DomeniiDomenii dedeapliaplicabilitatecabilitate şişi

consideraţiiconsideraţii bioeticebioeticeîn genetica umanăîn genetica umană

Sfaturi geneticeSfaturi genetice

Sfatul genetic constă în evaluareariscului de manifestare a uneimaladii genetice;

Sfatul este solicitat dacă unuldintre părinţi este afectat;

Cei doi soţi prezintă un grad deînrudire sau aparţin unei comunităţiîn care este frecventă o anumitămutaţie;

Una din rudele apropiate esteafectată;

Părinţii au deja un copil afectat şidoresc să afle şansa de reapariţie amalformaţiei;

Unul sau ambii părinţi au fostexpuşi unui mediu teratogen;

Avorturi spontane repetate; Cupluri sterile, etc.

Obiectivele sfatului geneticObiectivele sfatului genetic

DiagnosticulDiagnosticul cât mai exact, care săcuprindă informaţii privindistoricul familiei, date concreteprivind diferite stări patogene;

Examenul clinic al individuluiafectat şi al mai multor membri aifamiliei;

Investigaţii paraclinice uzuale(analiza cariotipului, analizaheterocromatinei sexuale,diagnosticul ADN)

Precizarea caracterului genetic albolii, cu precizarea contribuţieifactorilor genetici în determinismulbolii;

Stabilirea modului de transmitere amaladiei şi a riscului recurent. Seurmăreşte posibilitatea de segregarea alelei mutante şi se calculeazăriscul ca această afecţiune să aparăşi la alţi membri ai familiei;

Comunicarea către familie a risculuide recurenţă al maladiei,diagnosticului şi prognozeimanifestării maladiei precum şi aposibilităţilor terapeutice.

Se consideră că orice risc mai micde 10% este acceptabil şi un riscmai mare de 20% este inacceptabil.

Etapele sfatului geneticEtapele sfatului genetic

1. Cercetarea familială, urmată deîntocmirea arborelui genealogic.Acesta va furniza informaţiiprivind modul de transmitere îndescendenţă a acestei trăsături,va permite depistareaprezumptivelor persoane purtătoareale unor maladii autozomalrecesive sau X-linkate.

2.Investigaţii citogenetice,moleculare şi biochimice, suntefectuate pentru a obţine date noinecesare elaborării sfatuluigenetic.

Investigaţiile citologice permitstabilirea anomaliilor numerice saustructurale ale cromozomilor.

Studiul ADN permite depistarea şianaliza mutaţiilor iar testelebiochimice permit depistareaheterozigoţilor sau a celor afectaţide o boală metabolică.

3. Calcularea riscului geneticprezintă diferite grade dedificultate, în funcţie de cauzabolii analizate. În cazul bolilorparţial genetice este importantăcunoaşterea condiţiilor de mediucare interacţionează cu factoriigenetici.

Diagnosticul prenatalDiagnosticul prenatal

Este una dintre cele mai importantemetode de profilaxie genetică şi deidentificare a malformaţiilorfetale.

Tehnicile de diagnostic au parcurs oevoluţie şi diversificare rapidă înultimii ani, permiţând depistareaprecoce a diferitelor anomalii.

EcografiaEcografia (ultrasonografia)(ultrasonografia)

Permiteidentificarea anumeroaseanomaliistructuralefetale şi sepoate efectua petot parcursulvieţiiintrauterine.

AmniocentezaAmniocenteza

Constă înrecoltarea delichid amnioticprin puncţiasaculuiamniotic, subcontrolecografic.

ecograf

lichidamnioticfetus

Lichidamniotic

placenta

cavitateaamniotică

pereteleuterin

centrifugare fluid

Celule –determinareasexului, studiibiochimice şienzimatice

studiibiochimice şicromozomiale

cultura de celule

Amniocenteza se execută însăptămânile 15-17 de viaţăintrauterină când se recoltează 15-20 ml lichid amniotic.

Materialul recoltat este utilizatpentru efectuarea de culturicelulare pentru stabilireacariotipului şi identificarea unoranomalii structurale sau numericeale cromozomilor.

Metoda prezintă un risc de avortspontan de 0,5-1%.

AnalizaAnaliza DopplerDoppler este utilizatăpentru evaluarea vitezei sângeluiîn circulaţia fetală ombilicală şiplacentară.

Analiza sângelui fetalAnaliza sângelui fetal se executăprin puncţie ombilicală percutantă,efectuată sub control ecografic.

Analiza sângelui maternAnaliza sângelui matern esteefectuată cu ajutorul unor markerifetali, care evidenţiază unelemaladii ale fătului datoritălegăturii circulatorii între făt şiorganismul matern. Pot fi depistatesarcinile cu sindromul Down,s.a.

Fertilizarea in vitroFertilizarea in vitro

Fertilizarea constă în unirea a doigameţi, în timpul procesului dereproducere sexuată şi formareazigotului.

Fiecare gamet conţine jumătate dinnumărul de cromozomi.

În urma procesului de fertilizareare loc unirea fizică a celor doinuclei şi refacerea garnituriidiploide de cromozomi.

InfertilitateaInfertilitatea Infertilitatea primarăInfertilitatea primară – un cuplu cuviaţă sexuală normală şi fără autiliza contraceptive, nu a avutnicio sarcina timp de un an.

Infertilitatea secundarăInfertilitatea secundară – instalatădupă primul copil.

Fertilizarea in vitroFertilizarea in vitro – fertilizareaovulului înafara organismului.Embrionul rezultat va fi introdus înuter pentru dezvolare.

vagincervixuterovar

trompa (oviduct) ovartrompa colon

uterendometrucervixrect

vaginlabiamică

labiamare

clitorisuretra

vezicaurinară

Transfer de embrionTransfer de embrion Procesul prin care are locintroducerea unui embrion timpuriuîntr-un oviduct sau uter al uneimame biologice sau purtătoare.

În acest fel o femeie care are tubiiFallopio blocati poate avea uncopil, prin fertilizare in vitro şitransfer de embrion.

ClonareaClonarea

Tehnică de obţinere a unor organismeidentice pornind de la celulesomatice.

La om procesul este întâlnit în modnatural în cazul gemenilormonozigoţi, care au aceeaşi zestreereditară.

ConareaConarea reproductivreproductivăă La animale prima clonă reproductivăa fost oaia Dolly, obţinută laInstitutul Roslin din Edinburg,Scoţia în 1966.

Această clonare a avut dreptmaterial genetic iniţial nucleulunei celule somatice extrase dinglanda mamară a unei oi. Acestnucleu a fost introdus într-un ovulanucleat, obţinându-se un zigot careprezintă materialul genetic al unuisingur genitor.

În 1999 a fost obţinut primulembrion uman clonat la Advanced CeelTechnology – Massachusses S.U.A.pentru obţinerea de ţesuturi umane,utilizate în tratamentul unor bolidegenerative grave.

Clonarea reproductivă este utilizatăfrecvent la plante pentru obţinereaunor organisme identice cuorganismul iniţial.

Se realizează prin cultura in vitroa unor ţesuturi meristematice şiinducerea hormonală a organogenezei.

Clonarea terapeuticăClonarea terapeutică Urmăreşte obţinerea unor celule,ţesuturi, organe, identice din punctde vedere genetic cu organismul lacare urmează să fie transplantate.

Prin clonare terapeutică seurmăreşte crearea unor resursepermanente de celule, ţesuturi sauorgane care să fie utilizate pentrutransplant.

Ideal ar fi ca donatorul şireceptorul să fie compatibili dinpuncte de vedere genetic pentru aevita răspunsul imun.

Se utilizează celule stem embrionarepentru obţinerea de organe umane invitro;

Se pot utiliza tehnici de ingineriegenetică la unele animale care augabarit asemănător omului (porc).

Procesul de transfer al unui organde la o specie la alta se numeştexenotransplantxenotransplant (xenos = străin).

Terapia genicăTerapia genică Terapia genică este procesul deinserare a unei gene, în scopulînlocuirii sau suplimentăriiacţiunii unei gene cu disfuncţie,pentru tratarea unei boli sau alunui defect genetic.

Transferul genei se poate realizafolosind lipozomi sau vectorivirali.

Se poate realiza la nivelul linieigerminale sau la nivelul unor celulesomatice.

ChirurgiaChirurgia geneticgeneticăă

Termenul de terapie genică tinde săfie înlocuit cu termenul dechirurgie genetică;

Chirurgia genetică înseamnă: Înlocuirea uneia sau mai multor geneale unui organism cu ajutorul unorplasmide;

Introducerea unui material geneticstrăin cu ajutorul unor microseringisau prin micromanipulare.

Terapia genică se aplică înurmătoarele cazuri:

Sinteza unei gene artificiale pentruînlocuirea unei gene alterate saumutante;

Utilizarea tehnologiilor antisenspentru modificarea expresiei geneloralterate;

Repararea genei alterate atunci cândeste afectată o secvenţă mică denucleotide;

CeluleCelule stemstem Celulele stem sunt celule de tipembrionar, care se pot diferenţia încelule înalt diferenţiate aflate înstructura diferitelor organe.

Celule stem totipotente – rezultatedin primele diviziuni ale ovocituluifertilizat, se pot dezvolta formând unembrion complet;

Celule stem pluripotente – capabile săformeze ţesuturi derivate din toatetrei foiţe embrionare (ectoderm,mezoderm, endoderm);

Celule stem multipotente, progenitoriai celulelor din diferite ţesuturi.

Bioetica şi terapia genică

Bioetica (R.Potter, 1970) – o nouădisciplină care combină cunoaştereabiologică şi cea a sistemului devalori umane.

Etica privind aplicarea de cercetăribiologice fundamentale, medicale şiagronomice la fiinţele vii (DenisBuican).

Terapiile genice şi cu celule stemridică probleme etice şi sociale: Drepturile omului; Concepte religioase; Toleranţa la risc şiincertitudine;

Limitele itervenţiei umane pentrua modifica evoluţia unor boli;

Aspecte etice privind originea şiutilizarea celulelor stem;

Parlamentul European(declaraţia în 16 puncte) “clonarea fiinţelor umane, fie căeste realizată cu titlu deexperiment în contextultratamentului fertilităţii, adiagnosticării preimplanturilor,a transplantului de ţesuturi, fiecă este realizată cu orice altscop, nu poate fi în niciun cazjustificată sau tolerată desocietate”