Post on 08-Feb-2017
transcript
Colecţia de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE
WP nr. 2/2014
Dinamica contului general al trezoreriei statului
Stavre Ioan – Gabriel
Facultatea de Finanţe, Asigurări, Bănci şi Burse de Valori, anul II
gabriel.stavre@gmail.com
Coordonatorul lucrării
Conf.univ.dr. Câmpeanu Emilia
Rezumat. Lucrarea de faţă descrie principala problemă a Trezoreriei Statului (TS) în
gestionarea lichidităţilor, respectiv ecartul permanent dintre încasări şi plăţi, conturat prin
deficitul de cont curent. De asemenea, accentul cade şi pe instrumentele folosite pentru
acoperirea golurilor temporare de casă. Pentru înţelegerea acestei dinamici, respectiv a
planificării soldului să se situeze peste limita 0, s-a apelat la un caz concret de gestionarea al
Contului General al Trezoreriei Statului (CGTS), prin urmărirea principalelor evenimente ce
au contribuit la excedent de sold final.
Cuvinte – cheie: plăţi, încasări, deficit, finanţare, echilibru.
Clasificare JEL: H50, H63.
Clasificare REL: 8K, 10B, 13Z.
1. Introducere
În ideea armonizării unor rezultate, atât pe parte de încasări, cât şi pe parte de plăţi,
administraţia centrală trebuie să aloce acest atribut unui entităţi specializate pe domeniul de
gestionare al lichidităţilor. Acest rol îl are Ministerul Finanţelor Publice (MFP) prin
Trezoreria Statului.
Trezoreria Statului reprezintă un sistem unitar prin care statul, la modul generic asigură
efectuarea angajamentelor, dar şi a necesităţilor, alături de alte operaţiuni în condiţiile legii şi
a siguranţei.
Dacă facem referire la contabilitate, Trezoreria Statului, prin conceptele generale de plăţi
şi încasări îndeplineşte funcţia de Casa în lei şi în valută a statului.
Stavre Ioan – Gabriel
Dinamica contului general al trezoreriei statului
29
Contul General al Trezoreriei Statului cuprinde absolut toate încasările instituţiilor, cât
şi plăţile acestora, deoarece toate operaţiunile se realizează printr-o trezorerie locală, urmând
apoi a fi armonizate în cadrul trezoreriei centrale.
Problema care se pune este următoarea: pot eu ca stat să îmi achit obligaţiile? Am
disponibil în cont? Această problemă de gestionare a lichidităţilor o pun cheltuielile, deoarece
cuantumul este extrem de rigid în sensul că nu pot flucta (cel puţin nu fără o rectificare), în
schimb, veniturile pot suferi variaţii majore de la o zi la alta.
Trebuie avute în vedere situaţii ipotetice, dar nu ireale, prin care să testăm
flexibilitatea CGTS. Adică: 4 zile la rând am avut încasări de 15% din totalul veniturilor pe
care trebuia să le realizez, iar cheltuielile au rămăs conform programului (la fel de constante).
De unde obţin aceea lichiditate pentru a asigura fluxul? De toate aceste probleme se ocupă
Direcţia Generală de Trezorerie şi Contabilitate Publică prin Serviciul Administrarea
Lichidităţilor, alături de Direcţia Generală de Trezorerie şi Datorie Publică.
În timp ce prin Legea Bugetului de Stat sunt specificate toate cheltuielile, defalcate pe
zile şi ordonatori de credite, veniturile se dovedesc cel mai greu de realizat, în sensul
execuţiei. Altfel pusă problema, cheltuiala trebuie să o plăteşti, iar venitul nu întotdeauna îl
încasezi.
În ideea stabilirii unor legături, performanţa ANAF-ului este direct corelată cu
capacitatea Trezoreriei de a gestiona lichiditatea şi de a asigura un cash flow constant, fără
riscuri de neacoperire a deficitului curent.
2. Managementul CGTS
În orice pregătire a managementului unei situaţii avem nevoie de planuri, analize şi un
cadru relativ stabil. Mai exact avem nevoie de o prognoză a acelei situaţii. De ce avem nevoie
de prognoză pentru gestionarea CGTS?
Prioritatea prognozei o reprezintă deficitul bugetului general, în sensul că avem nevoie
de informaţii cu privire la data şi suma necesară finanţării acestuia. Trebuie previzionate acele
goluri temporale de casa.
Trebuie îndeplinite cheltuielile bugetului general în condiţiile finanţării la costuri
minime. Asta înseamnă acoperirea din timp a posibilului gol, având astfel posibilitatea de a
alege o rată de dobândă avantajoasă dintre cele practicate pe piaţă.
Nu trebuie neglijat faptul că Trezoreria acţionează în baza unor legi şi urmăreşte la
rândul ei alte legi pentru a asigura o sustenabilitate a plăţilor.
Pentru stabilirea necesarului de finanţat se face apel la deficitul bugetului general
anual aprobat prin lege, se face o trimestrializare, apoi o defalcare lunară, urmând a fi finanţat
intern sau extern, în funcţie de condiţiile de creditare.
Colecţia de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE
WP nr. 2/2014
30
metode de finanțare
utilizarea echivalentului
în valuă
atragerea de depozite pe termen scurt
emisiuni certificate de
trezorerie operațiuni repo
Pentru stabilirea unei prognoze lunare se pleacă de la un sold iniţial real (provenit din
luna precedentă) şi se aşează toate veniturile şi cheltuielile ce urmează a fi realizate conform
planificării; la sfârşit se observă soldul final al CGTS. Soldul nu trebuie niciodată să fie
negativ, întotdeauna trebuie ţinut la o valoare peste zero.
În situaţiile (cele mai des întâlnite) în care volumul cheltuielilor îl devansează pe cel al
veniturilor, deci intrăm în sfera contului negativ şi trebuie să apelăm la anumite operaţiuni de
acoperire a golului temporar, după cum se pot observa în figura 1:
Figura 1. Metode de echilibrare a soldului CGTS
sursa: OUG 142/ 2002
Deşi rare, există situaţii în care contul nu necesită intrumente de calibrare şi se pot
folosi aceste resurse ale Trezoreriei pentru a genera plus valoare. Metodele de fructificare sunt
cele prezentate în figura 2:
Figura 2. Fructificarea disponibilităţilor existente în contul TS:
sursa: OUG 146/ 2002
fructificarea disponibilităților existente în
contul Trezoreriei
acordarea de împrumuturi pentru acoperirea golurilor
de casă temporare ale bugetelor locale/ fonduri
speciale
acordarea de împrumuturi pentru răscumpărarea
titlurilor de stat
efectuarea de plasamente prin operațiuni specifice la bănci și instituții financiare garantate cu titluri de stat
efectuarea de cumpărarări reversibile repo
acordarea de împrumuturi pe baza HG
efectuarea de plasamente în tiluri de valoare cu risc 0
Stavre Ioan – Gabriel
Dinamica contului general al trezoreriei statului
31
0
10
20
30
40
50
60
70
19
98
19
99
20
00
20
01
20
02
20
03
20
04
20
05
20
06
20
07
20
08
20
09
20
10
20
11
20
12
(%) Grafic 1. Ponderea disponibilităților în pasivul BNR
Disponibilități TS
Rezerve minime ale
instituților de credit
3. Disponibilităţile Trezoreriei Statului
Asemeni oricărei instituţii de credit, Trezoreria are cont deschis la Banca Naţională a
României, contul fiind structurat în RON şi valute.
Revenind la figura 1, termenul de utilizare a echivalentului în valută face referire la
bufferul Trezoreriei1, adică parte a contului deschis la BNR care cuprinde doar valută şi care
este folosit pentru operaţiuni de acoperire a deficitului curent.
Întrucât BNR se ocupă de gestiunea acestor conturi, adică foloseşte resurse străine,
regăsim disponibilul Trezoreriei, dar şi a instituţiilor de credit, pe partea de pasiv a bilanţului.
Sursa: Raport Anual BNR perioada 1998-2012, calcule proprii
După cum se poate observa în primul grafic, evoluţia disponibilului Trezoreriei a avut
variaţii minore, aflându-se în permanent în intervalul de 10 – 15 puncte procentuale, iar
maximul fiind atins în anul 2012, respectiv o pondere a disponibilului la 31 decembrie de
14%.
La polul opus, instituţiile de credit au avut o evoluţie preponderent ascendentă,
aflându-se în permanenţă peste nivelul Trezoreriei. După o serie de creştere constantă a
disponibilului în pasivul BNR, la debutul şi pe tot timpul crizei, acest disponibil a avut o
cădere semnificativă, apropiindu-se de valoarea anului 1998. Maximul acestei serii fiind de
61% (în perioada de boom economic).
Ţinând cont de faptul că disponibilul este structurat pe RON şi valute, graficele 2 şi 3
prezintă evoluţia ponderilor în perioada 2005 – 2012, structură la finele anului financiar.
1 Aceste rezerve provin din încasările în valută care au loc ș i care sunt vândute BNR-ului contra echivalentului
în lei.
Colecţia de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE
WP nr. 2/2014
32
0 2 4 6 8 10 12
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
(%)
Grafic 2. Ponderea valutelor în totalul disponibilului Trezoreriei
Valută
RON
0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
(%)
Grafic 3. Structura valutelor în totalul disponibilului instituților de credit
Valută
RON
Trebuie remarcat faptul că, pe fondul reducerii lichidităţii din sectorul privat, disponibilul
în RON a devansat ponderea valutelor, iar pe contul Trezoreriei se remarcă acelaşi trend de
creştere. În cazul Trezoreriei, acest trend indică o sustenabilitate mai mare a plăţilor, dar şi
posibilitatea de acoperire a deficitului curent prin buffer.
Sursa: Raport Anual BNR perioada 1998-2012, calcule proprii
Sursa: Raport Anual BNR perioada 1998-2012, calcule proprii
Din aceste 3 grafice observăm că dinamica CGTS are modificări relativ uşoare, poate
chiar line şi se bazează foarte mult pe elemente de prognozare a plăţilor. Resursele pe care le
regăsim în cadrul contului sunt un reminder al faptului că această evoluţie este în permanent
monitorizată.
4. Cum ajustăm necesarul de lichiditate?
Pentru o mai bună înţelegere a conceptului de echilibrare a CGTS vom apela la un
exemplu din luna martie a anului 2007, în care vom aborda toate operaţiunile întreprinse în
Singurul an în care ponderea
valutelor este depăș ită.
Ponderea valutei RON
începe să crească.
Ponderea valutei RON
începe să crească.
Singurul an în care ponderea
valutelor este depăș ită.
Stavre Ioan – Gabriel
Dinamica contului general al trezoreriei statului
33
0
500
1.000
1.500
2.000
2.500
3.000
3.500
4.000
4.500
(mil RON) Grafic 4. Evoluția încasărilor și a plăților totale
Încasări totale
Plăți totale
acea lună. Vom porni de la un sold iniţial aferent soldului final al ultimei zile lucrătoare din
luna februarie 2007, vom analiza veniturile prognozate, cheltuielile programate, conform legii
bugetare şi vom jongla cu operaţiuni de cash management.
Legea bugetului de stat conţine aproximări zilnice ale încasărilor şi plăţilor totale ce
trebuie efectuate, astfel sunt luate în calcul la începutul prognozei, pe lângă soldul iniţial,
contribuţiile către bugetul UE, Serviciul Datoriei Publice şi alte restituiri de titluri de stat,
inclusiv veniturile şi cheltuielile bugetare. Astfel rezultă graficul 4:
Sursa: Date din cadrul Direcţiei Generale de Trezorerie şi Datorie Publică - Serviciul Administrarea
Lichidităţilor, calcule proprii
După cum se poate observa la începutul lunii Trezoreria trebuie să onoreze
angajamentele statului, astfel trebuie să facă plăţi într-un volum foarte mare, iar veniturile se
redresează începând cu ultima săptămână a perioadei pe care se face prognoza.
În perioada analizată cheltuielile depăşesc în medie veniturile cu 150%, iar acest lucru
se poate evidenţia cel mai bine pe graficul 5 care prezintă acest trend descrescător.
Colecţia de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE
WP nr. 2/2014
34
0
1.000
2.000
3.000
4.000
5.000
6.000
7.000
8.000(mil RON) Grafic 6. Evoluția soldului pe fiecare zi (echilibrat)
Sold inițial
-12.000
-10.000
-8.000
-6.000
-4.000
-2.000
0
2.000
4.000(mil RON) Grafic 5. Evoluția soldului pe fiecare zi (fără ajustări)
Sold inițial
Sursa: Date din cadrul Direcţiei Generale de Trezorerie şi Datorie Publică - Serviciul Administrarea
Lichidităţilor, calcule proprii
Analizând disponibilul după primele plăţi ale lunii intrăm în zona contului negativ
după doar primele 2 zile în care ne fundamentăm plăţile doar pe seama unor încasări, care la
rândul lor nu sunt cu o probabilitate de 100% de a se realiza. Nici după avântul provenit din
parte încasărilor nu putem duce mai departe activitatea de trezorerie, implicit cea de plată. Pe
scurt, în 19 din cele 22 de zile lucrătoare, Trezoreria nu-şi poate opera activitatea2.
Sursa: Date din cadrul Direcţiei Generale de Trezorerie şi Datorie Publică - Serviciul Administrarea
Lichidităţilor, calcule proprii
2 Soldul CGTS se compune din valori cumulative pe fiecare zi.
Stavre Ioan – Gabriel
Dinamica contului general al trezoreriei statului
35
62% 29%
9%
Grafic 7. Ponderea fiecărui instrument de finanțare
Titluri de stat
Depozite
Buffer
Ceea ce trebuie făcut este o echilibrare a CGTS prin operaţiuni de împrumuturi din
titluri de stat, atragere de depozite şi finanţare din buffer, respectiv folosirea echivalentului în
lei. Astfel după aplicarea lor, evoluţia contului să fie una echilibrată şi cu un sold pozitiv după
cum se poate observa în graficul 6.
CGTS începe să funcţioneze pe excendent continuu spre sfârşitul lunii, după 20
martie, astfel se are în vedere pregătirea soldului iniţial al lunii următoare. Totuşi, această
lichiditate poate fi fructificată pentru a genera un surplus, în ideea că va putea fi folosit pentru
viitoare acoperiri de deficit curent.
5. Cum s-a echilibrat CGTS?
CGTS a fost echilibrat şi adus pe exedent folosind toate operaţiunile de finanţare
menţionate în figura 1.
În decursul lunii martie au fost organizate o serie de licitaţii pe titluri de stat pe 2, 5,
respectiv 10 ani, dar şi pe certificate de trezorerie de 6 şi 12 luni. Volumul total anunţat a fost
de 6.250 milioane RON, iar volumul adjudecat a fost de 1,41 ori mai mare, însumând
8.781,98 milioane RON.
Este o situaţie care avantajează la momentul actual Trezoreria, deoarece îşi poate
desfăşura activitatea la costul îndatorării pe perioada următoare; cu menţiunea că datoria
publică trebuie să se afle în limita impusă de lege.
Cu toate că finanţarea din titluri de stat a fost într-un volum mai mare decât se
prognozase pe acest intrument, CGTS a mai fost finanţat şi prin alte intrumente.
Depozitele atrase din partea instituţilor de credite, pentru suplimentarea eventualelor
goluri s-au situat la nivelul de 4.060 milioane RON. Particularitatea acestor depozite este că
pe parcursul lunii ele trebuie restituite, plus dobândă (4.064,355 milioane RON).
La evoluţia crescătoare a CGTS a mai contribuit şi finanţarea din buffer cu suma de
1268,95 milioane RON.
Sursa: Date din cadrul Direcţiei Generale de Trezorerie şi Datorie Publică - Serviciul Administrarea
Lichidităţilor, calcule proprii
Colecţia de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE
WP nr. 2/2014
36
-12.000
-10.000
-8.000
-6.000
-4.000
-2.000
0
2.000
4.000
Grafic 8. Operațiunile de refinanțare folosite pentru echilibrarea soldului
Titluri de Stat FX echivalent RON Finantare DEPO Sold inițial (fără ajustare)
Contribuţiile principalelor instrumente de finanţare folosite pentru echilibrarea şi
crearea execedentului CGTS se poate remarca în graficul 7.
Sinteza lunii martie 2007 o putem recapitula pe seama graficului 8.
Operaţiunile de gestionare a CGTS sunt evidenţiate prin pătratul punctat şi se observă
cu uşurinţă că intrumentele de finanţare s-au folosit exact când soldul intra pe o traiectorie
negativă.
Sursa: Date din cadrul Direcţiei Generale de Trezorerie şi Datorie Publică - Serviciul Administrarea
Lichidităţilor, calcule proprii
Se pune totuşi întrebarea de ce a fost nevoie de o asemenea finanţare a CGTS? O
posibilă explicaţie constă în faptul că pe baza unor analize întreprinse s-a ajuns la concluzia că
luna aprilie poartă cheltuieli foarte mari, altele decât defalcate pe fiecare lună, în principal
titluri de răscumpărat sau dobânzi, respectiv comisioane de plătit. Astfel se poate justifica o
astfel de pregătire pe partea de lichiditate.
6. Alte influenţe
În cadrul acestei secţiuni, vom prezenta elemente ale cadrului macroeconomic care pot
avea o contribuţie, atât pozitivă, cât şi negativă asupra dinamicii CGTS. Astfel, în primă fază
vom urmării evoluţia raitingului de ţară al României, dat de către cele mai puternice agenţii de
Stavre Ioan – Gabriel
Dinamica contului general al trezoreriei statului
37
raiting: Moody`s, S&P şi Fitch. După cum reiese din graficul 9, România a înregistrat o
stabilitate de grad mediu; cele mai importante salturi în raiting au fost făcute în perioada 2005
– 20063. O situaţie mai neobişnuită a fost înregistrată în anul 2002, când agenţia Moody`s a
acordat calificativul WR4 (coloana verde din graficul 9).
Secvenţa logică pe care dorim să mergem este următoarea: raitingul de ţară
influenţează curba randamentelor, mai exact dobânda sau preţul titlurilor de stat; astfel, dacă o
ţară este privită de către investitori ca având o bonitate sau solvabilitate ridicată, riscul este
diminuat, dar în acelaşi timp şi câştigul este pe măsura acestui profil. Această siguranţă se
materializează într-o dobândă mică şi poate permite Trezoreriei un spaţiu mai mare de
manevrare al lichidităţilor.
De asemenea, în ultimii ani, această curbă a urmat trendul descendent impus de Banca
Naţională a României (potrivit graficului 10); astfel eşti mai tentat să te împrumuţi pentru aţi
acoperi necesarul de fonduri la Bugetul de Stat sau pentru a putea face faţă plăţilor (elementul
pe care noi îl urmărim). Acest mod de gestionare al plăţilor, în care preferi să te împrumuţi
pentru a face rost de bani rapid, are influenţe negative pe termen lung, materializate într-un
stoc de datorie publică mare (graficul 115).
După cum am remarcat din studiul nostru de caz, titlurile de stat au avut ponderea cea
mai semnificativă în atragerea resurselor de finanţare (grafic 7). Acest titluri sunt puse în
circulaţie prin procedura de licitaţie, prin care Ministerul Finanţelor Publice comunică suma
de bani de care are nevoie, respectiv prospectul. După ce ofertele sunt analizate (din punct de
vedere al sumei şi al cuponului) se decide cantitatea de monedă ce va fi adjudecată, astfel se
poate ca MFP să atragă mai mulţi bani din licitaţie decât a comunicat iniţial.
În situaţia în care costul capitalului este prea mare sau băncile nu vor să te crediteze, te
afli în situaţia în care atragi din licitaţie un volum de lichidităţi mai mic decât cel pe care ţi l-
ai fixat. În final va trebui să apelezi la un alt intrument pentru a-ţi calibra soldul.
Exemplificarea acestor două situaţii s-a făcut pe analiza emisiunilor pe piaţa primară
în perioada ianurie 2013 – 31 martie 2014, pe obligaţiuni de stat şi titluri de stat (vezi
graficele 13 şi 14).
Pe perioada analizată se observă faptul că Trezoreria a avut parte de toate cazurile
menţionate, astfel: la începutul lui 2013 a atras un volum mult mai mare, iar în aceeaşi
perioadă a anului următor a avut un scor negativ la licitaţii6. Între aceste situaţii extreme s-a
menţinut o valoare netă echilibrată7.
3 În graficul 9, raitingul maxim primit este trecut în casetă, iar culorile, aferente fiecărei valori, corespund
fiecărei agenț ii de raiting, potrivit legendei din grafic. 4 Corespunde situaț iei de retragere de raiting pentru motive precum: maturitatea datoriei, probleme de business
sau probleme de default. 5 Datoria publică este calculată ca pondere în PIB.
6 Acest lucru poate fi explicat prin graficul 12 privind evoluț ia curbei randamentelor.
7 Valoarea netă reprezintă diferenț a dintre suma adjudecată ș i suma din prospect.
Colecţia de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE
WP nr. 2/2014
38
201120102009200820072006200520042003200220012000
Grafic 9. Evoluția raitingului de țară
Moody`s S&P Fitch
Observaţie: suma subscrisă de către bănci este semnificativ mai mare decât cea din
prospect sau cea adjudecată; ceea ce ne arată că băncile sunt dispuse să ofere lichiditate peste
nevoile de finanţare ale statului. Totuşi, acest gând nu trebuie să relaxeze poziţia Trezoreriei,
în sensul că are bani oricând la dispoziţie, totul vine cu un cost suplimentar.
Sursa: http://www.mbuget.gov.ro/, calcule proprii
Concluzii
În această ultimă secţiune vom pune accentul pe câteva concluzii esenţiale de pe urma
analizei noastre.
În primul rând, activitatea de trezorerie implică o prognoză detaliată a evoluţiei CGTS,
în sensul că fiecare zi pleacă cu acelaşi obiectiv de a menţine fluctuaţiile şi de a asigura un
sold pozitiv.
În al doilea rând trebuie să avem o serie de instrumente pe care să le folosim în
eventualitatea susţinerii plăţilor, adică elemente cât mai diversificate pe care să ne putem baza
în situaţia în care un instrument este limitat; din punct de vedere al lichidităţii pe care o poate
furniza.
În final, nu trebuie să ne hazardăm la cheltuieli pe care nu le putem onora. De
asemenea, nu trebuie să luăm decizii pe fond de panică şi să ne împrumutăm la nişte costuri
sau în condiţii total dezavantajoase. Echilibrul, alături de planificare sunt cheia succesului şi a
bunei gestiuni.
BBB- Baa3 BBB
(2005) (2006) (2006)
Stavre Ioan – Gabriel
Dinamica contului general al trezoreriei statului
39
0
1000
2000
3000
4000
5000
6000
7000
8000
9000
31.m
ar.1
412
.mar
.14
24.f
eb.1
412
.feb
.14
27
.ian
.14
13
.ian
.14
16.d
ec.1
327
no
v.20
13
11 n
ov.
201
321
.oct
.13
07.o
ct.1
31
8.s
ep
.13
21.a
ug.
1329
.iul.1
315
.iul.1
319
.iun
.13
31.m
ai.1
315
.mai
.13
24.a
pr.
1310
.ap
r.13
20.m
ar.1
325
.feb
.13
11.f
eb.1
32
4.ia
n.1
31
6.ia
n.1
3
(mil.
RO
N)
Grafic 13. Piața primară a titlurilor de stat
Prospect Adjudecată
Subscrisă
-1.500
-1.000
-500
0
500
1.000
1.500
2.000
2.500
3.000
(mil. RON) Grafic 14. Valoarea netă a licitațiilor
Valoare netă
Sursa: BNR, calcule proprii
Sursa: MFP, http://www.mbuget.gov.ro/, calcule proprii
0
2
4
6
8
10
12
D E C . . 0 9 D E C . . 1 0 D E C . . 1 1 D E C . . 1 2 D E C . . 1 3
(%) Grafic 10. Evolu ț ia randamentelor pe diferite
maturită ț i ș i rata dobânzi i de pol i t ică monetară
6M
12M
2Y
3Y
4Y
5Y
7Y
10Y
15Y
Rata dobanzii de politica monetara
2,12
3,22 3,34
4,02
4,37 4,63
4,91
5,19 5,34
2,002,252,502,753,003,253,503,754,004,254,504,755,005,255,505,75
< 1 Y 1 Y 2 Y 3 Y 5 Y 6 Y 7 Y 9 Y 1 3 Y
(%) G r a f i c 1 2 . C ur ba r a nda me nt e l o r
( i a nua r i e 2 0 1 4 )
13,4
23,6
30,5
34,7
38 38,2 39,8
0
5
10
15
20
25
30
35
40
45
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014.01
(%) G r a f i c 1 1 . E v o l u ț i a d a t o r i e i
p u b l i c e
Sumă pozitivă din
licitaț ie
Sumă negativă din licitaț ie
Colecţia de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE
WP nr. 2/2014
40
Bibliografie
Iulian Văcărel (2007): Finanţe Publice. Ediţia a VI-a, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti
Tatiana Moşteanu (2000): Buget şi Trezorerie Publică, Editura DU Style, Bucureşti
Tatiana Moşteanu, Emilia Câmpeanu, Alice Ileana Panaite, Andreea Stoian (2008): Finanţe
Publice, Editura Universitară, Bucureşti
Tatiana Moşteanu, Mariana Vuţă, Emilia Câmpeanu, Gyorgy Attila (2003): Buget şi
Trezorerie Publică, Editura Universitară, Bucureşti
Moody`s Investor service: Moody`s Rating System in Brief – informaţii privind sistemul de
raiting Moody`s
http://www.standardandpoors.com/ratings/definitions-and-faqs/en/us - informaţii privind
sistemul de raiting S&P
https://www.fitchratings.com/jsp/general/RatingsDefinitions.faces?context=5&detail=507&co
ntext_ln=5&detail_ln=500 – informaţii privind sistemul de raiting Fitch
Rapoarte anuale BNR
Rapoarte lunare de ţară MFP
http://www.mbuget.gov.ro – site-ul MFP pentru Buget, Trezorerie şi Datorie Publică
http://www.standardandpoors.com – Site-ul agenţiei de raiting S&P
https://www.fitchratings.com – Site-ul agenţiei de raiting Fitch
https://www.moodys.com – Site-ul agenţiei de raiting Moody`s
www.bnr.ro – Site-ul Băncii Naţionale a României
www.mfinante.ro – Site-ul Ministerului de Finanţe Publice