ANESTEZICE LOCALE

Baze anatomo-fiziologice

Sistemul nervos periferic este constituit din nervi spinali (31 perechi) si nervi cranieni (12 perechi).

Nervii spinali: sunt nervi micsti, fiind formati din fibre aferente (senzitive), eferente (motorii si secretorii), atat somatice cat si vegetative

Nervii cranieni: sunt nervi senzitivi, motori si micsti (avand sau nu fibre vegetative).

Fibrele senzitive sunt in general dendrite.

Fibrele motorii sunt axoni.

• Tecile fibrelor nervoase:– Teaca de mielina– Teaca lui Schwan– Teaca lui Henle

• Dupa grosimea tecii de mielina, fibrele se impart in:– Fibre mielinice– Fibre amielinice

• Teaca de mielina este intrerupta din loc in loc, la nivelul nodurilor Ranvier

• Viteza de propagare a PA este in corelatie cu tipul de conductibilitate nervoasa, care depinde de prezenta sau absenta tecii de mielina. Astfel, conducerea PA este:– Continua in fibrele nervoase nemielinizate si se

desfasoara cu viteze mici (0,5-15 m/s in cazul fibrelor vegetative nemielinizate)

– “Saltatorie” (prin salturi de la un nod Ranvier la urmatorul) in fibrele nervoase mielinizate; conducerea saltatorie realizeaza viteze mari (peste 120 m/s, in cazul axonilor mielinizata)

• Depolarizarea membranei celulare- consecinta schimbarii rapide a distributiei ionilor, datorita influxului masiv al cationului Na+, ca urmare a deschiderii canalelor ionice de Na+ sensibile la voltaj, cu modificarea permeabilitatii membranei celulare

• Repolarizarea membranei celulare cu restaurarea rapida a PR are loc ca urmare a scaderii rapide a permeabilitatii membranei pentru Na+ si cresterii permeabilitatii pentru K+, restabilind echilibrul ionic membranar instabil de repaus.

• Definitie- anestezicele locale sunt medicamente care,

administrate local, in anumite concentratii, in apropierea unor formatiuni nervoase, blocheaza reversibil formarea sau conducerea influxului nervos in teritoriul afectat, producand pierderea sensibilitatii dureroase (uneori si cu paralizie musculara locala).

- Anestezicele locale nu produc pierderea cunostintei.

• Structura chimica – molecula acestora cuprinde trei parti:– Grupare hidrofila (aminica)– Grupare lipofila (radical aromatic)– Lant intermediar scurt (esteric sau amidic), grup

anesteziofor• Clasificare – in functie de origine si structura chimica:– Esteri: • Naturali – cocaina• De sinteza – derivati ai acidului p-aminobenzoic– Esteri bazici: procaina, s.a– Esteri alchilici: benzocaina (anestezina, etoform)

– Amide de sinteza – derivati ai acetanilidei: lidocaina, s.a.

• Farmacocinetica– sunt baze organice insolubile in apa si solubile in

lipide– Sarurile acestora (clorhidratii) sunt hidrosolubile,

au pH neutru sau slab acid si sunt utilizate pentru prepararea solutiilor

• Etapele locale parcurse – de la administrarea unui anestezic local sub forma de solutie pana la ajungerea la locul de actiune (fibra nervoasa) si aparitia efectului sunt parcurse urmatoarele etape:– Difuziunea solutiei – Hidroliza sarii – Difuziunea anestezicului– Stabilizarea membranei fibrei nervoase

• In organism, anestezicele locale se gasesc in doua forme:

– Forma nedisociata (aminica) - liposolubila

– Forma disociata (cationica, cu amoniu cuaternar) – hidrofila

– Anestezicele locale fiind baze cu pKa≈7,5-9, la pH-ul fiziologic slab alcalin (7,4), forma disociata se va afla in cantitate mai mare.

Farmacodinamie• Actiunea anestezica locala –

– Mecanism de actiune – diminuarea permeabilitatii membranei fibrei nervoase la ionii de Na+, prin blocarea canalelor de Na+ dependente de voltaj

– Potenta relativa si durata de actiune anestezica locala sunt in relatie directa cu liposolubilitatea, crescand cu gradul de lipofilie:• Lipofilie mica, durata scurta (20-60 min) si potenta mica;

ex: procaina• Lipofilie medie, durata medie (1-2 ore) si potenta medie:

cocaina, lidocaina• Lipofilie mare, durata lunga (>3 ore), potenta mare; ex:

bupivacaina, s.a.

• Alte actiuni:– la nivel SNC – la nivel SNV – la nivelul aparatului cardiovascular– la nivelul musculaturii netede

Farmacotoxicologie

• RA alergice: sunt produse de esteri (tip procaina): eruptii cutanate, astm bronsic, soc anafilactic

• Efecte secundare

– Stimulare a SNC dependenta de doza urmata de deprimare intensa, cu moarte prin deprimarea centrului respirator si colaps cardiovascular

– hTA sau lipotimie, prin reflexe vegetative

– hTA si cefalee dupa rahianestezie (procaina)

• Farmacoterapie

• Indicaţii:– Indicaţiile anesteziei locale:• Intervenţii chirurgicale, fără pierderea

cunoştinţei• Tehnicile de investigaţie invazie (puncţie

venoasă la copii, puncţie lombară)• Manevre endoscopice farmacoterapia durerii

(nevralgii, mialgii, artralgii, postoperator)

– Alte indicaţii (adm i.v.) • antiaritmic (lidocaina), • spasmolitic (procaina)

A. ESTERI

1. Procaina:• lipofilie mică• hidroliză rapidă în sânge la acid p-aminobenzoic şi

dietiliamnoetanol (procainesteraza)• pentru acţiunea generală nu are eficacitate

administrată per os (efectul primului pasaj hepatic)• Actiunea anestezică locală:– Foarte buna: a. de infiltraţie şi de conducere– Foarte slabă: a. de suprafaţă

• Alte actiuni framacodinamice:– Relaxantă – Antifibrilantă– Parasimpatolitica, ganglioplegică– Miorelaxantă, analgezică slabă– Antiinflamatoare, antihistaminică– Scăderea metabolismului– Trofică tisulară– Neurotonică (de tip piracetam)

• Potenţial alergizant mare la administrarea pe cale locală pe tegumente şi mucoase

• Efecte secundare de stimulare a SNC• Efecte secundare cardiovasculare

• Indicaţii:– Local, anestezie de infiltraţie şi de conducere– Per os, anestezie de suprafaţă (gastralgii, spasm

piloric)– i.v, spasmolitic, antihipertensiv, vasodilatator în

boala Raynaud– Geriatrie: profilaxia îmbătrânirii (trofic tisular)

(Gerovital şi Aslavital)

• CI– Alergie la procaină, insuficienţă hepatică– hTA, şoc, miastenie– Hipertiroidie, epilepsie

• Interacţiuni– Antagonism de efect cu sulfamidele– Anticolinesterazice– Suxametoniu (curarizant depolarizant

2. Tetracaina

3. Oxibuprocaina

4. Bezocaina (anestezina)

5. Cocaina

– Anestezic local de suprafaţă, foarte bun vasoconsrictor

– Euforizant (stupefiant cu potenţial toxicomanogen)

– Stimulant SNC la doze mici, deprimant la doze mari

– Simpatomimetic (inhibă recaptarea NA)

– Cocainomanie (adm. prin prizare), dependenţă psihică mare, toleranţă şi dependenţă fizică reduse

– La toxicomani, gangrenă sau perforarea septului nazal

• Intoxicaţia acută: – stimulare SNC până la convulsii– Exitus prin deprimare bulbară

• Intoxicaţia cronică– Dependenţă psihică intensă– Toleranţă şi dependenţă fizică reduse

• Stupefiant, utilizat restrâns, exclusiv extern, ca anestezic local de suprafaţă

B. AMIDE

1. Lidocaina– Lipofilie medie– Unii metaboliţi sunt activi farmacodinamic şi

farmacotoxicologic (xilidina)– Acţiune anestezică locală (debut rapid, durată medie)

• De infiltraţie şi conducere (mai intensă decât procaina)• De suprafaţă (mai slabă decât cocaina)

– Alte actiuni• Antiaritmică foarte puternică• Analgezică slabă• Antiacetilcolinic, antiadrenergic

• Efecte secundare:– Stimulante SNC (mai frecvente decât procaina)– Vasodilataţie, hTA, colaps– Hipertermie malignă (de tip idiosincrazic)

• Indicaţii:– Anestezie locală de toate tipurile– Aritmii ventriculare– Tinitus

• CI– Alergie la lidocaină– Insuficienţă hepatică sau renală– hTA, insuficienţă cardiacă, bradicardie, bloc, şoc

hipovolemic– Antecendente de hipertermie malignă– Antecedente de convulsii şi epilepsie

2. Mepivacaina

3. Bupivacaina