Post on 23-Oct-2021
transcript
Counterfactual Impact
Assessment
Day 5
Oana Gherghinescu
PROJECT COFINANCED BY EFRD THROUGH TAOP 2007-2013
.
2
1. Analiza de metode econometrice aplicabile
in evaluarea la nivel de program
Baza legalapentru evaluare
Reg.1083/2006, Titlul IV
Cap.1 Evaluare
Baza legalapentru evaluare
Reg.1083/2006, Titlul IV
Cap.1 Evaluare
Art.47Art.47Art.47Art.47
Evaluare de naturastrategica/operationala;
buget AT
Art.47Art.47Art.47Art.47
Evaluare de naturastrategica/operationala;
buget AT
Art.48 Art.48 Art.48 Art.48 –––– SMSMSMSM
Ex ante – optimizarea alocarii in functie de nevoie si obiective
PePePePe parcursparcursparcursparcurs –––– elementeelementeelementeelemente legate de legate de legate de legate de monitorizareamonitorizareamonitorizareamonitorizarea PO, PO, PO, PO, maimaimaimai ales ales ales ales dacadacadacadaca suntsuntsuntsunt
abateri/nerealizariabateri/nerealizariabateri/nerealizariabateri/nerealizari
Art.48 Art.48 Art.48 Art.48 –––– SMSMSMSM
Ex ante – optimizarea alocarii in functie de nevoie si obiective
PePePePe parcursparcursparcursparcurs –––– elementeelementeelementeelemente legate de legate de legate de legate de monitorizareamonitorizareamonitorizareamonitorizarea PO, PO, PO, PO, maimaimaimai ales ales ales ales dacadacadacadaca suntsuntsuntsunt
abateri/nerealizariabateri/nerealizariabateri/nerealizariabateri/nerealizari
Art. 49 Art. 49 Art. 49 Art. 49 –––– CECECECE
Evaluare strategica eventual impreuna cu SM
Ex post Ex post Ex post Ex post –––– grad de grad de grad de grad de utilizareutilizareutilizareutilizare, , , , eficientaeficientaeficientaeficienta, , , , eficacitateeficacitateeficacitateeficacitate, impact socio, impact socio, impact socio, impact socio----
economiceconomiceconomiceconomic
Art. 49 Art. 49 Art. 49 Art. 49 –––– CECECECE
Evaluare strategica eventual impreuna cu SM
Ex post Ex post Ex post Ex post –––– grad de grad de grad de grad de utilizareutilizareutilizareutilizare, , , , eficientaeficientaeficientaeficienta, , , , eficacitateeficacitateeficacitateeficacitate, impact socio, impact socio, impact socio, impact socio----
economiceconomiceconomiceconomic
3
.
Art.48
Evaluarea peparcurs
Art.48
Evaluarea peparcurs
Responsabilitatea SM
Modelele trebuie sasustina monitorizarea(tehnica, financiara)
Se preteaza din perspectiva urgentei
N+3/N+2
ACCENT: ABSORBTIEACCENT: ABSORBTIEACCENT: ABSORBTIEACCENT: ABSORBTIE
Art.49
Evaluarea ex post
Art.49
Evaluarea ex post
Responsabilitatea CE. SM poate fi solicitat sa
colaboreze
Modelele analizeazagradul de utilizare,
eficacitatea, eficienta, impactul
Se preteaza din perspectiva masurariiefectelor la nivel micro
si macroeconomic
ACCENT: IMPACT
4
.
ABSORBTIA
•se poate calcula efectiv la un moment t al intervalului de programare;
•pe baza datelor colectate la momentul t se pot face previziunicare sa acopere perioada 2007-2015(!);
•calculele sunt “interne” interne” interne” interne” cadruluifinanciar al CSNR.
ABSORBTIA
•se poate calcula efectiv la un moment t al intervalului de programare;
•pe baza datelor colectate la momentul t se pot face previziunicare sa acopere perioada 2007-2015(!);
•calculele sunt “interne” interne” interne” interne” cadruluifinanciar al CSNR.
IMPACTUL
•dificil de masurat; •impactul in interiorul intervalului
de programare nu are semnificatie;
•presupune masurari pe termenlung;
•calculele necesita date “externeexterneexterneexterne” cadrului financiar al CSNR.
IMPACTUL
•dificil de masurat; •impactul in interiorul intervalului
de programare nu are semnificatie;
•presupune masurari pe termenlung;
•calculele necesita date “externeexterneexterneexterne” cadrului financiar al CSNR.
6
.
•Continut•Aplicabilitate
1A. Regresialiniara
1A. Regresialiniara
•Continut•Aplicabilitate
1B. Tehnicade anvelopare
a datelor
1B. Tehnicade anvelopare
a datelor
7
1A. REGRESIA LINIARA
•• RELATIA DE CAUZALITATE RELATIA DE CAUZALITATE -- daca tendinta ascendenta a unei daca tendinta ascendenta a unei variabile implica o tendinta ascendenta, descendenta sau variabile implica o tendinta ascendenta, descendenta sau nici o tendinta a celeilalte;nici o tendinta a celeilalte;
•• Daca exista o legatura Daca exista o legatura –– PROGNOZA PROGNOZA pe baza ecuaţiei de pe baza ecuaţiei de regresie.regresie.SCOPSCOP
•• Legatura liniara dintre variabile este descrisa de o Legatura liniara dintre variabile este descrisa de o ecuatie liniara, ecuatie liniara, ecuaţia de regresieecuaţia de regresie ((regression equationregression equation) ) careia ii corespunde geometric careia ii corespunde geometric dreapta de regresiedreapta de regresie((regression lineregression line).).
• REGRESIA SIMPLA - o variabilă dependenta este explicata de o singura variabila independenta.
• REGRESIA MULTIPLA - o variabila dependenta este explicata de mai multe variabile independente.
FORMAFORMA
8
.
ExercitiuExercitiuExercitiuExercitiuEstimarea dreptei de regresie pe un set de date privind rata de absorbtie a POS
DRU si evolutia ratei somajului
9
.
POSIBILE IDEI DE UTILIZARE A REGRESIEIPOSIBILE IDEI DE UTILIZARE A REGRESIEIPOSIBILE IDEI DE UTILIZARE A REGRESIEIPOSIBILE IDEI DE UTILIZARE A REGRESIEIPOSIBILE IDEI DE UTILIZARE A REGRESIEIPOSIBILE IDEI DE UTILIZARE A REGRESIEIPOSIBILE IDEI DE UTILIZARE A REGRESIEIPOSIBILE IDEI DE UTILIZARE A REGRESIEI
ABSORBTIEABSORBTIEABSORBTIEABSORBTIE
- serii de date privind rata absorbtiei pe fiecare PO/DMI;
- serii de date privind: intervaleleintre apeluri, durata evaluarii, durata contractarii, duratarambursarii, numarul de personal din schem OI/AM, durataprocedurilor de achizitie publica.
ABSORBTIEABSORBTIEABSORBTIEABSORBTIE
- serii de date privind rata absorbtiei pe fiecare PO/DMI;
- serii de date privind: intervaleleintre apeluri, durata evaluarii, durata contractarii, duratarambursarii, numarul de personal din schem OI/AM, durataprocedurilor de achizitie publica.
IMPACT
- serii de date privind sumeleabsorbite in infrastructura, resurse umane, mediul de afaceri;
- serii de date privind: PIB, inflatia, indicele de calitate a vietii, cresterea economica, somajul, exporturi, importuri.
IMPACT
- serii de date privind sumeleabsorbite in infrastructura, resurse umane, mediul de afaceri;
- serii de date privind: PIB, inflatia, indicele de calitate a vietii, cresterea economica, somajul, exporturi, importuri.
10
.
ExercitiuExercitiuExercitiuExercitiu
Alegeti un PO si/sau un DMI si identificati:- o posibila variabila dependenta si variabileleindependente pentru analiza absorbtieiabsorbtieiabsorbtieiabsorbtiei;- o posibila variabila dpendenta si variabileleindependente pentru analiza impactuluiimpactuluiimpactuluiimpactului.
Precizati posibile surse de date.
11
.
Eta
pa
1E
tap
a1 Identificarea
legaturiidintrevariabile;
Stabilireaintensitatiilegaturii.
Identificarealegaturiidintrevariabile;
Stabilireaintensitatiilegaturii.
Eta
pa
2E
tap
a2 Determinarea
parametrilormodelului;
Verificareavaliditatiimodelului.
Determinareaparametrilormodelului;
Verificareavaliditatiimodelului.
Eta
pa
3E
tap
a3 Realizarea de
previziuni.Realizarea de previziuni.
12
.
VERIFICAREA SEMNIFICATIEI COEFICIENTILOR
- Pentru fiecare variabila: eroarea standard a coeficientuluiasociat, testul t-Statistic si probabilitatea asociata.
- Daca probabilitatile atasate testului t-statistic sunt inferioarenivelului de relevanta (5%), coeficientii sunt consideratisemnificativi.
VERIFICAREA SEMNIFICATIEI COEFICIENTILOR
- Pentru fiecare variabila: eroarea standard a coeficientuluiasociat, testul t-Statistic si probabilitatea asociata.
- Daca probabilitatile atasate testului t-statistic sunt inferioarenivelului de relevanta (5%), coeficientii sunt consideratisemnificativi.
CRITERIILE INFORMATIONALE
Akaike info criterion si Schwarz criterion – sunt folositori atuncicând trebuie aleasa o ecuatie din mai multe variante. Conform criteriului informational, se alege ecuatia pentru care criteriileinformationale au valorile cele mai mici.
CRITERIILE INFORMATIONALE
Akaike info criterion si Schwarz criterion – sunt folositori atuncicând trebuie aleasa o ecuatie din mai multe variante. Conform criteriului informational, se alege ecuatia pentru care criteriileinformationale au valorile cele mai mici.
13
.
Metode statisticerobuste de verificare a credibilitatii.
Modelele suntdinamice – pot surprinde modificarianuale la nivel de decizii/politici.
Punctetari
Punctetari Cantitatea si calitatea
datelor trebuie sa fie suficiente –conditioneazacoeficientii modelului(minim 40 observatii).
Efort de elaborareridicat => se preferacorectarea/adaptareaunor modeleexistente.
Puncteslabe
Puncteslabe
14
1B. Tehnica de anvelopare a datelor
Tipulmetodei
•Una dintre cele mai folosite metode pentru analizaelementelor de input si output;
•Este un model de programare lineară care măsoară eficienţa relativă a unităţilor de decizie.
Aplicabilitate
•A fost aplicată cu succes universităţilor, spitalelor sau tribunalelor;
•Permite ierarhizarea unitatilor de decizie in functiede modul de utilizare a unor resurse existentepentru generarea de rezultate.
15E
tap
a1
Eta
pa
1 Specificarea unui model care sa defineasca inputurile si outputurile cele mai importante, comune pentrutoate unitatilede decizie.
Specificarea unui model care sa defineasca inputurile si outputurile cele mai importante, comune pentrutoate unitatilede decizie.
Eta
pa
2E
tap
a2 Colectare date
inputuri sioutputuri
Colectare date inputuri sioutputuri
Eta
pa
3E
tap
a3 Prin intermediul
programarii esteestimatafrontiera de eficienta
Prin intermediulprogramarii esteestimatafrontiera de eficienta E
tap
a4
Eta
pa
4 Este estimatscorul de eficienta pentrufiecare unitatede decizie in raport cu pozitionareafata de frontierade eficienta
Este estimatscorul de eficienta pentrufiecare unitatede decizie in raport cu pozitionareafata de frontierade eficienta
16
EXEMPLU DE APLICARE
Sursa: Monica Mihaela Matei, Innovation and economic performance
Inputuri (Resurseumane)
• I1: Absolventi S&E şi SSH la 1000 locuitori cu varste cuprinse intre 20 şi 29 de ani;
• I2: Doctori S&E şi SSH la 1000 locuitori cu vârste cuprinse între 25 şi 34 de ani;
• I3: Persoane cu studii superioare (ISCED 5 şi 6) la 100 locuitori cu vârste cuprinse între 25 şi 64 de ani;
• I4: Participarea la educaţie a tinerilor.
Outputuri (Efecteeconomice)
• O1: Ocupare in industria prelucratoare ce foloseste tehnologia de varf• O2: Ocupare in domeniul activitatilor bazate pe cunoastere• O3: Produse noi pentru piata vandute• O4: Produse noi pentru firma vandute
17
Modelul
•Model DEA, orientat output, cu 4 inputuri şi 4 outputuri;•Functie ce implementeaza algoritmul bootstrap omogen;•Această functie returneaza un vector al deplasarilor, un vector
al variantelor, intervalele de incredere dar si valorile scorurilor de eficienta pentru fiecare dintre cele B replici (re-esantioane);
•Se considera B = 2000 replici.
Rezultate
•Criteriile de clasificare a tarilor: scorul de eficienta, dimensiunea intervalului de incredere
•3 categorii de tari: eficiente (scor de eficienta corectat aproapede 1 si interval mic); cu eficienta medie (scor aproape de 1, darinterval mare); ineficiente (scor mai mare decat 1).
21
ABSORBTIEABSORBTIE
Rata de absorbtie din perspectiva regulii N+3/N+2
este analizata ca output
Inputurile pot fi: rata de depunere a proiectelor, perioada de evaluare,
contractare, rambursare
Se pot identifica cele maieficiente AM-uri, OI-uri din
punct de vedere al absorbtiei
NOI MECANISME ADMINISTRATIVE
IMPACTIMPACT
Numarul de locuri de munca noucreate si cresterea eficientei
energetice sunt analizate ca output-uri
Inputurile pot fi: fondurile alocate siabsorbite pe diferite DMI-uri/PO-uri
Se poate face o ierarhie a DMI-urilor/PO-urilor din punct de vedere al eficientei in crearea de noi locuri de
munca si cresterea eficienteienergetice.
REALOCARI INTRE DMI-URI, PO-URI, REVIZUIRI 2014-2020
22
Nu necesita seriilungi de timp.
Permite comparatiiintre PO-uri si/sauDMI-uri.
Se preteaza mai binepentru analizele de eficienta a absorbtieidecat regresialiniara.
Punctetari
Punctetari Indicatorii de input si
output trebuie sa fie comparabili intreunitatile de decizie.
Puncteslabe
Puncteslabe
23
2. Analiza unor modele existente
•Continut•Aplicabilitate
2A. Analizeleinput/output2A. Analizeleinput/output
•Continut•Aplicabilitate
2B. Modelelemacroeconomice
2B. Modelelemacroeconomice
24
2A. Analizele input/output
� Utilizeaza matrici pentru a descrie modul in care sistemul de productie satisface cererea (consum, investitii, exporturi);
� Fac legatura intre resurse si consum;
� Pot varia ca grad de complexitate (de la 3 sectoare la 500 ramuri);
� Permit evaluarea impactului sectorial al interventiilor structurale, intrucat se bazeaza pe divizarea structurii productive din economie;
� Sunt o varianta a modelelor macro, in care accentul nu cade perelatiile de cauzalitate economica, ci pe detalierea gradului de structurare sectoriala a economiei;
� Se aplica pe baza datelor colectate la nivel national.
25
� SCOP:
- simulari pentru verificarea diferitelor scenarii de politica economica;
- previziuni;
- evaluarea programelor de dezvoltare, cu surprinderea impactuluiasupra diferitelor ramuri ale economiei.
26
Pasul 5 – Estimarea impactului totalPasul 5 – Estimarea impactului total
Pasul 4 – Ipoteze privind impactul primarPasul 4 – Ipoteze privind impactul primar
Pasul 3 – Construirea matricei inversePasul 3 – Construirea matricei inverse
Pasul 2 – Construirea matricei coeficientilorPasul 2 – Construirea matricei coeficientilor
Pasul 1 – Elaborarea matricei tranzactiilorPasul 1 – Elaborarea matricei tranzactiilor
27
� ModelulModelulModelulModelul BeutelBeutelBeutelBeutel
- Cheltuielile se impart in 3 categorii – investitii in proprietati, in bunuri de capital si salarii;
- se face o comparatie intre nivelul de dezvoltare cu si farasprijin financiar;
- se au in vedere urmatoarele variabile: ocupare; PIB si rata de crestere; formarea bruta de capital; valoarea adaugatape sector (agricultura, paduri si pescuit; combustibil sienergie; productie; constructii, servicii private, serviciipublice); exporturi si importuri.
28
Ofera imagini la nivelsectorial.
Este utila avand in vedere ca unelesectoare necesitasprijin relativ mai mare decat altele in procesulde “ajungere din urma”.
Punctetari
Punctetari
Arata mai degrabaefectul asupra cererii sinu asupra ofertei.
Suprind efectele petermen scurt, nu pecele pe termen mediusi lung (care stau de fapt la baza politicii de coeziune).
Puncteslabe
Puncteslabe
29
2B. Modele macroeconomice
� CalibrareaCalibrareaCalibrareaCalibrarea datelordatelordatelordatelor
- Modelele sunt utile numai cand un comportament derivat din teorie poate ficuantificat in practica (ex: consumul depinde de venitul disponibil, dar ne intereseazasa stim in ce masura);
- Proprietatea modelelor de a se comporta ca o replica a economiei;
- Abordari: tehnici econometrice aplicate la serii de date istorice (de ex. regresia); utilizarea unor cercetari existente si fixarea unor valori-cheie pentru parametriimodelului care sunt considerate rezonabile “a priori”;
- Solutia este una mixta – ex. fixarea selectiva a unor parametri; analize cross-country;
- Summers (1991): niciun element substantial de cercetare macroeconomica nu a fostrezolvat cu ajutorul econometriei.
� Structura teoretica a modelului
- declinuldeclinuldeclinuldeclinul modelelormodelelormodelelormodelelor bazatebazatebazatebazate pepepepe seriiseriiseriiserii de date, care de date, care de date, care de date, care ignoraignoraignoraignora laturalaturalaturalatura micromicromicromicro----economicaeconomicaeconomicaeconomica;;;;
- efectulefectulefectulefectul crowding out crowding out crowding out crowding out sisisisi celcelcelcel al al al al asteptarilorasteptarilorasteptarilorasteptarilor....
30
Avand sfera de acoperire macro, pot ajuta la evaluareaimpactului uneipolitici.
Punctetari
Punctetari
Consuma timp, necesita date numeroase
Modelul este bun in masura in care ipotezele siparametrii suntbune;
Nu este claramodelareaimpactului pe laturaofertei.
Puncteslabe
Puncteslabe
31
Efecte complexe, pe termen lung – PIB este un indicator imperfect
Schimbările vizate sunt la nivel de potențial economic al regiunilor, nu sunt doar o injectie de capital
Nu există un model universal (one size fits all) – necesităajustări de la o regiune la alta
Scenariul baseline (absența măsurilor) este dificil de definit
Efecte de spill—over, de la o regiune la alta sau de la o țară la alta
Altedificultati
Altedificultati
32
� In In In In perioadaperioadaperioadaperioada de de de de implementareimplementareimplementareimplementare (2007(2007(2007(2007----2015) 2015) 2015) 2015) se identifica ambelecategorii de efecte:
- efectul pe latura CERERII – prin programe de investitii cu sprijinfinanciar public, inclusiv cofinantare privata;
- efectul pe latura OFERTEI – prin construirea de infrastructura, dezvoltarea de resurse umane si cercetare-dezvoltare.
� DupaDupaDupaDupa terminareaterminareaterminareaterminarea programelorprogramelorprogramelorprogramelor operationaleoperationaleoperationaleoperationale (in 2015)(in 2015)(in 2015)(in 2015) vordisparea efectele pe latura cererii si se asteapta ca efectele pelatura ofertei sa ramana pentru o perioada lunga de timp.
33
� La masurarea impactului CSNR se va face distinctia intre:
- efectulefectulefectulefectul de NIVEL (level effect)de NIVEL (level effect)de NIVEL (level effect)de NIVEL (level effect) – compara rezultatul economic relativ la un scenariu de baza si se poate exprima ca diferentaprocentuala sau absoluta fata de scenariul de baza;
- efectulefectulefectulefectul de CRESTERE (growth effect) de CRESTERE (growth effect) de CRESTERE (growth effect) de CRESTERE (growth effect) – compara diferite rate de crestere intr-un singur scenariu cu ratele de crestere din scenariul de baza.
34
John Bradley - Economic & Social Research Institute
STRUCTURA SI FUNDAMENTARE TEORETICA• Inspirat din modelul trans-EU HERMES
• Fundamente macro-teoretic relativ solide
• Operațional chiar și în condiții de penurie de date
CERINTE SI APLICABILITATE– Dezasamblarea modelului pe un număr limitat de sectoare
cruciale unde schimbarile structurale pot fi identificate
– Evidențierea mecanismelor prin care regiunea de studiu este influențată de economia mondială (comerț, presiuni inflaționiste, migrație)
– Elemente de evoluție strategică (uniunea monetară, piața unică) pot afecta rezultatele modelului
Modelul Hermin
35
SECTOARELE ECONOMICE
HERMIN
Industria prelucrătoare
(produse comercializabile pe
pieţe externe)
Serviciile de piață (produse
necomercializabile pe pieţe externe)
Agricultura
Sectorul public (non-piață)
36
BLOCURILE FUNCTIONALE
HERMIN
BLOCURILE FUNCTIONALE
HERMIN
OFERTAOFERTAOFERTAOFERTA
- productia industriala(output);
- consum (input);
- venituri, preturi, productivitate.
OFERTAOFERTAOFERTAOFERTA
- productia industriala(output);
- consum (input);
- venituri, preturi, productivitate.
ABSORBTIEABSORBTIEABSORBTIEABSORBTIE
- cheltuieli in conturi nationale(consum, stocuri)
ABSORBTIEABSORBTIEABSORBTIEABSORBTIE
- cheltuieli in conturi nationale(consum, stocuri)
VENITURIVENITURIVENITURIVENITURI
- venituri in sectorulpublic si privat
VENITURIVENITURIVENITURIVENITURI
- venituri in sectorulpublic si privat
37Structura modelului Hermin
HERMIN
[1] NationalaccountingFramework
[3] Expenditure
[5] Model asintegrated system
[4] Income
[6] Behavioural andidentity equations
Manufacturing (T)
Agriculture (A)
Non-market services (G)
Market services (N)Utilites
Other market services
Output (GDP)
Expenditure (GDE)
Income (GDI)
Private consumption
Public consumption
Investment
Stock changes
Exports
Imports
General Government
Health
Education
Agriculture
Forestry
Fishing
GDP
productivity
PSBR
Output = Expenditure usedto determine net trade balance
(NTS = GDP - GDA)where GDA = C + G + I + DS
Output = Incomeused to determinecorporate profits
(IYC = GDP - YWI)
Revenue
Expenditure
Borrowing requirement
Debt accumulation
Corporate sector
Household sector
Behaviouralequationsinfluencedby theory
Identities adding up,definitional & closure
Public sector
Private sector
Consumption function
Wage bargaining
Factor demands
[2] Output
Building (BC)
40
Latura OFERTEI–Determinarea producției (ecuație cerere – ofertă)
Latura ABSORBTIEI-Determinarea consumului casnic
Latura VENITURILOR
- Determinarea profitului:
41
BAZA MATEMATICA
• 20 ecuații comportamentale în sens economic
• Calibrarea modelului se face prin serii de timp ale conturilor naționale
• Simularea se face cu softul Winsolve
SURPRINDEREA INFLUENTELOR INTER-REGIONALE
- spill-over;
- linkages;
- leakages.
42
• Aplicarea modelului la FSC – amalgamarea măsurilor pentru identificarea unui număr redus de categorii cu semnificație economică:
– Investiții în infrastructură fizica
– Investiții în resurse umane
– Investiții în mijloace de producție si in C&D (sprijin pt sectorul privat)
• Forme de finanțare:
– Transferuri la bugetele publice
– Co-finanțarealor publica
– Co-finațarea privata
• LaturaLaturaLaturaLatura cereriicereriicereriicererii ---- AbordareaAbordareaAbordareaAbordarea KeynesKeynesKeynesKeynes----istaistaistaista: : : : rolulrolulrolulrolul multiplicatorilormultiplicatorilormultiplicatorilormultiplicatorilor;;;;
• LaturaLaturaLaturaLatura oferteioferteioferteiofertei ---- ExternalitatiExternalitatiExternalitatiExternalitati care care care care influenteazainfluenteazainfluenteazainfluenteaza productiaproductiaproductiaproductia sisisisiproductivitateaproductivitateaproductivitateaproductivitatea, spill, spill, spill, spill----over effects. over effects. over effects. over effects.
43
INFRASTRUCTURA FIZICA
� Impact Impact Impact Impact pepepepe laturalaturalaturalatura cereriicereriicereriicererii ((((perioadaperioadaperioadaperioada de de de de implementareimplementareimplementareimplementare)))): : : :
InvestitiiInvestitiiInvestitiiInvestitii ���� MultiplicatorMultiplicatorMultiplicatorMultiplicator ���� PIBPIBPIBPIB
� Impact Impact Impact Impact pepepepe laturalaturalaturalatura oferteioferteioferteiofertei ((((maimaimaimai ales in ales in ales in ales in perioadaperioadaperioadaperioada postpostpostpost----implementareimplementareimplementareimplementare))))::::
Stocul de infrastructura Stocul de infrastructura Stocul de infrastructura Stocul de infrastructura ���� ProductivitateProductivitateProductivitateProductivitate sisisisi productieproductieproductieproductie
44
RESURSELE UMANE
� Impact Impact Impact Impact pepepepe laturalaturalaturalatura cereriicereriicereriicererii ((((perioadaperioadaperioadaperioada de de de de implementareimplementareimplementareimplementare)))): : : :
VenituriVenituriVenituriVenituri, , , , CheltuieliCheltuieliCheltuieliCheltuieli publicepublicepublicepublice ���� MultiplicatorMultiplicatorMultiplicatorMultiplicator ���� PIBPIBPIBPIB
� Impact Impact Impact Impact pepepepe laturalaturalaturalatura oferteioferteioferteiofertei ((((maimaimaimai ales in ales in ales in ales in perioadaperioadaperioadaperioada postpostpostpost----implementareimplementareimplementareimplementare))))::::
Stocul de capital uman Stocul de capital uman Stocul de capital uman Stocul de capital uman ���� ProductivitateProductivitateProductivitateProductivitate sisisisi productieproductieproductieproductie
45
MIJLOACE DE PRODICTIE, C&D
� Impact Impact Impact Impact pepepepe laturalaturalaturalatura cereriicereriicereriicererii ((((perioadaperioadaperioadaperioada de de de de implementareimplementareimplementareimplementare)))): : : :
InvestitiiInvestitiiInvestitiiInvestitii ���� MultiplicatorMultiplicatorMultiplicatorMultiplicator ���� PIBPIBPIBPIB
� Impact Impact Impact Impact pepepepe laturalaturalaturalatura oferteioferteioferteiofertei ((((maimaimaimai ales in ales in ales in ales in perioadaperioadaperioadaperioada postpostpostpost----implementareimplementareimplementareimplementare))))::::
Stocul de C&D Stocul de C&D Stocul de C&D Stocul de C&D ���� ProductivitateProductivitateProductivitateProductivitate sisisisi productieproductieproductieproductie
46
� Interconditionari importante din punct de vedere economic
- OutputOutputOutputOutput: : : : SectoareSectoareSectoareSectoare expuseexpuseexpuseexpuse vsvsvsvs sectoaresectoaresectoaresectoare protejateprotejateprotejateprotejate; ; ; ;
- Factorii de productieFactorii de productieFactorii de productieFactorii de productie: Munca si capitalul: Munca si capitalul: Munca si capitalul: Munca si capitalul
- PreturilePreturilePreturilePreturile: Price taking : Price taking : Price taking : Price taking vsvsvsvs price making price making price making price making
- DeterminareaDeterminareaDeterminareaDeterminarea salariilorsalariilorsalariilorsalariilor: : : : NegociereNegociereNegociereNegociere vsvsvsvs mecanismulmecanismulmecanismulmecanismul sectorialsectorialsectorialsectorial de de de de transmisietransmisietransmisietransmisie
- FortaFortaFortaForta de de de de muncamuncamuncamunca: : : : cresterecresterecresterecrestere naturalanaturalanaturalanaturala, , , , migratiemigratiemigratiemigratie, , , , participareparticipareparticipareparticipare
- ConsumConsumConsumConsum: : : : Exista constrangeri de lichiditateExista constrangeri de lichiditateExista constrangeri de lichiditateExista constrangeri de lichiditate????
- ComertComertComertComert: : : : SoldulSoldulSoldulSoldul contuluicontuluicontuluicontului curentcurentcurentcurent al BPEal BPEal BPEal BPE
- GuvernGuvernGuvernGuvern: Cheltuielile bugetare, veniturile bugetare, soldul: Cheltuielile bugetare, veniturile bugetare, soldul: Cheltuielile bugetare, veniturile bugetare, soldul: Cheltuielile bugetare, veniturile bugetare, soldul
47
FACTORII CARE DETERMINA PRODUCTIA PE SECTOARE
� IndustriaIndustriaIndustriaIndustria prelucratoareprelucratoareprelucratoareprelucratoare: : : : CerereaCerereaCerereaCererea internainternainternainterna sisisisi externaexternaexternaexterna; ; ; ; competitivitateacompetitivitateacompetitivitateacompetitivitatea
� ServiciileServiciileServiciileServiciile de de de de piatapiatapiatapiata: : : : CerereaCerereaCerereaCerereainternainternainternainterna
� AgriculturaAgriculturaAgriculturaAgricultura: : : : ProductivitateaProductivitateaProductivitateaProductivitatea
� SectorulSectorulSectorulSectorul public: public: public: public: NivelulNivelulNivelulNivelulocupariiocupariiocupariiocuparii
ELEMENTELE CARE CONDITIONEAZA FACTORII DE PRODUCTIE
� ProductiaProductiaProductiaProductia
� Costul fortei de munca Costul fortei de munca Costul fortei de munca Costul fortei de munca relativ la costul capitaluluirelativ la costul capitaluluirelativ la costul capitaluluirelativ la costul capitalului
� Progresul tehnicProgresul tehnicProgresul tehnicProgresul tehnic
48
FACTORII CARE DETERMINA PRETURILE PRODUCTIEI
� IndustriaIndustriaIndustriaIndustria prelucratoareprelucratoareprelucratoareprelucratoare: : : : preturilepreturilepreturilepreturile mondialemondialemondialemondiale, , , , costulcostulcostulcostulforteiforteiforteifortei de de de de muncamuncamuncamunca
� ServiciileServiciileServiciileServiciile de de de de piatapiatapiatapiata: : : : CostulCostulCostulCostulforteiforteiforteifortei de de de de muncamuncamuncamunca
� AgriculturaAgriculturaAgriculturaAgricultura: PAC: PAC: PAC: PAC
FACTORII CARE DETERMINA NIVELUL SALARIILOR
� Preturile la consumator;Preturile la consumator;Preturile la consumator;Preturile la consumator;
� Costul de productie;Costul de productie;Costul de productie;Costul de productie;
� Productivitatea;Productivitatea;Productivitatea;Productivitatea;
� Rata somajului.Rata somajului.Rata somajului.Rata somajului.
49
FACTORII CARE DETERMINA FORTA DE MUNCA
� Rata de Rata de Rata de Rata de cresterecresterecresterecrestere a a a a populatieipopulatieipopulatieipopulatiei, , , , maimaimaimai ales a ales a ales a ales a celeiceleiceleiceleiapteapteapteapte de de de de muncamuncamuncamunca;;;;
� RateleRateleRateleRatele de de de de participarelparticiparelparticiparelparticiparel;;;;
� FluxurileFluxurileFluxurileFluxurile netenetenetenete de de de de migratiemigratiemigratiemigratie. . . .
FACTORII CARE DETERMINA CONSUMUL GOSPODARIILOR
� Venitul, dar mai ales…Venitul, dar mai ales…Venitul, dar mai ales…Venitul, dar mai ales…
� Venitul gospodariilor, dar mai Venitul gospodariilor, dar mai Venitul gospodariilor, dar mai Venitul gospodariilor, dar mai ales…ales…ales…ales…
� Venitul disponibil al Venitul disponibil al Venitul disponibil al Venitul disponibil al gospodariilor.gospodariilor.gospodariilor.gospodariilor.
� Bogatia, bunastareaBogatia, bunastareaBogatia, bunastareaBogatia, bunastarea
50
FACTORII CARE DETERMINA SOLDUL BUGETAR
� VENITURI: VENITURI: VENITURI: VENITURI: bazabazabazabaza impozabilaimpozabilaimpozabilaimpozabila sisisisi cotelecotelecotelecotele de de de de impozitareimpozitareimpozitareimpozitare;;;;
� CHELTUIELI: CHELTUIELI: CHELTUIELI: CHELTUIELI: deciziideciziideciziidecizii politicepoliticepoliticepolitice ((((discretionarediscretionarediscretionarediscretionare), ), ), ), regulireguliregulireguli politicepoliticepoliticepolitice(automate)(automate)(automate)(automate)
51
� UTILIZAREA UNUI MODEL DE TIP HERMIN
- Pregatirea de previziuni;
- Analize de politica economica generala;
- Analize de politici relationate la CSNR;
- Elaborarea si evaluarea strategiilor nationale in domeniulindustrial.
PREVIZIUNILE
- pe termen scurt (sub 12 luni);
- pe termen mediu (1-5 ani);
- pe termen lung (peste 5 ani).
52
� Cum poate CONVERGENTA sa devina SUSTENABILA?
- Trebuie sa existe un cluster initial de activitati, sprijinite de stimulentespecifice si inputuri specializate la nivel local (forta de munca instruita): rolulstrategiei industriale;
- Disponibilitate crescuta a fortei de munca locale calificate - permitecresterea clusterului: rolul capitalului uman;
- Externalitati generate de schimbul de informatie si invatarea pe parcurs –incurajeaza cresterea: rolul infrastructurii fizice;
� Este necesara stabilitatea politicilor la nivel national si/sau regional sistabilitatea relatiilor de colaborare si parteneriat.
55
� Efectele cheltuielilor prin CSNR asupra PIB real al Cehiei
EFECTUL RATELOR DE CRESTERE – diferenta procentuala
56
� Efectele cheltuielilor prin CSNR asupra PIB real al Cehiei
EFECTUL DE NIVEL (diferenta procentuala)
57
� Analiza de ansamblu a efectelor
- in 2007 in 2007 in 2007 in 2007 –––– efectefectefectefect redusredusredusredus asupraasupraasupraasupra ocupariiocupariiocupariiocuparii fatafatafatafata de de de de scenariulscenariulscenariulscenariul de de de de bazabazabazabaza–––– numainumainumainumai 20.000;20.000;20.000;20.000;
- in 2013 in 2013 in 2013 in 2013 –––– efectulefectulefectulefectul crestecrestecrestecreste la 196.000 la 196.000 la 196.000 la 196.000 sisisisi se se se se mentinementinementinementine sisisisi in 2015 la in 2015 la in 2015 la in 2015 la 178.000;178.000;178.000;178.000;
- in 2020 in 2020 in 2020 in 2020 –––– un un un un efectefectefectefect de 29.000.de 29.000.de 29.000.de 29.000.
� CSNR induce CSNR induce CSNR induce CSNR induce castiguricastiguricastiguricastiguri suplimentaresuplimentaresuplimentaresuplimentare de de de de productivitateproductivitateproductivitateproductivitate de de de de aproxaproxaproxaprox1% 1% 1% 1% fatafatafatafata de de de de scenariulscenariulscenariulscenariul de de de de bazabazabazabaza. . . .
67
� CONCLUZII LEGATE DE APLICAREA MODELULUI IN CEHIA:
- interventiile prin CSNR vor avea un impact ridicat asupra PIB atat in faza de implementare (4,5% din PIB pana in 2015 comparativ cu scenariul de baza) si pe termen lung (PIB va fi cu 1,5% mai mare, vor exista castiguri de productivitate si ocuparea va fi mai ridicata);
- impact pozitiv al interventiilor asupra convergentei.
IPOTEZE:
- externalitatile specifice pentru infrastructura, RU si C&D sunt ridicate atuncicand calitatea interventiilor este ridicata;
- nu s-a luat in calcul impactul unor elemente precum piata unica sau ISD.
68
� Dificultati legate de aplicarea modelului HERMIN in Cehia
- slaba cultura a modelarii la nivel macro;
- o abordare structurala a modelarii a aparut relativ tarziu si esterealizata de un numar mic de institutii (Ministerul de Finante, BancaCentrala);
- Nu toate materialele sunt publice;
- Nu exista serii de date suficient de lungi;
- Modelele existente se axeaza pe masurile monetare si fiscale;
- Dificultatea de a defini un scenariu de baza adecvat;
- Dificultatea de a asocia valori pentru elasticitatile spill-over in absentaunei cercetari empirice;
- Impactul la nivel macro este complex, iar PIB nu este un indicator perfect.
69
� ABORDAREA MICRO VS MACRO
Micro (bottomMicro (bottom--up)up) Macro (topMacro (top--down)down)
NivelNivel de de dezagregaredezagregare RidicatRidicat ((proiecteproiecte individualeindividuale)) RedusRedus ((agregareagregaresectoriala/nationalasectoriala/nationala))
UtilizareaUtilizarea teoriilorteoriilor RedusaRedusa ((rationamenterationamentepropriiproprii, ACB), ACB)
RidicataRidicata ((macroeconomiemacroeconomie))
CalibrareaCalibrarea modeluluimodelului RationamenteRationamenteproprii/informalaproprii/informala
Stiintifica/econometricaStiintifica/econometrica
ImpactulImpactul la la nivelnivel de de politicipolitici
Informal/implicit/Informal/implicit/necuantificanecuantificatt
Formal/explicit/Formal/explicit/cuantificatcuantificat
TratareaTratareaexternalitatilorexternalitatilor
LimitataLimitata sausau ignorataignorata Inclusa/ModelataInclusa/Modelata explicitexplicit
70
Sursa: Model tip ARCH, Rinderu & Gherghinescu
Fonduri tip DRU
preaderare
Fonduri tip INFRASTRUCTURĂ
preaderare
Rata ȘȘȘȘOMAJ
PIB Regional/capita
Infrastructură TRANSPORT/
MEDIU
Resurse umane SISTEM
EDUCAȚȚȚȚIONAL
Infrastructură SISTEM
EDUCAȚȚȚȚIONAL
InfrastructuraăCERCETARE
DEZVOLTARE
FEDR FSEFC
POS TRANSPORT
POREGIONAL
POS CCE
POSMEDIU
POS DRU
PODCA
PO AT
MODELMODELMODELMODEL
ABSORBȚȚȚȚIE si IMPACT
71
� IdeeIdeeIdeeIdee• Ideea de bază a prezentului model, dată fiind lipsa unor
serii de timp consistente referitoare la absorbția fondurilor în cadrul celor 7 programe operaționale, este aceea de a folosi, din punct de vedere conceptual, un model care să țină cont de ceea ce s-a întâmplat atât în perioada de preaderare, cât și în prima perioadă de monitorizare a acestui proces de absorbție.
� Variabile Variabile Variabile Variabile • Serii de timp fonduri preaderare• Serii de timp absorbție ISF la nivel de PO• Date referitoare la absorbția ISF la nivel de PO și regiune
(31.07.2010)• Date macroeconomice la nivel de regiune
72
� IpotezeIpotezeIpotezeIpoteze• din cauza lipsei de date temporale cu privire la absorbţia fondurilor
structurale (primele plăţi au fost efectuate numai în 2008), s-a realizat o legătură cu fondurile de pre-aderare - în acest fel seriile de date au fost extinse pe un interval de timp mai mare;
• toate variabilele luate în considerare sunt relevante pentru subiectul acestei cercetări şi sunt în conformitate cu studiile anterioare în acelaşi domeniu de interes (Capello, 2007);
• s-a ales o scară logaritmică, datorită ordinelor de magnitudini diferite ale variabilelor alese.
� NotatiiNotatiiNotatiiNotatii• POR_P_X POR_P_X POR_P_X POR_P_X –––– plăţiplăţiplăţiplăţi la la la la nivelnivelnivelnivel regional din PORregional din PORregional din PORregional din POR• POR_V_X POR_V_X POR_V_X POR_V_X –––– valoareavaloareavaloareavaloarea contractelorcontractelorcontractelorcontractelor înînînîn cadrulcadrulcadrulcadrul POR la POR la POR la POR la nivelnivelnivelnivel regionalregionalregionalregional• POP_REG POP_REG POP_REG POP_REG –––– populaţiapopulaţiapopulaţiapopulaţia din din din din regiunileregiunileregiunileregiunile de de de de dezvoltaredezvoltaredezvoltaredezvoltare• PIB_REG PIB_REG PIB_REG PIB_REG –––– PIBPIBPIBPIB----ulululul pepepepe cap de cap de cap de cap de locuitorlocuitorlocuitorlocuitor la la la la nivelnivelnivelnivel regionalregionalregionalregional• INFRA_PRE INFRA_PRE INFRA_PRE INFRA_PRE –––– fondurilefondurilefondurilefondurile prepreprepre----aderareaderareaderareaderare pentrupentrupentrupentru infrastructurăinfrastructurăinfrastructurăinfrastructură la la la la nivelnivelnivelnivel regionalregionalregionalregional• DR_PRE DR_PRE DR_PRE DR_PRE –––– lungimealungimealungimealungimea drumurilordrumurilordrumurilordrumurilor la la la la nivelnivelnivelnivel regionalregionalregionalregional• DRM_PRE DRM_PRE DRM_PRE DRM_PRE –––– lungimealungimealungimealungimea drumurilordrumurilordrumurilordrumurilor modernizatemodernizatemodernizatemodernizate la la la la nivelnivelnivelnivel regionalregionalregionalregional• DRDENS_PRE DRDENS_PRE DRDENS_PRE DRDENS_PRE –––– densitateadensitateadensitateadensitatea drumurilordrumurilordrumurilordrumurilor la la la la nivelnivelnivelnivel regionalregionalregionalregional
76
La ce sa fim atenti cand analizam un model?
InterpretareaInterpretareaInterpretareaInterpretarea rezultatelorrezultatelorrezultatelorrezultatelor
- La ce ne foloseste modelul?
- Cat de credibil este?
NaturaNaturaNaturaNatura legaturilorlegaturilorlegaturilorlegaturilor
- Au fost avute in vedere ipotezerealiste?
- Au fost omise elemente importante?
VariabileleVariabileleVariabileleVariabilele incluseincluseincluseincluse
- Sunt relevante pentru scopul analizei?
- Avem suficiente date?
77
3. Exercitii de utilizarea unor seturi de date
la nivel de program
Se dau pentru un program operational, la momentul t=martie 2010:
- situatia alocarilor;
- valoarea contractelor semnate;
- nivelul platilor.
Se analizeaza:
- aplicarea regulii N+3/N+2 si tintele derivate din aceasta.
Se elaboreaza:
- o traiectorie ideala de cheltuire a resurselor pentru respectarea regulii.
Pe baza datelor colectate de la mai multe proiecte, se determina corelatia dintre “varstaproiectului” si nivelul de cheltuire a bugetului. Pe baza acestei corelatii se previzioneaza ritmul platilor la nivel de program si se compara cu traiectoria idealaidentificata anterior.