FLORENTIN SMARANDACHE

DISTIHURI PARADOXISTE

University of New Mexico Gallup Campus

Electronic Publishing

1998

Întemeietor al paradoxismului, prin care uneste organic elemente heterogene din domeniile cunoaÕterii, Florentin Smarandache ne propune acum o specie nou| de poezie: distihul paradoxist, format din dou| versuri, antitetice unul altuia, dar care împreun| se contopesc într'un întreg definind (sau f|când leg|tur| cu) titlul. Multe poeme, din acest volum (cu totul deosebit ca form| Õi conÛinut de ce s'a scris pân|'n prezent), adunate Õi prelucrate din folclor, ori create, sunt de-a dreptul memorabile: "ATEU // Credincios / În necredinÛa sa" "SOLUÚIE // S'a rezolvat: / 'Nu se poate'" (!) "AVION CU REACÚIE // Merge aÕa de lin... / De parc| st|" "ÎNTRECERE SOCIALIST{ // Decât repede Õi bine / Mai degrab| încet Õi prost" (!) "ÎNRUDIT // La fel, / Dar diferit". În plus, autorul mai n|scoceÕte Õi formule de creaÛie (aÕ, datorit| deformaÛiei sale... matematice!) într'un <Cu\vânt înainte Õi înapoi>, care-i de fapt un articol de teorie Õi istorie literar| incluzând Õi al patrulea Manifest Paradoxist. DAN ÚOPA 8 500 lei

FLORENTIN SMARANDACHE

DISTIHURI PARADOXISTE Celui mai bun prieten neamÛ al meu Titu Popescu

University of New Mexico Gallup Campus

Electronic Publishing

1998

ISBN: 1-879585-60-X Standard Address Number 297-5092 Printed in the United States of America by American Research Press I 40 & Window Rock Rd. Lupton, Box 199, AZ 86508 E-mail: arp@cia-g.com

Cu\vânt înainte Õi înapoi al patrulea Manifest Paradoxist Teoria Distihului Paradoxist DISTIHUL PARADOXIST este format din dou| versuri, antitetice unul altuia, dar care împreun| se contopesc într'un întreg definind (sau f|când leg|tur| cu) titlul. De regul|, al doilea vers neag| pe primul, conÛinând aÕadar o noÛiune/sintagm|/idee opus| (antinomic|, antagonic|). Facerea Distihului: - luaÛi un dicÛionar de locuÛiuni Õi expresii lingvistice, proverbe, zicale, pilde, aforisme, cimilituri, adagii, maxime, butade, ori panseuri celebre ale unor personalit|Ûi, Õi contraziceÛi-le f|r| mil|, forfecaÛi-le! - sau un dicÛionar de antonime, Õi altul de sinonime Õi eschibaÛi pe noÛiuni/sintagme/locuÛiuni contradictorii -- omogenizând elemente heterogene; alegeÛi Õi un titlu corespunz|tor Õi intraÛi în paradoxism. Ôcoala de literarur| paradoxist|, care s'a dezvoltat de prin anii '80, continu| prin aceste bi-versuri închise într'o ffoorrmmuull|| lliirriicc|| nnoouu||, exact|, dar cu deschidere spre esenÛ|. Pentru asemenea poeme reÛetare se pot elabora algoritmi matematici Õi implementa pe computer: dar, ar fi preferabil| o maÕin| cu... suflet! Tr|s|turi: Întregul distih paradoxist s| fie ca o parabol|, hiperbol|, elips| geometric| unitar| la frontierele dintre art|, filosofie, rebus, Õi matematica - aflate in complementaritate; Õi s| conÛin|: - antiteze, antinomii, antagonisme, antifraze, parafraze, metafore contrare, polariz|ri - paradoxuri la nivel semantic: ideatic, social, politic, teologic, lingvistic, psihologic, filosofic, chiar Õi ÕtiinÛific; tocmai acest paradox d| savoare întregului; de aici Õi frumuseÛea scrierii, gustul metaforei mici fâlfâind din aripile împleticite - pseudo-paradoxuri pe alocuri - caracter derizoriu, în r|sp|r faÛ| de un academism perimat Õi tradiÛionalism ramolit (gen Al. Lungu) - calchierea / contopirea / justapunerea oximoronic| de jargoane, expresii lingvistice, Õabloane, arhetipuri, scheme, pattern-e, matriÛe clasice

- gasirea de (mularea/întruparea în) formule Õi anti-formule de creaÛie - contra-poeme - stiluri epigramice antitetice - parodieri de expresii Õi locuÛiuni, proverbe, butade, aforisme, zic|turi, sentinÛe, cliÕee de limb| (de lemn, Õi nu numai), structuri gramaticale, frazeologii prin: . deturn|ri de sens la 45 ori 90 grade . în contra-sens, r|sp|r (la 180 grade) . figurativul interpretat la propriu, Õi viceversa (înc|lcarea convenÛiilor) - parafraz|ri cu scopul împrosp|t|rii Õabloanelor moarte - ori în nonsens metaforizat, exagerat, parabolizat (micÕorare m|rit|, ca la microscop, intrând în infinitul lumilor mici, concentrate) - idiosincrazii la contradicÛii, incongruenÛe, divergenÛe, deform|ri, alter|ri, r|st|lm|ciri, mistific|ri, prefaceri poetice Õi anti/non-poetice - text, paratext, anti-text, inter-text, non-text cu inflexiuni para-doxiste (sublimbaj, supralimbaj, metalimbaj) - inspirate / prelucrate din folclor: glume, bancuri, poante (cu Bul|, cu IÛic Õi Ôtrul) - sau jonglat pe ambiguitatea omonimelor (pluri-sens) - unele paradoxuri au devenit locuri comune, metafore, s'au tradiÛionalizat - dup| ce la apariÛie întâmpinaser| rezistenÛe, fuseser| respinse; aceasta'i soarta oric|rui paradox! Distihurile Paradoxiste s| fie: - schematice - ca niÕte înv|Û|minte - chintesenÛe de gândiri filosofice - sclipiri ale imaginaÛiei - vorbe de duh, memorabile, care s| te ung| la suflet - cu economie de cuvinte, non multa, sed multum: maximalizând minimalizarea, minimalizând maximalizarea - acum, când lumea citeÕte mai puÛin, e nevoie de scrieri concentrate - diversificate în topice, sfere noÛionale, ecuaÛii poetice paradoxiste - lucrurilor spuse pe nume / pe Õleau, pontoase, ingenioase (dac| t|i|m cu bisturiul chirurgiei lirice) - versurile s'alunece la rostire (citire) - cel puÛin un ritm interior (chiar Õi rim|) pentru un plus de armonie (în aparenta dezarmonie) - structura metric| a celor dou| versuri randomial| - cu o dulceaÛ| anume aceste sintagme - atenÛie dar la t|ierea poemului în dou|: mai Õ|galnic| în timp Õi contra-timp, cezur| Õi anti-cezur| - având un titlu, poemul se'ncheag|, se rotunjeÕte, alc|tuieÕte un întreg - titlul, scurt Õi cuprinz|tor, s| conÛin| cheia corpus-ului poetic [referitul Õi referindul] - un soi de definiÛii lirice rebusiste: bazate pe antiteze, Õi utilizând bi-versuri care denumesc titlul - a nu se interpreta distihurile paradoxiste ca simple calambururi, ci înÛelesuri ale neînÛelesului [mai adânci, mergând la substanÛ|, la miez], alteori chiar neînÛelesuri ale înÛelesului

[impresii facile, în urma unei lecturi superficiale, c| st|pânim materialul pân|'n profunzime] - de un eclecticism organic. Acest volum nu se poate traduce, ci a d a p t a la cliÕeele altor limbi. Considerente istorice: Paradoxismul nu l-am inventat, ci descoperit. El a existat înaintea... paradoxiÕtilor. ÎnÛelepciunea popular|, dar Õi o parte din creaÛia cult|, se muleaz| perfect pe matriÛa paradoxist| clasic|; în acest scop, iat| câteva Exemple: - începând cu anticii greci, prin Platon (care pune în gura lui Prothagoras): Toat| lumea / ÎnvaÛ| pe toat| lumea; - sau str|moÕii romani: Festina / Lente (Gr|beÕte-te / Încet); - continuând cu aforisme vechi româneÕti: Ôezi strâmb / Ôi gândeÕte drept (C. Negruzzi, <Pîcal| Õi Tîndal|>, fragmente, 1840); - cum zicea Voltaire? Legile în art| sunt f|cute / Pentru a fi înc|lcate; p|i Õi-atunci?! - Baudelaire cu "Les fleurs du mal"; - Eminescu despre fecioar|: Mai nu vrea / Mai se las|; - trecând pe la Caragiale, cu al s|u: Curat / Murdar; - Õi olteanul Arghezi, cel Õugub|Û: Una vorbim / Ôi alta fum|m! (observaÛi transparenta aluzie) dar Õi poemele-i din "Flori de mucigai"; - paradoxul politic: de pild| Cu cât vor unii sa-l d|râme pe Maresalul Antonescu, Cu-atât acei din tab|ra opus| îl ridic|'n sl|vi mai tare - ca'ntr'o balanÛ|: când un taler este coborît prea jos, îÛi vine s| pui o greutate în cel|lalt pentru egalare; este o chestiune psihologic|, precum la meci, când se'nfrunt| dou| echipe nefavorite, Ûinem cu cea mai slab|; ( + Õi - trebuie s| stea în cump|n|); aÕa încât afirm|m c| "Ion Antonescu a c|zut / În|lÛându-se" - deci, vrând sa-l distrug|, n'au f|cut decât sa-l readuc| în conÕtiinÛa publicului larg; este EEffeeccttuull IInnvveerrss care acÛioneaz|, plus LLeeggeeaa EEcchhiilliibbrr||rriiii; Õi viceversa: ovaÛiile exagerate duc la reacÛii contrare: beneficiind de toate favorurile unui regim "Poetul Mihai Beniuc prin în|lÛare / A eÕuat"; unanimitate (pozitiv| sau negativ|) nu exist|; - despre birocraÛia din perioada stalinist|: Doi cu sapa, / Trei cu mapa; - ironia lui Grigore Moisil: ION BARBU: Este cel mai mare matematician / dintre poeÛi, Ôi cel mai mare poet / dintre matematicieni!

(care din p|cate-fericire mi se aplic| Õi mie?); - precum Õi Alberto Caeiro, alias Fernando Pessoa: Unicul sens t|inuit din lucruri E acela ca n'au nici un sens t|inuit; - Õi, mai în vremea noastr|, un paradox social: "The Power / of the Powerless" [Puterea celor / F|r| de putere], eseu de Vaclav Havel care, dintr'un dizident (f|r| nici o putere), ajunge preÕedinte (cu cea mai înalt| putere) în fosta Cehoslovacie, aducând democraÛia Û|rii sale dar Õi destr|marea ei; - O. Paler în "Flac|ra": SPECIALIZARE înseamn| S| Õtii din ce în ce mai mult / despre din ce în ce mai puÛin, Pân| ajungi s| Õtii totul / despre nimic! - paradoxul economic: Ú|ri care produc prea mult / ceea ce nu consum|, Õi Consum| prea mult / din ceea ce nu produc (Roger Garaudy, 1997); - 'Minunile' din Carac|l: a) PuÕc|ria / pe strada LibertaÛii! b) Cimitirul / pe strada Învierii! c) S'a furat / de la PoliÛie! d) A luat foc / Sediul Pompierilor! - vorbirea mucalit|, în contra-sens: ÎÛi fac un bine; / Te superi? (p|i, normal c| nu m| sup|r!); - ori proverbe, dictoane, zic|turi, butade, cuget|ri contemporane foarte uzitate: LeneÕul / Mai mult alearg| Hai la munc| s| muncim; / D|, Doamne, s| nu g|sim! Face haz / De necaz Ia-l de pe mine / C|-l omor Câine surd / La vân|toare Prinde orbul, / Scoate-i ochii Bate Õaua / S| priceap| iapa! Doi se ceart| / Ôi-al treilea câÕtig| Las' s| mai fie Õi un lup / Mâncat de oaie! Omul, pân| nu slujeÕte, / St|pân nu ajunge Tu îl bei pe dânsul / Ôi el te bea pe tine Dac| legi bine, / Bine dezlegi Trage n|dejde / Ca spânul de barb| Scump la t|râÛe / Ôi ieftin la m|lai [I.C.HinÛescu, "Proverbele românilor", EdiÛie îngrijit| de Constantin Negreanu Õi Ion Bratu, Cuvânt înainte de I.C.ChiÛimia, Ed.

Facla, TimiÕoara, 1985]

(interpret|ri pe dos); - Õi proverbul englezesc: Un pahar este pe jum|tate plin / Sau pe jum|tate gol, deci orice lucru este Õi pozitiv Õi negativ, depinde din ce unghi îl interpretezi - principiu folosit de propagandiÕti; - de la titlurile de-o Õchioap| din ziare (sau chiar de c|rÛi în libr|rii ori fiÕierul bibliotecii) care, dac| în componenÛa lor conÛin un paradox, devin mai incitante, Õocheaz| la lectur|

[vezi predilecÛia pentru antinomii a multor condeieri tocmai pentru a surprinde (ori a atrage) publicul]; - la fotbal chiar, antrenorul sf|tuind juc|torii: Cea mai bun| ap|rare / Este atacul - f|r| a fi deloc un paradox, ci o tactic|, o realitate; - prelungind cu Legile Americane ale lui Murphy, de un umor amar: Probabilitatea, ca o felie de pâine cu dulceaÛ| s| cad| cu partea uns| pe

covor, este mai mare decât cu partea neuns| (!) - Õi'n analiza matematic| exist|, cumva paradoxal (dar, totuÕi, neparadoxal!) sup inf (M) si dualul inf sup (M), care înseamn| cceell mmaaii mmaarree ddiinnttrree cceeii mmaaii mmiiccii, Õi respectiv cceell mmaaii mmiicc ddiinnttrree cceeii mmaaii mmaarrii. Cool, isn't it? - sau 'Cântecul Pilangiului': De la beat / cârcium| vin, Merg pe gard / de drum m| Ûin. Dau cu câinii / 'n bolovani Ôi's prieten / cu duÕmani! - Õi terÛina semi-paradoxist|: Cine Õtie s| fac| un lucru, îl face. Cine nu Õtie, învaÛ| pe alÛii cum sa fac|! Iar cine nu Õtie nici sa fac| Õi nici s| înveÛe pe alÛii, conduce!! (valabil| pentru foÕtii secretari de partid, îndrum|tori culturali, Õi nu numai); - în timpul dictaturii: Art. 1. Ôeful are dreptate. Art. 2. Ôeful are întotdeauna dreptate. Art. 3. Când Õeful nu are dreptate, se aplic| Articolul 1 sau 2; - ori din bancurile Õoptite cândva pe la colÛuri: ERA CEAUÔESCU Pesimistul: Mai r|u de-aÕa nu se poate... Optimistul: Ba se poate (!) (Õi, într'adev|r, perioada de tranziÛie se dovedeÕte Õi mai dur|) care bancuri mai îndulceau intelectualiceÕte anii aceia negri; - plus celebrele <culmi> populare (sinonim: b|ncoase, pontoase, cu nuanÛe semi-absurde, Õi totuÕi de-o logic| foarte... plastic|!) CULMEA PROSTIEI: S| crezi c| soacr|-ta E fat| mare! ori CULMEA ÎNOTULUI: Cu-o mân| s|'noÛi, Õi cu cealalt| S| dai din picioare (!) ori CULMEA G{INEI: G|ina are picioarele la fel de paralele. Mai ales stângul (!!) (rândul al doilea pune capac la toate). Ôi altele multe, aflate sub ochiul lectorului Õi'n urechea ascult|torului. Tipuri de Distihuri Paradoxiste:

1 - parafraz|ri de cliÕee: "Omul potrivit / La locul nepotrivit" = INFRACTOR; 2 - parodieri: proverbul popular <VorbeÕti de lup / Ôi lupul la uÕ|> devine, prin substituÛie ironic|, "VorbeÕti de lup / Ôi porcul la uÕ| (!)" = COINCIDENÚ{; 3 - formule întoarse pe dos: "Orice excepÛie / Admite reguli" (în loc de <Orice regul| / admite excepÛii>); 4 - dubla negaÛie, care înseamn| afirmare: "R|zboi / Împotriva r|zboiului" = PACE; 5 - ori dubla afirmare, care înseamn| negare, ciudat nu? "SfinÛirea / SfinÛilor" = HIROTONISIRE, adic| Õi sfinÛii au p|catele lor!... deci nu's chiar aÕa de sfinÛi; 6 - deturnarea pe piste false: "Cu un ochi de sticl|, / Iar cel|lalt de pisic|!" (Te gândeÕti la vreo fiinÛ|, când colo este) = MOTOCICLETA; 7 - hiperbolice (exagerate): "Din patru salariaÛi / Cinci sunt Õefi" = BIROCRAÚIE; 8 - cu nuanÛ| schimbabil| dup| titlu: "A fost virgin| / De dou| ori" = a) serios (biblic): FECIOARA MARIA; b) sau în b|Õc|lie: PROSTITUAT{; 9 - epigramice: UNUI ÔEDINÚOMAN = "N-are decât s| fac| ÕedinÛ| / Cu el însuÕi"; 10 - pseudo-paradoxuri: "VinovaÛi / NevinovaÛi" = INOCENÚI "MotivaÛie / A nemotiv|rii" = DEL{SARE; 11 - tautologice: "Apropierea / De aproape" = PROXIMITATE "Dincolo / De dincolo" = ÎN DEP{RTARE EXTREM{ "OraÕ / De oraÕe" = METROPOL{ "Mai adânc / Decât adânc" = STR{FUND "Cât de prieteni / Ne sunt prietenii?" = VIGILENÚ{; 12 - redundante: "Mergem, / Ori nu mai st|m?" = ÎNCOTRO "Ce faci: dormi, / Sau nu te-ai trezit?" = CUC{IT; 13 - bazate pe pleonasme: "Inventeaz| ceva / Deja inventat" = PLAGIATOR iar TAXATOAREA ÎN AUTOBUZ: "AvansaÛi / Înainte!";

14 - ori pe anti-pleonasme: C{L{TORII: "Ba avans|m / Înapoi!"; 15 - substituirea atributului în sintagme (prin luare în r|sp|r, ridiculizare, Õi contra-sens): <Schiop de-un picior>, care este o sintagm| trivial|, devine prin înlocuire: "Chior / De-un picior" = COTONOG (Õi cap|t| astfel un aspect mai interesant); 16 - substituirea complementului în sintagme [pedalând pe un nonsens metaforic (nu absurd), exagerând sintagma în direcÛie suprarealist|]: <Cu Õosete rupte'n c|lcâi>, care este o expresie comun|, devine prin înlocuire: "Cu Õosete rupte / 'N fund!" = ZDRENÚUROS (mai jovial); 17 - permutarea p|rÛilor întregului: <Se face frate cu dracu' / Pân| trece lacu'" "Se face frate cu lacu' / Pân| trece dracu'" = BALT{; <Nu b|ga mâna / unde nu-ti fierbe oala> are variante "Nu b|ga oala / Unde nu-ti fierbe mâna", sau "Nu-Ûi fierbe oala / Unde nu bagi mâna" = ÎNCERCARE; Care sunt formele 'originale' ale expresiilor permutate: "Ciocanul / ÎÕi laud| Ûiganul" "Ochi la ochi / Nu scoate corbii" "Bate caldul / Cât e fier" "MâÛa cu Õoareci / Nu prinde clopot" "Câine bun / În burduf de brânz|" "În urma voinicilor / Multe r|zboaie se-arat|" "Nu te rupe / C| te'ntinzi" "AceeaÕi p|l|rie / Cu alt| M|rie" "Trunchiul nu sare departe de / AÕchie" "Pic| par| n|t|fleaÛ| / În gura lui m|l|iaÛ|" "Darul de dinÛi / Nu se caut|'n cal" ? G|siÛi un titlu corespunz|tor pentru fiecare din aceste 11 distihuri paradoxiste; 18 - negarea cliÕeelor (dar care s| produc| antiteze): <PrimeÕte / ce Ûi se d|> devine "PrimeÕte / Ce nu Ûi se d|" = NECONFORMIST; <Las|-m| / s| te las> devine "Las|-m| / S| nu te las" = R{ZBUN{TOR; analog "Surdul aude, / Dar nu le potriveÕte" = CONFUZIE; 19 - antonimizare (substantival|, adjectival|, etc.): <Dulce ca / mierea> devine "Dulce ca / Fierea" = BITTER (b|utur| spirtoas|), ÕI "Amar ca / Mierea" = SIROP DE ZAH{R; 20 - basme în r|sp|r: ÔI-AVEA O FAT{ AÔA FRUMOAS{{{... // "C| la dânsa te puteai uita / Dar la

soare ba"! (<soare> Õi <dânsa> au fost intervertite); 21 - schimbarea categoriei gramaticale (p|strând omonimia substituenÛilor): LA NEVOIE // "Prietenul bun / Anevoie se cunoaÕte" (complementul circumstanÛial de loc <la nevoie> s'a transformat în complement circumstanÛial de mod <anevoie> printr'o înlocuire fonetizant|), Õi viceversa: ANEVOIE // "Prietenul bun / La nevoie se cunoaÕte"; 22 - în stil epistolar sau colocvial: DOMNU ÎNV{Ú{TOR, // "Copilul Õtie s| citeasc| / Dar nu cunoaÕte literele" (observaÛi aberaÛia); 23 - enigmistice: "Se uit| la tine / F|r| s| te vad|" = (Cine? CÂRTIÚA, fiindc| n'are ochi; sau ORBUL); 24 - metaforice: "M| scald afabil în lumina / NopÛii pletelor de Õandru" = IUBIRE; 25 - filosofice: PERSIFAL (grec): "Nu Õtia / C| Õtia"; 26 - distihuri-traduceri: VOLENS NOLENS = "Vrând / Nevrând"; 27 - altele's pure definiÛii ÕtiinÛifice: "Form| superioar| / A fiinÛelor inferioare" = AMIB{; 28 - jocuri omonimice (rebusiste): "Mai mare decât / Mare" = OCEAN; 29 - distihuri de versuri duale: "ÔtiinÛa religiei / Sau religia ÕtiinÛei" = TEOLOGIE; 30 - poeme-colaje paradoxiste: imagini violente, decupate din pres| ori mass-media, alternând în discordanÛ| una cu alta [volum aflat în Õantier]; 31 - poeme semi-colaje: colaje + creaÛii originale în contradicÛie [volum aflat în Õantier]; 32 - majoritatea distihurilor se pot generaliza: "S| vezi ceea ce / AlÛii nu v|d" = PERSPICACE (I) "S| auzi ceea ce / AlÛii nu aud" = PERSPICACE (II) iar prin extindere ajungi la "{Predicat} ceea ce / AlÛii nu {predicat}"; analog SUB SEMNUL ÎNTREB{RII: "Cât de liber| / Este presa liber|?" unde <liber|> Õi <presa> pot fi substituite prin {atribute}, respectiv {subiecte} corespunz|toare;

33 - prinse (incastrate) în formule de creaÛie: Fie <S(N)> un substantiv la nominativ, <S(G)> un substantiv la genitiv, <S/A> un substantiv adjectivat, <A> un adjectiv, <V> un verb, <Adv> un adverb <Adv/A> un adverb adjectivat, <V/S> un verb substantivizat, <Non-S> antonimul substantivului S, <Non-A> antonimul adjectivului A, <Non-Adv> antonimul adverbului Adv, <Non-V> negaÛia verbului V, {plus particulele de leg|tur| (prepoziÛii, conjuncÛii, etc.) ajustate dup| caz}. Iat| câteva categorii: a) <S(N)> / <S(G)> "Critica / Criticii" = EXEGEZ{ b) <S> / <S/A> "O întâmplare / Întâmpl|toare" = P{ÚANIE c) <S> / <Non-S> "Adeziunea / La neadeziuni" = LIBERTINISM "Orice cunoscut| / Are o necunoscut|" = ECUAÚIE d) <V> / <Non-V/S> "Reprezint| / Nereprezentabilul" = INSIGNIFICANT Õi viceversa; e) <Adv> / <Non-Adv/A> "Serios în / Neseriozitatea lui" = HAZLIU "În mod serios / Este un tip neserios" = CAPRICIOS f) formule care s| fie inventate de cititorul activ (nu pasiv) ...?...?...?... 34 - perechi de distihuri duale: definind aceeaÕi noÛiune (titlu): "Melodie / Anarhic|" = JAZZ (I) Õi "Anarhie / Melodioas|" = JAZZ (II) sau noÛiuni diferite: "Profesionist / Amator" = DILETANT Õi "Amator / Profesionist" = PASIONAT; 35 - dublu paradox: "Melodie anarhic| / Sau anarhie melodic|" = JAZZ "Sensul are un nonsens, / Ôi nonsensul are un sens" = ESENÚA PARADOXISMULUI (uneori iese prin combinarea a doua distihuri duale); 36 - dublu semi-paradox: "Renumit geolog printre fizicieni, Ôi fizician printre geologi" = GEOFIZICIAN (uneori iese prin combinarea a doua distihuri semi-paradoxiste); 37 - roman în distihuri paradoxiste (înl|nÛuite):

cu capitole antagonice; exemplu: DE R{MÂI PERPLEX! C a p i t o l u l Î n t â i &1 Unde'i inteligenÛ| Se mai ciub|reÕte Õi prostie &2 Oamenii dotaÛi, geniile, Fac uneori greÕeli copil|reÕti &3 Lucruri simple Ei le complic| inutil &4 Într'o coerenÛ| Foarte incoerent|. &5 RecunoÕtinÛa lor internaÛional| Devine de nerecunoscut C a p i t o l u l D o i &1 Unde'i prostie destul| Se mai cuib|reÕte Õi inteligenÛ| &2 Oamenii reduÕi, anonimii, Fac uneori afirmaÛii superbe &3 Lucruri complicate Ei le simplific| util &4 Într'o incoerenÛ| Foarte coerent|. &5 NerecunoÕtinÛa lor internaÛional| Devine recunoscut| E P I L O G Orice excepÛie Admite reguli Curentele literare sunt o form| Õi re-form| de r|spuns lumii, în acest sfârÕit de Mileniu II al ÕtiinÛei Õi tehnicii, când asist|m la o revoluÛie electronic|, revoluÛie informaÛional|, world wide web, <Internet>, când poezia a murit. deci poezia nu a murit - ci noi formule de exprimare se trebuiesc inventate.

Ôi acesta nu este un nonsens, ci un sens de adaptare liric| la antiliric|, când arta este non-arta îns|Õi... Introducând o specie de poezie cu form| fix|, inedit|, paradoxismul capteaz| un nou mod (vechi de când lumea!) de reprezentare. Întru legitimarea noii poezii prezent|m, mai la vale, un num|r prim, 601*, de tipice d-i-s-t-i-h-u-r-i p-a-r-a-d-o-x-i-s-t-e clasice, colectate Õi prelucrate în perioada 1993-1998. Prof. Florentin Smarandache University of New Mexico 200 College Road Gallup, NM 87301, USA Tel. Õi Mesaj: (505) 726-8194 (domiciliu) (505) 863-7647 (oficiu) Fax: (505) 863-7532 (Attn. Dr. Smarandache) E-mail: smarand@unm.edu _________________________________________________________________ * Dac| 601 este num|r 'prim' în spaÛiul Z, el devine un biet 'compus' în spaÛiul Z[i] al întregilor lui Gauss, deoarece: 601 = (24+5i)(24-5i). P.S. O form| electronic| a "Distihurilor Paradoxiste" se poate obÛine

trimiÛând e-mail autorului. FiÕierul este în WordPerfect 6.1 pentru Windows 95. Paradoxismul, r|spândit la nivel internaÛional, se afl| Õi pe Internet (în englez|). O versiune româneasc| Õi alta în francez| for fi ad|ugate curând. VizitaÛi URL: http://www.gallup.unm.edu/~smarandache/features.txt http://www.gallup.unm.edu/~smarandache/manif3.txt (home page în construcÛie Õi expansiune).

P E R P E T U U M M O B I L E Într'o stabil| Instabilitate S O L U Ú I E S'a rezolvat: "Nu se poate" A T E U Credincios În necredinÛa sa E C U A Ú I E Orice cunoscut| Are o necunoscut| G H I N I O N Dac| îmi doresc ceva Cu siguranÛ| c| se'ntâmpl| invers T E M P O R A L Acest devreme al t|u S'a dovedit a fi prea târziu B I R De unde n'ai De-acolo s| dai F L E Ú Fur| de la el Ôi d| la alÛii L E G E A C O M P E N S A Ú I E I

Cine pierde azi Va câÕtiga mâine I N C E R T I T U D I N E Are dreptate Ôi, totuÕi, n'are dreptate I N T R U S Invitat Neinvitat S I N D R O F I E S'au adunat toÛi NeadunaÛii N O S T A L G I E DulceaÛ| Amar| E U F O R I E B|utura te adoarme Trezindu-te în alt| lume M E T A F I Z I C { Ilogic| Logic| L E N E Ô Când se scoal| Se culc| pe-o ureche P A S I U N E Am iubit-o Cu o ur| nebun|

I L U Z I E Bietul orb M|car visul s|-Õi vad| cu ochii D E S P { R Ú I R E Mi-am dat seama c| plecând eu M'aÛi p|r|sit de fapt voi I N S O L E N Ú { Cârnul dracu', Nu-Õi vede lungul nasului? Î N D O C T R I N A T I se bag|'n cap de mic C| el n'are cap. P A R Ô I V ÎÕi d| cuvântul C| nu-i om de cuvânt E M O Ú I E Îmi st| inima în loc B|tând atât de tare I N H I B A T Se d| superior Dintr'un complex de inferioritate G L O N Ú Un obiect fierbinte Care te las| rece M I H A I

A crescut fiu-meu înalt, Õi mai robust ca mine, Încât zici c| eu sunt copilul lui G R I P A T ÎÕi mai r|coreÕte sufleÛelu' Cu un ceai c|lduÛ N O N - I D E N T I T A T E Sunt ceea ce Nu sunt N E V R O Z { Tace fiinÛa în adâncuri Urlând prin vene Õi artere O A S P E T E Omul dorit se dovedeÕte Nedorit A L G O R I T M RaÛionament ce se repet| De st| mintea'n loc F E B R { O arÕiÛ| torid| Care te ia cu friguri D I A G N O S T I C Are o boal| S|n|toas| A S I S T E N Ú { M E D I C A L { R|nitul a murit... S|-i fie de bine!

N E C R O L O G - Ieri a decedat MoÕ Trasc|. - Uraaa, tr|iasc|! K A T H A R S I S AcÛiune de purificare Prin impurificare S Y N - L O G I S M O S ConstrucÛie Deconstructiv| U T O P I E M|reÛe Visele înfrânte D I V O R Ú A T { DomniÕoar| Doamn| B O B O T E A Z { Ger am|rui De te ia cu c|lduri A U T O P O R T R E T Nu par Ce par a fi D E M A G O G Se bate cu pumnii'n piept F|r| s| miÕte un deget P A T E R N I T A T E

Pruncu-i n|scut în gr|dina ta - De-aceea-i f|tul altuia C O N D A M N A T Si-a dat foc la valiza C'a intrat la ap| P { G U B A Ô Nenorocitul de el... A rupt-o'n fericire! C H I R U R G I E OperaÛia reuÕit| Pacientul decedat R O T U N J I R E Inexactitatea, de care vorbeam, S'a dovedit exact| M U N C A P A T R I O T I C { Este voluntar- Obligatorie V O L E N S N O L E N S Vrând Nevrând F E C I O A R A M A R I A A fost virgin| De dou| ori P R O S T I T U A T { A fost virgin| De dou| ori (!)

I N S O L V A B I L Nu se poate rezolva - Quod erat demonstrandum A M B I Ú I O S Am nevoie de-un insucces Pentru succese viitoare O R I E N T U L Î N D E P { R T A T La est De est A N T A R C T I C A În sudul Sudului E C U A T O R ( I ) În nordul Sudului E C U A T O R ( I I ) În sudul Nordului C I N { Asta-i alt| mâncare de peÕte: Varz| c|lit| cu carne de porc A R T E Z I A N { ÚâÕneÕte un Õuvoi de ap| care Plânge cu foc C { S { T O R I E I-a cerut fetei mâna Fiindc|-i pl|ceau picioarele

T E O R I A C H I B R I T U L U I De ce b|Ûul are sc|p|riciul la cap|tul |sta Ôi nu la cel|lalt? I N F R A C T O R Omul potrivit La locul nepotrivit Z B A T E R E Câte înfrângeri n'am suferit eu Pentru a obÛine o singur| izbând|! T A I F A S Babe stând la palavre F|r| s| spun| nimic C O I N C I D E N Ú { VorbeÕti de lup Ôi porcul la uÕ| (!) R { Z B U N A R E Ôi, atunci, ologul L-a c|lcat în picioare P R E V E N T I V S| iei medicamentul prescris Înainte de-a te îmboln|vi P U Ô C { R I E Stai închis Dar gândeÕti liber P E R S P I C A C E ( I )

S| vezi ceea ce AlÛii nu v|d P E R S P I C A C E ( I I ) S| auzi ceea ce AlÛii nu aud R E Ú E T { Tratament de trei ori Pe zi: dimineaÛa Õi seara C E A Ú { Se vede C| nu se vede N E C A Z S'a belit la p|l|rie DeÕi poart| fes I D E A L S| cuprinzi Nem|rginirea I D I O T Competent În incompetenÛa sa L A R A P O R T ToÛi sunt prezenÛi, Chiar Õi cei absenÛi P E R F I D I E Cinste NecinstiÛilor!

F A R I S E U Prostul de el Face pe deÕteptul C { M { T A R D| cu-o mân|, Ia cu dou| P R O T O Z O A R Animal acefal. Vai de capu' s|u! T A B U HaideÛi s| discut|m: De ce nu-i voie s| discut|m? D E M O C R A Ú I E S| interzicem Interzisul S F I D A R E S| facem Ce nu trebuie f|cut A M E Ú E A L { Se'nvârte casa cu mine F|r|-a se urni din loc P O M A N { I-a ouat g|ina'n c|ciul| - Ôi el cu capul gol B U D I S M

O, fericire, Rod al suferinÛei! T R Â N T O R MunceÕte Ca un tat| de albine S { R { C I E CoÕi un petic Ôi se rupe altul H A Z L I U Serios în Neseriozitatea lui S P I R I D U Ô ÎngeraÕul mamei E tot un drac M U C A L I T Comic doar când ÎÕi impune s| nu fie M A S C A R A D { Politica se schimb| mereu, Dar r|mâne aceeaÕi C I R C U M S P E C T FereÕte-m|, Doamne, de prieteni C| de duÕmani m| feresc singur! D E V E G H E : Fii preg|tit s| te-aÕtepÛi La ce nu te-aÕtepÛi

D I F E R E N Ú { S P E C I F I C { Amorul e ceva, Dragostea altceva M A E S T R U Ô I U C E N I C 'L'nveÛi pe tac-to S| fac| copii? S T U D I I Are liceul neînceput Ôi facultatea neterminat| T R Â N D A V Lucreaz| la I.O.L. [Întreprinderea Omului LeneÕ] D I F E R E N D Una vorbim, BaÕca ne înÛelegem P A R A P S I H O L O G I E Obscurantism ÔtiinÛific C U I P E C U I HoÛului îi e fric| S| nu fie furat V I G I L E N Ú { Cât de prieteni Ne sunt prietenii? O R D I N E

Un Õir organizat De haosuri P A N T O M I M { Se rezum|'n trei cuvinte: "F|r| cuvinte!" C U C { I T ( I ) Ce faci: dormi, Sau nu te-ai trezit? C U C { I T ( I I ) Dup| ce m'ai trezit S| m| laÕi s| dorm! E M I G R A N Ú I A M E R I C A N I Vorbesc într'o englez||| De'i dor... mâinile! A P O R I E Se înÛelege C| nu se înÛelege S I L { Am o poft||| Ce n'ai pofti! C L A S I C Contemporan Cu anticii E R O I S M O moarte Nemuritoare

B A G A T E L { Un rahat Împarfumat! R E G I Z O R A f|cut atâtea filme proaste, C'ar fi p|cat s|-l rateze Õi pe-|sta! R E C O M A N D A R E V| prezint o doamn| Pe care n'o cunosc C R O N I C { L I T E R A R { : Un roman bun, Scris prost R E C L A M { Cartea s'a vândut Înainte de-a fi publicat| S T R A T E G I E M I L I T A R { Cum s| organiz|m Dezorganizarea inamicului T R A N S C E N D E N T M|sur| Nem|surabilului F I R E S C Un fapt normal Ca prin minune! Ô E D I N Ú { S| ia cuvântul fiecare atunci Când nu-i vine rândul

G E O F I Z I C I A N Renumit geolog printre fizicieni, Ôi fizician printre geologi T A B L A D E M A T E R I I Trebuie s| conÛin| subiectele Pe care nu le conÛine P R E V E D E R E Timpul probabil Este improbabil C O M P L E M E N T A R ReÛine tot Ce nu-i de reÛinut C O N V I E Ú U I R E De când lumea A fiinÛat Õi nelumea T { R I E Se poate Õi F|r| s| poÛi A R T I S T U L Abia dup| moarte devine Nemuritor D I R E C Ú I E Nu ne plimb|m f|r| o Ûint|, Ci cu o Ûint| neprecis| M A S O C H I S M

Pl|ceri Nepl|cute Ô I - A V E A O F A T { A Ô A F R U M 0 O A S { . . . C| la dânsa te puteai uita Dar la soare ba! A L I N T A R E ÎngeraÕii de copii Îi g|siser| toÛi dracii B I T T E R Dulce ca Fierea S I R O P D E Z A H { R Amar ca Mierea F A N T A S T I C ObiÕnuit Cu neobiÕnuitul N E C O N F O R M I S T PrimeÕte Ce nu Ûi se d| R { Z B U N { T O R Las|-m| S| nu te las C O N F U Z I E Surdul aude, Dar nu le potriveÕte

B A L T { Se face frate cu lacu' Pân| trece dracu' Î N C E R C A R E Nu-Ûi fierbe oala Unde nu bagi mâna D O M N U ' Î N V { Ú { T O R , Copilul Õtie s| citeasc| Dar nu cunoaÕte literele E D U C A Ú I E Am înv|tat un cântecel Dar nu-l Õtiu C E R C E T A Ô Caut| Ce n'a pierdut H A O S U L Ordine Înv|lm|Õit| T R E A N C A - F L E A N C A Filosofie de dragul Ne-filosofiei B A R B A R I Edific| Ruine P E R V E R S

Te laud| în faÛ|, Te bârfeÕte în dos A B I S Devenire întru Nedevenire M I O P I I Clare Neclarit|Ûi Î N C O M { ViaÛ| F|r| de viaÛ| C O T I D I A N ( I ) Poezie F|r| poezie C O T I D I A N ( I I ) Filosofie F|r| filosofie A U T O C E N Z U R { DaÛi-mi voie S| n'am voie Î N C O T R O Mergem, Ori nu mai st|m? M I N C I U N { G O G O N A T { Asta'i pentru mine miezul nopÛii În amiaz|

A P A R E N Ú E Nu tot ce se'ntâmpl| Cu adev|rat se'ntâmpl| E X C E S Comite imprudenÛe Din prea mult| prudenÛ| D I S P E R A R E Curajul Celor f|r| de curaj A N A L I T I C Finitul poart|'n sine Infinitul B A C O V I A N { EÕuare Glorioas| M U S A F I R N E P O F T I T Care, de când tot pleac|, Nu mai pleac| C A L M U C Iote cârnul, ÎÕi lu| nasul la purtare! E S E N Ú { Ceea ce r|mâne Dup| ce n'a mai r|mas nimic L A N E V O I E

Prietenul bun Anevoie se cunoaÕte A N E V O I E Prietenul bun La nevoie se cunoaÕte C O N T R A D I C T O R I U E-atât de-adev|rat, Încât pare fals! F I L O S O F I E SpeculaÛii Nespeculative P E R S I F A L Nu Õtia C| Õtia H E G E L I A N Sistem închis Care se deschide C A U Z { Ô I E F E C T Ne ducem ca S'avem de unde ne'ntoarce P R O B A B I L I T A T E S'ar putea S| nu se poat| L A Ô I Fiecare e mai parÕiv Decât cel|lalt

Î N F U M U R A Ú I Cu-atât mai mult fac pe deÕtepÛii Cu cât sunt mai tolomaci T R I U M V I R A T R O M A N NedezbinaÛi În dezbinarea lor A B S U R D I T A T E Normalitatea st|rii Anormale M O D A R E T R O - Ce mai e nou? - Vechiul... C { L U G { R I T E P|gâne Sfinte R E C U R S E într'adev|r Un neadev|r Z { B { U C Începe ceva Ôi termin| altceva L I N I Ô T E ÎÕi întinde vara apele Iernând pe dig I M P O T E N Ú { Ôi e cu putinÛ|

Atâta neputinÛ| U M B R { Pat| de întuneric A luminii E C L I P S { Negur| De soare M { R I M I N E G L I J A B I L E Vrem fiecare s| fim un nimic Mare R { Z B O I Vom lupta neîncetat Pentru menÛinerea p|cii V E R S U L Subiectivitatea mea Cea obiectiv| K A N T Cu cât este mai înÛeles Devine de neînÛeles M A N E C H I N Starea sa natural| Este artificial| N E C O N C L U D E N T Într'un mod clar Obscur

A D I E R E Ascult frunzele atârnate pe ram Ôi lupta lor pentru neatârnare F U R T U N { ÎÕi umfl| briza n|rile Ôi'n valuri se desumfl| D I A L E C T I C { R|ul cuprinde în esenÛ| Ôi un dram de bine T O C I L A R ÎnvaÛ| În prostie T E O L O G I E ÔtiinÛa religiei Sau religia ÕtiinÛei P O R T R E T Ochii lui albaÕtri Sunt negri de jale I N E P T ÎnvaÛ| dup| dou| c|rÛi Dar nu Õtie dup| nici una S C A R A O Ú C H I Ôi iadul îÕi are Dumnezeul s|u T A U T O L O G I E Nu-i aÕa

C| aÕa este? I N S P I R A Ú I E Doar noaptea m| simt eu Cel de toate zilele N E S T E M A T E Cât de preÛioase sunt cele Ce nu sunt! Ú A P I S P { Ô I T O R Vinovat Nevinovat F U T U R O L O G I E Viitorul exist| În lucrurile care nu exist| R E T R O G R A D Merge înainte Cu spatele R E M E D I U Orice lucru r|u sfârÕeÕte Prin a fi bun C O N F U Z I E E clar c|'i Un lucru neclar la mijloc C E R C E T A R E S| cauÛi Ôi acolo unde nu e de g|sit T R A G I C O M E D I E ( I )

Umor Trist T R A G I C O M E D I E ( I I ) De-a râsu- Plânsu A D E V E R I N Ú { Autorizat s| lucreze F|r| autorizaÛie M A R A T O N Fugea popa Ca dracu' de t|mâie G A R { Loc al tuturor Ôi-al nim|nui I S T O R I E Poveste ÔtiinÛific| P L E O Ô T I T Un câinele ciont care Se'ntoarce cu coada'ntre picioare P { R I N T E A S C { S|-Ûi dea tata O mam| de b|taie P R E Z E N Ú { AbsenÛa AbsenÛelor

O B N U B I L A R E Str|lucita politic| Întunecat| a Partidului E C O U Eu sunt un strig|t Nestrigat de nimeni P A R A D O X I S M U L O avangard| Ajuns| tradiÛional| Î N Î N C H E I E R E S| tragem o concluzie Neconcludent| A Ô A Ô I - A Ô A Poate n'am auzit Dar poate-am auzit I U B I R E M| scald afabil în lumina NopÛii pletelor de Õandru L E G E A N E C O N S O L { R I I ( I ) Orice câÕtig Implic| pierderi L E G E A N E C O N S O L { R I I ( I I ) CâÕtigul într-o parte Înseamn| pierdere într'alta M I R A C O L

Explic| Inexplicabilul A M B I S E X O muiere B|rbat P E D A N T GândeÕte Ôi când nu gândeÕte M E T R O P O L { OraÕ De oraÕe A N O D I N Are calitatea De-a nu avea nici o calitate V I C E - P R E Ô E D I N T E Personaj principal Secundar T R { D { T O R {sta ne vinde Pe degeaba! A U T O D E P { Ô I R E Suficient Nu este suficient C A L I T A T E Mai mult înseamn| Mai puÛin

F R I C O S Pierde r|zboiul Înainte de-al începe V A P O R U L " T I T A N I C " Un grandios Naufragiu! I N T E R N E T Realitate Virtual| J O C C U S U M { N U L { Cât pierd unii, CâÕtig| ceilalÛi B O M B { ConstrucÛia Distrugerii T E O R I A A P R O X I M A Ú I E I Eroare Exact| C O M O D A f|cut efortul de-a Nu face nici un efort N E S I G U R A N Ú { Certitudinea Incertitudinii P E D E A P S { Dreapt| Nedreptate

S E N T I N Ú { P { R T I N I T O A R E Dreptate Nedreapt| M A R T O R I F A L Ô I Acuzatori În boxa de acuzaÛi N I M E R E A L { A greÕit-o Bine! P O E Ú I ! FiÛi fericiÛi De nefericirea voastr| A L T E R N A N Ú { Ce-i infern pentru unii E paradis pentru alÛii F U I O R Încurc| iÛele Descurcându-le S U R P R I Z { Veste Pe neprins de veste F R A P A N T Previzibil De imprevizibil I N C O G N I T O

În v|zul lumii Pe furiÕ O P O Z I Ú I E Realizarea unora înseamn| Nerealizarea altora I N E D I T Un precedent F|r| precedent M O D { Îmbrac|-te în hainele Pe care nu le ai C O N S T R U C Ú I E Nu s-a f|cut nimic - Quod erat faciendum A B I S În afar| De afar| E X Fost Fost A T Â T D E N E V O I A Ô Încât un hoÛ, dac| te fur|, R|mâne s|rac A P O C A L I P S { CondiÛii favorabile Fenomenelor nefavorabile

E T E R N I T A T E Clipa dureaz| Un veac E F E M E R I T A T E Veacul dureaz| O clip| U N U I Ô E D I N Ú O M A N N'are decât s| fac| ÕedinÛ| Cu el însuÕi S P R E A B S O L U T S'ajungem într'acolo Neajungând Î N T R E C E R I G R E C O - R O M A N E Lupte Cu lupta A L B Culoare Incolor| N E C O N C L U D E N T Un sfârÕit F|r| de sfârÕit D O N J U A N Cu-o femeie pe stângul, una pe dreptul, Ôi alta pe cel|lalt picior O R D I N U L S E E X E C U T { Dac| nu vrei s| vii cu mine,

Vii cu mine! D A R W I N I S M Adaptarea, pentru a supravieÛui, La inadaptabil C U L I S E ÎÕi fac intrarea IeÕind din scen| Z D R E N Ú U R O S Cu Õosete rupte 'N fund! R E T R O G R A D Avanseaz| Înapoi L E G { T U R { Punctele comune sunt C| nu exist| puncte comune P O S T M O D E R N I S M Arta Nonartei A U T O - D I S T R U G E R E DuÕmanul omenirii Este omul N E A T E N T Face cum crede De necuviinÛ| D E V A N S A R E

S| rezolvi probleme Pe care nu le poÛi rezolva T E O R I A H A O S U L U I Infime variaÛii ale condiÛiilor iniÛiale Duc la enorme schimb|ri în soluÛiile ecuaÛiilor diferenÛiale C R O N I C A R S E M I D O C T Recenzeaz| c|rÛi Pe care nu le citeÕte I D E A L Fiecare tinde spre Ceea ce nu are Î N G R E V A F O A M E I M|nânc| R|bd|ri pr|jite C O M P L E X D E I N F E R I O R I T A T E Se laud| De necaz J I L A V { Nici ud| Nici uscat| M U L A T R U Un negru Mai alb Ú I G A N Un alb Mai negru

T O M A T E RoÕii Verzi O V I A Ú { Te naÕti Pentru a muri R E C E N Z I E Critic| F|r| critic| A N T I P A T I C Nici la moartea mea S| nu-l v|d! S E R A F I C Ca un îngeraÕ - Duc|-se naiba! D E - A ' N D { R { T E L E A În frunte Cu codaÕii G U R { - S P A R T { Spune tot ce N'are de spus A R O G A N Ú I I Pe cât de umflaÛi de ei înÕiÕi Pe-atât sunt de goi P O L I T I C I A N I S M P E R F I D

Care,'n numele drepturilor omului, Încalc| drepturile omului I M P U D I C Cu ruÕinea NeruÕinat| I N D E C I S Se lupt| Cu el însuÕi J A Z Z ( I ) Melodie Anarhic| J A Z Z ( I I ) Anarhie Melodioas| J A Z Z ( I I I ) Ordine muzical| În dezordine D E B A N D A D { Organizare Dezorganizat| C U O P E R A Ú I E C O S M E T I C { Arat| mai tân|r| decât Una mai tân|r| N E C R O L O G "Aici hodineÕte Cel nehodinit"

P L A G I A T O R Inventeaz| ceva Deja inventat T A X A T O A R E A Î N A U T O B U Z : AvansaÛi Înainte! C { L { T O R I I : Ba avans|m Înapoi! C Â I N E M O P S E frumos Urîtu' dracu! P R I M A R Un Dumnezeu Local R I V A L I T A T E Discordie Amical| A R A N J A M E N T ConvenÛia noastra este S| nu folosim convenÛii P O V A Ú { : Ast|zi nu e recomandabil S| dai recomand|ri P R E C A U Ú I E S| verifici

Ôi ce'i imposibil de verificat E X O T I C TradiÛional NetradiÛional S E M I D O C T S| afirmi ca n'ai goluri în cunoÕtinÛe Înseamn| a avea cu duiumul goluri mari D I V E R G E N Ú { Leg|tura dintre noi este c| Nu exist| nici o leg|tur| R E L A T I V I T A T E ( I ) În fiecare adev|r ÎncolÛeÕte o minciun| R E L A T I V I T A T E ( I I ) Fiecare minciun| ConÛine Õi un sâmbure de adev|r R E L A T I V I T A T E ( I I I ) Partea de adev|r A minciunii R E L A T I V I T A T E ( I V ) Partea de minciun| Din adev|r B U R U I A N { R|sare Unde nu o semeni

I S T O R I O G R A F I E Istoria Istoriei B I B L I O G R A F I E ReferinÛa ReferinÛelor H E R M E N E U T I C { Interpretarea Interpret|rilor E X E G E Z { Critica Criticii S T R { D A N I E Caut| mult Pân'a g|si puÛin Î M P R { Ô T I A T M'apuc de-o treab| Ôi m| pomenesc f|când alta C U T E Z { T O R Se duce s| descopere Ce nu se poate descoperi A N T I - R E M E D I U Mi-e greaÛ| de Pastila contra greÛei F A N T E Z I S T V|z|tor de

Nev|zut I N F A M I E : La în|lÛimea Unei josnicii Z B O R Prin aerul matinal pas|rea Se simte în apele ei S T A T U I Sculptorii pun mult suflet În piatr|, în lemn M U Z E U ( I ) Timp conservat (În afara timpului) M U Z E U ( I I ) Trecut Prezent L I M B A D E L E M N Tâmpita <Politic| ÎnÛeleapt| a Partidului> P { G Â N CreÕtin Necredincios Ú A P I S P { Ô I T O R R|spunz|tor de GreÕelile altora V A N I T O S

Ca învins N'are nimic dintr'un învins M O D E S T Ca înving|tor N'are nimic dintr'un înving|tor N A Ô L A N { N A Ô Orice ins realizat Are nerealiz|rile sale O F I C I A L Apropiat Ôi, totuÕi, distant G E N I A L I T A T E Adev|ratul artist trebuie s| creeze Necreatul D I V E R S I F I C A T Are nevoie De ceea ce n'are nevoie T U , Care eÕti atât de tu De parc| n'ai mai fi R E G E N E R A R E Fiecare parte din noi murind NaÕte o alta Î M B { T R Â N I R E Ôi care parte n|scând Moare o alta

T H E A T R U M M U N D I Cel mai ne-actor Õi ne-regizor om Pe scena lumii e actor Õi regizor P A C E R|zboi Împotriva r|zboiului I S T O R I A Înainte Va gândi înapoi V I C L E A N Cuvintele sale mieroase Au la urm| gust de fiere R A T A T ( I ) S'a s|vârÕit Nes|vârÕit R A T A T ( I I ) Se realizeaz| Nerealizându-se R A T A T ( i I I ) Un lucru prost Binef|cut Z O R I D E Z I Bezna se stinge ca Sclipirea unui felinar B I B L I O T E C A Lipsa de cenaclu fostu-mi-a

Cel mai bun cenaclu H O M E R ( I ) V|zut-a f|r| ochi Ce alÛii nu v|d cu ochi H O M E R ( I I ) Un orb Cu-o uriaÕ| viziune C R O N O M E T R A R E Num|r|toarea invers| Merge înainte C R A T I M { Linie desp|rÛitoare Care uneÕte I M P R U D E N T Are încredere În inÕi de neîncredere H A Z A R D A N T În mod chibzuit Este un nechibzuit C O N S E R V A T O R I S M TendinÛ| Contra tendinÛelor S F Â N T Din p|cate Nu e p|c|tos

Ô A L A N G E R Prieten DuÕman C O M P E T I T O R DuÕman Prieten T U T U I A L { Dumnea- Tu! R Â C { Amical| ÎnÛep|tur| C Â I N E R { U Iubitul nostru Neiubitul vostru P U T U R O S Obosit De prea mult| Õedere C O P I I I : Noapte bun|, P|rinÛi! Î N C U M P { N { ÎÛi place Dar, de fapt, nu-Ûi place A T A C D E C O R D Explozie

Imploziv| D E S T I N La voia întâmpl|rii Neîntâmpl|toare P A S I V Cu o st|ruinÛ| Nest|ruitoare C O P I A T Autentic Neautentic S I N E Q U A N O N E-o secet| cumplit| Õi Fiecare-Õi aranjeaz| ploile cum poate E L E V U L ( I ) E chinez La ora de francez| E L E V U L ( I I ) La englez| - e str|in, Dar nu anglofon A R H I C U N O S C U T { InformaÛie Neinformativ| E N T R O P I E Comunic| Ôi incomunicabilul

M I R E A S { DomniÕoar| Nevast| E P A V { Un reuÕit EÕec N E P { S A R E Pasivitate Violent| O C A R { S|-Ûi dea Domnul tot ce n'ai: Fecale la nas, Õi muci la fund E X C H I B I Ú I O N I S T În echilibrul Dezechilibrului S T R { F U N D Mai adânc Decât adânc P R O X I M I T A T E Apropierea De aproape Î N D E P { R T A R E E X T R E M { Dincolo De dincolo D E T E A M { Ôi chelului I se face p|rul m|ciuc|!

S { R M A N N'are picior de or|tanie'n ograd| Ôi se culc| cu g|inile A F E M E I A T Orb, chior, saÕiu, Dar cu ochii scurÕi dup| muieri O N E S T I T A T E Cea mai bun| minciun| Este adev|rul Ô M E C H E R Cinstit De-o necinste ireproÕabil| E F I C I E N Ú { Decât s'o repari Mai ieftin|'i nou| N E T R E B N I C I E Josnicie La'n|lÛimea d-voastr| P R E C A U Ú I E S|-i lu|m în serios Pe cei neserioÕi M E D I O C R U E pe-atât de important Pe cât e de neimportant P E Z E V E N C H I

Se face C| nu face S U B S E M N U L Î N T R E B { R I I ( I ) Cât de liber| Este presa liber|? S U B S E M N U L Î N T R E B { R I I ( I I ) Cât de democratic| Este o societate zis| democratic|? G E N E R A L I S T Specialist Pe teme ... globale B U M E R A N G Cand se duce De fapt vine F { R { Ô A N S E ÎÕi încearc| Nenorocul L I B E R T I N I S M Adeziunea La neadeziuni R E P L I C { R|spuns Întreb|tor M A O T S E - T U N G RevoluÛionar cultur|l Anticultural

S A T R A P I E Reform| Contra reformelor E X E R C I Ú I I Probleme F|r| probleme! P L E B E Majoritate Minoritar| P A R L A M E N T Minoritate Majoritar| P U B L I C I T A T E Volumul s'a epuizat Înainte de-a ap|rea în libr|rii D O R M I N D Î N N O A P T E A D E A N N O U Am petrecut revelionul Nepetrecându-l D I L E T A N T Profesionist Amator P A S I O N A T Amator Profesionist D I C T A T U R { Comedie

Tragic| G R O T E S C Tragedie Comic| B I R O C R A Ú I E Din patru salariaÛi Cinci sunt Õefi E S T I M A R E Cât de inexact se d| Ora exact|! R E S P I N S A reuÕit S| pice la examen T { C I U N I Se sting Înainte de-a se aprinde C Â R T I Ú { Se uit| la tine F|r| s| te vad| M Â N U Ô I Urme care Nu las| urme P R I M I T I V I S M Tribalizare A modernului

T H A U M A Z E I N Admirabil cum Õtim S| ne rat|m V I N TinereÛea sa creÕte Pe m|sur| ce îmb|trâneÕte C U F U S T { M I N I Îmbr|cat| Dezbr|cat C A C I A L M A Virtuozitate Nevirtual| D E C A N T A R E Purificare Impur| O R I Z O N T Pune limite NesfârÕitului S P I R A L { ( I ) Înl|untrul din Afar| S P I R A L { ( I I ) În afar| Dinl|untru I N C O N S I S T E N T Nu face

Tot ce face D O R Este prezent tocmai Atunci când lipseÕte S I N C O P A R E Continu| Întrerupere T A L E N T InconÕtient ConÕtientizat A C T O R Se preface C| nu se preface A M N E Z I E ConÕtient InconÕtientizat S C R I P E T E Ridic| greut|Ûi Prin ap|sare în jos L I N I E P U N C T A T { Continu| Discontinuitate H I R O T O N I S I R E SfinÛirea SfinÛilor

N E A D A P T A T Cu satisfacÛia InsatisfacÛiei R { Z V R { T I T Uneori sunt mulÛumit De nemulÛumirea mea A V A N G A R D I S T Conform Cu nonconformismul D E C A D E N T În progresie Regresiv| C R U S T A C E U Avanseaz| Ca racul D A N T E ÎÛi ofer| o perspectiv| Spre Infern P A L A V R A G I U Cu cât Õtie mai puÛine Cu-atât mai multe sfaturi d| A M I B { ( I ) Form| inferioar| A fiinÛelor superioare A M I B { ( I I ) Form| superioar|

A fiinÛelor inferioare M I C R O C O S M O S Marele infinit Mic L E G E A D E A B R O G A R E FiinÛeaz| Tocmai prin desfiinÛare I N D O L E N T E îngrijor|toare Neîngrijorarea lui Î N D E C { D E R E Era mai bine Când era mai r|u N U A B U Z A Ú I ! Binele în exces D|'n r|u I M P E D I M E N T Orice bine Începe cu r|u C I C L I C Se sfârÕeÕte Pentru a reîncepe B O L T { C E R E A S C { Limit| Nelimitat|

F { R { M { S U R { ! Succesul neponderat Duce la insucces N E A N T Exist| F|r| a fi P L E A C { D E - A I C I ! Ori te duci, Ori nu mai vii F O C Arde De ner|bdare s| se sting| P R E S B I T I C OrbeÕte V|zând cu ochii F O R Ú { Ôi e cu neputinÛ| Atâta putinÛ| N I R V A N A Durere Binef|c|toare D U P L I C I T A T E Tr|im mai multe vieÛi Într'o singur| v-i-a-Û-| D E S T R A J { P A T R I E I La margine de noapte soldaÛii

P|zesc lumina P R O Z A I S M Ce'i aÕa mare filosofie Nefilosofia asta? P U E R I L DeÕi major Ca scriitor este minor D E Z M { Ú A T S'a fost claustrat În prea mult| libertate S I H A S T R U R|sf|Ûat De-atâta austeritate (!) I N D I F E R E N Ú { M| podideÕte pe nas sânge cald; Dar îl tratez cu sânge rece L E T A R G I E Ah, viaÛa! Este mortal| R U G { M I N T E Nu fiÛi r|i, Oameni buni! A B J E C Ú I E Pe legea mea c| Asta nu e legea!

C O I N C I D E N Ú { Examenul de limb| l-a luat C|zând pe subiect N E B { F T O S Are noroc De ghinion C U L P A B I L { Doamna este conÕtient| De inconÕtienÛa sa C U C O A N { O tip|, slab| ca un pai, Dar cu greutate O M S U C I T El tot ce Õtie Aia nu face S U B P A Z { Îngerul meu ocrotitor Nu sc|p de el ca de dracu! T E M E R A R Începe un proiect Care n'are început E X P L O R A T O R C|l|toreÕte unde Nimeni nu c|l|toreÕte F { Ú A R N I C Demn

De tot nerespectul I N A M I C Te ur|Õte Cu drag| inim| P E R F I D Minte Cu sinceritate A L C O O L I C N'are nici un dinte'n gur| Dar îi place s| trag| la m|sea D O A M N E ! Ôi ne-ai d|ruit lumina Ca s| ne-o iei înd|r|t? M Â H N I T Îmb|tat de inim| rea F|r| s| bea strop J I G O D I E El îi bun b|iat, Dar e prost p|mântul c|-l Ûine! L A B U T O N I E R { Un trandafir se Ûine Scai de mine D U A L I T A T E Fiecare este sclavul Ôi st|pânul lui însuÕi

Z { D { R N I C I E S|-i extirpi cuiva Ceea ce n'are S U R D Schiop De ambele urechi Z O D I A C ÔtiinÛ| Abscons| R I T U A L Teorie Practicat| A X I O M A T I C { Practic| Teoretizat| R E Î N C A R N A R E Cine-am fost eu Înaintea mea? B L E S T E M S| dea Dumnezeul s| fii bogat, s| ai la scar| Trei maÕini: poliÛia, salvarea, Õi pompierii! D U B L { N E G A Ú I E Infirmând prea tare un lucru Nu faci decât sa îl afirmi Ô O V { I R E Decizie Nedecis|

A U T O D E M A S C A R E A tr|da Pe tr|d|tori O C E A N Mai mare decât Mare T O T A L I T A R I S M Pluralism Monopartinic B O I C O T Stabil| Destabilizare I N D E C I S N'a mai vrut Ce-a vrut N { Z U I N Ú E AmbiÛii NeambiÛioase D I A M A N T E Estimate la valoare Inestimabil| O N T O L O G I E Ce valoare Are nonvaloarea? A U T O S F R U N T A R E

S|-i sfidezi Pe sfid|tori M O R F O L O G I C Substantiv Adjectivat S I M I L I T U D I N E Asem|nare Diferit| N E B U L O S Precis Vag R { S P U N S T|cere Gr|itoare S P I O N I Cei care sunt cu noi Împotriva noastr| C A P R I C I O S În mod serios Este un tip neserios M A R F A R Personal Impersonal S F Â N T U L G H E O R G H E U C I G Â N D B A L A U R U L Un preacuviós Dat dracului

C O T O N O G Chior De-un picior L A Ô I T A T E Frica De fric| C A L I C I E S|r|cie Din belÕug C R E I E R U L M I C Organul secundar Principal C U J U M { T A T E D E M { S U R { Ai dreptate Într'o parte D E C O M P L E Z E N Ú { O stimeaz|, Dar nu o apreciaz| H A R A B A B U R { Organizare Dezorganizat| Î N C O L O N A Ú I Doi câte trei Sub form| de gr|mad| C O A T E - G O A L E ClasaÛi ca DeclasaÛi

P E R S O N A L I T A T E Geniu Mediocru E M U L Candidat Contracandidat I N S I G N I F I C A N T Reprezint| Nereprezentabilul # Inegalitate Pe picior de egalitate A M N E Z I E Memorie F|r| memorie Î N Ú E L E P T B|trân la frunte, Tân|r la minte A M E N D A M E N T Se adopt| urm|toarea decizie: Nu se ia nici o decizie. C O M U N Extrem de Inextrem M I Z E R I E Confort

Foarte inconfortabil! A N A L O G I E DiferenÛa este Tratat| cu indiferenÛ| D I S T O N A N T De-o coerenÛ| Incoerent| R O M A N Ú { ( I ) Veselie Trist| R O M A N Ú { ( I I ) TristeÛe Vesel| N E S U P U S Învins Dar, totuÕi, neînvins S U P U S Neînvins Dar, totuÕi, învins A B I L Ôi-a transformat defectul Într'o calitate M O T O C I C L E T { Cu un ochi de sticl|, Iar cel|lalt de pisic|!

P A R V E N I T DeÕi avanseaz|'n funcÛie Este totuÕi un ratat D E I N I M { R E A S'a îmb|tat F|r| pic de b|utur| C O T I D I A N Fenomen Nefenomenal F O R M U L { Nu-i atât de simpl| Pe cât pare de complicat| T E L U R I C Spiritul e mai înalt Jos, la p|mânt M A H A L A Urbe Suburban| A T O M Divizibil Ôi indivizibil F I L M D E O R O A R E AtracÛie Resping|toare A S C E Z { Un r|u

Necesar E N I G M { Explicabil Inexplicabil L I G A M E N T E ArticulaÛii Nearticulate B A N A L { De-o inutilitate Careva util| S U P R A R E A L I S T Normal De anormal L E Ô U I A L { ApetenÛ| Pentru neapetenÛ| M O N D R I A N Pictor abstract Concret I N F O R M A T O R I DeÛinuÛi TorÛionari T E L E S C O P Apropie Îndep|rtarea F A L S

Neadev|rat În sensul adev|rat al cuvântului F A L I M E N T Dai un ban, dar Õtii C| nu-l mai ai! P { Ú A N I E O întâmplare Întâmpl|toare M O F T O nevoie De care nu ai nevoie A N I M O Z I T A T E ViolenÛ| Neviolent| A G H I U Ú { Sfântul Dracului! P I C O T E A L { M'am culcat în glum| Ôi-am aÛipit în serios P A N G L I C A R Cine promite mult Face puÛin P O E Z I E Întunericul din suflet îl caut Cu lumânarea aprins|

A D V E R S A R Te ajut| S| greÕeÕti A N O D I N { O tez| F|r| nici o tez| Î N S E A M N { C { N U - I F A C I P E P L A C Dac| duÕmanul te critic| Este grozav P A C I F I S T Ur|Õte Pe acei care ur|sc N I H I L I S T PreÛuieÕte NepreÛuirea T R A N S F O R M A R E NaÕtere Continu| C E R C V I C I O S Un finit Infinit N E A J U N S Incompletitudine Complet| D E L { S A R E

MotivaÛie A nemotiv|rii S P E R A N Ú { Când sufletul te doare De bucurie D I B A C I Exploateaz| situaÛii Nefavorabile B O L T { C E R E A S C { M|rginire Nem|rginit| C A R T E C U P O Z E Pentru cititorii Care nu citesc C O N J E C T U R { ÎÛi propune s| rezolvi probleme Nerezolvabile P U B L I C I T A T E N E G A T I V { Faim| Def|im|toare M I O P Are în vedere Orbirea treptat| T R A T A T Consens La nonsens

G E N U N E Unde fiinÛeaz| NefiinÛa C A N O N I Z A R E Sacralizarea P|gânilor D E M E N T Echilibrat În dezechilibru G E O M E T R I E N O N E U C L I D I A N { Cel mai scurt drum dintre dou| puncte Este drumul nedrept U N U I A R O G A N T Cin' se crede doct Nu-i decât un semidoct Î N A M O R Ú I R E Am senzaÛia c| N'am nici o senzaÛie M A E S T R U Demonstreaz| o mare ÕtiinÛ| În art| S O Ú Ô I S O Ú I E Când se bat, Cand se pup|! E S C R O C

Într'o postur| De impostur| A N A R H I E Doctrin| Contra doctrinelor N O D G O R D I A N Inexplicabilul este TotuÕi explicabil prin cuvântul "inexplicabil" Î N R U D I T La fel, Dar diferit I N O C E N T Inculpat F|r| de culp| R U M O A R E O confirmare Neconfirmat| G E A M M A T Transparent Opac A V I O N C U R E A C Ú I E Merge aÕa de lin... De parc| st| Î N T R E C E R E S O C I A L I S T { Decât repede Õi bine Mai degrab| încet Õi prost

E U F O R I E Beau pân| Cade nevast|-mea sub mas|!

D E R { M Â I P E R P L E X ! roman în distihuri paradoxiste cu dou| capitole antagoniste C a p i t o l u l Î n t â i &1 Unde'i inteligenÛ| Se mai ciub|reÕte Õi prostie &2 Oamenii dotaÛi, geniile, Fac uneori greÕeli copil|reÕti &3 Lucruri simple Ei le complic| inutil &4 Într'o coerenÛ| Foarte incoerent|. &5 RecunoÕtinÛa lor internaÛional| Devine de nerecunoscut C a p i t o l u l D o i &1 Unde'i prostie destul| Se mai cuib|reÕte Õi inteligenÛ| &2 Oamenii reduÕi, anonimii, Fac uneori afirmaÛii superbe &3 Lucruri complicate Ei le simplific| util &4 Într'o incoerenÛ| Foarte coerent|. &5 NerecunoÕtinÛa lor internaÛional| Devine recunoscut| E P I L O G Orice excepÛie Admite reguli

L E G I L E P A R A D O X I S M U L U I 1 1) Orice fenomen are o semnificaÛie Ôi o nesemnificaÛie 2) Orice lucru are o valoare Ôi o nonvaloare 3) Sensul Are un non-sens 4) Non-sensul Are un sens 5) - PARADOXUL 1 TToottuull eessttee ""αα"",, CChhiiaarr ÕÕii ""NNoonn--αα""!! 6) - PARADOXUL 2 TToottuull eessttee ""NNoonn--αα"",, CChhiiaarr ÕÕii ""αα""!! 7) - PARADOXUL 3 NNiimmiicc nnuu--ii ""αα"",, NNiiccii cchhiiaarr ""αα""!! [Aceste trei paradoxuri sunt echivalente.] Prin substituirea lui "α" cu un atribut corespunz|tor Õi, evident, "Non-α" cu antonimul acestuia, se obÛin interesante cazuri particulare. De exemplu: Totul este posibil, / Chiar Õi imposibilul! [= deviza paradoxismului] ToÛi sunt absenÛi, / Chiar Õi cei prezenÛi! [= nimeni nu acord| vreo

atenÛie mitingului] Totul este relativ, / Chiar Õi Teoria Relativit|Ûii [Õi, într'adev|r, se descoper| c| viteza luminii nu mai este o barier| în univers, deci Einstein s'a înÕelat] Nimic nu-i perfect, / Nici chiar perfectul!

ReferinÛe:

[1] Ashbacher, Charles, "'The Most Paradoxist Mathematician of the World', by Charles T. Le", recenzie în

<Journal of Recreational Mathematics>, USA, Vol. 28(2), 130, 1996-7.

[2] Begay, Anthony, "The Smarandache Semantic Paradox", <Humanistic Mathematics Network Journal>, Harvey Mudd

College, Claremont, CA, USA, Issue #17, 48, May 1998.

[3] Le, Charles T., "The Smarandache Class of Paradoxes", <Bulletin of the Transilvania University of

BraÕov>, Vol. 1 (36), New Series, Series B, 7-8, 1994.

[4] Le, Charles T., "The Smarandache Class of Paradoxes", <Bulletin of Pure and Applied Sciences>, Delhi,

India, Vol. 14 E (No. 2), 109-110, 1995.

[5] Le, Charles T., "The Most Paradoxist Mathematician of the World: Florentin Smarandache", <Bulletin of

Pure and Applied Sciences>, Delhi, India, Vol. 15E (Maths & Statistics), No. 1, 81-100, January-June 1996.

[6] Le, Charles T., "The Smarandache Class of Paradoxes", <Journal of Indian Academy of Mathematics>,

Indore, Vol. 18, No. 1, 53-55, 1996.

[7] Le, Charles T., "The Smarandache Class of Paradoxes / (mathematical poem)", <Henry C. Bunner / An

Anthology in Memoriam>, Bristol Banner Books, Bristol, IN, USA, 94, 1996.

[8] Mitroiescu, I., "The Smarandache Class of Paradoxes Applied in Computer Sciences", <Abstracts of Papers

Presented to the American Mathematical Society>, New Jersey, USA, Vol. 16, No. 3, 651, Issue 101, 1995.

[9] Mudge, Michael R., "A Paradoxist Mathematician: His Function, Paradoxist Geometry, and Class of

Paradoxes", <Smarandache Notions Journal>, Vail, AZ, USA, Vol. 7, No. 1-2-3, 127-129, 1996.

[10] Popescu, Marian, "A Model of the Smarandache Paradoxist Geometry", <Abstracts of Papers Presented to the

American Mathematical Society>, New Providence, RI, USA, Vol. 17, No. 1, Issue 103, 96T-99-15, 265, 1996.

[11] Popescu, Titu, "Estetica paradoxismului", Editura Tempus, BucureÕti, 26, 27-28, 1995.

[12] Rotaru, Ion, "Din nou despre Florentin Smarandache", <Vatra>, Tg. MureÕ, Romania, Nr. 2 (299), 93-94,

1996.

[13] Seagull, Larry, "Clasa de Paradoxuri Semantice Smarandache" (în traducere), <Abracadabra>, Salinas, CA,

USA, Anul 2, Nr. 20, 2, iunie 1994.

[14] Smarandache, Florentin, "Mathematical Fancies & Paradoxes", <The Eugene Strens Memorial on Intuitive

and Recreational Mathematics and its History>, University of Calgary, Alberta, Canada, 27 iulie - 2 august, 1986.

[15] Vasiliu, Florin, "Paradoxism's main roots", Translated from Romanian by Ôtefan Benea, Xiquan Publishing

House, Phoenix, USA, 64 p., 1994; recenzat| în <Zentralblatt für Mathematik>, Berlin, No. 5, 830 - 17, 03001, 1996.

[16] Tilton, Homer B., "Smarandache's Paradoxes", <Math Power>, Tucson, AZ, USA, Vol. 2, No. 9, 1-2,

September 1996.

[17] Zitarelli, David E., "Le, Charles T. / The Most Paradoxist Mathematician of the World", <Historia

Mathematica>, PA, USA, Vol. 22, No. 4, # 22.4.110, 460, November 1995.

[18] Zitarelli, David E., "Mudge, Michael R. / A Paradoxist Mathematician: His Function, Paradoxist Geometry,

and Class of Paradoxes", <Historia Mathematica>, PA, USA, Vol. 24, No. 1, # 24.1.119, 114, February 1997.

_________________________________________________________________

1

În matematic| acestea sunt denumite Paradoxuri Smarandache [vezi articolele, notele, recenziile, cronicele, Õi c|rÛile

precedente].

ExerciÛii pentru Cititori Õi InvitaÛii pentru Scriitori: Poemele s| se remarce prin frumuseÛea definiÛiilor, n|struÕnicia lor. De pild|, g|siÛi câte un titlu pentru urm|toarele 13 distihuri: Consolare / Neconsolatoare = Aparent se-arat| / F|r| aparenÛe = Cei mai corupÛi / Se dovedesc cei ziÕi necorupÛi = Te joci / Cu te'ncurci? = AjutaÛi-m| / Neajutându-m| = Beau eu, / Ôi te'mbeÛi tu! = O intrinsec| valoare / Extrinsec| = S|-mi dep|rtez / Apropierea = Arta este realitatea / Din imaginaÛia mea = Un puÛin început / Pentru MULT = O s| v| dau un sfat: / Nu daÛi crezare sfaturilor! = V| jur / Pe lipsa mea de jur|minte = Înger / Îndr|cit = Ôi, în mod reciproc, creaÛi o definiÛie / distih-paradoxist pentru fiecare titlu [noÛiune (ori sintagm|) - cheie]: AMANT{, FIERBINTE, PAT CONJUGAL, F{R{ PERDEA, DOR DE DUC{, UNDE?, LA

PUÔC{RIE, DE ÚINUT MINTE, DE CÂND MAMA M'A F{CUT!, V{RGAT, BEAT TURT{, HUOOO!, 13,

care vor fi publicate in num|rul viitor al revistei "Paradoxism". De asemenea, autorul aÕteapt| distihuri paradoxiste, precum Õi eseuri despre aceast| poezie cu form| fix|, dactilografiate/computerizate, pentru antologia urm|toare cuprinzând scriitori de pe glob, în diverse limbi. Colaboratorii primesc câte un exemplar al publicaÛiei conÛinând creaÛia lor. În intenÛia autorului fiind materializarea unui dicÛionar/enciclopedii paradoxist/e cu astfel de distihuri, clasificate pe teme, cuvinte-cheie, poeÛi, tipuri de definiÛii. {ExpediaÛi contribuÛiile pe adresa din prefaÛ|.}

Cu-prins Cu\vânt înainte Õi înapoi (al patrulea Manifest Paradoxist) ... 3 DefiniÛia Distihului Paradoxist .......................... 3 Facerea Distihului ....................................... 3 Tr|s|turi ................................................ 3 Considerente istorice .................................... 5 Tipuri de Distihuri Paradoxiste .......................... 8 1 - parafraz|ri de cliÕee 2 - parodieri 3 - formule întoarse pe dos 4 - dubl| negaÛie 5 - dubl| afirmare 6 - deturn|ri pe piste false 7 - hiperbolice 8 - cu nuanÛ| schimbabil| dup| titlu 9 - epigramice 10 - pseudo-paradoxuri 11 - tautologice 12 - redundante 13 - pleonastice 14 - anti-pleonastice 15 - substituirea atributului în sintagme 16 - substituirea complementului în sintagme 17 - permutarea p|rÛilor întregului 18 - negarea cliÕeelor 19 - antonimizare (substantival|, adjectival|, etc.) 20 - basme în r|sp|r 21 - schimbarea categoriei gramaticale (p|strând omonimia

substituenÛilor) 22 - în stil epistolar sau colocvial 23 - enigmistice 24 - metaforice 25 - filosofice 26 - distihuri-traduceri 27 - definiÛii ÕtiinÛifice 28 - jocuri omonimice (rebusiste) 29 - distihuri de versuri duale 30 - poeme-colaje paradoxiste 31 - poeme semi-colaje 32 - distihuri care se pot generaliza 33 - formule de creaÛie 34 - perechi de distihuri duale 35 - dublu paradox 36 - dublu semi-paradox 37 - roman în distihuri paradoxiste (înl|nÛuite) 601 Distihuri Paradoxiste .................................... 14 De R|mâi Perplex (roman în distihuri paradoxiste) ............ 81 Legile Paradoxismului ........................................ 82 ExerciÛii pentru Cititori Õi InvitaÛii pentru Scriitori ....... 85