Post on 07-Feb-2021
transcript
1
Elaborarea documentației tehnico-economice pentru
implementarea în județul Hunedoara a unui sistem de
management integrat al deșeurilor din activități de construcții și
demolări generate de populația județului
Beneficiar:
ASOCIAȚIA DE DEZVOLTARE INTERCOMUNITARĂ
"SISTEMUL INTEGRAT DE GESTIONARE A DEȘEURILOR JUDEȚUL
HUNEDOARA”
Proiectant:
SC TOP EUROPROIECT SRL, Bucureşti
Faza:
STUDIU DE FEZABILITATE
Decembrie 2015
2
Colectiv elaborare:
Dipl. ing. Tatomir Mihaela- Coordonare, managementul deşeurilor
Arh. Jelea Ileana Aurora- arhitect, înregistrare proiect la UAT
Dipl.ing. Păunescu – Amenajări teren
Dipl. ing. Truţă Clementina – Construcţii
Dipl. ing. Ştefan Stelian – Electromecanic
Dipl. Ing. Stănescu Ion – Amenajări teren
Dipl. ing. Ioana Doru – Memoriu tehnic
Tehn.pr. Pany Horia Eduard – Tehnoredactare ACAD
Dipl. ing. Vlăescu Mihai – Verificator intern
3
Abrevieri
DCD, C&D - deşeuri din construcţii şi demolări
A.N.R.S.C.U.P.-Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Servicii Comunale şi de
Utilitate Publica
MDLPL – Ministerul dezvoltării regionale şi turismului
CE – Comunitatea Europeană
UE – Uniunea Europeană
CJ- Consiliul Judeţean
CMID- Centru Management Integrat al Deșeurilor
I.N.S. – Institutul Naţional de Statistică
PIB – Produsul Intern Brut
H.G. – Hotărirea de guvern
PVC- Policlorură de vinil
APL – Autorități Publice Locale
VANF - valoarea actuală netă financiară
RIRF - rata internă de rentabilitate financiară
4
CUPRINS
A. PĂRŢI SCRISE
1 . Date generale
1.1. Denumirea obiectului de investiţie.
1.2. Amplasamentul (judeţul, localitatea, strada, numărul).
1.3. Titularul investiţiei.
1.4. Beneficiarul investiţiei.
1.5. Elaboratorul studiului.
1.6 Tema
2. Informaţii generale privind proiectul
2.1. Situaţia actuală şi informaţii despre entitatea responsabilă cu implementarea
proiectului
2.2. Descrierea investiţiei
a) concluziile studiului de prefezabilitate sau ale planului detaliat de investiţii pe termen lung
(în cazul în care au fost elaborate în prealabil) privind situaţia actuală, necesitatea şi
oportunitatea promovării investiţiei, precum şi scenariul tehnico-economic selectat;
b)Scenariile tehnico-economice prin care obectivele pot fi atinse:
- scenarii propuse
- scenariu recomandat
- avantajele scenariului recomandat
c) descrierea constructivă
2.3. Date tehnice ale investiţiei
2.3.1. Zona şi amplasamentul
2.3.2. Statutul juridic al terenurilor propuse
2.3.3. Situaţia ocupărilor definitive de teren
2.3.4. Studii de teren (studii topografice, studiu geotehnic)
2.3.5. Caracteristicile principale ale construcţiilor din cadrul obiectivului de investiţii, specifice
domeniului de activitate
2.3.6. Situaţia existentă a utilităţilor şi analiza de consum (necesarul de utilităţi pentru
varianta propusă promovării, soluţii tehnice de asigurare cu utilităţi)
5
2.3.7. Concluziile evaluării impactului asupra mediului
2.4. Durata de realizare şi etapele principale; graficul de realizare al investiţiei
3. Costurile estimative ale investiţiei
3.1. valoarea totală cu detalierea pe structura devizului general;
3.2. Graficul de realizare a investiţiei.
4. Analiza cost - beneficiu
5. Sursele de finanţare a investiţiei
6. Estimări privind forţa de muncă ocupată prin realizarea investiţiei
7. Principalii indicatori tehnico-economici ai investiţiei
7.1. Valoarea totală a investiţiei, inclusiv TVA (mii lei), din care construcţii-montaj (C+M)
7.2. Eşalonarea investiţiei (INV/C+M)
7.3. Durata de realizare (luni)
7.4. Capacităţi (în unităţi fizice şi valorice)
7.5. Alţi indicatori specifici domeniului de activitate în care este realizată investiţia
8. Avize şi acorduri de principiu necesare realizării proiectului
1. Avizul beneficiarului de investiţie privind necesitatea şi oportunitatea investiţiei;
2. Certificatul de urbanism;
3. Avize de principiu conform CU
4. Acordul de mediu;
6
B. PĂRŢI DESENATE:
1. A00 – Plan de încadrare în zonă a platformelor
2. A01 – Plan de situaţie Bârcea Mare
3. A02 – Plan de situaţie Brad
4. A03 – Plan de situaţie Petroșani
5. A04 – Plan de situaţie Călan
6. A05 – Plan de situaţie Orăștie
7. A06 – Plan de situaţie Petrila
8. A07 – Plan de situaţie Lupeni
9. A08 – Plan de situaţie Uricani
10. A09 – Plan de situaţie Aninoasa
11. R01 - Împrejmuire
12. R02 – Poartă acces
13. R03 – Perete beton
14. T01 – Flux deșeuri orașe
15. T02 – Platformă mediu rural
16. D01 – Structură rutieră
7
A. PĂRŢI SCRISE
Cap. 1: DATE GENERALE:
1.1. Denumirea obiectivului de investiţii;
Elaborarea documentației tehnico-economice pentru implementarea în
județul Hunedoara a unui sistem de management integrat al deșeurilor
din activități de construcții și demolări generate de populația județului
1.2. Amplasamentul
Aria implementării proiectului este întregul teritoriu administrativ al judeţului
Hunedoara.
Platforme DCD în Judeţul Hunedoara - localitățile Bârcea Mare, Brad, Petroșani, Călan,
Orăștie, Petrila, Lupeni, Uricani, Aninoasa judeţul Hunedoara
1.3. Titularul investiţiei:
ADI Hunedoara
1.4. Beneficiarul investiţiei:
ADI Hunedoara
1.5. Elaboratorul studiului:
SC TOP EUROPROIECT SRL, Bucureşti
1.6. Tema
Deșeurile din construcții și demolari sunt deșeurile rezultate în urma demolarii sau
construirii cladirilor, șoselelor si a altor structuri de obiective industriale ori civile, care nu este
încadrat ca deseu periculos conform prevederilor legale în vigoare, cuprinse in clasa 17 din
nomenclatorul deșeurilor.
Deseurile din construcții și demolari sunt identificate ca un flux prioritar de deseuri prin
legislația U.E. deoarece pot constitui o sursa pentru reciclare și refolosire în industria
construcțiilor.
8
În acest sens prin Directiva 2008/98 EU privind deseurile s-a stabilit o ținta de 70 %,
care trebuie atinsa pâna în anul 2020, pentru pentru reutilizarea, reciclarea și alte operatiuni
de valorificare materiala a deșeurilor din construcții. Aceasta ținta a fost transpusa în
legislația nationala prin art 17 alin 2 lit.b din legea 211/2011 privind deseurile.
Obligatia a fost stabilita în sarcina producatorilor de deșeuri și a autoritatii publice
locale.
Având in vedere ca prin Proiectul “Managementul integrat al deseurilor in judetului
Hunedoara” cofinanțat de UE prin Programul Operațional Sectorial Mediu 2007 – 2015 (POS
Mediu) care se implementeaza în prezent nu se asigura infrastructura sau instalațiile
necesare managementului acestui flux de deșeuri este necesara rezolvarea situatiei prin
ADI Hunedoara.
Pentru eficientizarea activitații și realizarea unor economii globale, concretizate prin
costuri operaționale reduse și pe cale de consecința tarife cât mai suportabile pentru
beneficiari este necesara o abordare regionala a managementului acestui flux de deșeuri
printr-un studiu de fezabilitate.
Cantitatea totala de deșeuri din construcții și demolari colectate de la populație este
prognozata, prin Studiul de Fezabilitate (parte integrata a Aplicației de finanțare, elaborata in
anul 2013), și este de 15.000 t/an in anul 2015, repartizată astfel:
Zona Brad – 1.500 t/an;
Zona Centru – 8.100 t/an;
Zona Hațeg – 1.200 t/an;
Zona ValeaJiului – 4.200 t/an.
În cadrul studiului de fezabilitate se vor verifica aceste cantitați pe baza informațiilor
din baza de date a Agentiei pentru Protectia Mediului a judetului Hunedoara.
Studiul de fezabilitate va analiza și prezenta propuneri pentru urmatoarele 5 subclase
de deșeuri:
1701 - CIMENT, CARAMIZI, TIGLE si MATERIALE CERAMICE
1702 - LEMN, STICLA si PLASTIC
1704 - METALE (INCLUSIV ALIAJELE LOR)
1706 - MATERIALE IZOLANTE
1708 - MATERIALE DE CONSTRUCTIE PE BAZA DE GHIPS
9
Documentația ce va fi predata la Beneficiar va conține urmatoarele:
A. Studiul de fezabilitate care va fi elaborat in conformitate cu cerințele din Hotarârea de
Guvern nr. 28/2008 privind aprobarea continutului-cadru al documentatiei tehnico-
economice aferente investitiilor publice, precum si a structurii si metodologiei de
elaborare a devizului general pentru obiective de investitii si lucrari de interventii (vezi
Anexa nr. 1.1.)
B. Proiectul tehnic si detaliile de execuție care vor fi elaborate in conformitate cu
cerințele din Ordinul nr. 863/2008 (vezi Anexa 1.2) și va conține ștampila de
verificator.
C. Ghid privind managementul deșeurilor municipale
A. Studiul de fezabilitate
Soluțiile care urmeaza a fi analizate prin studiul de fezabilitate sunt prezentate in
continuare.
Solutia 1
Instalație mobila de concasare și sortare deseuri din construcții și demolari care se va
deplasa periodic in celelalte zone ale județului, cu punct fix de staționare in zona Centru
(lânga Centrul județean de management intergat al deșeurilor din Bârcea Mare).
Periodic instalația va fi mutata in celelalte zone (Brad, Hateg si Valea Jiului) unde vor fi
depozitate deșeurile pe platforme amenajate și securizate.
Operatorul serviciului colecteaza deseurile de la populație și le depoziteaza pana la
venirea și operarea instalației pe fiecare din celalte zone de depozitare și procesare.
Solutia 2
Instalație fixa de concasare și sortare deșeuri din construcții și demolari care se
amplaseaza in zona Centru (lânga Centrul județean de management intergat al deșeurilor din
Bârcea Mare).
Operatorul instalației asigura transportul deșeurilor din fiecare zona la instalația fixa
din zona Centru și operarea instalației.
Nu se amenajeaza platforme de depozitare in cele 3 zone.
Colectarea deșeurilor se face in containere metalice de 4/7 mc care dupa umplere se
transporta direct pentru procesare la platforma de langa Centrul județean de management
integrat al deșeurilor din Bârcea Mare.
10
Solutia 3
Un operator pentru zonele Brad, Centru si Hateg și un operator pentru zona Valea
Jiului, cu 2 instalații. O instalație amplasata în zona Centru (lânga Centrul județean de
management integrat al deșeurilor din Bârcea Mare) și o instalație amplasata în Valea Jiului.
Prin studiul de fezabilitate se va stabili soluția optima pentru managementul deșeurilor
rezultate din activitați de construcții și demolari generate de populația din județul Hunedoara
cu luarea în consideratie a situației locale specifice (conditiile geomorfologice, clima, starea
drumurilor, densitatea populatiei, cantitatea de deseuri generata, tipul deșeurilor generate,
modul optim de organizare și operare a sistemelor de colectare si transport, costuri de
investiție și operare, sistemul de plata, etc).
B. Proiectul tehnic și detaliile de execuție care vor fi elaborate in conformitate cu
cerințele din legislația in vigoare (vezi Anexa 1.2) pentru soluția tehnico-economica
stabilita prin studiul de fezabilitate.
C. Ghid de bune practici pentru managementul deșeurilor municipale
In cadrul ghidului se vor prezenta tabular și separat toate deșeurile municipale,
conform HG nr. 856/2002 privind evident gestiunii deșeurilor și pentru aprobarea listei
cuprinzand deșeurile, inclusiv deșeurile periculoase (categoria 20 – deseuri
municipale și asimilabile din comerț, industrie, instituții, inclusiv fracții colectate
separate).
Informațiile minime din ghid vor fi urmatoarele:
- Tipul deșeurilor și scurta descriere a acestora
- Responsabilitatea de gestionare a acestora si modalitați de gestionare
- Soluții legale, tehnice și economice de gestionare
- Modalitați de implementare a sistemelor de gestionare
11
Cap.2: INFORMAŢII GENERALE PRIVIND PROIECTUL
2.1. Situaţia actuală şi informaţii despre entitatea responsabilă cu
implementarea proiectului
ADI Hunedoara implementează în prezent proiectul, în vederea atingerii ţintelor
conform cu Directiva 2008/98/CE privind deşeurile (noua directivă a deşeurilor) transpusă în
legislaţia naţională prin Legea nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor.
Proiectul se derulează sub coordonarea ADI Hunedoara.
Prezentul proiect tratează promovarea unei abordări integrate a managementului
deşeurilor din construcţii şi demolări şi îmbunătăţirea modului de gestionare a deşeurilor
produse din demolări, în scopul reducerii cantităţilor de deşeuri depozitate şi de reciclare a
materialelor refolosibile.
Deşeurile din construcţii şi demolări (DCD) sunt deşeurile rezultate în urma demolării,
renovării şi construirii de clădiri noi, respectiv în urma reconstruirii şi extinderii reţelei de
transport, de repavare a străzilor şi repararea podurilor, pământ rezultat din amplasamente
contaminate.
În HG 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei
cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase, categoria de deşeuri menţionate mai
sus se regăseşte la codul 17 Deşeuri din construcţii şi demolări (inclusiv pământ excavat din
amplasamente contaminate).
Chiar dacă în prezent este valorificat un procent mic de deşeuri din construcţii şi
demolări, o cantitate semnificativ de mare va fi probabil reciclată în viitor ca rezultat al taxelor
de depozitare, precum şi a legislaţiei. Se utilizează deja molozul pentru construcţia de
drumuri.
Scopul proiectului este de a reduce cantitatea deşeurilor rezultate din activităţile de
construcţii şi demolări, de creştere a gradulului de valorificare şi reciclare a acestora.
Obiectivele şi ţintele regionale trebuie să reflecte respectarea ierarhiei deşeurilor,
acordând o importanţă deosebită prevenirii deşeurilor şi promovării reutilizării, reciclării şi
valorificării, astfel încât să fie redus impactul negativ asupra mediului.
De asemenea, obiectivele trebuie să fie armonizate cu strategia şi planul naţional de
gestionare a deşeurilor.
Obiectivul general în ceea ce priveşte deşeurile din construcţii şi demolări este
gestionarea corespunzătoare a acestora în scopul reducerii lor, respectând principiile
strategice şi minimizarea impactului asupra mediului şi sănătăţii umane.
12
Obiective specifice:
- Întărirea capacităţii instituţionale în implementarea, monitorizarea şi aplicarea
legislaţiei de mediu, cu accent pe managementul deşeurilor din construcţii şi demolări;
- Analiza şi cercetarea nevoilor privind managementul deşeurilor din construcţii şi
demolări şi implementarea acţiunilor necesare;
- Colectarea separată a deşeurilor la locul generării acestora, pe tip de material
(periculoase, nepericuloase);
- Eliminarea corespunzătoare a deşeurilor care nu pot fi valorificate;
- Intensificarea informării şi conştientizării publicului asupra oportunităţilor de prevenire/
minimizare, respectiv reciclarea deşeurilor;
- Stoparea îndepărtării deşeurilor din construcţii şi demolări pe căi nedorite (de ex.
depozitare ilegală).
CADRUL LEGISLATIV
Prezenta documentație este întocmită în conformitate cu :
HG nr. 28 din 2008 privind aprobarea conținutului-cadru al documentației tehnico-
economice aferente investițiilor publice, precum și a structurii și metodologiei de
elaborare a devizului general pentru obiective de investiții și lucrări de intervenții
Ordin nr. 863 din 2008 al MDLPL pentru aprobarea "Instrucțiunilor de aplicare a unor
prevederi din Hotarârea Guvernului nr. 28/2008 privind aprobarea conținutului cadru al
documentației tehnico-economice aferente investițiilor publice, precum și a structurii și
metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investiții și lucrări de
intervenții"
Hotărârea de Guvern nr. 856/2002, actualizată prin Hotărâre nr. 210/2007, privind
evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile inclusiv
deşeurile periculoase
Legea 177/2015 pentru modificarea și completarea Legii nr. 10/1995 privind calitatea
în construcții
Directiva 98/2008/CE privind deşeurile şi de abrogare a anumitor directive
Directiva 2006/12/CE – Directiva Consiliului şi Parlamentului European din 5 aprilie 2006
referitoare la deşeuri.
Decizia 2000/532/CE (noul Catalog European al Deşeurilor) – Decizia Comisiei din 3 mai
2000 care înlocuieşte Decizia 94/3/CE care stabileşte o listă de deşeuri conform articolului
13
1, litera a), Directiva 75/442/CEE a Consiliului privind deşeurile şi Decizia 94/904/CE a
Consiliului care stabileşte lista de deşeuri periculoase conform articolului 1, paragraf 4,
Directiva 91/689/CEE a Consiliului privind deşeurile periculoase.
Directiva 99/31/CE – Directiva Consiliului din 26 aprilie 1999 privind depozitele de deşeuri.
Decizia 2003/33/CE – Decizia Consiliului din 19 decembrie 2002 care stabileşte criteriile şi
procedurile pentru acceptarea deşeurilor în depozite conform art. 16 din anexa II a
Directivei 1999/31/CE.
Legea nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor (care transpune Directiva 98/2008/CE
privind deşeurile şi de abrogare a anumitor directive) ce a înlocuit din noiembrie 2011
OUG 78/2000 privind deşeurile
Hotărîrea Guvernului României nr. 1061/30.09.2008 privind transportul deşeurilor
periculoase şi nepericuloase pe teritoriul României
HG nr. 788/2007 privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea Regulamentului nr.
1013/2006 privind transferul de deşeuri, cu modificările ulterioare şi HG 1061/2008 privind
transportul deşeurilor periculoase şi nepericuloase pe teritoriul României
Ordinul preşedintelui A.N.R.S.C.U.P. nr. 109/2007 privind aprobarea Normelor
metodologice de stabilire, ajustare sau modificare a tarifelor pentru activităţile specifice
serviciului de salubrizare a localităţilor
Ordin al preşedintelui A.N.R.S.C.U.P. nr. 112/2007 privind aprobarea Contractului - cadru
de prestare a serviciului de salubrizare a localităţilor:
OUG nr. 195/2005, actualizată 22.10.2007, privind protecţia mediului, aprobată cu
modificări şi completări prin Legea nr. 265/23.06.2006, modificată şi completata ulterior
Hotărârea Guvernului nr. 1470/2004 privind aprobarea Strategiei naţionale de gestionare
a deşeurilor şi a Planului naţional de gestionare a deşeurilor 2004, modificată si
completată prin H.G. nr. 358/11. 04. 2007;
OM nr.1364/1499/2006 privind aprobarea planurilor regionale de gestionare a deşeurilor
(M Of. 232/04.04.2007, iar anexele 1-8 in nr. 232 bis din aceeaşi data.);
Legea nr. 51 din 8 martie 2006, republică, a serviciilor comunitare de utilităţi publice
Legea nr. 101/2006, republicată în temeiul art. V din Legea nr. 99/2014, privind serviciul
de salubrizare a localităţilor
Ordinul nr. 95/2005 privind stabilirea criteriilor de acceptare şi procedurilor preliminare de
acceptare a deşeurilor la depozitare şi lista naţională de deşeuri acceptate în fiecare clasă
de depozit de deşeuri.
Hotărârea Guvernului nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor;
14
Ordin nr. 757/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deşeurilor
modificat de Ordin nr. 1230 din 30 noiembrie 2005 privind modificarea anexei la Ordinul
ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 757/2004 pentru aprobarea Normativului
tehnic privind depozitarea deşeurilor;
Legea nr. 215 /2001 a administraţiei publice locale, cu modificările şi completările
ulterioare;
Legea nr. 50/1991, actualizată 2014, privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii
şi unele măsuri pentru realizarea locuinţelor, cu modificările si completările ulterioare;
Entitatea responsabilă cu implementarea proiectului este ADI Hunedoara.
Unitatea de Management a Proiectului va avea rolul de a aplica proiectul de gestiune a
deșeurilor de construcții și demolări în graficul și termenele stabilite.
2.2. DESCRIEREA INVESTIŢIEI:
a) concluziile studiului de prefezabilitate sau ale planului detaliat de investiţii pe
termen lung (în cazul în care au fost elaborate în prealabil) privind situaţia actuală,
Necesitatea şi oportunitatea promovării investiţiei, precum şi scenariul tehnico-
economic selectat;
În cadrul ”Sistemului de management integrat al deșeurilor din activități de
construcții și demolări generate de populația județului Hunedoara”, până în prezent
nu s-au realizat alte studii.
Deşeurile provenind din activităţile de construcţii şi demolări (DCD) sunt deșeurile rezultate
în urma reabilitării infrastructurii existente, în urma demolării și construirii de clădiri noi,
respectiv în urma reconstruirii și extinderii rețelei de transport, denumite activități de
construcții.
Deșeurile din activități de construcții reprezintă deșeurile rezultate în urma activităților de
construire și/sau desființare specificate la art.2 aliniatul 1 în conformitate cu Lista Europeană
a Deșeurilor transpusă prin HG nr. 856/2002 privind Evidența gestiunii deșeurilor și pentru
aprobarea listei cuprinzând deșeurile, inclusiv deșeurile periculoase, în care se regăsește la
codul 17.
În prezent, în România, nu există suficiente instalaţii de sortare şi concasare a
deşeurilor din construcţii şi demolări, nu există operatorii economici care să recicleze aceste
tipuri de deşeuri. În scopul stimulării investiţiilor în domeniul valorificării/reciclării deşeurilor
provenite din activităţile de construcţii se pot acorda facilităţi fiscale pentru operatorii
../../../Users/Mihaela/AppData/Roaming/Microsoft/Word/00014522.htm
15
economici care gestionează aceste categorii de deşeuri conform art. 34 alin. (1) din
Ordonanţa de urgentă a Guvernului nr. 78/2000.
În vederea stimulării reciclării este necesar: stabilirea unei taxe pentru depozitarea deşeurilor
din construcţii şi demolări mai mare decât costul reciclării deşeurilor;
Gestionarea deşeurilor provenind din activităţile de construcţii şi demolări (DCD) nu se
realizează eficient nici la nivel naţional şi nici la nivelul ariei administrative a judeţului
Hunedoara. Cauzele acestei stări de fapt sunt în general comune, respectiv:
lipsa informării şi a preocupărilor privind protecţia mediului din partea unora dintre operatorii
economici în general şi a unora dintre cei din domeniul construcţiilor în particular;
nerespectarea legislaţiei generale privind gestionarea corectă a deşeurilor, operatorii
economici reclamând, în general, necunoaşterea tuturor reglementărilor care fac referire la
activitatea lor. În plus, situaţia economică a ultimilor ani a îngreunat şi mai mult unele aspecte
legate de asigurarea conformităţii activităţilor economice cu cerinţele legale;
lipsa unor politici de prevenire a generării de deşeuri din construcţii în fazele de proiectare şi
execuţie;
lipsa unor sisteme locale sau regionale unitare, coordonate, de colectare şi tratare a
deşeurilor din construcţii şi demolări;
valorificarea greoaie a deşeurilor din construcţii şi demolări sau a materialelor rezultate în
urma tratării acestora, cauzată pe de o parte de costurile prohibitive legate în special de
transport şi pe de altă parte de sistemul restrictiv al normativelor tehnice şi standardelor din
domeniul construcţiilor.
Necesitatea investiţiei constă în faptul că autorităţile publice locale au responsabilitatea de
a stabili condiţii privind modul de gestionare a deşeurilor atunci când autorizează activităţile
de construcţii şi demolări. Se constată faptul că în Judeţul Hunedoara la momentul actual:
nu se realizează colectarea separată la sursa a deşeurilor;
nu sunt dotări pentru colectarea separată şi tratarea și valorificarea acestor deşeuri;
nu se valorifică fracţiile recuperabile;
nu sunt campanii de informare şi conştientizare a populaţiei
În prezent o parte din DCD sunt depozitate în mod neorganizat, în zonele în care au
fost demolări, o altă parte au fost utilizate la umplerea terenurilor atât private cât și publice,
16
sau la consolidarea terenurilor, de exemplu la taluzurile podurilor peste Jiu; de asemenea
DCD au fost folosite la închiderea unor mine.
Ca urmare a discuțiilor purtate cu Autoritățile locale cât și a vizitelor în teren în
principalele zone, s-au identificat zone cu cantități considerabile de DCD în zona Petrila,
precum și în zona Călan.
DCD abandonate în zona Petrila
În ceea ce privește modurile actuale de eliminare a DCD, se disting următoarele situaţii:
GENERATOR DCD
MOD DE ELIMINARE
RURAL URBAN
Gospodării individuale, FĂRĂ
autorizare demolare/construcţie
Valorificare locală Pubelă comună
Depozite neconforme
Gospodării individuale, CU
autorizare demolare/construcţie
Valorificare locală Container dedicat DCD
Depozite neconforme
Operatori economici CU autorizare
demolare/construcţie
Depozit neconform
Umplere terenuri private
Depozit neconform
Umplere terenuri private
Închidere mine
Consolidare taluze
Tabel 1.Moduri actuale de eliminare a DCD
Asupra practicilor prezentate mai sus trebuie ridicate şi clarificate câteva aspecte /
probleme subsecvente:
17
- Valorificarea în amplasament (în gospodărie sau în imediata vecinătate a acesteia) nu
poate fi considerată altfel decât bună practică. În condiţiile în care încălzirea în mediul
rural se bazează preponderent pe combustibil solid iar drumurile comunale sunt
nemodernizate, valorificarea imediată a lemnului şi agregatelor inerte este până la urmă
benefică.
- Umplerea terenurilor private sau publice (aducerea la cotă) ca metodă de valorificare este
de asemenea benefică. Sunt discutabile aspectele privind starea materialului de umplere
(blocuri sau granulat, cu sau fără alte deşeuri în amestec) care sunt până la urmă
responsabilitatea strictă a proprietarului terenului în relaţie cu autorităţile de control din
domeniul siguranţei construcţiilor. Totuşi, nu de puţine ori, au fost identificate suprafeţe de
teren aflate în proprietate privată, teren extravilan, nereglementate urbanistic, pe care au
fost depuse (nu utilizăm termenul depozitate) DCD în vederea ridicării cotei terenului.
- Desemnarea locurilor de eliminare sau stocare temporară pentru DCD de către
autorităţile locale este deficitară. Puţine au fost localităţile în care este cert locul unde
trebuie transportate asemenea deşeuri. Cauzele sunt cel mai probabil două: pe de o parte
neinţelegerea corectă a necesităţii iar pe de alta teama de a nu genera un nou loc de
depozitare necontrolată în condiţiile în care sistarea depozitării în depozitele rurale
neconforme şi igienizarea spaţiilor a constituit o problemă pentru multe APL uri.
- În ceea ce priveşte materialele eliminate (compoziţia DCD) lemnul, plasticul dar în
special metalele (inclusiv din betonul armat) sunt triate din orice amplasament .
Referitor la problema cunoaşterii cantităţilor generate/ colectate/ tratate/ valorificate/
eliminate disfuncţionalităţile derivă din modalitatea de colectare şi sistematizare a
informaţiilor de către autorităţi. Din nefericire, conform practicilor naţionale, singura instituţie
implicată în acest demers este Agenţia pentru Protecţia Mediului. Poate, pentru sectorul
DCD, în viitor ar fi utilă şi implicarea autorităţilor locale.
Lucrările de dezafectare / construire se desfăşoară în baza avizelor şi autorizaţiilor
obţinute anterior dar în ceea ce privește managementului DCD generate, în absenţa cerinţei
explicite de raportare, localizarea și identificarea DCD devine greu de urmărit.
Beneficiarii lucrărilor de construcții nu posedă informaţii privind gestionarea DCD, fiind
reticenţi în a accepta costurile adiţionale impuse de o gestionare corectă a DCD;
Este necesară o reglementare mai clară/transparentă a acestui domeniu (gestionarea
DCD) precum şi iniţierea unor campanii de conştientizare sau elaborarea de ghiduri şi
manuale cu privire la responsabilităţile şi obligaţiile tuturor părţilor implicate în generarea,
18
colectarea, tratarea, valorificarea şi/sau eliminarea DCD; de asemenea este considerată
necesară înfiinţarea unor puncte/depozite de DCD amplasate convenabil astfel încât să fie
diminuate costurile cu transportul.
Pentru a se conforma Legii 211/2011 anterior mentionate, intr-o perioada scurta (5 ani)
mecanismele de control informaţional privind generarea şi trasabilitatea DCD trebuie
proiectate şi implementate de autorităţi corelat cu dezvoltarea corespunzatoare a unei reţele
de operatori de servicii specializate.
Un impuls semnificativ al dezvoltării serviciilor în sectorul valorificării DCD va fi dat la
momentul modificării Legii 50 privind Autorizarea Construcţiilor. Modificarea vizează, pe
lângă o serie de simplificări ale reglementării proiectelor mici din punct de vedere al protecţiei
mediului şi introducerea obligativităţii elaborarii unui plan de gestiune a deşeurilor C&D
anterior obţinerii autorizaţiei de dezafectare / construire şi raportării ulterioare, la finalizarea
lucrărilor din şantier (şi condiţionând emiterea actelor de recepţie) a modului efectiv de
eliminare / valorificare a fiecărui tip de deşeu, aplicabilă obiectelor construite cu suprafaţa
mai mare de 1000 m2.”
b) scenariile tehnico-economice prin care obiectivele proiectului de investiţii
pot fi atinse (în cazul în care, anterior studiului de fezabilitate, nu a fost elaborat un studiu de
prefezabilitate sau un plan detaliat de investiţii pe termen lung):
Legea nr. 101/2006, republicată în temeiul art. V din Legea nr. 99/2014, cu privire la
serviciul de salubrizare a localităţilor cere Autorităţilor Publice să ” colecteze, transporte şi
depoziteze deşeurile rezultate din activităţile de construcţie şi demolare”, ca o activitate
separată faţă de deşeurile oraşeneşti menajere.
Producătorii de deşeuri şi deţinătorii de deşeuri au obligaţia să asigure recuperarea
sau eliminarea deşeurilor, deci inclusiv a DCD; livrarea şi recepţia DCD trebuie să se
efectueze pe baza unui contract. Ar trebui ca Autorităţile Publice să indice şi să publice
locaţiile pentru eliminarea DCD , precum şi rutele ce trebuie urmate. Pentru construcţiile
mari, ar trebui să se indice în autorizaţia de demolare şi măsurile de pre- tratare.
Conform Directivei Europene de depozitare a deşeurilor, deşeurile inerte,
nepericuloase şi DCD se depozitează în depozite având clasa „c”; deasemenea, DCD
trebuiesc pre tratate pentru a îndeplini cerinţele europene de acceptare la depozitare.
19
Cantităţile de DCD sunt de regula semnificative, şi nu se raportează decât în mică măsură;
cauzele sunt:
- lipsa unui depozit de DCD
- lipsa de raportare a generatorilor de DCD, atât la operatorii economici, cât şi la gospodării
amestecul acestora cu deşeurile menajere în cazul gospodăriilor individuale
În conformitate cu principiul „poluatorul plăteşte”, fiecare generator de DCD este
obligat să asigure eliminarea lor, respectiv suportând costurile transportului până la locul de
depozitare indicat de autorităţi , fie prin transportul cu mijloace proprii, fie plătind un tarif
operatorului de deşeuri din zonă.
Până acum , DCD au fost utilizate pentru umplerea terenurilor , pentru consolidarea
taluzelor naturale, fiind precum și abandonate în majoritate atât de locuitori, cât şi de
operatorii economici.
Conform Directivei Europene 2008/98/CE privind deşeurile (noua directivă a
deşeurilor) transpusă în legislaţia naţională prin Legea nr. 211/2011 privind regimul
deşeurilor, act de reglementare care la Art. 2, aliniatul 2 şi anume” să atingă, până în anul
2020, un nivel de pregătire pentru reutilizare, reciclare şi alte operaţiuni de valorificare
materială, inclusiv operaţiuni de umplere rambleiere care utilizează deşeuri pentru a înlocui
alte materiale, de minimum 70% din masa cantităţilor de deşeuri nepericuloase provenite
din activităţi de construcţie si demolări, cu excepţia materialelor geologice naturale definite la
categoria 17 05 04 din Hotărârea Guvernului nr. 856/2002, cu completările ulterioare.
Pentru aceasta este necesar să se realizeze recuperarea şi reutilizarea fracţiilor
refolosibile din DCD, astfel încât să meargă la depozitul final o cantitate din ce în ce mai
mica , ajungând în 2020 în procent de DCD depozitate de 30%.
Studiul de Fezabilitate realizat de SC TOP EUROPROIECT SRL soluţionează următoarele
probleme, în conformitate cu Tema program și cu legislația în vigoare:
stabilirea ariei de implementare a Proiectului;
Aria de implementare este Judeţul Hunedoara.
Suprafaţa totală a Judeţului Hunedoara este de 7.063 km2, avănd o o populaţie de
aproximativ 473.635 locuitori, dintre care în mediul urban- 368.972 locuitori, iar în mediul
rural – 104.663 locuitori.
stabilirea unei soluţii tehnico-economice pentru colectarea /transportul / stocarea
temporară / tratarea / valorificarea / eliminarea controlată, în concordanţă cu legislaţia
20
naţională şi UE a deşeurilor aparţinând categoriei de deşeuri –subclasa 17.01, generate
în aria proiectului.
În stabilirea soluției optime de implementare a Proiectului s-au avut în vedere următoarele
ipoteze:
minimizarea distanţelor de transport pentru generatori;
asigurarea unei densităţi optime a platformelor de stocare temporară;
maximizarea cantităţilor de deşeuri din construcţii şi demolări valorificabile
reducerea cantităţii de deşeuri depozitabile;
analiza oportunităţii înfiinţării unui depozit de deşeuri inerte (depozit de clasa C);
Studiul de Fezabilitate are ca obiect principal prevedrea unei instalaţii de tratare mecanică
a deşeurilor de construcţii şi demolări.
Selectarea amplasamentului şi suprafeţei de teren potrivite acestei activităţi, selectarea
tehnologiei optime de tratare, a modului de operare şi amenajarea corespunzătoare a
amplasamentului a făcut obiectul analizelor scenariilor cuprinse în Studiul de fezabilitate.
Studiul de fezabilitate propune soluţia optimă pentru alegerea modului de operare:
concasarea la nivel local (pe mai multe platforme), urmată de transportul deşeurilor
concasate şi sortarea acestora la nivel centralizat sau tratarea centralizată a deşeurilor.
Studiul de fezabilitate stabileşte tehnologia ce va fi aplicată cu specificarea fluxului
tehnologic de tratare mecanică a deşeurilor.
Scopul proiectului este de a reduce cantitatea şi gradul de periculozitate a deşeurilor
rezultate din activităţile de construcţii şi demolări, de crestere a gradului de valorificare si
reciclare a acestora.
Astfel trebuie luate în considerare toate măsurile disponibile în vederea sortarii DCD pe
cat de mult posibil la sursa de către deţinătorul acestor deşeuri sau de operatori autorizaţi ,
apoi a reciclării şi recuperării acestora.
Astfel, ca un început, la emiterea autorizatiilor de demolari emise de consiliile judeţene şi
consiliile locale precum si în contractele pe care le încheie cu agenţii economici ce se ocupă
de repararea, construcţia, reabilitarea infrastructurii de transport, se va specifica clar modul
de gestionare a deşeurilor, încurajându-se pe cât posibil reciclarea şi recuperarea
acestora.
21
De asemenea este necesara o campanie de constientizare și informare a publicului care
sa pregateasca introducerea sistemului de colectare si separare la sursa a DCD , respectiv
cu taxe si amenzi.
Monitorizarea cantităţii generate şi gestionate de deşeuri din construcţii şi demolări
este un proces dificil, avînd în vedere ca nu se raporteaza DCD decît în mica măsură. Mai
mult, în prezent în judeţul Hunedoara nu există un depozit pentru deşeuri din construcţii şi
demolări, eliminarea acestor deşeuri realizându-se, de cele mai multe ori, pe amplasamentul
depozitelor pentru deşeuri menajere sau sunt depozitate necontrolat în locuri virane.
Generarea DCD este discontinuă şi in funcţie de mărimea construcţiei demolate;
atâta timp cît această activitate nu este reglementată, nici locuitorii, nici operatorii economici
nu raportează în prezent întreaga cantitate de DCD.
Câteva din măsurile care ar trebui luate pentru a crește gradul de recuperare a deșeurilor
din construcţii şi demolări, vizează:
- separarea de la generator a deşeurilor din construcţii faţă de cele din demolări;
- sortarea deşeurilor din constructii şi reutilizarea fracțiilor reciclabile;
- procesarea deşeurilor din demolări prin tehnologii de spargere, clasificare şi/sau sortare în
staţii mobile de concasare
- utilizarea fracţiei fine (8-32 mm) rezultate, pentru diferite activităţi de construcţie, în special
pentru construcţia de străzi.
La evaluarea investiției, s-au avut în vedere soluții moderne și eficiente adaptate
necesităților din teren, la prețurile practicate pe piață din domeniu, în vederea realizării unor
facilități durabile care vor asigura gestionarea deșeurilor din construcții și demolări, în
conformitate cu cerințele legislației în vigoare și având în vedere protecţia mediului
înconjurător.
Studiul de fezabilitate va analiza şi va prezenta propuneri de soluţii pentru următoarele 5
subclase de deşeuri provenite din construcţii şi demolari (cod EWC 17).
DCD - Definiție: deșeurile rezultate în urma reabilitării infrastructurii existente, în urma
demolării și construirii de clădiri noi, respectiv în urma reconstruirii și extinderii rețelei de
transport reprezintă deșeurile din construcții și demolări.
Deşeurile municipale conţin, de obicei, următoarele tipuri de deşeuri din construcţii şi
demolări:
- deşeuri de beton, cărămizi, resturi ceramice;
- deşeuri lemnoase, sticlă, plastic;
22
- deşeuri de asfalt, gudroane şi produse gudronate;
- resturi metalice;
- resturi din excavaţii (pământ, pietre, pietriş);
- deşeuri de materiale izolante;
- amestecuri de deşeuri din construcţii şi demolări.
Conform Planului de gestionare a deşeurilor din județul Hunedoara, evoluția cantitaților
colectate de deșeuri din construcții și demolari in județul Hunedoara este:
2002 2003 2004 2005 2006
DCD (to/an) 5.600 2.212 830 1.404 8.938
Tabel nr. 2 Evolutia cantitatilor colectate de deseuri din constructii si demolari in judetul
Hunedoara (tone/an)
Conform Planul Județean de Gestionare a Deşeurilor, la cap. 5.4 Deșeuri de construcții și
demolari , compoziția DCD ar fi :
Lucrul la structura
Modificari
% % deșeu mineral 81.4 40.3 lemn 12.4 13.6
metale 0.5 4 hartie si carton 0.7 4.3 plastice 0.5 5.2 sticla 1.3 altele 4.5 31.3
Tabel nr.3 Compoziția deșeurilor din construcții
Conform Temei program cantitatea totala de deșeuri din construcții și demolari
colectate de la populație este dată conform Studiului de Fezabilitate (parte integrată a
Aplicației de finanțare, elaborata in anul 2013), și este de 15.000 t/an in anul 2015,
repartizata astfel:
Zona Brad – 1.500 t/an;
Zona Centru – 8.100 t/an;
Zona Hațeg – 1.200 t/an;
Zona ValeaJiului – 4.200 t/an.
23
Conform Ghidului pentru deșeuri din construcții și demolări (pag 39), se specifică: ”Din
analiza datelor existente rezultă un indice pentru deşeurile din construcţii şi demolări
colectate de municipalităţi de aproximativ 34 kg/locuitor/an, indice care poate să crească în
viitor, ţinând cont de volumul în creştere al construcţiilor şi aplicarea reglementărilor
legislative ”.
Se observă că în ceea ce privește fundamentarea cantitativă, se poate concluziona că
datele actuale privind generarea DCD nu permit estimarea corectă a cantităţilor totale
generate nici în România şi nici în UE.
Este important de precizat faptul că valorile de mai sus reprezintă o estimare minimală
a volumelor şi cantităţilor identificate.
Compozitia deșeurilor din activitatea de construcții (Sursa, EIONET 2005).
DCD sunt alcatuite din materiale diferite, multe din ele putand fi reciclate intr-un fel sau altul,
cum ar fi:
sol excavat, caramizi, beton si placari – 73%;
lemn – 12%;
sticla, plastic si izolatori – 5%;
metale – 5%;
altele in amestec – 5%
Pentru situaţia specifică a judeţului Hunedoara, urmare a analizei efectuate în teren,
se va lua în considerare în prezenta documentație:
1. Stabilirea unei rate de generare DCD per capita diferenţiate, respectiv 34 kg/loc/an.
2. Aceste rate de generare corespund unei cantităţi anuale generate de DCD de cca.
12.545 tone în urban şi cca. 3.559 tone în spaţiul rural. Aceste cantităţi sunt cantităţi
totale (DCD în amestec) ele corespunzând tuturor activităţilor din spaţiul public (activităţi
desfăşurate de populaţie în propria gospodărie şi municipalitate în teritoriul administrat);
3. Nu sunt incluse în această evaluare proiectele mari de infrastructură (închideri de mine,
căi rutiere noi, înfiinţări de reţele de apă canal, reabilitări de căi ferate) sau investiţiile
economice semnificative (unităţi mari de producţie).”
24
Analizarea în cadrul studiului de fezabilitate a trei scenarii, luând în considerare procurarea
unei instalaţii mobile de concasare şi sortare
Dezvoltarea activităţilor în ceea ce privește sectorul DCD, se va face astfel:
- realizarea platformelor de DCD în centrii urbani actuali;
- realizarea platformelor de colectare şi stocare temporară in comune
- distanţele de parcurs (loc de generare - loc de colectare / stocare) pentru transport ar
trebui să fie mai mici de 30 km pentru deşeuri inerte şi nu mai mult de 80 km pentru
deşeuri nepericuloase Experienţa spune că pentru distanţe mai lungi interesul
generatorului de a plăti serviciul scade dramatic;
- în condiţiile în care va fi un operator DCD , diferit de operatorul deșeurilor menajere, va fi
o coabitare a ambelor servicii în teritoriu. Precizam că, într-o prima instanţă, operatorul de
colectare a deşeurilor menajere va continua să fie principala cale de eliminare a DCD din
gospodăriile individuale. Populaţia, la nivel de gospodărie, va avea nevoie de o perioadă
buna de timp pentru a apela la serviciile unui alt operator, dedicat colectării DCD.
Implementarea prealabilă a colectarii separate în cadrul sistemului integrat de gestiune a
deşeurilor va constitui cu certitudine un sprijin în creşterea eficienţei valorificării DCD.
Conform TEMEI PROGRAM, Tipurile de deșeuri din construcții și demolari care fac
obiectul studiului sunt:
1701 - CIMENT, CARAMIZI, TIGLE si MATERIALE CERAMICE
1702 - LEMN, STICLA si PLASTIC
1704 - METALE (INCLUSIV ALIAJELE LOR)
1706 - MATERIALE IZOLANTE
1708 - MATERIALE DE CONSTRUCTIE PE BAZA DE GHIPS
DESCRIERE DEŞEURI
COD CED
17 DEŞEURI DIN CONSTRUCŢII ŞI DEMOLĂRI (INCLUSIV PĂMÂNTUL EXCAVAT DIN
SITURI CONTAMINATE)
• 1701 CIMENT, CĂRĂMIZI, ŢIGLE si MATERIALE CERAMICE
• 1702 LEMN, STICLĂ si PLASTIC
• 1704 METALE (INCLUSIV ALIAJELE LOR)
• 1706 MATERIALE IZOLANTE
25
• 1708 MATERIALE DE CONSTRUCŢIE PE BAZĂ DE GHIPS
Lista detaliata a Clasei 17 Deşeuri din constructii si demolari este prezentata mai jos, din
care ne vom ocupa de subclasele 1701, 1702, 1704, 1706, 1708:
• 17 DESEURI DIN CONSTRUCŢII SI DEMOLĂRI (INCLUSIV PĂMÂNTUL EXCAVAT DIN
SITURI CONTAMINATE)
• 1701 CIMENT, CĂRĂMIZI, ŢIGLE si MATERIALE CERAMICE
• 170101 Ciment
• 170102 Cărămizi
• 170103 Ţigle si ceramică
• 170106* Amestecuri sau fracţii separate de beton, cărămizi, ţigle sau materiale
ceramice cu conţinut de substanţe periculoase
• 170107 Amestecuri de beton, cărămizi, ţigle si materiale ceramice, altele decât cele
specificate la 17 01 06
• 1702 LEMN, STICLĂ si PLASTIC
• 170201 Lemn
• 170202 Sticlă
• 170203 Plastic
• 170204* Sticlă, plastic si lemn cu conţinut de sau contaminate cu substanţe
periculoase
• 1704 METALE (INCLUSIV ALIAJELE LOR)
• 170401 Cupru, bronz, alamă
• 170402 Aluminiu
• 170403 Plumb
• 170404 Zinc
• 170405 Fier si oţel
• 170406 Staniu
• 170407 Amestecuri metalice
• 170409* Deșeuri metalice contaminate cu substanţe periculoase
• 170410* Cabluri cu conţinut de ulei, gudron sau alte substanţe periculoase
26
• 170411 Cabluri, altele decât cele specificate la 17 04 10
• 1706 MATERIALE IZOLANTE
• 170601* Materiale izolante cu conţinut de azbest
• 170603* Alte materiale izolante cu conţinut de o constituiţi din substanţe periculoase
• 170604 Materiale izolante diverse de cele menţionate la 170601 si 170603
• 170605* Materiale de construcţii cu conţinut de azbest
• 1708 MATERIALE DE CONSTRUCŢIE PE BAZĂ DE GHIPS
• 170801* Materiale da construcţii pe bază de ghips contaminate cu substanţe
periculoase
• 170802 Materiale de construcţii pe bază de ghips, altele decât cele menţionate la
170801
O precizare importantă trebuie făcută referitor la ghips (plăci rigips). Conform
rezultatelor analitice efectuate în multe state membre, din cauza solubilizării ionului sulfat în
timpul testelor de levigare efectuate pentru acceptarea la depozitare, acest material NU
poate fi considerat inert. De aici a rezultat o problemă delicată legată nu numai de eventuala
eliminare doar în depozite de deşeuri nepericuloase dar şi cea legată de stocarea temporară
doar în containere etanşe.
În cadrul Studiului de Fezabilitate s-au considerat ca date de intrare pentru calculul
volumelor de deşeuri indicele de generare DCD de cca 34 kg/loc, an, precum şi structura a
compoziţiei DCD conform datelor din Planul Județean de Gestionare a Deşeurilor, respectiv:
Tip DCD
%
deșeu mineral 40.3 lemn 13.6
metale 4 hartie si carton 4.3 plastice 5.2 sticla 1.3 altele 31.3
Structura indicativă a compoziției de mai sus nu se aplică proiectelor mari de
infrastructură sau lucrărilor majore de dezafectare / construire.
27
Compoziţia foarte variată a DCD, precum şi faptul că materiale diverse fac corp comun, spre
desosebire de deşeurile menajere, sortarea lor devine destul de dificil de realizat. Compoziţia
exactă a DCD este esenţială pentru sortarea şi tratarea lor.
În cadrul acestui SF vom considera DCD în două categorii distincte:
1. DCD inerte
2. DCD periculoase
1. Din cadrul DCD ce fac obiectul acestui SF, DCD ce pot fi considerate inerte sunt:
• 1701 CIMENT, CĂRĂMIZI, ŢIGLE şi MATERIALE CERAMICE
• 170101 Ciment
• 170102 Cărămizi
• 170103 Ţigle si ceramică
• 170107 Amestecuri de beton, cărămizi, ţigle si materiale ceramice, altele decât cele
specificate la 17 01 06
• 1702 LEMN, STICLĂ si PLASTIC
• 170201 Lemn
• 170202 Sticlă
• 170203 Plastic
• 1704 METALE (INCLUSIV ALIAJELE LOR)
• 170401 Cupru, bronz, alamă
• 170402 Aluminiu
• 170403 Plumb
• 70404 Zinc
• 170405 Fier si oţel
• 170406 Staniu
• 170407 Amestecuri metalice
• 170411 Cabluri, altele decât cele specificate la 17 04 10
• 1706 MATERIALE IZOLANTE
• 170604 Materiale izolante diverse de cele menţionate la 170601 si 170603
• 1708 MATERIALE DE CONSTRUCŢIE PE BAZĂ DE GHIPS
28
• 170802 Materiale de construcţii pe bază de ghips, altele decât cele menţionate la
170801
2. In cadrul subclaselor 1701, 1702, 1704, 1706, 1708 pot fi si deşeuri periculoase ,
precum :
170106* Amestecuri sau fracţii separate de beton, cărămizi, ţigle sau materiale
ceramice cu conţinut de substane periculoase
170204* Sticlă, plastic si lemn cu conţinut de sau contaminate cu substanţe
periculoase
170409* Deseuri metalice contaminate cu substanţe periculoase
170410* Cabluri cu conţinut de ulei, gudron sau alte substanţe periculoase
170601* Materiale izolante cu conţinut de azbest
170603* Alte materiale izolante cu conţinut de o constituiţi din substanţe periculoase
170605* Materiale de construcţii cu conţinut de azbest
170801* Materiale da construcţii pe bază de ghips contaminate cu substanţe
periculoase
În cadrul prezentei documentaţii vom analiza și prezenta propuneri de valorificare
pentru următoarele 5 subclase de deșeuri, care pot ajunge accidental în stația pilot:
1701 CIMENT, CĂRĂMIZI, ŢIGLE si MATERIALE CERAMICE
1702 LEMN, STICLĂ si PLASTIC
1704 METALE (INCLUSIV ALIAJELE LOR)
1706 MATERIALE IZOLANTE
Aceste DCD pot fi inerte în marea lor majoritate sau o mică fracţiune pot fi potenţial
periculoase (cca 1%). În funcţie de compoziţia lor, ele se pot trata şi valorifica astfel:
DCD inerte
DCD menţionate mai sus ca deşeuri inerte conţin atât fracţii recuperabile, cât şi materiale ce
pot fi utilizate la construcţia drumurilor, la umplerea terenurilor, etc. Pentru aceasta, ele
trebuiesc pre-tratate adica triate, sortate, concasate, de preferinţă la locul generării lor.
Tratarea deşeurilor inerte va fi prezentată în capitolele următoare.
29
DCD periculoase
Dintre DCD ce fac obiectul prezentei documentaţii, principalul material potenţial periculos este
azbestul, precum şi materialele de construcţie ce conţin adezivi, vopsele şi alte substanţe
periculoase, dar aceste materiale se găsesc în procente destul de reduse (cca 1%).
Îndepărtarea materialelor periculoase este fundamentală pentru a obţine din procesul
de demolări materiale necontaminate care pot fi apoi reciclate uşor. Unele substanţe eliberate
în timpul demolării pot contamina nu doar celelalte deşeuri din construcţii şi demolări, ci se
pot răspândi în aer sau pătrunde în sol, expunând la riscuri muncitorii care lucrează la
demolări.
Cel mai indicat este ca materialele potenţial periculoase trebuie să fie îndepărtate
primele, ceea ce permite obţinerea de deşeuri din construcţii şi demolări necontaminate cu
substanţe nocive, deci reciclabile mai uşor şi care pot fi considerate deşeuri nepericuloase, cu
avantajele legislative de rigoare.
Azbest. Periculozitatea materialelor cu conţinut de azbest depinde de eventualitatea
dispersării în aer a fibrelor care pot fi inhalate. Utilizarea cea mai mare a fost, în mod sigur, în
amestec cu ciment şi/sau bitum (fibrociment, nume comercial Eternit), cu care se puteau
realiza multe produse, printre care: plăci plane sau ondulate; tuburi; ţigle; hornuri; rezervoare ;
tencuieli ; materiale de impermeabilizare.
Deşeurile cu conţinut de azbest trebuie să fie separate şi eliminate în depozite
controlate de deşeuri periculoase.
Alte substanţe periculoase. DCD pot conţine şi diverşi adezivi, vopsele ce conţin
elemente poteţial periculoase: Solvenţii din vopseluri, aditivi ciment, cleiuri, precum si bitum,
raşini, placi de rigips, vopseluri ce conţin plumb, crom, vanadiu , etc.
Aceste fracţii din DCD ce conţin substanţe poteţial periculoase se vor separa şi se vor
colecta in containere acoperite speciale, urmand apoi sa fie transportate la depozite
controlate de deşeuri periculoase.
Gestionarea deşeurilor are la bază 3 principii, care trebuie implementate şi la nivelul DCD
din judeţul Hunedoara:
* Prevenirea producerii DCD, ceea ce duce la o mai uşoară valorificare şi eliminare a
refuzurilor
* Valorificarea DCD (reciclare, reutilizare) - în vederea diminuarii cantităţii de refuzuri şi
pentru economisirea resurselor naturale
30
* Îmbunătăţirea tehnicilor de eliminare finală (incinerare, depozitare) şi monitorizarea
eliminării finale, în vederea minimizarii suprafeţelor de depozitare finală a DCD.
In prezent în Judeţul Hunedoara nu exista nici o facilitate pentru sortarea, pretratarea,
reciclarea, depozitarea DCD, ele fiind abandonate în depozite neconforme, neautorizate.
S-a ajuns la concluzia că eliminarea în depozitele de deşeuri municipale, zonale
existente în prezent este o opţiune puţin sustenabilă pentru viitor, şi, din acest motiv, se
încearcă limitarea acestui mod de eliminare. Reutilizarea deşeurilor din construcţii de clădiri şi
străzi reduce spaţiul destinat depozitelor de deşeuri autorizate ceea ce asigura protecţia
mediului ambiant şi totodată permite şi o economie a materialelor naturale din cariere;
utilizarea materialelor reciclate în locul resurselor naturale, devine, de la un an la altul, o
soluţie din ce în ce mai avantajoasă şi din punct de vedere al costurilor.
Materialele reciclate din activităţile de construcţii şi demolări au devenit în prezent un
material de mare interes pentru construcţiile civile şi in special pentru construcţia drumurilor.
În concluzie, DCD au următoarele destinaţii posibile:
recuperarea de materiale pentru utilizarea la construire străzi
recuperarea de materiale pentru straturi de acoperire depozite de deşeuri
valorificarea fracţiilor sortate reutilizabile (metale, sticla, plastic, lemn, piatră, elemente
reutilizabile-ex:uşi)
recuperarea de materiale pentru umplerea terenurilor
La elaborarea soluției de implementare a proiectului s-a avut in vedere şi :
1. minimizarea distanţelor de transport pentru generatori; pentru aceasta s-au prevăzut 10
platforme DCD , pentru a ieşi în întâmpinarea generatorilor, astfel ca aceștia să nu aibe
costuri mari cu transportul DCD şi astfel să fie atraşi spre a declara și a aduce DCD la
platforme.
2. maximizarea cantităţilor de deseuri din construcţii şi demolări valorificabile: la fiecare din
cele 10 platforme cuprinse in proiect se va realiza o sortare manuală a fracţiilor DCD
valorificabile;
3. reducerea cantităţii de deşeuri depozitabile; prin implementarea proiectului pe intreaga
suprafaţă a județului, DCD produse în judeţ se vor valorifica şi astfel se va reduce
semnificativ cantitatea de DCD depozitabile.
31
Gestionarea cea mai eficienta a DCD presupune însă introducerea la sursa de
generare a sistemului de colectare separată, ceea ce va conduce în mod sigur la creşterea
cantităţilor valorificate, in consecinţă la reducerea cantităţii depozitate şi implicit la atingerii
ţintei de 70% valorificare a DCD, conform Legii 211/2011.
Având în vedere că majoritatea DCD se produc de regulă în marile aglomerări
Implementarea acestui proiect este prevăzută a începe din municipii şi orașe și a continua
apoi eşalonat în comune, urmând a se implementa pe in întreg Județul Hunedoara, care are
o suprafață de 7.063 km².
SOLUŢII PENTRU TRATAREA DCD
Prezentul proiect are ca rol principal tratarea DCD.
Tratarea necesară DCD este strâns legată de modul în care se face demolarea.
Demolarea tradiţională presupune transportul DCD amestecate direct la locaţia unde
se abandonează sau eventual prin containerul dedicat de catre operatorul de salubritate la
depozitul de deşeuri municipale. In acest caz selectarea DCD se face la depozit, ceea ce
presupune operaţii suplimentare şi degradarea unor componente rezultate din demolare şi de
obicei nu prea se mai face.
În cadrul acestei documentaţii se va analiza:
sortarea preliminară la locul de generare în containere sau grămezi;
utilizarea echipamentelor mobile pentru concasare şi cernere pentru reciclarea betonului
si cărămizilor.
Selectarea la sursă
În vederea conformării cu Legea 211/2011 este necesară o selectare a materialelor
începând chiar din momentul demolării. Cu cât sunt mai bine separate pe fracţii cât mai
distincte, cu atât valorificarea DCD se poate face in procent mai mare şi este deci mai
eficientă, însă presupune costuri suplimentare comparativ cu tehnologiile de demolare
tradiţionale, estimate la circa 20%.
În acest caz, demolarea se face controlat, realizandu-se totodată o selectare astfel:
1. se identifică pe cât posibil materialele periculoase (ex: azbest, diverse vopsele, răşini,etc)
şi se depozitează într-un container special, cu capac.
2. se separă mai intîi componenetele reutilizabile (uşi, radiatoare, chiuvete, etc.),
3. se selectează fracţiile reciclabile demontabile sau uşor de separat (metale, ţiglă, cărămizi,
sticlă, plastic, lemn din tocării, piatră, etc)
32
4. se începe demolarea propriu-zisă cu materialele reciclabile fără tratare, respectiv moloz
de cărămizi şi beton, chiar şi amestecate, care în urma concasării, amestecării, sitării sau
altor tratamente constituie materiale bune pentru realizarea fundaţiilor, umplere,
completare, integrare, sau reziduuri de lemn care mărunţite care se pot transforma în
panouri de rumeguş.
5. înlăturarea în final a deşeurilor nereciclabile care datorită prezenţei de elemente
nereciclabile sau eterogene nu se mai poate valorifica; aceste materiale vor fi trimise la
eliminare prin incinerare sau depozitare finală, după caz.
Tratarea DCD
Tratarea DCD se face de regulă în instalaţii de concasare , unde deşeurile colectate
amestecat sunt sfărâmate, mărunţite, cernute, dupa posibilităţi se pot separa magnetic
metalele, se pot spăla, filtra fracţiile refolosibile , în funcţie de cerinţele utilizatorului.
Astfel se pot obţine:
materiale inerte pentru construcţia de drumuri, prin concasare, îndepărtarea materialelor
metalice şi sitare;
metale prin utilizarea separatorilor magnetici;
materiale cu o putere calorifică ridicată (hârtie, lemn, plastic), prin separare manuală,
sisteme de aspirare şi ventilare, flotare.
Instalaţiile de concasare pot fi : FIXE şi MOBILE.
Instalaţiile fixe de tratare şi reciclare, sunt utilizate pentru procesarea cantităţilor mari
de DCD, cu obţinerea unor caracteristici ale fracţiilor, care pot garanta performanţa
materialelor reciclate conform standardelor de utilizare in construcţii.
Acest tip de instalaţie tratează DCD de regulă prin concasare, sitare şi îndepărtare a
metalelor, cu fază de selectare a fracţiunii uşoare.
Instalaţiile mobile, au avantajul major că pot fi relocate de la un şantier la altul, deci
au costuri mai reduse de procesare.Procesul tehnologic este similar cu cel al instalaţiilor fixe,
însă permit doar simpla reducere volumetrică a fiecărui element introdus în instalaţie, şi
trebuie să se verifice compoziţia deşeurilor prezente, în vederea reintegrării lor în ciclurile de
producţie. În consecinţă aici nu se poate face o foarte bună selectare, ci doar o reducere
granulometrică.
33
- SCENARII PROPUSE:
Având in vedere obiectivele prezentului proiect, a temei program, precum şi a celor
descrise mai sus se propune:
- realizarea unor platforme DCD, pentru tratarea prin concasare a categoriei de
deşeuri din temă, respectiv DCD–subclasele 17.01, 17.02, 17.04, 17.06, 17.08 generate
in județul Hunedoara.
- achiziționarea unui concasor și a unui utilaj pentru manevrarea DCD
DCD vor fi pretratate în aceste platforme, printr-o selectare manuală a deşeurilor
potenţial periculoase, precum şi a materialelor reciclabile, apoi urmând o concasare şi o
mărunţire suplimentară cu ciocan picon spre a fi utilizate la umpluturi in construcţii, la
fundațiile drumurilor, la pietruiri, consolidari teren,etc.
In cadrul prezentei documentaţii se propun trei scenarii, conform temei program, după
cum urmează:
Scenariul 1
Acest scenariu propune Instalație mobila de concasare și sortare deșeuri din
construcții și demolări care se va deplasa periodic in celelalte zone ale județului, cu punct fix
de staționare in zona Centru (lânga Centrul județean de management integrat al deșeurilor
din Bârcea Mare).
Periodic instalația va fi mutată in celelalte 9 platforme DCD, din zonele (Brad,
Hațeg/Călan și Valea Jiului) unde vor fi depozitate deșeurile pe platforme amenajate și
împrejmuite pentru a asigura securitatea.
Operatorul serviciului colecteaza deșeurile de la populație și le depoziteaza pana la
venirea și operarea instalației pe fiecare din celalte zone de depozitare și procesare.
ASOCIAȚIA DE DEZVOLTARE INTERCOMUNITARĂ "SISTEMUL INTEGRAT DE
GESTIONARE A DEȘEURILOR JUDEȚUL HUNEDOARA”a pus la dispoziţie locaţiile
identificate de Autoritățile Locale in vederea realizării acestor platforme DCD:
Alegerea locaţiei platformelor s-a facut ţinând cont de următoarele criterii:
- situaţia juridică a terenului – să fie proprietatea publica
- poziţionarea in afara siturilor din Natura 2000 și siturilor UNESCO
- pentru platforma principală de la Bârcea Mare dimensiunile amplasamentului – terenul sa
fie suficient de mare pentru operarea cu concasorul şi celelalte utilaje, precum şi zone
34
suficiente pentru stocarea materialelor tratate
- existența unui drum de acces adecvat pentru transportul deşeurilor
S-au facut vizite, s-au verificat şi analizat amplasamentele tuturor celor 9 platforme, în
concordanţă cu criteriile enumerate mai sus.
1. Bârcea Mare, 1,5 ha
2. Brad, 400 mp
3. Petroșani, 900 mp
4. Călan, 2.000 mp
5. Orăștie, 2.000 mp
6. Petrila, 1.850 mp
7. Lupeni, 400 mp
8. Uricani, 3300 mp
9. Aninoasa, 900 mp
În cazul Scenariului 1, instalaţia mobilă de concasare va fi amplasată în incinta
amenajată din Bârcea Mare, adiacent CMID, dar va exista posibilitatea de a fi transportată
periodic, ori de câte ori este necesar, la toate celelalte platforme DCD, cuprinse în proiect.
Instalaţia mobilă pentru tratarea deşeurilor este considerată soluţia care răspunde cel mai
bine necesităţilor locale, deoarece garantează aceleaşi performanţe ca şi o instalaţie fixă, dar
este mult mai flexibilă.
Aşa cum am descris mai sus, se prevede ca deşeurile să fie pre-selectate la locul de
generare, separându-se atât deşeurile periculoase identificate, cât şi fracţiile reciclabile
precum hârtie, plastic, lemn, metale.
Cu toate acestea, se va face controlul DCD la intrarea în platforme, precum si o
sortare manuala a deșeurilor reciclabile din componența DCD: metal,sticla, lemn, plastic.
Proiectul va prevedea:
STATIE MOBILA DE CONCASARE, sort max 31 mm
separator electromagnetic
rezervor apa, polistif 5 mc pentru alimentare sistem umidificare concasor
Utilaj multifuncțional pentru manipularea DCD
Ciocan picon pentru sfarâmarea DCD voluminoase
Foarfecă pentru tăiere armaturi, etc.
35
Zona (betonată) pentru staționarea concasorului;
Containere materiale reciclabile
Container DCD periculoase 7 mc
Containere transport DCD 7 mc
containere materiale reciclabile 7mc
Toaleta ecologica
Soluția propusă în cazul Scenariului 1 asigură gestionarea optimă a DCD în judeţul
Hunedoara, urmând apoi ca operatorul să facă îmbunătățirile ce se vor impune.
Valoarea de investiţie din cadrul acestei variante este de. 1.693 mii euro fara TVA, iar
costurile de operare anuale de 105.839 euro.
Scenariul 2
Acest scenariu propune o instalaţie fixă de concasare, cu utilaje de manevrare a
deşeurilor şi suprastructura aferentă pentru tratarea DCD.
Instalația fixa de concasare și sortare deșeuri din construcții și demolari se
amplasează in zona Centru (lânga Centrul județean de management intergat al deșeurilor din
Bârcea Mare).
Operatorul instalației asigura transportul deșeurilor din fiecare zona la instalația fixa
din zona Centru și operarea instalației.
Nu se amenajeaza platforme de depozitare in cele 3 zone.
Colectarea deșeurilor se face in containere metalice de 4/7 mc care dupa umplere se
transporta direct pentru procesare la platforma de langa Centrul județean de management
integrat al deșeurilor din Bârcea Mare.
Proiectul va prevedea:
STATIE MOBILA DE CONCASARE, sort max 31 mm
separator electromagnetic
rezervor apa , polistif 5 mc pentru alimentare sistem umidificare concasor
Utilaj multifuncțional pentru manipularea DCD
Ciocan picon pentru sfarâmarea DCD voluminoase
Foarfecă pentru tăiere armaturi, etc.
Zona (betonată) pentru staționarea concasorului;
Containere materiale reciclabile
Container DCD periculoase 7 mc
Containere transport DCD 7 mc
36
containere materiale reciclabile 7mc
Toaleta ecologica
Valoarea de investiţie din cadrul acestei variante este de 720 mii euro fara TVA, fiind
mai mică decât în scenariul 1, în schimb costurile anuale de transport și de operare sunt mult
mai mari, respectiv de 120.875 euro; în plus, este mai ineficientă din punct de vedere al
cantității DCD procesate, deoarece nefiind platforme de stocare temporară, DCD vor fi mai
greu de identificat.
Scenariul 3
Un operator pentru zonele Brad, Centru si Hateg și un operator pentru zona Valea
Jiului, cu 2 instalații. O instalație amplasata în zona Centru (lânga Centrul județean de
management integrat al deșeurilor din Bârcea Mare) și o instalație amplasata în Valea Jiului.
În cadrul acestui scenariu, vor fi incluse aceleaşi utilaje de pre-tratare ca in scenariul 1,
numai ca vor fi desemnați doi operatori DCD.
Acest scenariu este prevăzut pentru reducerea distanțelor de transport și pentru a da
posibilitatea ca să se trateze separat DCD din Valea Jiului, având în vedere specificul minier
al zonei.
Valoarea de investiţie a scenariului 3 este de 1.513 mii euro fara TVA, iar costurile anuale de
transport și de operare sunt respectiv de 216.300 euro, fiind cele mai mari dintre toate cele
trei scenarii.
- scenariul recomandat de către elaborator;
Făcând o analiză tehnico-economică între cele trei scenarii propuse mai sus, alegem
Scenariul 1, care asigură gestionarea optimă a DCD în judeţul Hunedoara.
- avantajele scenariului recomandat;
Având în vedere că în Scenariul 1 se realizează 9 platforme de stocare temporară,
unde concasorul mobil va veni periodic, colectarea / transportul / stocarea temporară /
tratarea / valorificarea / eliminarea controlată, se va face în mod optim din punct de vedere al
managementului DCD.
37
Existența platformelor de stocare temporară DCD în municipii și orașe vine în
întâmpinarea generatorilor DCD de a le aduce la platforme, asigurându-se astfel o cantitate
mai mare de DCD colectate și tratate.
În vederea tratării pentru valorificarea ulterioara a DCD, recomandarea echipei tehnice
este aceea de a utiliza echipamente mobile. Există astfel avantajul lucrului multi-site şi,
important din punct de vedere tehnico - economic, este oferit un sprijin indirect generatorilor -
prin distanţele mai mici de parcurs.
c) descrierea constructivă , funcţională si tehnologică, după caz;
Proiectul propune deci, conform Scenariului 1 o Instalație mobila de concasare și
sortare deșeuri din construcții și demolari care se va deplasa periodic in celelalte zone ale
județului, cu punct fix de staționare in zona Centru (lânga Centrul județean de management
intergat al deșeurilor din Bârcea Mare).
Periodic instalația va fi mutata in celelalte platforme DCD, unde vor fi depozitate
deșeurile pe platforme amenajate și împrejmuite pentru a asigura securitatea, după cum
urmează:
1. Bârcea Mare, 1,5 ha
2. Brad, 400 mp
3. Petroșani, 900 mp
4. Călan, 2.000 mp
5. Oraștie, 2.000 mp
6. Petrila, 1.850 mp
7. Lupeni, 400 mp
8. Uricani, 3300 mp
9. Aninoasa, 900 mp
Operatorul serviciului colecteaza deseurile de la populație și le depoziteaza pana la
venirea și operarea instalației pe fiecare din celalte zone de depozitare și procesare.
Instalaţia mobilă de concasare va fi amplasată în incinta amenajată din Bârcea Mare,
adiacent CMID, dar va exista posibilitatea de a fi transportată periodic, ori de câte ori este
necesar, la toate celelalte 10 platforme DCD.
38
Instalaţia mobilă pentru tratarea deşeurilor este considerată soluţia care răspunde cel mai
bine necesităţilor locale, deoarece garantează aceleaşi performanţe ca şi o instalaţie fixă, dar
este mult mai flexibilă.
Aşa cum am descris mai sus, se prevede ca deşeurile să fie pre-selectate la locul de
generare, separându-se atât deşeurile periculoase identificate, cât şi fracţiile reciclabile
precum hârtie, plastic, lemn, metale.
Cu toate acestea, se va face controlul DCD la intrarea în platforme, precum si o sortare
manuala a deșeurilor reciclabile din componența DCD: metal,sticla, lemn, plastic.
Proiectul va prevedea:
STATIE MOBILA DE CONCASARE, sort max 31 mm
separator electromagnetic
rezervor apa ,polistif 5 mc pentru alimentare sistem umidificare concasor
Utilaj multifuncțional pentru manipularea DCD
Ciocan picon pentru sfarâmarea DCD voluminoase
Foarfecă pentru tăiere armaturi, etc.
Platformă (betonată) pentru staționarea concasorului;
Containere materiale reciclabile
Container DCD periculoase 7 mc
Containere transport DCD 7 mc
containere materiale reciclabile 7mc
Toaleta ecologica
39
Exemplu de concasor mobil
Stația mobilă de concasare , prevăzută cu separator electromagnetic, procesează DCD în
trei fluxuri fundamentale:
1. Materialul pietros concasat sort 0-31 mm, spre a putea fi reutilizat,
2. Fracţiunea metalică.
3. Fracţiunea fină ( reziduu)
Shema tehnologică de procesare a DCD presupune in principal următoarele faze, dintre
care se fac cele alese după caz şi posibilităţi:
Eliminarea pământului şi nisipului manual/cu lopata
Sortarea manuală pe cât posibil a materialelor reciclabile, care sunt detaşabile (lemn,
hrîrtii, cartoane, metale, sticlă, plastice, ţigle, etc)
Sfărîmarea grinzilor şi altor elemente din beton armat de dimensiuni mari cu ciocanul
picon
Tăierea armaturilor cu Foarfeca
Sfărâmare primară cu concasorul, obţinându-se material concasat granulometria 0-31
mm.
separarea magnetică a metalelor
40
sfărâmare secundară cu picon
Selectare manuală lemn, plastic, hârtie şi cabluri
Sitare pentru sortarea fracţiilor după granulometrie, prin intermediul staţei de sortare
semimobilă
Realizarea acestui proiect presupune organizarea procesului tehnologic şi parcarea
utilajelor într-o incintă împrejmuită. Astfel sunt necesare următorele obiecte :
- Imprejmuire
- Platformă betonată pentru staționarea concasorului
- Platforme pentru stocarea materialelor intrate, pe care operatorul le va realiza ulterior
din piatră concasată
- Platforme compartimentate pentru stocarea materialelor concasate, pe care operatorul
le va realiza ulterior din piatră concasată
- Rezervor cisterna apa 5 to pentru alimentarea instalatiei spălare roţi şi a instalaţiei de
pulverizarea a apei pe deşeuri
La intrarea în incintă, DCD vor fi controlate şi înregistrate, acceptarea deşeurilor introduse
in incintă se vor face astfel:
1) control administrativ al documentaţiei
2) control vizual al materialelor
3) acceptarea materialelor
4) descărcarea autocamionului
5) ştampilarea de predare şi completarea formularelor de transport
Piaţa de desfacere a materialului astfel obţinut este reprezentată de societăţile de
construcţii de clădiri sau străzi, cele care confecţionează produse de beton de orice
dimensiune şi utilizate, în general, în construcţii de clădiri, infrastructuri civile şi infrastructuri
stradale, feroviare, construcţia de autostrăzii. Materialele obţinute vor fi valorificate prin
societăţile de construcţii din zonă.
2.3. Date tehnice ale investiţiei:
2.3.1 Zona şi amplasamentul;
Suprafaţa totală a Judeţului Hunedoara este de 7.063 km2.
Pe teritoriul judeţului sunt un numar de 526 aşezari din care: 7 municipii, 7 oraşe, 55 de
comune şi 457 de sate, o populaţie de aproximativ 473.635 locuitori. Ca structura după
mediul de rezidenta, populaţia este distribuita astfel:
41
în mediul urban- 368.972 locuitori,
iar în mediul rural – 104.663 locuitori.
Municipiile şi Oraşele din Judeţele Hunedoara: BRAD, DEVA, LUPENI, ORĂŞTIE
HUNEDOARA, PETROȘANI, VULCAN, ANINOASA, CĂLAN, GEOAGIU, HAŢEG, PETRILA,
SIMERIA, URICANI.
Clima
Clima judeţului Hunedoara este temperat–continentală, cu influențe
submediteraneene şi influențe oceanice în vest, cu o etajare evidentă pe verticală (de la șes
spre climatul alpin). Temperatura medie anuală a aerului în anul 2008 a avut valori cuprinse
între 4,7 C (staţia Parâng) şi 10,9 C (staţia Deva). Maxima absolută a fost înregistrată în
anul 2007 la Deva, fiind de 40,0C, minima absolută fiind de -29C (în 1954 la Petroșani).
Precipitațiile atmosferice sunt repartizate neuniform, fiind cuprinse între 530 mm în
depresiuni şi 1000 - 1200 mm în zonele montane înalte. În cursul anului 2008, valorile
temperaturii aerului, precipitațiilor şi vântului înregistrate la staţiile meteorologice Deva,
Petroșani, Parâng şi Tebea s-au încadrat în limitele normale pentru tipul de climat temperat-
continental moderat în care ne situăm. Direcția predominantă a maselor de aer este din
sectorul vestic în zonele centrale şi nordice ale judeţului şi sectorul sud-vestic în zonele
sudice.
Din punct de vedere al climei, judeţul se încadrează în două tipuri climatice: clima de
munte şi clima continentală moderată de deal.
Vântul predominant în judeţul Hunedoara suflă în timpul iernii pe direcția VNV iar în
timpul verii pe direcția ESE şi prezintă o serie de diferențieri, datorate particularităților
reliefului, vitezele maxime atingând în lunile de iarnă 45—50,0 m/s. Procentual, frecvența
vânturilor vestice este de circa 14-15%, iar al celor din NV şi nord este de 12-14%.
Intervalul de zile până la inghet este cuprins între 180 şi 190 de zile la Deva, fiind mai
mic de 90 de zile în sudul judeţului.
Geologie
Din punct de vedere geologic, teritoriul judeţului Hunedoara se suprapune pe două
mari unităţi tectono-structurale: autohtonul danubian şi pânza getica. Ca rezultat al
tectogenezei active, au fost delimitate două zone: zona cristalino-mezozoica aparţinând
Carpatilor Meridionali şi Muntilor Banatului şi zona sedimentar vulcanica a Carpatilor Apuseni
de sud. Cristalinul autohton (danubian) este intalnit în masivele Valcan, Parang, Retezat,
Tarcu, iar pânza getica în Muntii Godeanu, Sureanu şi Poiana Rusca.
42
Prima zona este alcatuita din șisturi cristaline, peste care se suprapun formațiuni
sedimentar-mezozoice, în special calcare jurasice. Formațiuni permo-carbonifere
(conglomerate, brecii) şi mezozoice (gresii, sisturi argiloase, calcare), constituie invelisul
sedimentar al cristalinului. Sisturile cristaline ce constituie pânza getica, sunt suprapuse de
structuri sedimentare, mai ales în vestul Munților Sureanu şi în Poiana Rusca.
Zona sedimentaro-eruptiva a Carpatilor Apuseni este alcatuita din formațiuni
sedimentare mezozoice (calcare, marne, sisturi argiloase, conglomerate, gresii) şi magmatite
(gabrouri, bazalturi), precum şi din formatiuni neogene (bazalturi, andezite, piroclastite).
Rețeaua hidrografică
Rețeaua hidrografică a județului Hunedoara aparține, în cea mai mare parte, bazinului
râului Mureș, și în mai mica masură, bazinelor hidrografice ale Jiului și Crișului Alb.
Mureșul, principala artera hidrografica a județului, strabate pe o lungime de 105 km,
un culoar larg între Munții Sureanu și Poiana Ruscă la sud și Munții Apuseni la nord. Bazinul
râului (6591 km2) este asimetric, afluenții de dreapta fiind scurți (sub 35 km), iar cei dinspre
sud sunt lungi (pana la 92 km). Afluenții de stanga importanți sunt: Oraștie sau Apa Orașului
(L=47 km), Strei (L=89 km), ce cuprinde câtiva afluenți importanți (Râul Bărbat, Râul Mare,
Luncani, Rusor, Serel, Galbena, Silvasu), Cerna (L=67 km) și Dobra (L=42 km). Printre
afluenții dinspre nord, mai importanți sunt Geoagiul (L=34 km) și Calanul (L=20 km).
Jiul, rezultat al confluentei Jiului de Vest cu Jiul de Est, ocupa o suprafața a bazinului
hidrografic de 1050 km2. Volumul maxim scurs pe anotimpuri, pentru bazinul Jiului
hunedorean este primavara, debitul mediu multianual la ieșirea din județ fiind de 20 m3/s.
Afluenții cei mai importanți sunt: Taia (L=20 km), Jieț (L=22 km) și Banița (L=16 km), în timp
ce debitul mediu multianual la ieșirea râului din județ fiind de circa 20 m3/s.
Crișul Alb strabate teritoriul județului Hunedoara pe o lungime de 66 km.
Lacurile naturale ale județului Hunedoara, sunt in marea lor majoritate de origine glaciara, și
se concentreaza în Munții Retezat, Godeanu, S¢arcu și Parâng, cea mai mare densitate
regasindu-se în Munții Retezat (peste 80 de lacuri), demne de menționat fiind lacurile
Bucura, Zănoaga, Custuri etc. Recordul de altitudine il deține Taul Mare sau al Custurii (2270
m altitudine) din Munții Retezat, iar lacul Bucura ocupă întinderea cea mai mare dintre
lacurile alpine (peste 10,5 ha).
Apele de adâncime
Apele subterane constituie o sursă pentru alimentarea cu apă a populaţiei, în mod
special în zonele rurale.
http://arheologie.ulbsibiu.ro/publicatii/bibliotheca/chunedoara/cadru%20geografic.htm#_ftn36
43
Evidenţa resurselor de ape subterane la nivelul unităţilor teritoriale de gospodărirea
apelor a fost impusă de necesitatea realizării gestiunii acestora, de gospodărirea lor integrată
cu cele de suprafaţă precum şi de adoptarea unei politici de alocare preferenţială. Conform
Directivei 60/2000/EC, privind stabilirea unui cadru de acţiune comunitar în domeniul politicii
apei, s-a realizat zonarea sistemelor acvifere cu nivel liber şi a celor cu nivel sub presiune. În
accepţia acestei directive, corpul de apă subterană este un volum distinct de apă subterană
dintr-un acvifer sau mai multe acvifere. Acviferul este denumit ca un strat sau mai multe
straturi geologice de roci cu o porozitate suficientă şi o permeabilitate astfel încât să permită
fie o curgere semnificativă a apelor subterane, fie o captare a unor cantităţi importante de
ape subterane.
În bazinul hidrografic Jiu, corpul de ape subterane Câmpu lui Neag-Petrila este de tip
fisural, de vârsta burdigaliană, dezvoltat în bazinul superior al Jiului. Acest corp de apă
subterană are o suprafaţă de 151 kmp şi este constituit din mai multe acvifere cantonate în
formaţiuni de vârste diferite.
Evaluarea stării chimice a corpului de apă din zona montană Câmpu lui Neag-Petrila:
în anul 2012 s-au realizat analize chimice la un izvor (Izvor Sipot) şi un dren. Indicatorii care
determină starea corpului de apă sunt: azotaţi (NO3-), cloruri (Cl-), sulfaţi (SO4
2-) şi pesticide.
În urma comparării rezultatelor obţinute la indicatori analizaţi cu valorile prag specifice
corpului nu s-a înregistrat nici o depăşire a acestora din urmă, corpul de apă aflându-se în
stare chimica bună.
Ecologie și zone sensibile. Arii protejate
In judetul Hunedoara s-au creat rezervatii naturale, cuprinzand teritorii in care sunt ocrotite
formatiuni vegetale, fenomene geologice si monumente ale naturii.
Pe teritoriul judetului Hunedoara exista 2 parcuri nationale, un parc natural, 42 de rezervatii
naturale si monumente ale naturii de interes national, 20 de situri de interes comunitar.
Parcuri Naționale și Naturale:
44
■ Parcul Național Retezat, in suprafata de 38.138 ha, cel mai mare din tara;
■ Parcul Național Defileul Jiului, în suprafața de 11.127 ha;
■ Parcul Natural Gradistea Muncelului Cioclovina în suprafața de 38.194 ha.
Rezervații Naturale, Stiințifice și Monumente ale Naturii:
Nr. crt.
Denumirea ariei naturale protejate Tipul ariei protejate
Suprafata
(ha) "
15. Vârful Poienii inclusa in Geoparcul
Dinozaurilor Tara Hategului
Botanică 0,80
16. Pădurea Chizid Botanică 50,00
17. Pădurea Bejan Forestieră 70,00
18. Pădurea Slivuţ inclusa in Geoparcul Dinozaurilor Tara Hategului
Botanică 40,00
19. Muntele Vulcan Mixtă 5,00
20. Podul Natural de la Grohot Monument al naturii
1,00
21. Dealul Cetăţii Deva Mixtă 30,00
22. Calcarele din Dealul Măgura Mixtă 120,00
Nr.
crt.
Denumirea ariei naturale protejate Tipul ariei protejate
Suprafaţa