Post on 24-Dec-2019
transcript
ROMÂNIA
MINISTERUL JUSTIŢIEI
JUDECĂTORIA BUFTEA
RAPORT DE BILANŢ
AL ACTIVITĂŢII DESFĂŞURATE ÎN ANUL 2018
CUPRINS
1
INTRODUCERE
CAPITOLUL I – DATE STATISTICE PRIVIND ACTIVITATEA JUDECĂTORIEI
BUFTEA
I.1. Volumul de activitate
I.2. Încărcătura pe judecător şi pe schemă
I.3. Indicatori de eficienţă
I.4. Indicii de atacabilitate a hotărârilor judecătoreşti
I.5. Indicii de desfiinţare a hotărârilor judecătoreşti
CAPITOLUL II – DATE STATISTICE REFERITOARE LA RESURSELE UMANE LA
NIVELUL INSTANŢEI
II.1. Situaţia posturilor
II.2. Situaţia sancţiunilor disciplinare şi penale aplicate în cursul anului 2018 pe fiecare
categorie de personal
CAPITOLUL III – Formarea profesională a personalului
III.1. Formarea profesională a magistraților în cursul anului 2018.
III.2. Formarea profesională a personalului auxiliar de specialitate în cursul anului
2018.
CAPITOLUL IV – Infrastructura instanţei
CAPITOLUL IV - Concluzii
INTRODUCERE
2
Judecătoria Buftea este una dintre cele 21 instanţe de primă jurisdicţie care funcţionează în
circumscripţia Curţii de Apel Bucureşti - cea mai mare instanţă din ţară, atât din perspectiva
numărului de instanţe subordonate, cât si din perspectiva volumului şi a complexităţii activităţii -
şi se află în raza de competenţă a Tribunalului Ilfov.
Judecătoria Buftea are în raza sa de competenţă un număr de 22 de localităţi situate în
Judeţul Ilfov- Afumaţi, Chitila, Ciolpani, Chiajna, Corbeanca, Dascălu, Dragomirești Vale,
Găneasa, Grădiștea, Gruiu, Moara Vlăsiei, Mogoșoaia, Nuci, Periș, Petrăchioaia, Snagov,
Stefăneștii de Jos, Tunari, Baloteşti, Buftea, Otopeni, Voluntari.
Începând cu anul 2006 instanţa are constituite două secţii: Secţia Civilă şi Secţia Penală.
Fiecare secţie are prevăzută în componenţa sa un anumit număr de judecători şi personal
auxiliar de specialitate, repartizat pe compartimente auxiliare: grefă, arhivă, registratură, conform
necesităţilor determinate de funcţionarea secţiei respective. În prezent, la nivelul Judecătoriei
Buftea, conducerea secţiilor nu este asigurată de președinți de secție, existând însă, atât la nivelul
Secției Civile, cât și la nivelul Secției Penale, un singur grefier– şef de secţie care îndeplineşte
atribuţiile pentru ambele funcţii de conducere.
Conducerea Judecătoriei Buftea este asigurată de un preşedinte și un vicepreședinte, ambii
exercitând atribuţii manageriale în scopul organizării eficiente a activităţii judecătoriei.
Colegiul de conducere este compus din preşedinte (care este membru de drept) şi 2
reprezentanţi ai judecătorilor, aleşi de Adunarea Generală a Judecătorilor. Sunt supuse dezbaterii
Colegiului de Conducere, problemele generale de conducere a instanţei, adoptând hotărâri menite
să asigure buna organizare şi funcţionare a acesteia.
Adunarea Generală a Judecătorilor este convocată anual sau de câte ori este nevoie, pentru
a dezbate activitatea anuală, în vederea alegerii reprezentanţilor în Consiliul Superior al
Magistraturii ori în Colegiul de Conducere ori pentru a analiza proiecte de acte normative, la
solicitarea Ministrului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti sau Consiliului Superior al
Magistraturii, precum şi pentru a formula puncte de vedere la solicitarea Consiliului Superior al
Magistraturii.
Din punct de vedere al compartimentelor auxiliare prevăzute de Legea nr. 304/2004
republicată şi de Regulamentul de Ordine Interioară al Instanţelor (Hotărârea Consiliului Superior
3
al Magistraturii nr. 387/2005 cu modificările ulterioare) instanţa are următoarele compartimente:
registratură, arhivă, birou de informare şi relaţii publice, bibliotecă.
Totodată, în structura instanţei au fost constituite, în conformitate cu dispoziţiile legale,
biroul de executări penale, executări silite civile, executări contravenţionale şi biroul pentru
înregistrarea şi evidenţa persoanelor juridice.
Comparativ cu instanţele ierarhic superioare judecătoria nu are în structura sa un
compartiment distinct de informatică juridică şi nici departament economico-financiar şi
administrativ, activitatea de informatică fiind desfăşurată de un informatician cu studii superioare
de specialitate din cadrul Tribunalului Ilfov, iar activitatea economico-financiară fiind coordonată
de managerul economic subordonat Preşedintelui Tribunalului Ilfov.
Judecătoria Buftea are în competenţă, conform legii, soluţionarea litigiilor pe fond, în
privinţa competenţei materiale şi teritoriale, principalele reguli fiind edictate de Codurile de
procedură penală şi civilă.
În materie penală, secţia specializată a Judecătoriei Buftea soluţionează cauzele date spre
competentă soluționare de Codul de procedură penală și într-o proporție mare dosare vizând
infracţiuni contra patrimoniului și infracțiuni contra integrității corporale sau sănătății, acestea
fiind constant înregistrate în activitatea secţiei penale.
În materie civilă, secţia specializată a Judecătoriei Buftea se confruntă cu un volum de
activitate foarte mare, fiind învestită cu soluţionarea cu preponderenţă a cauzelor vizând dreptul
de proprietate și dezmembrămintele acestuia, atât sub aspectul revendicării imobilelor, cât şi sub
aspectul litigiilor de fond funciar.
În egală măsură, pe rolul completurilor de judecată constituite în cadrul secţiei civile se
află dosare referitoare la cereri de împărțeală judiciară, cauze ce au ca obiect plângeri
contravenționale și somații de plată, cereri date de Codul civil în competența instanței de tutelă și
de familie, cereri evaluabile în bani în valoare de până la 200.000 lei inclusiv, cereri privind
obligațiile de a face sau a nu face neevaluabile în bani, cereri posesorii și de grănițuire, cereri
având ca obiect contestație la executare și suspendarea executării silite, ordonanțe președințiale.
Activitatea Judecătoriei Buftea se desfăşoară în cadrul celor două secţii specializate. Este
adevărat că pregătirea judecătorilor în anumite domenii influenţează direct calitatea actului de
justiţie, prin specializare realizându-se o aprofundare a problemelor de drept specifice unei
anumite materii, cauzele putând fi soluţionate cu celeritate, în acest fel devenind tangibil
4
obiectivul interpretării şi aplicării unitare a legii, astfel încât autoritatea şi credibilitatea
instanţelor judecătoreşti să se consolideze şi securitatea raporturilor juridice să fie garantată.
Însă, în ceea ce privește specializarea în anumite materii în cadrul celor două secţii,
raportat la numărul mic de judecători și la diversitatea nu foarte mare a cauzelor, la acest moment
apare ca fiind imposibilă înființarea unor astfel de completuri, specializate să judece într-o
materie determinată.
CAPITOLUL I – DATE STATISTICE PRIVIND ACTIVITATEA JUDECĂTORIEI
BUFTEA
I.1. Volumul de activitate
5
Anul 2018
Ramura
de drept
3.303 Nou
Intrate
Cauze
pe rol
Soluţiona
te
Stoc la
31.12.2018
Suspenda
te
Operativitate
PENAL 238 2.988 3.226 2.772 454 0 85,93 %
CIVIL 4.077 19.385 22.268 19.263 3.425 720 87,69 %
TOTAL 3.541 22.373 25.914 22.035 3.879 720 87.46 %
Anul 2017
Ramura
de drept
Stoc la
01.01.201
7
Nou
Intrate
Cauze
pe rol
Soluţiona
te
Stoc la
31.12.2017
Suspenda
te
Operativitate
PENAL 205 2.370 2.575 2.337 238 0 90,76 %
CIVIL 4.077 19.381 23.458 20.155 3.303 703 88,57 %
TOTAL 2.282 21.575 26.033 22.492 3.541 703 88,80 %
Anul 2016
Ramura
de drept
Stoc la
01.01.201
6
Nou
Intrate
Cauze
pe rol
Soluţiona
te
Stoc la
31.12.2016
Suspenda
te
Operativitate
PENAL 196 1853 2049 1844 205 0 90,00 %
CIVIL 5830 20576 26406 22329 4077 662 86,73 %
TOTAL 6026 22429 28455 24173 4282 662 86,98 %
Faţă de datele statistice prezentate se observă o ușoară scădere a numărului de dosare nou
înregistrate pe rolul Judecătoriei Buftea în cursul anului 2018 în cadrul Secţiei Civile precum și o
creștere semnificativă a dosarelor înregistrate în cadrul Secției Penale, procentul înregistrat
influenţând în mod negativ față de anul anterior procentul operativităţii la nivelul întregii instanţe.
În ceea ce priveşte procentul de operativitate înregistrat în cadrul Secţiei Penale se
observă că acesta a scăzut ușor față de anul precedent, ca urmare a modificărilor legislative
6
intervenite în cursul anului 2018, numărul de dosare nou fiind semnificativ mai mare- 2988
dosare nou intrate în cursul anului 2018 față de 2370 dosare nou intrate în cursul anului 2017.
I.2. Încărcătura pe judecător şi pe schemă.
Numele şi prenumeleNumele şi prenumele judecătoruluijudecătorului
Nr. deNr. de şed. laşed. la care acare a
participparticipatat
Nr. deNr. de şedinţşedinţ
ee conducondu
sese
DosarDosaree
rulaterulate
DosareDosare soluţionasoluţiona
tete
HotărâHotărâriri
redactaredactatete
HotărâriHotărâri redactateredactate
pestepeste termenultermenul
legallegal
Antofie MarcelaAntofie Marcela Civil 4141 4141 1.3851.385 957957 921921 3636
Bălan CristianBălan Cristian PenalPenal 2121 2121 1.0081.008 654654 630630 2424
Butaliu TiberiuButaliu Tiberiu ClaudiuClaudiu CivilCivil 3939 3939 1.3341.334 971971 966966
55
Borșan AncaBorșan Anca CivilCivil 3535 3535 1.3001.300 869869 869869 00
Cojocaru AdrianCojocaru Adrian CivilCivil 2323 2323 848848 529529 529529 00
Criste MonicaCriste Monica CivilCivil 3232 3232 1.4271.427 906906 906906 00
Cucea Ana MariaCucea Ana Maria CivilCivil 2222 2222 897897 582582 582582 00
Dari Constantin IoanDari Constantin Ioan CivilCivil 3535 3535 1.6381.638 1.0151.015 929929 8686
Dimofte Ionela TatianaDimofte Ionela Tatiana CivilCivil 4343 4343 1.2301.230 908908 908908 00
Dinu AlexandruDinu Alexandru CivilCivil 4949 4949 1.4311.431 1.0271.027 957957 7070
Docuz Mariana IsabelaDocuz Mariana Isabela CivilCivil 3636 3636 1.3401.340 870870 870870 00
Dragomir ValentinDragomir Valentin CivilCivil 3535 3535 1.3201.320 922922 916916 66
Florea Ileana MariaFlorea Ileana Maria CivilCivil 3434 3434 1.5381.538 753753 638638 115115
Ghihaniș AlinaGhihaniș Alina CivilCivil 4444 4444 1.4741.474 1.0011.001 975975 2626
Ilie Cristian RăzvanIlie Cristian Răzvan PenalPenal 2020 2020 820820 666666 630630 3636
7
Numele şi prenumeleNumele şi prenumele judecătoruluijudecătorului
Nr. deNr. de şed. laşed. la care acare a
participparticipatat
Nr. deNr. de şedinţşedinţ
ee conducondu
sese
DosarDosaree
rulaterulate
DosareDosare soluţionasoluţiona
tete
HotărâHotărâriri
redactaredactatete
HotărâriHotărâri redactateredactate
pestepeste termenultermenul
legallegal
Iordăchescu ElisabetaIordăchescu Elisabeta MihaelaMihaela CivilCivil 3636 3636 1.4051.405 1.0351.035 1.0351.035 00
Layet Carmen MihaelaLayet Carmen Mihaela PenalPenal 2323 2323 1.0831.083 699699 699699 00
Morcov CristianaMorcov Cristiana CivilCivil 3838 3838 1.3441.344 930930 902902 2828
Niță Florin ArinelNiță Florin Arinel CivilCivil 4040 4040 1.2781.278 875875 822822 5353
Pădurariu NicoletaPădurariu Nicoleta CivilCivil 3434 3434 1.2821.282 950950 950950 00
Rujan ConstatinRujan Constatin AlexandruAlexandru CivilCivil 3232 3232 1.2801.280 968968 968968 00
Stoica CristinaStoica Cristina CivilCivil 3636 3636 1.2681.268 894894 892892 22
Tache MădălinaTache Mădălina CivilCivil 3737 3737 1.3601.360 882882 858858 2424
Tășcan AdrianaTășcan AdrianaPenalPenal 2121 2121 941941 638638 638638 00
CivilCivil 11 11 6565 4444 4444 00
Toma Sterică DanToma Sterică Dan PenalPenal 66 66 157157 115115 115115 00
Toma BiancaToma Bianca CivilCivil 3232 3232 1.2831.283 903903 903903 00
Voineag MarinelaVoineag Marinela 2626 2626 586586 472472 416416 5656
Total judecătorieTotal judecătorie 871871 871871 32.32232.322 22.03522.035 21.46821.468 567567
La Judecătoria Buftea, în anul 2018, raportat la numărul cauzelor rulate, se evidenţiază, în
materie penală domnul judecător Ilie Răzvan Cristian, pe completul căruia au fost rulate un
număr de 1.083 dosare.
În materiile non-penale se evidenţiază domnul judecător Dari Constantin Ioan care a rulat
un număr de 1.638 cauze, urmat de doamna judecător Florea Ileana Maria cu 1.538 cauze rulate.
Potrivit datelor statistice comunicate la nivel naţional, la Judecătoria Buftea în anul 2018,
încărcătura raportat la numărul judecătorilor se prezintă astfel:
8
Stoc+ dosare nou intrate
Număr de judecă-tori, conform schemei
Număr de judecă-tori efectiv
Încărcătura pe judecător/schemă
Încărcătura pe judecător/efectiv
Raportat la total dosare
Raportat la total dosare
2018 21.663 29 25,4 981 1120
I.3. Indicatori de eficiență
Prezentarea indicatorilor de eficienţă a activităţii instanţei.
a) Rata de soluţionare a dosarelor (operativitatea) calculată exclusiv în raport de dosarele
nou intrate - reprezintă raportul dintre dosarele nou intrate în perioada de referinţă şi dosarele
finalizate în aceeaşi perioadă de referinţă, exprimat procentual;
102,6% (22.221 dosare soluţionate din 21.663 dosare nou intrate) – conform STATIS.
b) Stocul de dosare - se calculează ca fiind suma dosarelor aflate pe rol la finele perioadei
de referinţă şi nefinalizate, mai vechi de 1 an pentru curţile de apel şi de 1 an şi 6 luni pentru
celelalte instanţe:
Conform datelor statistice STATIS la Judecătoria Buftea există un stoc de 6.228 dosare
aflate în stoc din care 406 mai vechi de 1 an – 1an si 6 luni.
c) Ponderea dosarelor închise într-un an – reprezintă suma dosarelor finalizate în termen
de mai puţin de 1 an de la înregistrare raportată la suma tuturor dosarelor soluţionate în perioada
de referinţă, exprimată procentual;
92,0%% (20.453 dosare au fost soluţionate în termen de maximum un an de la înregistrare
din numărul 22.221 soluționate)
d) Durata medie de soluţionare, pe materii sau obiecte (numai pentru stadiul procesual
fond şi mai puţin pentru curţile de apel) – reprezintă timpul mediu scurs între data înregistrării
dosarului şi data închiderii documentului final.
În penal, această durată a fost de 2,5 luni.
În materiile non penal a fost de 4,1 luni.
e) Redactările peste termenul legal – reprezintă procentul instanţei de redactare 34,3,9 %
(3.280 dosare au fost redactate peste termen din 9.571 dosare)
9
Prezentarea grafică a rezultatului cumulării celor 5 indicatori de eficienţă a
activităţii instanţei în perioada 01.01.2018 – 31.12.2018, astfel cum reiese aceasta din
aplicaţia STATIS.
Concluzie:
În perioada analizată instanţa s-a încadrat în gradul de performanţă EFICIENT, motiv
pentru care vor fi continuate măsurile luate în vederea reducerii numărului de hotărâri redactate
peste termenul legal cu consecinţa directă a creşterii gradului general de eficienţă al instanţei.
1) Rata de soluţionare a dosarelor (operativitatea) calculată exclusiv în raport de
dosarele nou intrate:
În perioada de referinţă, instanţa a înregistrat un număr de 21.663 dosare nou
intrate( conform STATIS) şi un număr de 22.221 dosare soluţionate( conform STATIS),
încadrându-se, la acest indicator, în gradul „EFICIENT”, potrivit plajelor de eficienţă stabilite
prin Hotărârea nr. 1305/09.12.2014 a Secţiei pentru judecători.
Anexăm extras din aplicaţia Statis cu datele aferente acestui indicator înregistrate la
nivelul instanţei, în perioada analizată.
10
2) Stocul de dosare
La data de referinţă 31.12.2018, din totalul de 6.228 dosare aflate în stoc 406 dosare,
reprezentând un procent de 6,5 % sunt mai vechi de 1 an şi 6 luni.
În consecinţă, la indicatorul de faţă, instanţa s-a încadrat în gradul „EFICIENT”, potrivit
plajelor de eficienţă stabilite prin Hotărârea nr. 1305/09.12.2014 a Secţiei pentru judecători.
Anexăm extras din aplicaţia Statis cu datele aferente acestui indicator înregistrate la
nivelul instanţei, în perioada analizată.
3) Ponderea dosarelor închise într-un an.
11
În perioada de referinţă, din totalul de 22.221 dosare soluţionate un număr de 20.453
dosare au fost soluţionate în termen de maximum un an de la înregistrare, reprezentând un
procent de 92,0%.
În consecinţă, la acest indicator, instanţa s-a încadrat în gradul „ FOARTE EFICIENT”,
potrivit plajelor de eficienţă stabilite prin Hotărârea nr. 1305/09.12.2014 a Secţiei pentru
judecători.
Anexăm extras din aplicaţia Statis cu datele aferente acestui indicator înregistrate la
nivelul instanţei, în perioada analizată.
4) Durata medie de soluţionare
Durata medie de soluţionare în materiile non penal (la judecătorii, durata medie de
soluţionare este dată de media aritmetică a duratei de soluţionare în materiile civil şi minori şi
familie, iar la tribunale este determinată de media aritmetică a duratei de soluţionare în materiile
civil, contencios administrativ şi fiscal, litigii de muncă şi insolvenţă) a fost de 4,1 luni, instanţa
încadrându-se în gradul „FOARTE EFICIENT”.
În penal, această durată a fost de 2,5 luni, instanţa încadrându-se în gradul „FOARTE
EFICIENT”.
La acest indicator se observă că instanţa a obţinut un rezultat foarte bun, deşi volumul este
unul ridicat, fiind posibil doar printr-un efort continuu şi susţinut al personalului instanţei, în
condiţiile în care din punctul nostru de vedere atât numărul de judecători, cât şi numărul
grefierilor este insuficient pentru buna desfăşurare a activităţii faţă de aspectele expuse.
12
Anexăm extras din aplicaţia Statis cu datele aferente acestui indicator înregistrate la
nivelul instanţei, în perioada analizată.
5) Redactările peste termenul legal
În perioada de referinţă, din totalul de 9.571 dosare soluţionate prin hotărâre, un număr de
3.280 dosare au fost redactate peste termen, determinând încadrarea instanţei în gradul
„INEFICIENT”.
Anexăm extras din aplicaţia Statis cu datele aferente acestui indicator înregistrate la
nivelul instanţei, în perioada analizată.
Explicaţii ale rezultatelor din grafic:
13
Motivele întârzierilor în redactarea hotărârilor au privit numărul mare de dosare
soluţionate, aspecte ce necesită timp pentru elaborarea considerentelor.
III. Analiza internă a rezultatelor instanţei în perioada analizată, în vederea
identificării elementelor care au determinat încadrarea într-un anumit grad de eficienţă.
De precizat faptul că faţă de anul 2017 se observă reducerea semnificativă a stocului de
dosare existent la nivelul instanţei, aspect ce a determinat un efort suplimentar din partea
magistraţilor şi a personalului auxiliar.
Această împrejurare a determinat redactarea cu întârziere a hotărârilor judecătoreşti.
Totodată volumul ridicat de dosare şi insuficienţa personalului, au condus la redactarea cu
întârziere a unui număr mare de dosare soluţionate de judecătorii instanţei.
IV. Stabilirea măsurilor adecvate, în vederea îmbunătăţirii performanţei, la nivelul
instanţei.
Sub aspectul întârzierilor înregistrate este de menţionat faptul că în anul 2018 s-a
înregistrat o reducere a stocului de dosare de la 6.679 la 6.228 dosare.
Este de menţionat faptul că în materie penală în ceea ce priveşte încheierile de camera
preliminară pentru obiectul „confiscare specială” termenul de redactare luat în considerare este de
5 zile, deşi dispoziţiile speciale în materie nu stipulează un asemenea termen, iar instanţa a
soluţionat un număr mare de astfel de cauze, respectiv 208 în anul 2018, astfel încât parametrul
de eficientă „Documente redactate peste Termen„ este alterat din acest considerent.
În ceea ce priveşte redactarea în termen, deşi se poate observa că s-au făcut eforturi în
scopul încadrării instanței la parametrul „eficient” pe tot parcursul anului 2018, apreciem că lipsa
personalului auxiliar, datorată subdimensionării schemei instanţei afectează activitatea de
redactare a hotărârilor.
În cadrul aceste analize se impune a se menţiona că indicatorul „dosare soluţionate” are în
aplicaţia de statistică o interpretare diferită faţă de cea avută în vedere până acum, în sensul că
până la nivelul anului 2013 indicatorul „dosare soluţionate” reprezenta totalitatea dosarelor
pronunţate în cursul unei perioade de evaluare, în timp ce în prezent acest concept este definit ca
totalitatea dosarelor redactate şi închise în aplicaţie în cursul perioadei de evaluare.
Totodată, arătăm că din perspectiva numărului de dosare nou intrate statistica instanţei a
fost permanent corelată cu datele din aplicaţia ECRIS, astfel încât acest parametru nu a suferit
modificări.
14
Schimbarea conceptului de dosare soluţionate are ca efect şi modificarea indicatorilor
privind stocul, încărcătura pe judecător şi durata de soluţionare a cauzelor.
După cum se cunoaşte aplicaţia ECRIS colectează date privind dosarele înregistrate
începând cu anul 2011, nefiind colectate date privind dosarele mai vechi, astfel încât deşi
numărul dosarelor mai vechi de un an este foarte mic, dosarele înregistrate anterior anului 2011
nu sunt luate în considerare în statistică, chiar dacă sunt soluţionate în perioada de referinţă.
Pe de altă parte, astfel cum se cunoaşte au existat bag-uri în exportul datelor şi în
autocompletarea datelor din ECRIS, în sensul că anumite documente, deşi redactate şi închise,
figurează în modulul de statistică ca nefiind închise, întrucât data documentului nu a fost
autocompletată în tabela corespunzătoare din aplicaţia ECRIS.
De asemenea, s-au înregistrat erori în ceea ce priveşte documentele greşit introduse, în
sensul că deşi s-a realizat corectarea acestora, simpla modificare a tipului de document nu a fost
actualizată în modulul de statistică, astfel încât unele dosare, în care au fost ataşate alte tipuri de
documente decât cele care închid formal dosarul, nu au fost luate în considerare ca dosare
redactate, deşi documentul a fost corectat, fiind necesară ştergerea documentului iniţial şi
reintroducerea lui corectă.
Datorită acestor situaţii, numărul de documente neînchise a fost mai mare şi corectarea a
fost dificilă, fiind realizată prin eforturi proprii de identificare a acestor dosare şi rectificarea
datelor.
Cu toate acestea, corectarea datelor este încă dificilă deoarece replicarea datelor în
aplicaţia STATIS se realizează doar în ceea ce priveşte dosarele nearhivate, astfel încât pentru
dosarele înregistrate în perioada 2011 – 2013 care au fost arhivate nu este posibilă deocamdată
identificarea erorilor şi corectarea acestora.
Această situaţie are ca efect şi faptul că în prezent nu este posibilă efectuarea unei analize
comparative a datelor înregistrate în perioada 2011 – 2017 (nici măcar în ceea ce priveşte
dosarele noi intrate, unde erorile sunt minime), deşi aplicaţia pune la dispoziţie rapoarte
comparative extrem de utile.
De asemenea, se impune a fi menţionat şi faptul că replicarea datelor statistice, atât în
aplicaţia STATIS, cât şi în modulul de statistică ECRIS, actualmente lunar, astfel încât datele nu
sunt disponibile decât după sfârșitul lunii şi nu se poate realiza o verificare în timp real a modului
de completare a datelor.
15
Toate aceste dificultăţi demonstrează că este necesar a se continua efortul de monitorizare,
completare corectă a datelor şi corectare a deficienţelor înregistrate, dar necesită şi corectări în
aplicaţiile utilizate care să permită persoanelor responsabile cu verificarea şi colectarea datelor
instrumente flexibile şi cu date în timp real.
Opinăm că, în raport de deficiențele expuse, se impune pe viitor modificarea, în special a
aplicaţiei ECRIS, dar şi o eventuală unificare a tuturor rapoartelor statistice şi de verificare a
datelor, într-o singură aplicaţie care să devină un instrument eficient şi util pentru instanţe.
În vederea îmbunătățirii gradului de performantă a instantei, ca prim obiectiv se impune
mobilizarea judecătorilor care înregistrează hotărâri neredactate, pentru reducerea acestora.
Pentru evitarea situaţiilor de dezechilibru major între volumul de activitate al judecătorilor
şi grefierilor, trebuie permanentizată efectuarea de verificări periodice în ceea ce priveşte volumul
de activitate al acestora şi adoptarea celor mai bune soluţii pentru înlăturarea dezechilibrelor în
ceea ce priveşte volumul de muncă al personalului din cadrul instanţei.
În perioada analizată instanţa s-a încadrat în gradul de performanţă EFICIENT, motiv
pentru care vor fi continuate măsurile luate în vederea reducerii numărului de hotărâri redactate
peste termenul legal precum și a soluționării cu celeritate a dosarelor aflate în stoc, cu consecinţa
directă a creşterii gradului general de eficienţă al instanţe.
Motivele întârzierilor în redactarea hotărârilor au privit numărul mare de dosare
soluţionate, aspecte ce necesită timp pentru elaborarea considerentelor.
În vederea îmbunătățirii gradului de performantă a instantei, se impune mobilizarea
judecătorilor care înregistrează hotărâri neredactate, pentru reducerea acestora precum și
verificarea dosarelor mai vechi de 1 an şi 6 luni care au generat scăderea indicatorului de
eficiență referiror la stocul de dosare.
I.4. Indicii de atacabilitate a hotărârilor judecătoreşti
În cursul anului 2018, din 22.035 hotãrâri pronunţate au fost atacate 3.661 hotãrâri,
ponderea atacabilitãţii hotărârilor pe anul 2018 fiind de 16,61,00%.
În materie civilã, din cele 19.263 hotãrâri pronunţate, au fost atacate 3.220 hotãrâri,
ponderea atacabilitãţii în materie civilã fiind de 16,71 % , iar în materie penalã din cele 2.772
hotãrâri pronunţate, au fost atacate 441 hotãrâri, ponderea atacabilitãţii fiind de 15,90%.
16
I.5. Indicii de desfiinţare a hotărârilor judecătoreşti
În raport de numărul hotărârilor împotriva cărora s-a declarat calea de atac, indicele de
menţinere în materie civilă este de 65 %, iar în materie penală de 83 %.
Situaţia hotărârilor desfiinţate/modificate/casate în anul 2018 este următoarea:
ANUL Hotărâri pronunţate Hotărâri atacate Hotărâri casate şi modificate
2018 22.035 3.661 1.209
În ansamblu, activitatea desfăşurată de magistraţii ce funcţionează la Judecătoria Buftea
se conturează ca fiind una de bună calitate din perspectiva soluţiilor pronunţate de aceştia, în
majoritatea lor covârşitoare hotărârile fiind neapelate/recurate ori menţinute în căile de atac.
Indicele de casare pentru anul 2018 la nivelul Judecătoriei Buftea a fost de 5,48 % comparativ cu
anul 2017 când acesta a fost de 4,52 %.
Indicele de desființare pentru anul 2018 la nivelul Judecătoriei Buftea a fost de 5,48 %
comparativ cu anul 2017 când acesta a fost de 4,52 %, cu un procent de 5,87 în materie non
penală și un procent de 2,81% în materie penală.
Analizând practica de casare în materie civilă şi penală se poate observa că, în general,
soluţiile pronunţate au fost bine structurate în fapt şi în drept, probatoriul administrat fiind evaluat
în mod corect, iar dispoziţiile legale aplicate temeinic. În considerentele hotărârilor pronunţate se
regăsesc probleme legate de aplicarea legii în timp şi în spaţiu, interpretare şi calificare juridică,
efecte ale conflictelor ivite între normele procedurale.
Calitatea redactării hotărârilor judecătoreşti este apreciabilă şi aceasta se datorează
preocupării continue a magistraţilor ce funcţionează la această instanţă de a se perfecţiona
profesional, de a fi întotdeauna la curent cu toate modificările legislative şi orientările practicii
judiciare a instanţelor ierarhice.
Judecătoria
Buftea
Hotărâri
pronunțate
Hotărâri
atacate
Hotărâri
desființate în
calea de atac
- Total
Modificate Casate
Civil 19.263 3.220 1.131 1.026 105
17
Penal 2.772 441 78 69 9
Total 22.035 3.661 1.209 1.095 114
18
CAPITOLUL II – DATE STATISTICE REFERITOARE LA RESURSELE UMANE LA
NIVELUL INSTANŢEI.
II.1. Situaţia posturilor
Schema de personal a Judecătoriei Buftea de la începutul anului 2019 a fost de 29
judecători (inclusiv preşedintele instanţei), fiind ocupate efectiv doar 25 posturi.
Conducerea Judecătoriei a fost asigurată în anul 2018 de către preşedintele judecătoriei –
judecător Ilie Răzvan Cristian, vicepreşedinte – Dinu Alexandru,începând cu data de 15.07.2018
conform HCSM 767/04.07.2018 şi Colegiul de conducere format din 2 membri şi preşedintele.
Activitatea judecătoriei estre structurată în două secţii, Secţia civilă şi Secţia penală, iar
funcţiile aferente preşedinţilor de secţii sunt vacante din 01 decembrie 2008 (funcţia preşedinte
Secţie civilă), respectiv 15 iunie 2010 (funcţia de preşedinte Secţia penală).
Schema de personal auxiliar şi conex a Judecătoriei Buftea.
În anul 2018 Judecătoria Buftea a funcţionat cu o schemă de 31 grefieri, 2 arhivari, 1 agent
procedural, 1 şofer, repartizaţi după cum urmează:
grefa – 1 grefier şef;
1 grefier şef de Secţie Penală
1 grefier şef de Secţie Civilă
17 grefieri care participă la şedinţele de judecată în cadrul Secţiei Civile;
3 grefieri de şedinţă în cadrul Secţiei Penale;
arhiva civilă – 2 grefieri arhivari, 2 grefieri; 1 agent procedural;
arhiva penală și registratură penală– 1 grefier;
registratura civilă – 3 grefieri;
compartimentul executări penale – 1 grefier;
compartimentul executări silite – 1 grefier;
1 şofer.
În ceea ce priveşte personalul auxiliar de specialitate şi conex, precizăm că în anul 2018,
schema acestei categorii nu a fost modificată, în sensul suplimentării numărului de grefieri, în
condiţiile în care această categorie de personal este mult subdimensionată, raportată şi la numărul
de judecări, făcând astfel imposibilă asigurarea unor grefieri pentru completurile de judecată
constituite.
19
II.2. Situaţia sancţiunilor disciplinare şi penale aplicate în cursul anului 2018 pe fiecare
categorie de personal
Nici în rândurile judecătorilor şi nici în rândurile personalului auxiliar de la Judecătoria
Buftea nu au existat în cursul anului 2018 cazuri de aplicare a unor sancţiuni disciplinare.
În principiu, un management participativ ar trebui să aibă ca rezultat necesitatea minimă de
a sancţiona. În măsura în care deciziile de management se iau cu o largă consultare - atunci când
este cazul, desigur - şi sunt, deci, asumate la nivel individual de toţi destinatarii - şi eficienţa
activităţii va creşte.
Un aspect important în conducerea eficientă îl reprezintă comunicarea. Sub acest aspect,
Judecătoria Buftea este favorizată de numărul relativ redus al personalului, ceea ce permite
reducerea comunicării formale şi încurajează receptarea corectă a mesajelor, contribuind şi la
consolidarea unei culturi organizaţionale adecvate.
Toate sesizările efectuate de justiţiabili cu privire la activitatea desfăşurata de judecătorii
din cadrul Judecătoriei Buftea au fost respinse ca neîntemeiate şi calificate ca atare de Inspecţia
Judiciară din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, care a concluzionat că nu se
prefigurează nicio situaţie de încălcare a dispoziţiilor legale sau a deontologiei profesionale.
În cursul anului 2017 nu au fost aplicate sancţiuni disciplinare sau penale niciunui
magistrat din cadrul Judecătoriei Buftea.
Aceeași este și situația în ceea privește personalul auxiliar al instanței, pe parcusul anului
2018 în activitatea acestora nefiind semnalate încălcări ale dispoziţiilor legale sau a deontologiei
profesionale.
20
CAPITOLUL III – FORMAREA PROFESIONALĂ A PERSONALULUI
III.1. Formarea profesională a magistraților în cursul anului 2018.
În anul 2018 în cadrul Judecătoriei Buftea formarea profesională continuă a judecătorilor s-a
desfăşurat în conformitate cu dispoziţiile Hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 322/24
august 2005, modificată prin Hotărârea nr. 2223/17 decembrie 2009 şi completată prin Hotărârea
1081/08 octombrie 2013.
Contextul juridic şi social actual este marcat de două realităţi incontestabile ale sistemului
judiciar, respectiv dinamica procesului legislativ, precum şi imperativul adaptării legislaţiei
româneşti, a practicii şi, cel mai important, a factorului uman la cerinţele inerente aderării ţării
noastre la Uniunea Europeană.
Având în vedere, pe de o parte, faptul că pregătirea profesională a judecătorilor constituie o
garanţie a independenţei şi a imparţialităţii acestora, reglementată expres de art. 35 alin. 1 din
Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi art. 1 din Regulamentul privind
modul de desfăşurare a cursurilor de formare profesională continuă a judecătorilor şi procurorilor şi
atestare a rezultatelor obţinute, dar şi conştientizată de fiecare judecător în parte, iar pe de altă parte
noile modificări legislative intervenite, nevoie de formare profesională a devenit şi mai pregnantă în
ultimii ani.
Pregătirea specializată a magistraţilor are incidenţă directă asupra calităţii actului de justiţie,
în raport de diversificarea domeniilor de drept şi necesitatea unei bune cunoaşteri a acestora.
Pregătirea profesională a magistraţilor, precum şi a celorlalte categorii de personal din
cadrul sistemului judiciar constituie o condiţie necesară pentru realizarea procesului de reformă atât
în materie civilă, cât şi în materie penală - urmare intrării în vigoare a noilor dispoziţii. Prin
programele de formare iniţială şi formare continuă, se urmăreşte actualizarea cunoştinţelor
magistraţilor cu privire la noua legislaţie, dar şi cu privire la modalităţile de aplicare în practică a
prevederilor legale, la nivel naţional şi comunitar.
Ca tendinţă generală, la nivelul Judecătoriei Buftea formarea continuă a magistraţilor –
învăţământul profesional - a fost adaptată la cerinţele şi nevoile de asimilare constatate în practică.
Astfel, temele abordate în cadrul şedinţelor de formarea profesională a ţinut seama de
dinamica procesului legislativ, de cunoaşterea şi aprofundarea legislaţiei interne, a documentelor
europene şi internaţionale la care România este parte, a jurisprudenţei instanţelor judecătoreşti şi a
21
Curţii Constituţionale, a jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului şi a Curţii de Justiţie a
Comunităţilor Europene, a dreptului comparat, a normelor deontologice ale profesiei de judecător,
dar şi de necesitatea specializării lor.
Formarea profesională a corpului de magistraţi de la Judecătoria Buftea, în anul 2018, a
cuprins toate formele prevăzute de Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii, respectiv prin
participarea la cursurile de formare continuă organizate de către Institutul Naţional al Magistraturii,
prin participare la formele de pregătire profesională susţinute de reţeaua EJTN, dar şi prin
participarea la activităţile de formare profesională descentralizată, organizată atât la nivelul Curţii
de Apel Bucureşti (conform Programului de formare continuă descentralizată aprobat la nivelul
curţii de apel), cât şi la nivelul Judecătoriei Buftea.
Formarea continuă la nivel centralizat
La cursurile de formare profesională continuă organizate de Institutul Naţional al
Magistraturii în baza programului anual, aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii, la
propunerea Consiliului ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii, în anul 2018 au participat
următorii magistraţi:
- Tășcan Adriana, magistrat în cadrul Secţiei penale a participat la seminarul Criminalitate
economico - financiară, organizat în perioada 06-07 noiembrie 2018;
- Layet Carmen Mihaela, magistrat în cadrul Secţiei penale a participat la seminarul
Cooperare judiciară în materie penală – găsirea unui limbaj comun prin intermediul englezei
juridice, organizat în perioada 04-05 octombrie 2018;
- Bălan Cristian, magistrat în cadrul Secţiei penale a participat la masa rotunda cu tema
Răspundere penală a persoanei juridice – aspect de drept material și procesual, organizat în data
de 15);
Magistraţii Judecătoriei Buftea au manifestat un interes deosebit şi pentru formele de
pregătire profesională organizate prin reţeaua EJTN, respectiv ERA, formulând numeroase
solicitări de participare la acest tip de pregătire profesională.
Printre persoanele care au participat la aceste forme de pregătire, enumerăm:
- Borșan Anca, magistrat în cadrul Secției civile a participat la vizita de studio organizată de
E.J.T.N. la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, Luxemburg, în perioada 2 – 3 iulie 2018.
Formarea continuă la nivel descentralizat
22
În cadrul acestei forme de pregătire profesională, magistraţii Judecătoriei Buftea au
participat atât la şedinţele de formare profesională organizate la nivelul Curţii de Apel Bucureşti,
cât şi la activităţile de formarea continuă profesională descentralizată organizată la nivelul
Judecătorie Buftea şi la nivelul secţiilor.
În cadrul activităţilor de formare continuă descentralizată organizate la nivelul Judecătorie
Buftea, au fost abordate, pe secţii, sub coordonarea responsabilului cu formarea continuă (judecător
Dimofte Ionela Tatiana), următoarele teme:
În cadrul Secţiei civile au fost organizate 15 seminarii, la care au participat în medie 20
judecători, fiind dezbătute următoarele teme:
La data de 10 mai 2018, tema Exercitatea autorității părintești – susținută de judecător
Ghihaniș Alina;
La data de 24 mai 2018, tema Nulitatea căsătoriei – susţinută de judecător Dinu
Alexandru;
La data de 12 iunie 2018, tema Executarea hotărârilor judecătorești referitoare la
minori – susţinută de judecător Florea Ileana Maria;
La data de 20 iunie 2018, tema Darea în plată – susţinută de judecător Antofie
Marcela;
La data de 28 iunie 2018, tema Ordonanța președențială – susţinută de judecător Tache
Mădălina.;
La data de 01 septembrie 2018, tema Procedura evacuării – susținută de judecător
Morcov Cristiana;
La data de 14 septembrie 2018, tema Ordinul de protecție – susținută de judecător
Criste Monica;
La data de 19 septembrie 2018, tema Procedura privind cererea de valoare redusă-
susținută de judecător Dragomir Valentin;
La data de 21 septembrie 2018, tema Pensia de întreținere, susținută de judecător
Pădurariu Nicoleta;
La data de 1 octombrie 2018, terma Procedura regularizării cererii de chemare în
judecată, susținută de judecător Niță Florin Arinel;
La data de 3 octombrie 2018, tema Contestația privind tergiversarea procesului,
susținută de judecător Dari Constantin Ioan;
23
La data de 8 octombrie 2018, tema Perimarea cererii de che,are în judecată, susținută
de judecător Stoica Cristina;
La data de 17 octombrie 2018, tema Sucesiunea legală, susținută de judecător Rujan
Constantin Alexandru;
La data de 25 octombrie 2018, tema procedura specială a uzucapiunii în Codul de
procedură civilă, susținută de judecător Cucea Ana Maria
La data de 2 noiembrie 2018, tema Ordonanță de plată, susținută de judecător Butaliu
Tiberiu Claudiu
La data de 14 decembrie 2018, tema Divorțul prin acord, susținută de judecător
Iordăchescu Elisabeta Mihaela.
Învăţământul profesional al magistraţilor:
Formarea profesională a magistraţilor din cadrul Judecătoriei Buftea s-a realizat, de
asemenea, şi în cadrul întâlnirilor lunare de învăţământ profesional organizate la nivelul secţiilor,
coordonate președintele instanței şi evidenţiate în procesele verbale întocmite în acest sens.
În cadrul întâlnirilor de învăţământ profesional organizate lunar au fost analizate şi
modificările legislative intervenite în materie penală ca urmare a adoptării unor acte normative
(exemplu Legea 169/2017), dar şi ca urmare a pronunţării unor Deciziei de neconstituţionalitate, a
unor Decizii pronunţate în Recurs în interesul legii, respectiv pentru pronunţarea unor chestiuni
prealabile, astfel cum au fost evidenţiate în procesele verbale întocmite.
Nu în ultimul rând, trebuie să subliniem interesul manifestat de magistraţii Judecătoriei
Buftea privind participarea la şedinţele de practică neunitară, organizate pe materii, la nivelul
Curţii de Apel Bucureşti.
Cu titlu de exemplu, arătăm:
Doamna judecător Dimofte Ionela Tatiana a participat la Întâlnirea în cadrul căreia s-
au discutat problemele de practică neunitară în materia civil, organizată în data de 10 octombrie
2018;
Domnul judecător Bălan Cristian participat la Întâlnirea în cadrul căreia s-au discutat
problemele de practică neunitară în materia penală și în materia executării pedepselor și a
măsurilor privative de libertate organizată la data de 22 iunie 2018;
24
In cursul anului 2018 în scopul pregătirii profesionale, s-au întocmit referate pe diverse
teme din materia civilă si penală care au fost discutate in cadrul şedinţelor de pregătire
profesionala.
In ședințele de învățământ profesional organizat la nivelul Judecătoriei Buftea au fost
elaborate și prezentate următoarele teme:
InstanţaInstanţa TematicaTematica
Referent/Referent/
moderatormoderator LoculLocul desfăşurăriidesfăşurării Data/oraData/ora
JudecătoriaJudecătoria BufteaBuftea
Caracterul de titlu executoriuCaracterul de titlu executoriu al contractelor de credital contractelor de credit
încheiate la distanțăîncheiate la distanță Cucea AnaCucea Ana MariaMaria
JudecătoriaJudecătoria BufteaBuftea
26.01.201726.01.2017 ora 13:00ora 13:00
JudecătoriaJudecătoria BufteaBuftea
Cauțiunea în procesul civilCauțiunea în procesul civil
Dari ConstantinDari Constantin IoanIoan
JudecătoriaJudecătoria BufteaBuftea
23.02.201723.02.2017 ora 13:00ora 13:00
JudecătoriaJudecătoria BufteaBuftea
Validarea popririiValidarea popririi Dimfote IonelaDimfote Ionela TatianaTatiana
JudecătoriaJudecătoria BufteaBuftea
26.01.201826.01.2018 ora 13:00ora 13:00
JudecătoriaJudecătoria BufteaBuftea
Evacuarea din imobile folositeEvacuarea din imobile folosite sau ocupate fără dreptsau ocupate fără drept
Dinu AlexandruDinu Alexandru
JudecătoriaJudecătoria BufteaBuftea
23.02.201823.02.2018 ora 13:00ora 13:00
JudecătoriaJudecătoria BufteaBuftea
Proba cu martori în proceduraProba cu martori în procedura civilăcivilă
DragomirDragomir ValentinValentin
JudecătoriaJudecătoria BufteaBuftea
30.03.201830.03.2018 ora 13:00ora 13:00
25
InstanţaInstanţa TematicaTematica
Referent/Referent/
moderatormoderator LoculLocul desfăşurăriidesfăşurării Data/oraData/ora
JudecătoriaJudecătoria BufteaBuftea
Program de legături personaleProgram de legături personale minorminor
IordăchescuIordăchescu ElisabetaElisabeta MihaelaMihaela JudecătoriaJudecătoria
BufteaBuftea
27.04.201827.04.2018 ora 13:00ora 13:00
JudecătoriaJudecătoria BufteaBuftea
Procedura regularizăriiProcedura regularizării ( art.200 Cpc) în contest( art.200 Cpc) în contest
CEDOCEDO
Niță FlorinNiță Florin ArinelArinel
JudecătoriaJudecătoria BufteaBuftea
25.05.201825.05.2018 ora 13:00ora 13:00
JudecătoriaJudecătoria BufteaBuftea
Evacuarea(procedura specială)Evacuarea(procedura specială) RujanRujan ConstantinConstantin AlexandruAlexandru JudecătoriaJudecătoria
BufteaBuftea29.06.201829.06.2018 ora 13:00ora 13:00
JudecătoriaJudecătoria BufteaBuftea
Cererile de valoare redusăCererile de valoare redusă Stoica CristinaStoica Cristina
JudecătoriaJudecătoria BufteaBuftea
28.09.201828.09.2018 ora 13:00ora 13:00
JudecătoriaJudecătoria BufteaBuftea
Autoritate părinteascăAutoritate părintească Tache MădălinaTache Mădălina
JudecătoriaJudecătoria BufteaBuftea
26.10.201826.10.2018 ora 13:00ora 13:00
III.2. Formarea profesională a personalului auxiliar de specialitate în cursul anului
2018.
Potrivit Legii nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate, formarea
profesională a personalului auxiliar de specialitate şi conex îmbracă, ca şi în cazul magistraţilor,
mai multe forme, respectiv formarea iniţială a personalului auxiliar de specialitate, ce se realizează,
26
de regulă, prin Şcoala Naţională de Grefieri şi formarea profesională continuă care, de asemenea, se
realizează prin mai multe forme respectiv, prin participarea la cursurile organizate de Şcoala
Naţională de Grefier (personalul auxiliar de specialitatea având obligaţia, conform art. 29 din Legea
nr. 567/2004, de a participa la această formă de pregătire profesională, cel puţin o dată la 5 ani) şi
prin participarea la formele de pregătire profesionale organizate, trimestrial, în cadrul Tribunalului
Ilfov.
Una din garanțiile independenței judecătorilor o reprezintă pregătirea profesională astfel
cum rezultă din dispozițiile art. 35 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și
procurorilor.
Similar, o pregătire profesională continuă a grefierilor reprezintă și ea o componentă de
bază a independenței sistemului judiciar, dat fiind rolul grefierilor în actul de justiție și anume
acela de a degreva judecătorul de activitățile nespecifice funcției sale. O formare profesională de
calitate presupune o formare centrată pe nevoile sistemului, o formare care reușește să-și atingă
obiectivele, adaptată contextului social și care folosește în mod optim toate resursele care îi stau
la dispoziție.
Potrivit legii, personalul auxiliar de specialitate are obligația de a participa cel puțin o
dată la 5 ani la o formă de pregătire profesională continuă organizată de Școala Națională de
Grefieri.
Pregătirea profesională a personalului auxiliar de specialitate s-a efectuat în conformitate cu
dispoziţiile art. 29 din Legea nr. 567/2004, fiind organizate întâlniri trimestriale, coordonate de
judecători desemnaţi în acest sens, în care au fost susţinute următoarele teme:
Instanţa TematicaJudecător
responsabil
Referent/
moderatorLocul
desfăşurăriiData/ora
JudecătoriJudecătoria Bufteaa Buftea
ExecutareaExecutarea sancțiunilorsancțiunilor contravenționalecontravenționale
Tache MădălinaTache MădălinaOprescu MarianaOprescu Mariana
AdelaAdelaJudecătoriaJudecătoria
BufteaBuftea23.03.201823.03.2018 ora 13:00ora 13:00
JudecătoriJudecătoria Bufteaa Buftea
Termen în cunoștințăTermen în cunoștință Tache MădălinaTache Mădălina
Caranic VadimCaranic Vadim JudecătoriaJudecătoria BufteaBuftea
22.06.201822.06.2018 ora 13:00ora 13:00
27
Instanţa TematicaJudecător
responsabil
Referent/
moderatorLocul
desfăşurăriiData/ora
JudecătoriJudecătoria Bufteaa Buftea
Circuitul dosarelorCircuitul dosarelor restituite de larestituite de la instanțele de controlinstanțele de control
Tache MădălinaTache Mădălina Dumitrache IulianDumitrache Iulian TraianTraian JudecătoriaJudecătoria
BufteaBuftea
28.09.201828.09.2018 ora 13:00ora 13:00
JudecătoriJudecătoria Bufteaa Buftea
Incidente proceduraleIncidente procedurale referitoare lareferitoare la compunereacompunerea completurilor decompleturilor de judecatăjudecată
Tache MădălinaTache Mădălina Balan Maria PaulaBalan Maria Paula
JudecătoriaJudecătoria BufteaBuftea
14.12.201814.12.2018 ora 13:00ora 13:00
28
CAPITOLUL IV – INFRASTRUCTURA INSTANŢEI
Judecătoria Buftea își desfășoară activitatea în aceeaşi clădire cu Tribunalul Ilfov, dispune
de 3 săli de judecată cu toate dotările aferente (mobilier, calculatoare, imprimante, dispozitive de
înregistrare audio, aer condiţionat). Două săli au fost destinate şedinţelor de judecată din materie
civilă şi cea de-a treia deservește şedinţele de judecată din materie penală, aceasta fiind folosită și
de Tribunalul Ilfov.
Instanţa mai dispune de 4 birouri de judecători, un birou preşedinte, un birou grefier sef şi
grefier şef secţie civilă/ penală, un birou vicepreşedinte, 4 birouri de grefieri, un birou pentru
Serviciul Registratură civilă, un birou pentru Serviciul Registratură şi Arhivă Penală, un birou
pentru compartimentul executări penale, executări civile şi executări contraventionale, 3 camere
arhivă veche – depozitare dosare, 1 cameră server.
Compartimentul arhivă civilă este compus din 2 încăperi acestea fiind reamenajate, în
sensul că au fost înlocuite toate rafturile existente cu rafturi metalice, creându-se spaţiu pentru
dosarele cu dată de recomandare (procedura prealabilă).
Deşi art. 149 C.pr.civ. instituie regula potrivit căreia realizarea procedurii de citare se face
prin agenţi procedurali, la acesta instanţa nu exista decât un singur agent procedural care
funcţionează la biroul arhivă, şoferul îndeplinind şi atribuţii de agent procedural.
În privinţa resurselor materiale, precizăm că în anul 2015 judecătorii şi grefierii au
beneficiat de câte un computer personal, birou şi acces la imprimantă. Cu toate acestea, pentru
funcţionarea în condiţii normale a activităţii instanţei este necesară înlocuirea calculatoarelor
vechi, neperformante, cu altele noi.
Atât judecătorii, cât şi personalul auxiliar de specialitate beneficiază de serviciile unui
calculator cu acces direct la internet, la reţeaua internă a instanţei, la aplicaţia ECRIS şi la două
programe de legislaţie.
Spaţiile destinate arhivării documentelor create în urma activităţii desfăşurate sunt
amplasate distinct, respectând cerinţele impuse de Legea nr.16/1996, în ceea ce priveşte protecţia
contra incendiilor ori contra umidităţii sau rozătoarelor. Totuşi, datorită volumului foarte mare de
activitate, preponderenţei competenţei în fond a judecătoriei în toate materiile şi termenelor de
păstrare foarte mari (20 – 30 ani) ori permanente, spaţiile alocate arhivelor pasive au devenit
29
neîncăpătoare, sens în care sunt în curs de derulare demersuri pentru identificarea unor locaţii
suplimentare.
Procesul de informatizare, început la nivelul anului 2003, a cunoscut progrese
semnificative reflectate în asigurarea de spaţii de lucru pentru fiecare judecător şi pentru fiecare
grefier, acces la imprimante, dotarea serviciilor de lucru cu publicul cu computere şi imprimante,
dotarea sălilor de şedinţe cu echipamente de înregistrare/redare, inclusiv echipamente audio
pentru sonorizare (microfoane, staţie de amplificare).
Întregul circuit al dosarului – de la înregistrarea cererii (cu alocarea în sistem
computerizat a unui număr unic la nivel naţional), repartizarea aleatorie, întocmirea citaţiilor şi
borderourilor de expediţie, generarea listei de şedinţă, stocarea datelor intervenite pe parcursul
judecăţii, pronunţarea, redactarea hotărârii şi transmiterea în circuitul extern (căi de atac), inclusiv
restituirea către tribunal de către instanţele ierarhic superioare – se realizează în sistem
informatizat.
Pentru toţi magistraţii este asigurat accesul la internet, în timp ce pentru grefieri, acesta
este permis în funcţie de atribuţiile concrete ce le revin. De asemenea, este disponibil un program
legislativ şi de jurisprudenţă (EUROLEX).
Informarea publicului cu privire la activitatea instanţei (şedinţe de judecată, termene,
soluţii), inclusiv obţinerea de date privind serviciile de lucru cu publicul se realizează prin
intermediul site-ului şi prin intermediul portalului instanțelor de judecată, gestionat de Ministerul
Justiţiei.
În sediul Judecătoriei Buftea sunt amplasate două infochioşcuri, avantajul acestei
modalităţi de informare regăsindu-se în economisirea timpului de către beneficiari şi degrevarea
personalului de publicul numeros din arhive şi registraturi pentru obţinerea informaţiilor
necesare.
Soft-urile utilizate sunt ECRIS 4.5.1.20 – versiune actualizată în anul 2014, modul folosit
pentru administrarea dosarelor, EUROLEX – pentru legislaţie şi jurisprudenţă, LOTUS – pentru
persoane juridice – pentru asociaţii şi fundaţii.
Se impune a fi menţionată existenţa unui soft special pentru transmisia semnalului
audio/video din camera de audiere în sala de şedinţă cu distorsionarea vocii/imaginii martorului
cu identitate protejată şi cu posibilitatea pentru completul de judecată, avocaţi, participanţi să
adreseze direct întrebări martorului respectiv.
30
Serverele folosite sunt dintre cele de mare capacitate, amplasate într-o încăpere special
amenajată din perspectiva respectării condiţiilor de climatizare, securitate, suport electric, în
concordanţă cu parametrii maxim impuşi de normativele în domeniu.
31
CAPITOLUL V – CONCLUZII
Din datele statistice efectuate anual de Consiliul Superior al Magistraturii reiese faptul că
Judecătoria Buftea în anul 2018 a fost una dintre instanţele cu o încărcătură de dosare alocate
fiecărui judecător cu mult peste media naţională.
Este de remarcat faptul că şi în aceste condiţii operativitatea înregistrată la nivelul
instanţei la sfârşitul anului 2018 a fost de 102, 6% conform datelor furnizate de aplicația STATIS,
această împrejurare fiind datorată în principal eforturilor susţinute ale magistraţilor şi a
personalului auxiliar.
Specificul aparte al acestei judecătorii constă în faptul că funcționează în județul Ilfov,
județ ce a cunoscut o creștere economică importantă și constantă în ultimii ani, cu consecințe
semnificative asupra numărului de litigii și complexității obiectului acestora. S-a constatat un
grad de dificultate sporit al unor obiecte de drept civil precum: fond funciar, revendicări,
grănițuiri, ieșiri din indiviziune, reconstituire drept de proprietate, dar și creșterea numărului de
dosare în materie de litigii între profesioniști, fiind cunoscut faptul că tot mai multe societăți
comerciale și-au stabilit sediul social în județul Ilfov.
În ceea ce privește resursele umane din cadrul judecătoriei Buftea, schema de personal
cuprinde în prezent un număr de 29 judecători, dintre care 25 posturi ocupate efectiv. Sub
aspectul ocupării acestor posturi, Judecătoria Buftea s-a confruntat însă, în mod constant, cu o
fluctuaţie de personal, inclusiv pe parcursul anului 2018, situaţia cunoscând o îmbunătăţire
considerabilă către finalul anului.
Trebuie învederat faptul că, deși în ultima perioadă situația personalului instanței a
cunoscut o ușoară îmbunătățire, acest lucru nu este suficient pentru ca această instanță să se
apropie de media națională de dosare per judecător și să funcționeze în condiții de normalitate.
Referitor la judecarea cauzelor în termen rezonabil au fost constatate îmbunătățiri
semnificative față de anii anteriori.
În ceea ce privește motivarea dosarelor soluționate, în cadrul Judecătoriei Buftea au fost
constatate deficiențe pentru care au fost identificate atât cauze obiective, cât şi cauze subiective
care duc întărzierea în redactare hotărârilor judecătorești.
Cu toate acestea, odată cu trecerea timpului și dezvoltarea economică a județului Ilfov,
numărul de cauze înregistrate pe rolul Judecătoriei Buftea a crescut de la an la an, iar investițiile
32
în logistica instanței au fost insuficiente, cele două săli de judecată fiind insuficiente și
neîncăpătoare pentru numărul de justițiabili care participă la o ședință de judecată, nu există o
cameră de consiliu amenajată pentru desfășurarea activității judiciare, nu există o bibliotecă, nu
există la nivelul instanţei cărucioare cu care să fie deplasate dosarele, acestea fiind cărate de
grefieri de la parter la etaj creându-se astfel premisele bolilor profesionale, în arhive lucrul se
desfășoară în condiții improprii, sediul nu a mai fost renovat de la momentul punerii în funcțiune,
birourile judecătorilor sunt renovate din fonduri proprii ale acestora, toaletele sunt comune,
învechite şi adesea nefuncţionale.
Îmbunătățiri la nivelul condițiilor materiale ale instanței au apărut după înfiinţarea
Tribunalului Ilfov însă scopul de la care nu ar trebui să se abată instituţiile şi factorii de decizie,
este construirea unui nou sediu al Tribunalului Ilfov şi al Judecătoriei Buftea.
O altă vulnerabilitate identificată la nivelul Judecătoriei Buftea constă în spaţiul
necorespunzător activităţii de judecată, actualul sediu al instanţei fiind, pe de o parte, folosit
împreună cu Tribunalului Ilfov şi, pe de altă parte, necorespunzând cerinţelor specifice unei
instanţe, actuala clădire fiind concepută şi edificată cu o cu totul altă destinaţie.
Prin urmare, apreciem că desfăşurarea activităţii în birouri în care lucrează câte 4-5
judecători, respectiv 4-5 grefieri, cu doar două săli de judecată alocate Secţiei civile şi o singură
sală de judecată alocată Secţiei penale, aceasta din urmă folosită împreună cu Tribunalul Ilfov nu
este de natură decât să creeze o stare de disconfort, de tensiune, toate acestea având influenţă
negativă asupra calităţii actului de justiţie, în general, concretizată în lipsa unor condiţii adecvate de
spaţiu şi linişte pentru studiul dosarelor, redactarea hotărârilor judecătoreşti, a încheierilor şi a
celorlalte lucrări specifice activităţii noastre.
Deşi se presupune că activitatea instanţei este informatizată, o bună parte dintre lucrări se
efectuează, în continuare, fără ajutorul sistemului de evidenţă informatizată: cel mai relevant
exemplu este activitatea de păstrare a registrelor în format electronic şi cea de statistică ce trebuie
în continuare realizată manual. De asemenea, conexiunea la internet este de foarte multe ori atât
de slabă, încât nu poate fi utilizată de personalul instanței în vederea desfășurării activităților de
serviciu.
Referitor la calitatea actului de justiţie un factor important de influenţă ar putea fi
unificarea practicii judecătoreşti la nivelul instanţei, ca şi la nivelul Tribunalului şi Curţii de Apel.
Din păcate şedinţele sau seminariile organizate pe această temă sunt insuficiente numeric, iar lipsa
33
timpului liber la nivelul tuturor acestor instanţe contribuie la această stare de fapt. Efectul aşteptat
de la procesul de unificare a practicii judiciare este şi acela de reducere semnificativă a cererilor
adresate de părţi în anumite cauze, întrucât s-ar ajunge la o anume previzibilitate a hotărârilor care
determină evitarea, de către părţi, a unor procese adesea costisitoare, dacă s-ar putea preconiza
pierderea acestora.
Ceea ce ar trebui să primeze ar fi încercarea constantă, cu rezultate concrete, de a schimba
ideea de justiţie cu caracter aleatoriu pe care foarte mulţi dintre justiţiabili o au la acest moment.
În ceea ce priveşte nerespectarea termenelor prevăzute de Regulamentul de ordine interioară
al instanţelor, există situaţii în care personalul auxiliar nu îşi efectuează lucrările în termenele
prevăzute de regulamente, cum, în egală măsură, există şi situaţii în care judecătorii nu redactează
în termen hotărârile judecătoreşti pronunţate. Aceasta se datorează, în principal volumului mare de
activitate.
Dacă în cazul judecătorilor, aceasta este o chestiune care atrage răspunderea disciplinară,
chestiune de competenţa Consiliului Superior al Magistraturii, în ceea ce priveşte activitatea
grefierilor de şedinţă, aceasta ar trebui verificată şi cenzurată nu doar de către preşedinte ori
vicepreşedinte, dar şi, cu precădere, de către preşedintele completului de judecată, acesta fiind cel
mai în măsură a comensura corect gravitatea abaterilor, precum şi frecvenţa acestora.
Sub aspectul pregătirii profesionale continue a judecătorilor și personalului auxiliar de la
nivelul Judecătoriei Buftea, conducerea instanței își propune pentru anul 2018 o colaborare mai
strânsă cu Tribunalul Ilfov și Curtea de Apel București, în vederea participării la seminarii și
întâlniri profesionale comune la nivel descentralizat, acest deziderat fiind însă condiționat și de
relaxarea ședințelor de judecată pentru ca titularii de complete să poată aloca timpul necesar unei
astfel de activități. În plus, aceste întâlniri sunt imperios necesare pentru unificarea practicii
judiciare la nivelul Curții de Apel București.
Din cumularea tuturor aspectelor mai sus detaliate rezultă că eforturile colective la nivelul
instanţei au urmărit menţinerea unui raport echilibrat între activitatea de judecată şi termenul de
soluţionare a cauzelor, asigurarea unei transparenţe decizionale atât la nivel intern cât şi extern,
asigurarea integrităţii şi independenţei judecătorilor, menţinerea bunelor practici în privinţa
relaţiilor cu mass-media şi cu celelalte instituţii şi organisme cu care a interacţionat instanţa.
34
Identificarea responsabilităţilor în gestiunea calităţii actului de justiţie presupune analiza
dispoziţiilor legale privind organizarea activităţii judiciare şi a instituţiilor cu atribuţii în
domeniul gestionării actului de justiţie.
Caracterul specific al criteriilor de performanţă presupune stabilirea ţelurilor pe care le are
sistemul judiciar în ansamblu, dar şi a obiectivelor pe care fiecare instanţă în particular trebuie să
le atingă, astfel încât să nu se producă o risipă de timp şi energie în activitatea desfăşurată de
fiecare colectiv. Stabilirea obiectivelor de atins este necesară şi pentru a identifica problemele ce
pot fi întâmpinate pe parcurs şi modul în care acestea se pot rezolva. În ceea ce privește problema
comunicării în cadrul instanței, considerăm că, deși multe dintre decizii sunt luate individual, în
spatele acestora ar trebui să se afle suma opiniilor personalului instanței, în scopul alegerii
soluției optime pentru problema a cărei rezolvare este căutată. Totodată, consider că ponderea
deciziilor ce urmează a fi luate în cadrul instanței ar trebui să reclame o consultare și ulterior o
asumare a întregului colectiv, în acest fel fiind asigurată o transparență totală a procesului
decizional.
Stabilirea standardelor de calitate implică atât prognoza pe termen mediu şi lung, dar şi
stabilirea unor ţeluri realiste şi realizabile, în cazul unei instanţe acestea presupunând colaborarea
întregului colectiv în scopul stabilirii obiectivelor ce trebuie atinse, precum şi o gestionare
eficientă a resurselor existente, din partea factorilor de decizie la nivelul instanţei respective.
PREȘEDINTE
ILIE CRISTIAN RĂZVAN
35