor.
Peste ani se va uita ce a fost Reșița, mulți au început deja să uite, să ignore
trecutul cu care chiar ei se mândreau până mai ieri, alții chiar își doresc uitarea dintr-o
răutate greu de înțeles, ca o formă de "terapie pentru rezolvarea unor probleme". Cineva
trebuie însă să se implice, să asigure echilibrul între istorie, martori, eroi și uitare. În acest
context grupul de artiști plastici reuniți de Fundația „Iancu de Hunedoara” dorește ca
prin această expoziţie să se insinueze în meandrele sufletului celor ce privesc, apreciază și
iubesc arta vizuală și să atingă coarda sensibilă a reșițeanului; membrii acestui grup cred
și susțin cu tărie că reșițenii trebuie să fie mândri de trecutul industrial glorios al urbei
lor! Dorim ca solidaritatea artistului cu istoria industrială a producerii fierului la Reșița
să facă astfel încât "zbaterea ochiului din sufletele" locuitorilor cetății de foc să fie
acceptată ca expresie a luptei cu uitarea, acest flagel care estompează totul și ne face să
devenim de tineri niște amnezici și alzheimerieni. Pentru ca expoziția de astăzi să-și atingă
acest scop, artistul sacrifică ceva din esența globală a artei şi abordează tema industrială
care, la prima vedere, este neatractivă. Artistul (actor, pictor, sculptor, fotograf etc.),
poetul, scriitorul, filosoful, elitele în general… a ajuns în ziua de astăzi "cerșetorul
societății" românești; situația lui ingrată este dramatică astăzi din cauza solidarității
extraordinare a nulităților care "conduc" țara (aceeași soartă o are, de altfel, omul simplu,
cinstit și muncitor, care evită compromisul implicării în viața politică). Și iată cum niște
năpăstuiți ai acestor vremuri umblă la coarda sensibilă a iubitorului de artă pentru a-l
face să spună atunci când evenimentul va fi încheiat: ce fatalitate "și ce singurătate, să fii
orb pe lumina zilei, și surd, ce singurătate, în toiul cântecului".
Declararea zilei orașului de către Consiliul local Reșița în ziua sărbătoririi
Sfințiilor Apostoli "Petru și Pavel" este un mod subtil de a marginaliza importanța zilei de
3 iulie, în care cu certitudine uzina de fier Reșița a pornit. Fără a minimaliza importanța
sărbătorii unei biserici din Reșița care are acest hram, trebuie să avem în vedere că Reșița
nu este o comună cu o biserică, ci are 6 biserici Greco-oriental (ortodoxe), 3 biserici
catolice (2 romano și 1 greco-catolică ), o biserică evanghelică, una reformată, mai multe
biserici ale cultelor neoprotestante și o sinagogă. Sărbătoarea Sfinților Apostoli "Petru și
Pavel" este o sărbătoare a tuturor creștinilor și ține de spiritualitate, de sacralitate, de
mistică, de dogmă de misterele revelate – care sunt infinit deasupra unei serbări laice
locale, cum este în fapt ziua orașului.
Ce singurătate, să nu înțelegi înțelesul, atunci când există înțeles.
Și ce singurătate, să fii orb pe lumina zilei, și surd, ce singurătate, în toiul cântecului.
Dar sa nu-nțelegi, când nu există înțeles și să fii orb la miezul nopții și surd când liniștea-i desăvârșită, o,
singurătate a singurătății! (Nichita Stănescu Hieroglifa)
Expun: Balazs Tiberiu, Florescu Csiri Daniela, Fazak
Tiberiu, Găină Constantin, Gherghina Horia, Ioan
Victor, Murzea Sanda, Mircioane Criste, Onofrei
Nicoleta, Pichiu Dan Vifor, Roșianu Radu, Scurtu
Florin, Tomici Ilin Adriana, Vasiuți Doru
Fundația Iancu de Hunedoara prezintă
Vernisaj: 24 iunie 2016, ora 18:00
Muzeul Banatului Montan
Muzeul Banatului
Montan
Reșița