curs_2_PT_

transcript

PROTEZA TOTALA

VARIANTE DE PROTEZE TOTALE

1. P.T. clasica

2. Supraproteze (overdenture)

3. Proteza totala pe implante

CLASIFICAREA ATROFIILOR CRESTELOR ALVEOLARE

1. Clasificarea Schroder, Russov si Koller

• La maxilar– clasa I = creste edentate bine dezvoltate;

tuberozităţi bine exprimate pozitive; bolta palatină adâncă.

– clasa II = creasta alveolară medie; tuberozităţi mai putin dezvoltate; bolta palatina medie.

– clasa III = creste edentate atrofiate, şterse; tuberozitati inexistente;bolta palatina plata.

1. Clasificarea Schroder, Russov si Koller

• La mandibulă– clasa I = creste cu atrofie uniformă, înalte,

tuberculi piriformi bine dezvoltaţi.

– clasa II = atrofie marcată a crestelor alveolare, tuberculi piriformi inexistenţi.

– clasa III = atrofia este neuniforma, mai marcata in zona laterala si zona frontala este pastrata

– Clasa IV = se pastreaza crestele in zona laterala si zona frontala este atrofiata.

După Lejoyeux

La maxilar:– Clasa I : creste înalte, retentive; tuberozităţile retentive,

favorabile; bolta palatină extinsă fără torus;– Clasa II : creste edentate medii; tuberozităţi de valoare

medie; bolta palatină medie;– Clasa III : creste cu rezorbţie marcată, cu valoare

protetică mică; tuberozităţi cu valoare negativă;– Clasa IV : creste cu valoare negativă, practic dispărute

fie parţial, fie total; tuberozităţi inexistente.

• La mandibulă – Clasa I : creste alveolare cu valoare protetică optimă; fără

torus sau exostoze.– Clasa II : Creste cu valoare protetică medie, care

corespund însă bine utilizării lor la protezare.– Clasa III : creste cu rezorbţie accentuată; este tipică

vechilor purtători de proteze sau edentaţii vechi neprotezate.

– Clasa IV : creste alveolare negative, reprezentate prin şanţuri, sub nivelul planşeului bucal; liniile oblice interne şi externe aproape pe mijlocul crestei, la fel şi gaura mentonieră sau apofizele genii.

Musculatura periprotetică

= importantă în mentinerea si stabilizarea P.T.

~ funcţie de raportul functional cu PT in:1. Musculatura cu acţiune de dislocare a protezelor

de pe câmp. (-) = muschii cu insertie perpendiculara pe periferia campului protetic

2. Musculatura cu acţiune stabilizatoare. (+) = muschii cu fibre dispuse paralel cu câmpul protetic, contribuie la stabilizare.

Ridicatorul buzei superioare si a aripii nasului

M canin- ridicatorul buzei superioare

M zigomatic mic

M zigomatic mare

Rizorius

M mentonier

M patrat al buzei inferioare

M triunghiular al buzei inferioare

M orbicular

(-) Muschi cu actiune de dislocare:

• Maxilar:– Muşchiul ridicător al buzei superioare şi aripii

nasului;

– Muşchiul canin;

– Zigomaticul mare şi mic;

– Rizorius.

(-) Muschi cu actiune de dislocare:La mandibulă

1) Vestibular – muşchiul mentonului sau al bărbiei;– muşchiul pătrat al buzei inferioare;– muşchiul triunghiular al buzei inferioare;– uneori pielosul.

1) Oral– muşchiul milohioidian;– muşchiul genioglos;– muşchiul palatoglos;– muşchiul constrictor superior al faringelui.

(+) Acţiune stabilizatoare au muschii:

• Orbicularul buzelor• Fibrele orizontale ale

buccinatorului• uneori maseterul.

Muschii limbii

• (longitudinali, verticali şi transversali) • au acţiune destabilizatoare asupra

protezelor.• Importanta pentru stabilitatea protezei este

şi poziţia limbii care poate fi: anterioară posterioară. !!! În protezare trebuie urmărit crearea spaţiului

vital acestui organ mobil.

Muschii valului palatin

• rol important în:– deglutitie, fonatie, în unele acte reflexe

(voma)

– în delimitarea distala a câmpului protetic maxilar.

• Muşchii faringelui interferează si ei cu periferia câmpului protetic.

STUDIU INDIVIDUAL !!

• Campul protetic edentat total:• CURSUL ANUL I Morfologia dintilor:

– Cavitate orala– Mucoasa– Pozitiile de referinta ale mandibulei– Miscarile mandibulei– Ocluzie

• CURSUL ANATOMIE:– Muschii oro-faciali– Muschii mobilizatori ai mandibulei– Oasele maxilare

Parti componente ale PT

• Arcadele artificiale (dintii artificiali)• Baza protezei:

– Placa palatinala

– seile

I. BAZA1. Placa palatinală • confectionata din rasina acrilica (cu o grosime de 2

mm) sau • Din diferite aliaje (mai subtire)

2. Saua protezei• acoperă crestele alveolare, tuberozităţile sau

tuberculul piriform• are două feţe : - una mucozală

- una externă;• prezintă doi versanti: - unul vestibular

- unul oral.

II. Dintii artificiali

• Imita aspectul dintilor naturali• se folosesc dinti anatoformi• după materialul ~ pot fi:

– dinti artificiali din polimeri (răşini acrilice, diacrilice, materiale compozite)

– Prefabricati

– Confectionati in laboratorul de tehnica

– dinti artificiali din ceramică.

Avantajele dintilor din acrilat:

• Usor de prelucrat si individualizat• se leaga chimic de baza protezei• au pret de cost redus• au greutate redusa• nu necesita aparatura deosebita pentru

montare.

Dezavantaje dintilor din acrilat

• Instabilitate cromatica• fenomenul de imbatranire al acrilatului• porozitate structurala• rezistenta mecanica la abrazie scazuta• nu pastrează D.V.O. în timp.

Dinţii artificiali din ceramicăAVANTAJE

• Aspect estetic mai apropiat de dintii naturali• Culoarea stabila in timp• biocompatibilitate• Duritate mare, rezistenţă crescută• Pastreaza D.V.O.

Dinţii artificiali din ceramicăDEZAVANTAJE

• Abrazeaza antagonistii• Sunt casanti• Nu permit ajustari de forma, volum sau

ocluzie• Se leaga mecanic de baza protezei• Au pret de cost mai ridicat.

FACTORII CARE CONTRIBUI LA MENTINEREA SISTABILIZAREA PROTEZELOR TOTALE

I. FACTORI FIZICI · adeziunea· presiunea atmosferica + valori negative fata de presiunea atmosferica

II. FACTORI BIOLOGICI · retentivitatea anatomica · tonicitatea musculara

· deglutitia

III. FACTORI PROTETICI

· extinderea bazei protezei

· congruenta perfecta dintre baza si camp

· succiunea totala

· contactele dento-dentare corecte

· transmiterea echilibrata a presiunilor ocluzale

SUCCIUNEA TOTALA depinde de :

egalitatea intre lungimea versantului vestibular sau

oral al seii protezei si adancimea fundului de sac

rezilienta mucoasei din zona Ah

grosimea marginilor protezei in corelare cu grosimea

in sens vestibulo-oral al fundului de sac

aspectul semicircular si lustruirea perfecta a

marginilor protezei

prezenta unei pelicule de saliva

modelarea versantului Vestibular al seii la maxilar si

a versantilor Vestibular si Oral la mandibula

ADEZIUNEA depinde de :

marimea suprafetelor de contact

paralelismul suprafetelor de contact

existenta unei pelicule de lichid interpusa

intre cele doua suprafete

gradul de vascozitate a lichidului interpus

Retentivitatile anatomice ale campului protetic sunt :

creste edentate bine reprezentate ca inaltime si latime

bolta palatina medie sau adanca

tuberozitati maxilare bine exprimate

tuberculi piriformi bine reprezentati

MIJLOACE EXCEPTIONALE DE MENTINEREMIJLOACE EXCEPTIONALE DE MENTINERE SI STABILIZARE A PROTEZEI TOTALESI STABILIZARE A PROTEZEI TOTALE

1. CAMERELE CU VID

2. VENTUZELE

3. ARCURI INTERMAXILARE

4. MAGNETII

5. BARELE DE PLUMB

8. IMPLANTE ALOPLASTICE

7. PRAFURI SI PASTE ADEZIVE

6. CAPSELE INTRAMUCOASE

IMPLANTE ALOPLASTICE

ETAPE CLINICO-TEHNICE DE CONFECTIONARE A PROTEZEI TOTALE

1. Examinarea campului protetic I. diagnostic

II. planul de tratament

2. Amprentarea preliminara

3. Confectionarea modelului preliminar

4. Confectionarea portamprentei ( lingurii ) individuale

5. Amprenta functionalaI. Adaptarea portamprentei individuale pe campul proteticII. Realizarea inchiderii marginaleIII. Amprentarea functionala – material / tehnica.

6. Confectionarea modelului functionalI. Pregatirea amprentei functionale: prin indiguire si cofrare;II. Confectionarea modelului propriu-zis: ghips extradur.

7. Confectionarea sabloanelor de ocluzie

8. Determinarea relatiei intermaxilare (RIM)I. Relatia centricaII. Dimensiunea verticala a etajului inferiorIII. Directia si nivelul planului de orientare proteticaIV. Curbura vestibulara a bordurii superioareV. repere pentru alegerea si montarea dintilor (linia

mediana, linia caninilor, linia surasului).

9. Transferul in laborator a RIM = prin montarea in ocluzor sau articulator

10. Confectionarea machetei protezei totale I. Macheta bazei II. Macheta arcadei dentare artificiale

11. Proba machetei in cavitatea bucala

12. Modelarea definitiva a machetei (in scop fizionomic, igienic, fonetic, rezistenta mecanica, stabilitate).

13. Pregatirea modelului functional pentru ambalare

foliere, gravare, deretentivizare, elemente suplimentare de stabilitate si mentinere ale PT

14. Confectionarea tiparului – ambalarea

15. Prepararea / polimerizarea acrilatului

16. Dezambalarea protezei

17. Prelucrarea protezei

18. Aplicarea protezei in cavitatea orala– “adaptarea cu proteza”

19. Integrarea biologica a protezei

retusurile bazei protezei

individualizari ale reliefului ocluzal.

1. Examinarea

Se apreciaza:forma si volumul crestelor alveolare;raportul dintre ele;bolta palatina cu torusul palatin;tuberozitatea maxilara;tuberculul piriform;torusul mandibular; linia oblica interna;apofizele genii;

• Crestele alveolare bine reprezentate ofera conditii mai bune de stabilitate decat crestele resorbite sau cele de forma lamelara; tuberozitatile mai mari ca ca volum decat cele reduse;

1. Examinarea• Anamneza

• Chestionar medical

• Radiografii

• Fotografii ale cazului

• Amprente / modele de studiu = diagnostice– Se stabileste: un diagnostic:

• edentatie totala maxilara si/ sau mandibulara• neprotezata sau protezata corecte sau incorect

– Se alege planul de tratament:• Cateva optiuni de tratament prezentate de medic pacientului• Discutia pentru alegerea / intelegerea variantelor• Alegerea unei singure solutii de tratament

– ACORDUL SCRIS al pacientului!!

Raportul mandibulo-maxilar

• prin linia interalveloarălinia interalveloară = linia ce uneşte mijlocul crestelor alveolare la nivelul molarului de 12 ani.

• La edentaţii vechi apare direcţie oblică a acestei linii atât în zona frontală cât şi lateral.

2. Amprenta preliminara

1. Alegerea portamprentei standard

2. Alegerea materialului de amprenta

3. Amprenta propriu-zisa

Amprenta preliminara

Materiale necesare: Material de amprenta (alginat) Port-amprenta (lingura de amprenta) standard

(universala) Bol de cauciuc + spatula de amestec apa

Port-amprentele standard (universale)

• Def– Reprezinta un suport rigid pentru materialul de

amprenta, de forme, marimi diferite;

• CONDITII:– Rigida, nedeformabila– de marimea si aspectul maxilarului de amprentat– sa cuprinda intreg campul protetic pana la nivelul

mucoasei pasiv-mobile

• Clasificate dupa:

• Dupa material: – Metal

– mase plastice

• Pentru maxilar / pentru mandibula!!

• Marimi diferite: – 0 la 4 sau altele…– Pentru adulti sau pt copii

• Retentii:– unele au retentii sub forma de perforatii, nervuri– altele nu au retentii, sunt netede = deci necesita

aplicarea unui adeziv

• Dupa Forma:– Pentru dentat

– Pentru edentat

– Pentru edentatul partial

A. Alegerea port-amprentei

• In functie de marimea maxilarului:– Apreciem vizual marimea

– Cu instrument special ~ compas: se masoara distanta dintre tuberculii piriformi (mandibula)

• Verificam: – cuprinde in totalitate campul protetic– asigura suficient spatiu pt materialul de amprenta,

grosime ~ 2-3 mm– la maxilar: marginea posterioara sa depasească linia Ah

cu 1-2 mm– sa nu impiedice miscarile formatiunilor mobile– la mandibula: marginea portamprentei sa fie deasupra

liniei oblice interne cu 1-2 mm.• Prea scurta: prelungim

B. Alegerea materialului de amprenta

~ In functie de gradul de rezilienta al fibromucoasei• Dupa calitatea fibromucoasei avem:

– campuri dure = cu firomucoasa subtire -materiale cu vascozitate crescuta

– campuri intermediare - materiale cu vascozitate medie

– campuri moi - rezilienta crescuta - vom utiliza materiale fluide.

• Cele mai folosite:– Alginatele (hidrocoloizi ireversibili)– Materialele termoplastice ()

C. Amprentarea preliminara propriu-zisa

• Cuprinde toate manoperele necesare unei copii negative a campului protetic;

• Este copia negativa a campului protetic ce reproduce cu exactitate zonele de sprijin: creasta, bolta, tuberozitate la maxilar, si creasta si tubercul piriform la mandibula; si cu aproximatie periferia campului protetic(fundurile de sac) care reprezinta zona de mentinere

C. Amprentarea preliminara propriu-zisa

• incarcarea portamprentei cu materialul de amprenta

• Introducerea in cavitatea orala• Centrarea pe camp• Aplicarea pe camp dinspre posterior spre

anterior• Mentinerea amprentei pe camp pana la priza

materialului • indepartarea amprentei.

Verificarea amprentei

• !! inainte de trimiterea la laborator• reda cu exactitate si complet zona de sprijin• Inregistreaza si zona de succiune (periferia

campului protetic): marginile amprentei sunt continue, usor modelate;

• Nu prezinta lipsuri, bule de aer• Materialul de amprenta adera la port-amprenta;

daca s-a desprins – se reface amprenta!• Sa fie centrata corect ~ manerul portamprentei si

frenurile buzelor.

Spalarea / dezinfectia amprentei din alginat

Amprenta preliminara cu material termoplastic

3. Realizarea modelului preliminar

=model de studiu sau model anatomic; Reprezinta copia pozitiva a campului protetic Reda cu exactitate zonele de sprijin si aprox.zona de mentinere (fundurile de sac) Realizat din ghips obisnuit turnat in amprenta

preliminara; Folosit pentru realizarea portamprentei individuale

Tehnica de realizarea modelului preliminar

Se spala amprenta preliminara sub jet de apa pentruindepartarea urmelor de saliva care, prin unire cu gipsuldau un strat superficial de rezistenta redusa;

Turnarea modelului

• Se pregateste gips de consistenta smantanoasa si se depune in amprenta, strat in strat, aplicat in aceeasi zona: bolta palatina la amprenta maxilara sau extremitatea distala a amprentei mandibulare(astfel nu intra aer)

• Manevra se completeaza prin vibrare manuala sau prin folosirea masutei vibratorii;

Demularea amprentei

• Dupa priza gipsului, la 45-60 de minute de la turnare, modelul se separa de amprenta. Separarea se executa in functie de tipul de amprenta;

• Amprentele din alginate se separa de model prin tractionare; ele se separa de indata ce modelul a facut priza, altfel alginatul absoarbe apa din gips, care pierde din rezistenta;

Fasonarea soclului

• Se face cu cutitul de gips sau cu soclatorul;• Se face in forma de pentagon pentru

modelul superior si de trapez pentru cel inferior;

Trasarea limitelor campului protetic

• Limitele trasate pe amprenta preliminara de catre medic se imprima pe model; desenul va fi trasat mai evident;

4. Realizarea port-amprentei individuale

Portamprenta sau lingura individuala este suportul rigid ce sustine materialul pt realizarea amprentei finale;

Portamprenta individuala:

• Se confecţionează pe modelul preliminar;• Trebuie să fie rigidă pentru a rezista la

amprentarea functionala• Nu va depăşi limitele funcţionale ale

câmpului protetic;• Sa nu impiedice mobilitatea partilor moi;• Marginile să fie rotunjite – sa nu lezeze

fibromucoasa.

Componentele portamprentei individuale:

• Baza= partea din portamprenta ce vine in contact cu suprafata de sprijin a campului protetic

• Accesorii:– Manerul

– Butoni de presiune

– Intarituri de sarma

– Borduri de ocluzie

Caracteristicile portamprentei individuale

• Este utilizata pentru un singur pacient;• Realizata de tehnician pe modelul preliminar;• Obtinuta din materiale rigide, nedeformabile in

momentul amprentarii;• Se adapteaza intim la zona de sprijin a campului

protetic;• Marginile lingurii se modeleaza rotunjit si se decupeaza

in dreptul frenurilor si bridelor;• Grosimea marginilor lingurii= latimea fundurile de sac

vestibulare si linguale;

Tipuri de portamprente individuale:

1. După raportul cu campul protetic:1. După raportul cu campul protetic:- cu contact total- cu distanţări pe anumite zone- distanţată în totalitate.

2. După material:2. După material:- din mase termoplastice (placă bază, stents)- răşini acrilice (autopolimerizabile)- rasini compozite (fotopolimerizabile)- metal.

curs_2_PT_

Documents