Post on 15-Jan-2016
description
transcript
ECII cursul 3ECII cursul 3 11
CONCEPTE MODERNE PRIVIND CONCEPTE MODERNE PRIVIND COMERTULCOMERTUL
SI ACTIVITATEA COMERCIALASI ACTIVITATEA COMERCIALA
ECII cursul 3ECII cursul 3 22
CuprinsCuprins
Aspecte conceptuale privind comerţulAspecte conceptuale privind comerţul
Definitii ale termenului de comertDefinitii ale termenului de comert Concept teoreticConcept teoretic
In sens largIn sens larg In sens restrânsIn sens restrâns In sensul distribuţieiIn sensul distribuţiei
Activitate a economiei naţionaleActivitate a economiei naţionale Alte definitii convenţionaleAlte definitii convenţionaleFunctiile comerţuluiFunctiile comerţului Activitate productivăActivitate productivă Funcţiile îndepliniteFuncţiile îndeplinite Importanţa pentru producători şi pentru consumatoriImportanţa pentru producători şi pentru consumatori
Costurile de piaţăCosturile de piaţă
Rolul şi locul comerţuluiRolul şi locul comerţului Legătura cu procesul de dezvoltareLegătura cu procesul de dezvoltare Dimensiunile contemporane ale comerţuluiDimensiunile contemporane ale comerţului
ECII cursul 3ECII cursul 3 33
O pronunţată ambiguitateO pronunţată ambiguitate
Comerţul este unul dintre acele lucruri pe care le Comerţul este unul dintre acele lucruri pe care le înţelegem în mod natural, dar întâmpinăm dificultăţi înţelegem în mod natural, dar întâmpinăm dificultăţi atunci când trebuie să-l definim atunci când trebuie să-l definim
„ „ O anumită distincţie ar trebui făcută între comerţ şi economie, întrucât O anumită distincţie ar trebui făcută între comerţ şi economie, întrucât cele două teme se suprapun. Nu se intenţionează a se da aici o definiţie cele două teme se suprapun. Nu se intenţionează a se da aici o definiţie cuprinzătoare comerţului întrucât aceasta ar fi destul de provocator. Dar cuprinzătoare comerţului întrucât aceasta ar fi destul de provocator. Dar se poate menţiona, în general, că un dicţionar de comerţ ar trebui să se se poate menţiona, în general, că un dicţionar de comerţ ar trebui să se ocupe de larga diversitate de instituţii care servesc industria prin ... ocupe de larga diversitate de instituţii care servesc industria prin ... facilitarea în orice fel a distribuţiei bunurilor şi serviciilor.”facilitarea în orice fel a distribuţiei bunurilor şi serviciilor.”
Michael Greener „The Penguin Dictionary of Commerce”Michael Greener „The Penguin Dictionary of Commerce”
ECII cursul 3ECII cursul 3 44
Comerţul în sens largComerţul în sens larg Adam SmithAdam Smith: „Fiecare om devine un fel de negustor şi societatea însăşi : „Fiecare om devine un fel de negustor şi societatea însăşi
devine o societate comerciantă”devine o societate comerciantă”
Potrivit lui Alain Samuelson, pentru Adam Smith şi discipolii săi Potrivit lui Alain Samuelson, pentru Adam Smith şi discipolii săi analiza analiza societăţii din punctul de vedere al economiei politice se rezumă la societăţii din punctul de vedere al economiei politice se rezumă la explicarea modului în care funcţionează schimbulexplicarea modului în care funcţionează schimbul, aceasta având ca o , aceasta având ca o consecinţă secundară şi faptul că bunurile nu mai sunt considerate ca consecinţă secundară şi faptul că bunurile nu mai sunt considerate ca satisfăcând trebuinţe de consum, ci, ca mijloace de a obţine alte bunuri satisfăcând trebuinţe de consum, ci, ca mijloace de a obţine alte bunuri
“ “Specializarea trebuie să fie însoţită de Specializarea trebuie să fie însoţită de comerţcomerţ. Oamenii care produc un . Oamenii care produc un singur bun, trebuie să comercializeze cea mai mare parte din cantitatea singur bun, trebuie să comercializeze cea mai mare parte din cantitatea produsă pentru a putea obţine toate celelalte lucruri de care au nevoie”produsă pentru a putea obţine toate celelalte lucruri de care au nevoie”
ECII cursul 3ECII cursul 3 55
COMERŢ
CIRCULAŢIA MĂRFURILOR
SCHIMBUL
CONSUMUL
Sfera comertului in sens restransSfera comertului in sens restrans
ECII cursul 3ECII cursul 3 66
Definitia comerţului în sensul distribuţieiDefinitia comerţului în sensul distribuţiei
Din perspectiva teoriei distribuţieiDin perspectiva teoriei distribuţiei (mişcare fizică [şi economică] a (mişcare fizică [şi economică] a
bunurilor materiale şi serviciilor spre consumatorul/utilizatorul final) bunurilor materiale şi serviciilor spre consumatorul/utilizatorul final) şi a şi a
marketingului,marketingului, conceptul înrudit cu comerţul este acela de conceptul înrudit cu comerţul este acela de verigăverigă a a
canalului de distribuţiecanalului de distribuţie sau a sau a lanţului de aprovizionare, lanţului de aprovizionare, unde comerţul este unde comerţul este
în poziţie de intermediar, distingându-se activităţile de intermediere în poziţie de intermediar, distingându-se activităţile de intermediere cu cu
ridicataridicata şi cu şi cu amănuntulamănuntul. .
ECII cursul 3ECII cursul 3 77
Statistic: activitate a economiei Statistic: activitate a economiei naţionalenaţionale
Secţiunea HSecţiunea H „Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, „Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, repararea şi întreţinerea autovehiculelor, repararea şi întreţinerea autovehiculelor, motocicletelor şi a bunurilor personale şi casnice”motocicletelor şi a bunurilor personale şi casnice”
Vânzarea, întreţinerea şi repararea autovehiculelor şi a Vânzarea, întreţinerea şi repararea autovehiculelor şi a motocicletelor; comerţ cu amănuntul al carburanţilor pentru motocicletelor; comerţ cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehiculeautovehicule
Comerţ cu ridicata (cu excepţia autovehiculelor şi motocicletelor)Comerţ cu ridicata (cu excepţia autovehiculelor şi motocicletelor) Comerţ cu amănuntul (cu excepţia autovehiculelor şi Comerţ cu amănuntul (cu excepţia autovehiculelor şi
motocicletelor); repararea bunurilor personale şi gospodăreşti motocicletelor); repararea bunurilor personale şi gospodăreşti
ECII cursul 3ECII cursul 3 88
Întreprindere al cărei obiect de activitate
principal este comerţul Societate (companie, firmă sau între-prindere) de comerţ
Asociere de persoane fizice şi/sau juridice cu scop lucrativ
Societate comercială
Persoană fizică sau juridică care desfăşoară acte şi fapte de comerţ (în sens juridic)
Comerciant
Lucrativ, care urmăreşte obţinerea de profit Comercial
Activităţi comerciale de distribuţie, servicii de distribuţie
Comerţ
Alte definiţii convenţionaleAlte definiţii convenţionale
ECII cursul 3ECII cursul 3 99
Expresie care indică dimensiunea, mecanismele, structura fluxurilor de mărfuri la scară internaţională
Comerţ internaţional
Formă de troc ce se realizează în absenţa oricărei comunicări, descrisă de Herodot ca practica în comerţul dintre cartaginezi şi popoarele de pe coasta de nord a Africii, remarcată ulterior în mai multe zone ale lumii
Comerţ tăcut
Se aplică comerţului internaţional, lipsit de bariere Comerţ liber
Persoană care are comerţul ca profesie (la plural poate desemna, în mod generic, reprezentanţii profesiei celor care se ocupă cu comerţul)
Negustor
Compartiment care îndeplineşte atribuţii cu privire la aprovizionare şi/sau desfacere
Compartiment comercial (al unei întreprinderi industriale)
ECII cursul 3ECII cursul 3 1010
Grupare de prevederi legale fundamentale aplicabile comercianţilor (societăţi comerciale), actelor şi faptelor de comerţ
Codul comercial
Comerţ, cu excepţia comerţului exterior Comerţ interior
Bunuri destinate sau supuse comercializării, în opoziţie cu bunuri libere sau cu bunuri furnizate „gratuit” (unele bunuri publice sau binefaceri)
Bunuri comerciale
Mişcare la scară internaţională care urmăreşte instituirea, prin măsuri adoptate voluntar de către firme, unor termeni comerciali mai echitabili, mai echilibraţi, între cei bogaţi şi cei săraci, între ţările industrializate şi cele în curs de dezvoltare
Comerţ echitabil
Importul şi exportul unei ţări Comerţ exterior
ECII cursul 3ECII cursul 3 1111
Funcţiile comerţuluiFuncţiile comerţuluiComerţul este activitate productivă!
„Există trei motive principale pentru care comerţul (înţeles aici ca schimb voluntar) este productiv – motive pentru care sporeşte
avuţia oamenilor” James D. Gwartney şi Richard L.Stroup
Comerţul canalizează bunurile şi serviciile către cei care le preţuiesc mai mult. „Preferinţele, cunoaşterea şi scopurile oamenilor sunt foarte variate. Astfel, un bun care este practic lipsit de valoare pentru cineva, poate fi pentru altcineva o comoară”. În concluzie, comerţul sporeşte avuţia ambilor parteneri în tranzacţie şi în final avuţia naţională.
Schimbul permite partenerilor comerciali să câştige specializându-se în producerea acelor bunuri pe care le fac cel mai bine. Acest principiu este numit avantaj comparativ, şi se aplică atât indivizilor cât şi colectivităţilor şi naţiunilor.
Comerţul permite realizarea de câştiguri şi de pe urma diviziunii muncii, efortului cooperativ şi adoptării unor metode de producţie pe scară largă. „În absenţa schimbului, activitatea productivă ar fi limitată la gospodăria individuală. Autarhia şi producţia pe scară restrânsă ar constitui regula. Schimbul permite existenţa unei pieţe mult mai vaste pentru rezultatele muncii umane …” conducând „la enorme creşteri ale productivităţii”.
ECII cursul 3ECII cursul 3 1212
Costurile de piaţăCosturile de piaţă
ComerţulComerţul îşi justifică existenta şi funcţionalitatea prin însăşi îşi justifică existenta şi funcţionalitatea prin însăşi conexiunea pe care o realizează, între actorii dispersaţi din cadrul conexiunea pe care o realizează, între actorii dispersaţi din cadrul pieţei şi la fluidizarea şi satisfacerea cerinţelor de pe piaţă - la pieţei şi la fluidizarea şi satisfacerea cerinţelor de pe piaţă - la întîlnirea dintre cerere şi ofertă şi recunoaşterea lor economică şi întîlnirea dintre cerere şi ofertă şi recunoaşterea lor economică şi socialăsocială
Costul prospectării.Costul prospectării. În prezent, cercetarea partenerilor (producători În prezent, cercetarea partenerilor (producători sau distribuitori) este un proces de durată, costisitor care necesită sau distribuitori) este un proces de durată, costisitor care necesită informaţii numeroase şi variate. Uneori este dificilă localizarea informaţii numeroase şi variate. Uneori este dificilă localizarea clienţilor sau furnizorilor potenţiali, evaluarea nevoilor sau clienţilor sau furnizorilor potenţiali, evaluarea nevoilor sau fiabilitatea partenerilor de afaceri. Poziţionat în centrul filierei, fiabilitatea partenerilor de afaceri. Poziţionat în centrul filierei, comerciantul are la dispoziţie posibilitatea de a facilita cercetarea şi comerciantul are la dispoziţie posibilitatea de a facilita cercetarea şi iniţierea unor relaţii complementare cu operatorii economici cu care iniţierea unor relaţii complementare cu operatorii economici cu care intră în contact.intră în contact.
ECII cursul 3ECII cursul 3 1313
Costurile de piaţăCosturile de piaţă
Costul evaluăriiCostul evaluării. Când piaţa nu este capabilă să stabilească preţul . Când piaţa nu este capabilă să stabilească preţul de referinţă – la lansarea unui produs sau serviciu nou sau când se de referinţă – la lansarea unui produs sau serviciu nou sau când se comercializează un produs pe o piaţă nouă – se impun demersuri comercializează un produs pe o piaţă nouă – se impun demersuri legate de obţinerea unor informaţii suplimentare: organizarea de legate de obţinerea unor informaţii suplimentare: organizarea de paneluri de consumatori, culegeri de preţuri, analizarea prezenţei pe paneluri de consumatori, culegeri de preţuri, analizarea prezenţei pe piaţă a produselor de substituţie, etc. Având posibilităţi suplimentare piaţă a produselor de substituţie, etc. Având posibilităţi suplimentare de a cunoaşte gamele de produse, circuitele şi pieţele, comerciantul de a cunoaşte gamele de produse, circuitele şi pieţele, comerciantul valorifică cu uşurinţă poziţia relativ echidistantă dintre producători valorifică cu uşurinţă poziţia relativ echidistantă dintre producători şi distribuitori prin evaluarea corectă, şi distribuitori prin evaluarea corectă, reală, complexă a calităţilor , complexă a calităţilor produselor şi permite, astfel, stabilirea unor preţuri pertinente, produselor şi permite, astfel, stabilirea unor preţuri pertinente, recunoscute în actul de vânzare-cumpărare.recunoscute în actul de vânzare-cumpărare.
ECII cursul 3ECII cursul 3 1414
Costurile de piaţăCosturile de piaţă
Costul negocierii.Costul negocierii. O tranzacţie între furnizor şi client poate fi O tranzacţie între furnizor şi client poate fi asimilată unui contract de dimensiuni reduse presupunând o asimilată unui contract de dimensiuni reduse presupunând o negociere (preţ/tarif, cantitate, condiţii de livrare, condiţii de plată) negociere (preţ/tarif, cantitate, condiţii de livrare, condiţii de plată) generatoare chiar de eventuale dezacorduri. Negocierea mobilizează generatoare chiar de eventuale dezacorduri. Negocierea mobilizează oameni şi spaţii, utilizează diferiţi vectori de comunicare, induce oameni şi spaţii, utilizează diferiţi vectori de comunicare, induce costuri - uneori chiar de dimensiuni considerabile. Posibilele costuri - uneori chiar de dimensiuni considerabile. Posibilele dezacorduri pot prelungi negocierea, pot altera încrederea reciprocă dezacorduri pot prelungi negocierea, pot altera încrederea reciprocă generatoare de costuri suplimentare. În calitatea de garant al unui generatoare de costuri suplimentare. În calitatea de garant al unui număr mare de contracte, comerciantul are posibilitatea de a focaliza număr mare de contracte, comerciantul are posibilitatea de a focaliza şi standardiza procedurile de negociere.şi standardiza procedurile de negociere.
ECII cursul 3ECII cursul 3 1515
Costurile de piaţăCosturile de piaţă
Costul monitorizării.Costul monitorizării. Indiferent de durata sau de Indiferent de durata sau de volumul de marfă antrenat în schimb, relaţia comercială volumul de marfă antrenat în schimb, relaţia comercială stabilită necesită un minim de monitorizare operaţională stabilită necesită un minim de monitorizare operaţională (derularea contractului cu un client, modul de operare a (derularea contractului cu un client, modul de operare a serviciilor post-vânzare) sau administrativă (operaţiile de serviciilor post-vânzare) sau administrativă (operaţiile de facturare, evidenţă contabilă). Odată semnat contractul, facturare, evidenţă contabilă). Odată semnat contractul, relaţia partenerială începe să funcţioneze “de facto” şi ea relaţia partenerială începe să funcţioneze “de facto” şi ea generează o serie de costuri a căror dimensiuni pot fi generează o serie de costuri a căror dimensiuni pot fi cuantificate la limita inferioară de un adevărat cuantificate la limita inferioară de un adevărat profesionist.profesionist.
ECII cursul 3ECII cursul 3 1616
Costurile de piaţăCosturile de piaţă
Costul controluluiCostul controlului. În general agenţii economici respectă ad-literam . În general agenţii economici respectă ad-literam un contract, nu însă şi spiritul acestuia. Întâlnim adesea referiri un contract, nu însă şi spiritul acestuia. Întâlnim adesea referiri legate de un comportament oportunist, unilateral avantajos într-o legate de un comportament oportunist, unilateral avantajos într-o relaţie perfect legală. Există mai multe maniere de folosire a unui relaţie perfect legală. Există mai multe maniere de folosire a unui contract în avantaj propriu, plecând chiar de la utilizarea reţinută a contract în avantaj propriu, plecând chiar de la utilizarea reţinută a unor informaţii, parţial opace, cu privire la aspecte legate de tarife, unor informaţii, parţial opace, cu privire la aspecte legate de tarife, calitate, etc. Riscul de oportunism, atunci când îşi face simţită calitate, etc. Riscul de oportunism, atunci când îşi face simţită prezenţa justifică, prin el însuşi, necesitatea de a stabili o procedură prezenţa justifică, prin el însuşi, necesitatea de a stabili o procedură de control. Când costurile unei asemenea proceduri depăşesc de control. Când costurile unei asemenea proceduri depăşesc avantajele obţinute din eliminarea riscului, intervine comerciantul avantajele obţinute din eliminarea riscului, intervine comerciantul care, bucurându-se de neutralitate între furnizor şi distribuitori, care, bucurându-se de neutralitate între furnizor şi distribuitori, poate limita, pentru parteneri, o serie de riscuri asociate tranzacţiei.poate limita, pentru parteneri, o serie de riscuri asociate tranzacţiei.
ECII cursul 3ECII cursul 3 1717
Costurile de piaţăCosturile de piaţă
Costul adaptării.Costul adaptării. Uneori, semnatarii oricărui contract se găsesc în Uneori, semnatarii oricărui contract se găsesc în imposibilitatea de a cuantifica, în întregime, rolul hazardului sau imposibilitatea de a cuantifica, în întregime, rolul hazardului sau circumstanţele derulării în fapt a unei tranzacţii comerciale. Când circumstanţele derulării în fapt a unei tranzacţii comerciale. Când condiţiile de piaţă suferă modificări în raport cu momentul încheierii condiţiile de piaţă suferă modificări în raport cu momentul încheierii contractului, furnizorul şi, respectiv, clientul pot sugera modificarea contractului, furnizorul şi, respectiv, clientul pot sugera modificarea oricărei clauze contractuale subordonate unor noi scale de exigenţe.oricărei clauze contractuale subordonate unor noi scale de exigenţe.
Costul logisticii. Costul logisticii. De multe ori obiectivele producătorilor sunt De multe ori obiectivele producătorilor sunt departe de a satisface nevoile clienţilor. În ideea maximizării departe de a satisface nevoile clienţilor. În ideea maximizării profitului, producătorii ignoră importanţa permanentizării poziţiei profitului, producătorii ignoră importanţa permanentizării poziţiei lor pe piaţă prin realizarea deplină a exigenţelor consumatorilor şi lor pe piaţă prin realizarea deplină a exigenţelor consumatorilor şi privilegiază producţia cantitativă, de masă, în timp ce aceştia din privilegiază producţia cantitativă, de masă, în timp ce aceştia din urmă, dispersaţi şi eterogeni, aşteaptă o marfă sau un serviciu urmă, dispersaţi şi eterogeni, aşteaptă o marfă sau un serviciu diferenţiat, în cantităţi reduse, personalizate. diferenţiat, în cantităţi reduse, personalizate.
ECII cursul 3ECII cursul 3 1818
In baza acestor criterii comerţul reprezinta în anul 2001 mai mult de 17% din valoarea adăugată realizată la nivel comunitar, 12 % în Japonia, şi 18% in
SUA.
• The sector also accounted for a considerable share of total employment: 16 per cent in the European Union; 19 per cent in the United States; and 18 per
cent in Japan.
•Since 1985 the real growth of value added has been higher in this sector than in the total economy in the United States and in Japan, while it has been
slightly lower in the European Union.
•Between 1985 and 1997, however, sectoral employment in the European Union grew faster than in the total economy, while employment in commerce in the United States grew in line with that of the total economy. In Japan the rate of growth in commerce sector employment was lower than that of the
economy as a whole.
Ponderea activităţii comerciale şi a celorlalte sectoare in economie este măsurată prin mijloace aflate în concordanţă
cu aportul de valoare adăugată şi indicatorii de ocupare, direct proporţional, pe întreaga economie.
ECII cursul 3ECII cursul 3 1919
The Distribution Sector and the The Distribution Sector and the Development Process: Are There Development Process: Are There
Patterns? Yes!!!!!!Patterns? Yes!!!!!!(James H. Anderson Roger R. Betancourt, 1999)(James H. Anderson Roger R. Betancourt, 1999)
Pe baza modelării de serii statistice cuprinzând 34 de ani (1950-1983) si 74 de ţări, autorii ajung la concluzia că există o puternică legătură între procesul de dezvoltare şi dezvoltarea comerţului, măsurată ca pondere a acestuia în PIB.
Există o legătură de forma unui „U” inversat între nivelul de dezvoltare al unei ţări şi ponderea în PIB a comerţului.
Explicaţia constă în aceea că atunci când nivelul de dezvoltare este mai scăzut, ponderea comerţului creste ca efect al adâncirii specializării, dar aceasta descreste la nivele de dezvoltare înalte datorită epuizării cresterilor de rentabilitate ca efect al economiilor de scară si declinului posibilităţilor de substituţie în consum a altor produse si servicii de către serviciile de comert.
ECII cursul 3ECII cursul 3 2020
ECII cursul 3ECII cursul 3 2121
ECII cursul 3ECII cursul 3 2222
Ponderea comertului in valoarea adaugataPonderea comertului in valoarea adaugata
10%
46%
31%
13%
Comert Alte servicii Industrie Agricultura
12%
22%
64%
2%
Comert Alte servicii Industrie Agricultura
Uniunea Europeana Romania
ECII cursul 3ECII cursul 3 2323
Ponderea comertului in numarul de intreprinderiPonderea comertului in numarul de intreprinderi
Uniunea Europeana Romania
33%
67%
Comert Alte activitati
51%49%
Comert Alte activitati
ECII cursul 3ECII cursul 3 2424
Ponderea comertului in ocuparea fortei de muncaPonderea comertului in ocuparea fortei de munca
Uniunea Europeana Romania
9%
30%
36%
25%
Comert Alte activitati Industrie Agricultura
13%
56%
26%
5%
Comert Alte servicii Industrie Agricultura
ECII cursul 3ECII cursul 3 2525
-19,6
19,0
-4,5
3,0
0,7
10,7
2,7
-25,0 -20,0 -15,0 -10,0 -5,0 0,0 5,0 10,0 15,0 20,0 25,0
Nord Est
Sud Est
Sud
Sud Vest
Vest
Nord Vest
Centru
Numărul de unităţi comerciale la 1000 de locuitori (media=9)
Discrepanţe regionale privind
ECII cursul 3ECII cursul 3 2626
-24,3
8,3
-14,8
-14,4
29,3
9,7
26,1
-30,0 -20,0 -10,0 0,0 10,0 20,0 30,0 40,0
Nord Est
Sud Est
Sud
Sud Vest
Vest
Nord Vest
Centru
Discrepanţe regionale privind
Numărul de personal din comerţ la 1000 loc. (media=37)
ECII cursul 3ECII cursul 3 2727
-34,3
18,0
-5,1
-21,7
27,2
10,6
23,7
-40,0 -30,0 -20,0 -10,0 0,0 10,0 20,0 30,0 40,0
Nord Est
Sud Est
Sud
Sud Vest
Vest
Nord Vest
Centru
Discrepanţe regionale privind
Cifra de afaceri realizată în comerţ la 1000 loc.
(media=17,5 mld. Lei vechi)
ECII cursul 3ECII cursul 3 2828
-66,8
20,3
-60,6
-58,9
121,3
-40,0
-31,3
217,1
-100,0 -50,0 0,0 50,0 100,0 150,0 200,0 250,0
Nord Est
Sud Est
Sud
Sud Vest
Vest
Nord Vest
Centru
Bucureşti
Discrepanţe regionale privind
Investiţii brute realizate în comerţ la 1000 loc.
(media=1460 mil. Lei vechi)
ECII cursul 3ECII cursul 3 2929
-29,7
-11,8
-9,7
-25,9
-20,4
-18,3
-20,6
60,3
-40,0 -20,0 0,0 20,0 40,0 60,0 80,0
Nord Est
Sud Est
Sud
Sud Vest
Vest
Nord Vest
Centru
Bucureşti
Discrepanţe regionale privind
Investiţii brute realizate în comerţ la 1000 loc.
(media=687 mil. Lei vechi)