Exercitii pentru dezv.auzului_fonematic_aurelia_nica

Post on 16-Apr-2017

1,783 views 5 download

transcript

TERAPIA TULBURTERAPIA TULBURĂRILOR ĂRILOR DE LIMBAJ DE LIMBAJ PROF. PROF. NICA AURELIANICA AURELIA

A.TERAPIEGENERALĂ

I. EDUCAREA AUZULUI

FONEMATIC

II. DEZVOLTAREARESPIRAŢIEI

CORECTE

III.DEZVOLTAREAMOBILITĂŢIIAPARATULUI

ARTICULATOR

I. DEZVOLTAREA AUZULUI I. DEZVOLTAREA AUZULUI FONEMATICFONEMATIC

1. DEFINITIE1. DEFINITIE

Auzul fonematic este o particularitate a auzului uman prin Auzul fonematic este o particularitate a auzului uman prin care sunetele vorbirii sunt percepute ca elemente care sunetele vorbirii sunt percepute ca elemente semantice sau fonetice. semantice sau fonetice. Tulburarea auzului fonematic se refera la lipsa de Tulburarea auzului fonematic se refera la lipsa de maturizare a acestei particularitati si la lipsa de exersare maturizare a acestei particularitati si la lipsa de exersare a laturii expresive a limbajului verbal.a laturii expresive a limbajului verbal.

2. OBIECTIVELE EDUCARII AUZULUI 2. OBIECTIVELE EDUCARII AUZULUI FONEMATICFONEMATIC

Formarea capacitatii de diferentiere Formarea capacitatii de diferentiere fonematica, prin distingerea si fonematica, prin distingerea si discriminarea sunetelor si a discriminarea sunetelor si a cuvintelor.cuvintelor.

Formarea perceptiei fonematice Formarea perceptiei fonematice corecte.corecte.

Analiza fonematica acustica.Analiza fonematica acustica. Educarea pronuntiei ritmice.Educarea pronuntiei ritmice. Educarea pronuntiei melodice.Educarea pronuntiei melodice.

3.EXERCITII3.EXERCITII

a.a. Imitarea sunetelor din natura si Imitarea sunetelor din natura si pronuntie de onomatopee,in pronuntie de onomatopee,in soapta,tare,in ritm stacato si soapta,tare,in ritm stacato si prelungit,dupa indicatii prelungit,dupa indicatii

Exemple: Exemple: ş – ş – ş – ş ş – ş – ş – ş (ritm stacatto, (ritm stacatto, prelungit, şoptit)prelungit, şoptit)

s – s – s – s s – s – s – s (prelungit)(prelungit)

bâzzz – bâzzzbâzzz – bâzzz(“b” accentuat (“b” accentuat

şi “z” prelungitşi “z” prelungit

chiţ – chiţ – chiţ chiţ – chiţ – chiţ (executarea in ritm (executarea in ritm

rapid a grupelor de rapid a grupelor de cate trei silabe)cate trei silabe)

cirip/cip – cirip/cipcirip/cip – cirip/cip

zurr – zurr - zurrzurr – zurr - zurr

cucuriguuuuuuucucuriguuuuuuu

cot-cot-cot-codaaccot-cot-cot-codaac(pronunţie ritmată)(pronunţie ritmată)

ga-ga-gaaaga-ga-gaaa(pronunţie ritmată)(pronunţie ritmată)

glu – glu – gluglu – glu – glu

oac – oac; oac - oacoac – oac; oac - oac

tic-tac, tic-tactic-tac, tic-tac(alternante de tonalitati)(alternante de tonalitati)

muu – muu - muuuumuu – muu - muuuu(se accentueaza pe “u”)(se accentueaza pe “u”)

morrr – morrr – morr morrr – morrr – morr ( “r”( “r” prelungit prelungit))

bârrr – bârrr - bârrrbârrr – bârrr - bârrr(repetarea tonalitatii (repetarea tonalitatii

lui “r”)lui “r”)

ham – ham – ham ham – ham – ham (cu inspir si expir (cu inspir si expir

puternic)puternic)

i-ha, i-ha, i-hai-ha, i-ha, i-ha(sunetul “i” se pronunta (sunetul “i” se pronunta

cu aspirarea fortata a cu aspirarea fortata a aerului)aerului)

mmiauiauuuuu – miau – miauuuuu – miau– miauuuuu

( ( pronunţie pronunţie ritmată)ritmată)

crrrrr – crrrrrrcrrrrr – crrrrrr(repetarea (repetarea

tonalităţii lui “r”)tonalităţii lui “r”)

mac – mac – mac mac – mac – mac (pronunţie ritmată)(pronunţie ritmată)

beeee – beeeebeeee – beeee(prelungirea (prelungirea

tonalităţii lui “e” tonalităţii lui “e” pe expir pe expir puternic)puternic)

piu – piu - piupiu – piu - piu(pronunţie ritmică)(pronunţie ritmică)

cu – cu, cu – cucu – cu, cu – cu(cu alternarea (cu alternarea

tonalităţii)tonalităţii)

bb))..Pronuntarea unor serii de silabe opusePronuntarea unor serii de silabe opuseluate din cuvinte paronime. luate din cuvinte paronime. pa-pe-pi-po-pu-pă-pîpa-pe-pi-po-pu-pă-pî ba-be-bi-bo-bu-bă-bîba-be-bi-bo-bu-bă-bî ta-te-ti-to-tu-tă-tîta-te-ti-to-tu-tă-tî da-de-di-do-du-dă-dîda-de-di-do-du-dă-dî sa-se-si-so-su-să-sîsa-se-si-so-su-să-sî za-ze-zi-zo-zu-ză-zîza-ze-zi-zo-zu-ză-zî

şa-şe-şi-şo-şu-şă-şîşa-şe-şi-şo-şu-şă-şî ja-je-ji-jo-ju-jă-jîja-je-ji-jo-ju-jă-jî fa-fe-fi-fo-fu-fă-fîfa-fe-fi-fo-fu-fă-fî va-ve-vi-vo-vu-vă-vîva-ve-vi-vo-vu-vă-vî la-le-li-lo-lu-lă-lîla-le-li-lo-lu-lă-lî ra-re-ri-ro-ru-ră-rîra-re-ri-ro-ru-ră-rî za-ze-zi-zo-zu-ză-zîza-ze-zi-zo-zu-ză-zî ja-je-ji-jo-ju-jă-jîja-je-ji-jo-ju-jă-jî

c). Diferentierea consoanelor surde de cele sonore (cuvinte c). Diferentierea consoanelor surde de cele sonore (cuvinte paronime)paronime)

CC - - GG

ccooccoşi oşi ggooggoşioşi

ccară – ară – ggară ară ccrai - rai - ggrairai ccaz – az – ggaz lunaz lunccă - lună - lunggăă ccoală – oală – ggoală stânoală stânccă – stână – stânggă ă

ccât – ât – ggât ât ccreier – reier – ggreier reier

TT - - DD

ttună ună ddunăună ttaatta – a – ddata ata ttuş – uş – dduşuş ttare – are – ddare laare lattă – laă – laddăă ttura – ura – ddura poura pott – po – podd ttac – ac – ddac roaac roattă – roaă – roaddăă ttrepte – repte – ddrepte sparepte spatte – spae – spaddee ttopor – opor – ddobor clătiobor clătitte - clăe - clădditeite

PP - - BB

ppară ară bbarăară ppaie – aie – bbaie aie ppile – ile – bbileile ppaappa – a – bbaabba a ppun – un – bbunun ppat – at – bbat at ppomomppă – ă – bbomombbăă ppoală – oală – bboală oală pprună – rună – bbrunărună ppere – ere – bbere alere alppine - aline - albbine ine ppot – ot – bbot ot pprici - rici - bbricirici

FF - - VV

ffile ile vvileile ffată – ată – vvată ată ffoi – oi – vvoioi ffin – in – vvin in ffar – ar – vvarar ffiu – iu – vviu iu ffază – ază – vvazăază ffacă – acă – vvacă acă ffals - als - vvalsals

SS – – ZZ

ssare are zzareare ssac – ac – zzac ac ssar – ar – zzarar sseu – eu – zzeu eu sseamă – eamă – zzeamăeamă vavasse – vae – vazze oae oasse – oae – oazzee varvarssă – vară – varzză groaă groassă - groaă - groazzăă

ŞŞ - - JJ

şşoc oc jjococ şşale – ale – jjale ale şşir – ir – jjirir şşapcă – apcă – jjapcă apcă şşură – ură – jjurăură prăprăşişit – prăt – prăjjit prăit prăşşitură - prăitură - prăjjiturăitură

d). Diferentierea sunetelor cu punct de d). Diferentierea sunetelor cu punct de articulare apropiat:articulare apropiat:

ŢŢ – – Ce Ce – – CiCi aaţţe – ae – acece ţţine – ine – cicinene ţţel – el – cecell înînţţeapă – îneapă – înceceapăapă plăplăţţi – plăi – plăcici ţţeapă - eapă - ceceapăapă

RR – – LL

rrac ac llacac rramă – amă – llamă amă rrup – up – llupup rradă – adă – lladă adă rrob – ob – llobob rrege – ege – llege ege rroz – oz – llozoz cacarre – cae – calle e rrupă – upă – llupăupă rrampă – ampă – llampă campă crremă – cemă – cllemăemă cacarr – ca – cal l pa parr - pa - pall

ŞŞ – – SS

muşcă muscă şoc – soc laş – las

şine – sine peşte – pesteşold – sold paşte – pasteşură – sură pişc – pisc coş – cos naş - nas

JJ - - ZZ

jar zarcoji – cozi

joi – zoijale – zalegaj - gaz