Post on 13-Aug-2015
description
transcript
Structuri de sprijin în ingineria geotehnicăStructuri de sprijin în ingineria geotehnicănote de curs
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu
Cursul nr. 1
Master: Inginerie Geotehnică
Cursul nr. 1
Evoluția conceptelor de alcătuire a structurilor de sprijinSisteme de sprijin externe, interne şi hibride
2
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu17.02.2012
3
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu17.02.2012
4
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu17.02.2012
5
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu17.02.2012
6
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu17.02.2012
7
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu17.02.2012
8
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu17.02.2012
Alunecările de teren în România.
Până în anul 1950, problema alunecărilor de teren a fost un obiect de studiu pentrugeografi şi geologi, abordat în special din perspectiva cartografieriişi a estimăriicontribuţiei lor la degradarea terenurilor. Începând cu anul 1950 se revizuiesccunoştinţele acumulate, se departajează responsabilităţile iar în anul1953 se face primainventariere a suprafeţelor agricole alunecatela nivel naţional.
Din datele publicate de Banca Mondială rezultă că 57% din totalul pierderiloreconomice anuale ale României sunt cauzate de inundaţii şi alunecări de teren.
Se apreciază totodată că 37,4% din suprafaţa ţării se află în stare de risc, 45,8% dinpopulaţie trăieşte în starede risc şi uneoricca. 50,3% din bugetulanualal ţării poatefipopulaţie trăieşte în starede risc şi uneoricca. 50,3% din bugetulanualal ţării poatefiafectat de efectele cuantificate în vieţi omeneşti sau pagube materiale provocate dedezastrele naturale (cutremure, inundaţii, alunecări de teren, ninsori, viscol).
Problema redresării stabilității versanților este importantă și în cazul reactivăriialunecărilor de teren, mai ales când acest proces se manifestă pe suprafețe mari șidovedește și o anumită frecvența, mărind potențialul de risc geomorfologic. În situații deacest gen, măsurile de remediere vizează atât întreaga masă de materiale alunecate, câtșipărțile superioareși inferioare ale versantului, pentru abloca cât mai mult posibilaceastă revenire a dinamicii unei pornituri.
9
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu17.02.2012
Harta potenţialului de producere a alunecărilor
10
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu17.02.2012
Lucr ări de stabilizare a versanţilor din Municipiul Ia şi aflate în exploatare
Oraşul Iaşi se numără printre cele mai vechişi importante aşezări ale ţării. Ca fostăcapitală a Moldovei acesta a cunoscut o puternică dezvoltare în perioada medievală când adevenit capitală a Moldovei, iar apoi după 1862 când s-a transformat într-un puternic centruculturalşi universitar.
Toate aceste lucruri, au condus spre o dezvoltare urbană, dispusă în lungul râuluiBahlui, preponderent în prima parte a existenţei sale pe malul stâng al acestuia. Aici au fostconstruite cele mai importante edificii culturaleşi administrative ( Universitatea Al. I. Cuza,Palatul Roznovanu, Palatul Culturii, Curtea Domnească, Catedrala Mitropolitană, BibliotecaMihai Eminescu, cele mai multe din bisericileşi lăcaşele de cult aparţinând comunităţiiautohtone, etc.).
Datorită acestui faptşi cartierele de locuinţe s-au dezvoltat în prima etapă în aceleaşizone ( centru, Copou, Păcurari, Sărărie )
Odată cu dezvoltarea industrială, după 1945,şesul râului Bahluişi al pârâului Nicolina,a căpătat o importanţă deosebită, aici dezvoltându-se peste 40% din clădirile destinatelocuinţelor cetăţenilor municipiului (cartierele Nicolina CUG, Alexandru cel Bun, Dacia,Galata, Frumoasa, Metalurgiei, Socola).
11
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu17.02.2012
Planul oraşului Ia şi în sec. XVII
12
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu17.02.2012
Zona de dezvoltare anterioar ăanului 1945
Zona de dezvoltare dup ă1945
13
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu17.02.2012
14
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu17.02.2012
15
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu17.02.2012
16
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu17.02.2012
Iaşul văzut de pe Bucium
17
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu17.02.2012
18
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu17.02.2012
Versant Dumbrava Roşie – Grădina Botanică
VersantTătăraşi – Oancea VersantTătăraşi – Oancea
Cămin colector drenuri
19
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu17.02.2012
Zona Şcoala Normală – pârâu Cacaina
SECTOR REABILITATSECTOR EXISTENT
20
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu17.02.2012
Mănăstirea Cetăţuia – versant vestic (C.U.G.) şi versant estic (Manta Roşie)
21
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu17.02.2012
Evoluţia concepţiilor lucr ărilor de susţinere/retenţie
22
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu17.02.2012
Elemente de risc la construirea pe versanţi
23
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu17.02.2012
Ziduri de sprijin de greutate
Primele structuri de susţinere realizate au fost zidurile de sprijin de greutate deforme diverse, construite din zidărie uscată, zidărie de piatră sau cărămidă cu mortar,beton ciclopian sau beton simplu.
Ziduri de sprijin de greutate de forme diverse
24
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu17.02.2012
Ziduri de sprijin din beton armat
Odată cu apariţia conceptului de beton armat în construcţii a apărut şi posibilitateareducerii dimensiunilor zidurilor de sprijin realizate până la acel moment, prin utilizareaunor forme structurale ce au favorizat creşterea ponderii greutăţii proprii a pământuluiîn asigurarea propriei stabilităţi, reducerea împingerii pământului şi mobilizarea uneipărţi a rezistenţei la forfecare pe talpă. Secţiunea transversală a acestor ziduri estealcătuită dintr-o placă de fundaţie în care este încastrat peretele frontal.
Ziduri de sprijin din beton armat
25
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu17.02.2012
Ziduri de sprijin ancorate
Apariţia betonului armatşi a elementelor pretensionate a favorizat atât apariţia anoi forme constructive a zidurilor de sprijin, câtşi dezvoltarea sistemelor de susţinereancorate.
Ziduri de sprijin ancorate
26
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu17.02.2012
Clădire multietajată – 20m subteran, 25m suprateranLocaţie – Istanbul, TurciaAnul execuţiei - 2007
Sprijiniri ancorate
27
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu17.02.2012
28
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu17.02.2012
b)
a)
c)
b) c)
c)
d)
e)
d)
e)
d)
29
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu17.02.2012
Evoluţia structurilor de sprijin – P ĂMÂNT ARMATPrimul material de construcții pe care omenirea l-a avut la îndemânãa fost pãmântul, cu ajutorul cãruia a
realizat construcții îndrãznețe, dar limitate ca dimensiuniși performanțe datoritã caracteristicilor fizico-mecaniceale acestui material natural.
Pãmântul, ca material de construcție, a fost îmbunãtãțit în mod instinctiv de strãmoșii noștri prin armare cupaie sau alte elemente vegetale, iar Marele Zid Chinezesc stã mãrturie.
Construcţia monumentului cu o lungime totală de cca.8.851 km(lăţime aprox. 6 mşi înălţime aprox. 8 m) afost începută de împăratul Qin Shi Huang (259-210 î.Hr.)şi a fost restauratşi realizat parţial de dinastia Ming(1.368-1.644 d.Hr.)
Tronson din Marele Zid Chinezesc realizat din
pământ armat
30
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu17.02.2012
Cel mai vechiexemplu de pământ armateste ziguratul din oraşul antic Dur-Kurigatzu,cunoscut azi sub numele de Agar-Quf (Irak).
Acesta este realizat din blocuri de argilă
cu o grosimevariabilă de la 130 mm la 140
Ziguratul din ora şul anticDur-Kurigatzu
(Agar-Quf din Irak)
cu o grosimevariabilă de la 130 mm la 140mm, armate cu oţesătură de trestie.
În prezent structura are o înălţime de45m, iniţial se crede că a avut o înălţime depeste 80m, vechimea lui ar fi de peste 3000de ani.
31
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu17.02.2012
Se ştie că şi romanii au folosittehnici de armare a pământului şidigurilor cu pământ armat cu trestieîn lungul râului Tiber.
Recent s-a descoperit în Londraun zid de cheu al armatei Romane dinportul Londinium.
Digul din lemn avea olungimede 1.5km, o înălţime de 2m şi era
Cheiul Roman (începutul primului secol)
de 1.5km, o înălţime de 2m şi erarealizat cu paramentul din grinzi destejar măsurând până la 9m lungime,ranforsat cu grinzi din lemn încastrateîn rambleu.
Cheiul Roman
32
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu17.02.2012
Sistemul de sprijinire apământului dezvoltat de Munster
O dezvoltare semnificativă asupraconceptului de pământ armat a fost realizatăîn Statele Unite de către cercetătorulMunster (1925).
El a realizat un zid de sprijin folosind oînşiruire de elemente de ranforsare din lemnşi o faţadă aparentă. Munster minimizeazăconexiuni glisanteconexiuni glisanteşi o faţadă aparentă. Munster minimizeazăproblema tasării rambleului prin folosireaunor prinderi ajustabile între elementul defaţadă şi elementele de ranforsare.
33
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu17.02.2012
Ele
men
t de
Ele
men
t de
fafaţa
dă
ţadă
SECŢIUNEA ASECŢIUNEA A--AA
element de armareelement de armare
conexiuni glisanteconexiuni glisante
În 1927 cercetătorul francez Coyne introduce un nou concept de sprijinire întrepte.
În 1960 apareo altă metodă de realizare a pământului armat,metoda York, careprezintă similarități cu tehnica propusă de Munster.
Ideea centrală a acestei metode este folosirea de materiale simple acolo unde esteposibil si poate fi adaptat ca element de ranforsare sau de ancorare.
Parament din Parament din elemente elemente
prefabricate prefabricate (1,5x0,8 m)(1,5x0,8 m)
Umplutur ă Umplutur ă
ancoreancore
Sistemul de sprijinire a pământului din localitatea Brest dezvoltat de Coyne
Metoda York(după Jones, 1978)
34
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu17.02.2012
Umplutur ă Umplutur ă obi şnuit ăobi şnuit ă
Umplutur ă Umplutur ă din sortdin sort
Sistemul de sprijinire Vidal
Vidal in anii 1960 concepe un materialcompozit realizat din armături din benzi latedispuse pe orizontală într-un pământ necoeziv,interacțiunea dintre pământ și benzile dearmătură fiind dată de frecarea pământarmătură
Primul zid de sprijin care foloseșteconceptul lui Vidal a fost realizat lângă Mentonîn sudul Franței în anul 1968.
Zid de sprijin cu faţadă din beton sub formă de cruce
Primele structuri folosesc fațade realizatedin foi de tablă subțire sub forma de U dispusepe orizontală. În 1970 fațada metalică esteînlocuită de plăci de beton sub formăcruciformă.
35
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu17.02.2012
În anii 1980s-a dezvoltat simultan în Europa, Japoniași SUA un tip special dearmare a pământului cu ancore. Sistemul cu ancore multiple a fost dezvoltat deFukuoka (1980) pentru Ministerul de Construcții Japonez. Ancora este realizată dinoțel de formă rectangulară.
Un sistem de sprijin nou, realizat in Austria, este bazat pe o fațadă din beton legatprin intermediul unui tirant polimeric de o ancoră formând astfel un cadru închis.
parament
ancorajconector
36
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu17.02.2012
Sistemul nou de zid de sprijin
ancorajZid de sprijin cu ancore multiple (după
Okasan Kogyo, 1985)
conector
conector
element de cuplare
Studiu de caz : Lărgirea autostrăzii Westlink M1 - BelfastRealizarea unor ziduri de sprijin pentru realizarea autostrazii.
S-au realizat un numar de 4 ziduri de sprijin din pământ armat cu geogrile cu o fațadăverticală din blocuri ceramice, fiecare având o lungime de aproximativ 150m lungimeșipână la 4 metri înălțime.
37
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu17.02.2012
Tipuri de ziduri de sprijin din p ământ armat utilizate
Ideea de bază a pământului armat constă în folosirea unor armături sub formă debenzi, fire, pături intercalate între straturile de pământ şi susceptibile a prelua eforturiimportante de întindere.
Pământul Pământul sus ţinutsus ţinutParamentParament
38
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu17.02.2012
ELEMENTELE COMPONENTE ALE UNUI ZID DE SPRIJIN DIN PĂMÂNT ARMAT
sus ţinutsus ţinut
Umplutur ă de Umplutur ă de pământpământ
Straturi de Straturi de armăturiarmături
Funda ţieFunda ţie
Tipuri de parament
39
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu17.02.2012
Armarea pământurilor
TER-VOILE
Elemente distribuite aleatoriu - TEXSOL
Pneusol
40
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu17.02.2012
TER-VOILE Pneusol
Geogrile
Geocompozite
41
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu17.02.2012
GABIOANE
TER-VOILE
42
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu17.02.2012
43
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu17.02.2012
CĂSOAIE
44
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu17.02.2012
45
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu17.02.2012
Alte domenii de aplicare a pământului armat
1. Lucrări de poduri
46
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu17.02.2012
2. Baraje din pământ armat
47
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu17.02.2012
3. Fundaţii3.1. Îmbunătățirea terenului de fundare cu geogrile
armare cu geogrile a terenului de sub terasament
48
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu17.02.2012
Pilo ţi din piatr ă alcătui ţi din tuburi de geogrile
Excava ţii în zone urbane
3.2. Armarea fundațiilor
geogrilebenzi
49
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu17.02.2012
armătur ăPământ stabilizat cu var
Arm ătur ă din bambus
armătur ă
4. Lucrări aferente căilor ferate
� ramblee de cale ferată armate� ramblee de cale ferată aşezate pe masive de pământ armat
50Structuri de sprijin în ingineria geotehnică - note de curs
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu; Asist. drd. ing. Oana Colţ; dr. ing. Mircea Aniculăesi; drd. ing. Florin Bejan
5. Autostrăzi5.1. Ramblee armate pentru drumuri 5.2. Ramblee în regiuni muntoase
5.4. Remedierea alunecărilor de teren 5.3. Ramblee armate pentru autostrăzi
5.4. Remedierea alunecărilor de teren cu pneuri
51
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu17.02.2012
5.5. Pneusol
5.6. Soil nailing
52
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu17.02.2012
6. Industriale
6.1. Concasoare 6.2. Buncăre de depozitare
6.3. Bazine și lagune 6.3. Bazine și lagune
53
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu17.02.2012
7. Obţinerea de terenuri de sub ape
terasament
54
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu17.02.2012
Argil ă moale
geomembran ă
terasament
Studiu de caz : Zid de sprijin armat cu geogrile, cu o fațadă din plasă de sârmă sudată - India
Suprafața zidului de sprijin: 1600 mpÎnălțimea: 14 - 15 m spre Mayer Viharși 9-10m spre DNDArmarea pământului: geogrileFațada: plasă din sârmă sudatăMaterial de umplutură: nisip din râul Yamuna
55
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu17.02.2012
Zid de sprijin
pasaj
56
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu17.02.2012
Studiu de caz : Stabilizarea patului pentru un tronson de cale ferată folosind geogrile biaxiale si geotextile
Amplasament: 100m lungime între km 323/0 si 323/2, între stațiile Jamguriși Oating, în districtul Golaghat din Assam - India.
Problema: structura căii de rulare este fundată pe un rambleu de aproximativ 3m înălțime. Datorită evoluţiei rapide a tasărilor necesită frecvent operații de reabilitare.
Soluția: 1. aducerea rambleului la nivelul corespunzător; 2. folosirea de geotextile ca separator și filtru între substrat și stratul de balast3. realizarea unei armări cu geogrile sub stratul de balast. 4. așternerea unui strat nou de balast peste geogrileși reașezarea structurii feroviare .
57
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu17.02.2012
Amplasamet înainte de reabilitareStarea amplasamentului după doi ani de la reabilitare
58
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu17.02.2012
Îndepărtarea umpluturii de sub şine
Întinderea geotextilului
Împrăştierea nisipului peste geotextil
Întinderea geogridului din poliester
Realizarea umpluturii din piatră spartă peste geogrid
Trenul în miscare pe calea ferata
TEXSOL
59
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu17.02.2012
60
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu17.02.2012
• Texsol este şi un material excelent deprotecţie a instalaţiilor expuse riscului deincendii, explozii sau impactului cuproiectile;
• Ministerului Mediului francez a permisîncepând cu 3 mai 1995 folosirea Texsoluluiîn grosime de 60cm la protecţia rezervoarelorcu gaz de forma sferică sau cilindrică;
• oferă protecţie echivalentă cu ceea ce aroferi 1m de pământ obişnuit, cu diferenţa căacesta nu ar putea fi stabil ca grosime perezervorul de protejat.
61
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu17.02.2012
TER-VOILE
62
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu17.02.2012
63
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu17.02.2012
Studiu de caz: stabilizare versant cu Pneusol în Malaysia, în Parcul Ikram de lângă Universitatea Putra din Sengalor;
• zona a fost anterior instabilă iar panta stabilizată este de 450, ;• lungimea şirurilor de cauciucuri este de 5m la baza pantei şi 3m la partea superioară;
PNEUSOL
64
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu17.02.2012
• pământul de umplutură este coeziv, rezultat din excavareşi compactat în straturi de 20cm grosime între două şiruri de cauciucuri;• s-au folosit 2500 de cauciucuri aşezate în 25 de straturi pe verticală de 5m;• au lucrat 5 muncitori cu calificare inferioară 20 de zile pentru a definitiva lucrarea.
65
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu17.02.2012
POLYFELT
66
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu17.02.2012
• zid vertical de 18,2m înălţime cu parament din gabioaneşi armatură de tip PolyfeltPEC 150şi PEC 200. la 0,5m distanţă pe verticală şi lungime de suprapunere în planorizontal de 0,3m. Alegerea acestui geotextil se datorează materialului coeziv folositpentru umplutură.• pentru drenajul dintre lucrareşi pământul natural este folosit Polyfelt TS 50 –geotextil neţesut pentru menţinerea agregatelor asamblate.
Studiu de caz –Zid de sprijin vertical la Mina Kaltim Prima, Indonezia
Umplutură din pământ compactat
Protectie din beton
67
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu17.02.2012
Parament din
gabioane
Înălţimeaperetelui 18,2 m
Pamant
Filtru de drenare alcatuit din geotextil
TS 50 umplut cuagregate
Pamant bine compactat
Conducta perforata invelita cu filtru geotextil Polyfelt TS 50
Stratul de baza Realizarea peretelui
68
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu17.02.2012
Perete din gabioane realizat din POLYFELT PEC cu inaltimea de 18.50 m
TEXTOMURTextomur constă din dispunerea de geogrile sau geotextile la o distanță pe verticală de
500mm între care se așează și se compactează umplutura de material coeziv sau granular. Fațadase realizează cu elemente prefabricate metalice căptușite cu geotextil. Fațada poate fi acoperită cupământși plante pentru a reda taluzul în circuitul natural.
69
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu17.02.2012
Șantierul :Salin Les Termes – Franța
70
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu17.02.2012
Studiu de caz: Great Park Phase II, Birmingham, Marea BritanieÎnălţime – 9m2300 mp suprafaţă sprijinită230.000mc de pământ coeziv folosiţi ca material de umplerelucrare executată în 8 săptămâni
71
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu17.02.2012
Soil nailing / Clouage
Proiect: Sheriff Street, Worcester, Marea Britanie
Înălţimea – 4m
Suprafaţa sprijinită – 500mpSuprafaţa sprijinită – 500mp
Lungimea zidului – 125m
Lungimea cuielor – variabilă, de la 1,2m la coronament, la 4,8m la bază.
72
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu17.02.2012
INCOMAT
• ProdusulIncomat® este un cofraj pierdut, realizat din două geotextile din fibre depoliamid și polietilenă legate între ele prin fire distanțiere din poliamid, care conferăgrosimi diferite produsului final.• Salteaua astfel rezultată se umple la fața locului cu beton sau mortar.• Sistemul este utilizat în lucrări de consolidare, stabilizare sau etanșare a digurilor,canalelorși malurilor râurilor.• În funcție de cerințele lucrării se pot obține grosimi între 8 - 60cm cu o greutatecorespunzătoare de 150-1200 g/mp
73
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu17.02.2012
74
Structuri de sprijin în ingineria geotehnică
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu17.02.2012