CLIW 2015-2016 (2/13) Arhitectura navigatorului Web

transcript

www.purl.org/net/busaco

Dezvoltarea aplicațiilor Webla nivel de client

☸arhitectura unui navigator Web

“To avoid criticismdo nothing, say nothing, be nothing.”

Elbert Hubbard

mediu de execuție

browser Web

funcționalități de bază(application logic)

interpretorJavaScript

acces la platformă

mediu de execuție(sistem de operare, aplicație nativă,…)

browser Web

funcționalități de bazăprocesare conținut, redare,…

interpretorJavaScript

acces la platformă

rețea, grafică, fonturi, widget-uri native,…

Un client (i.e. browser Web) se identifică via valoarea

câmpului-antet User-Agent dintr-o cerere HTTP

www.useragentstring.com

1993 – primul browser Web: Mosaic – Mosaic/0.9

1994 – primul browser comercial: Netscape Navigatorinclude primul interpretor JavaScript și oferă o interfață

de programare (BOM – Browser Object Model)Mozilla/Versiune [Limbă] (Platformă; Criptare)

Mozilla/2.02 [fr] (WinNT; I)

Mozilla/Versiune (Platformă; Criptare [; descriere OS])Mozilla/3.0 (X11; I; AIX 2)

Netscape Communicator 4 – Mozilla/4.04 [en] (WinNT; U)

http://www.nczonline.net/blog/2010/01/12/history-of-the-user-agent-string/

1994 – primul browser disponibil pe un dispozitivminiaturizat (PDA – Apple Newton): PocketWeb

http://www.teco.edu/pocketweb/

1996 – primul navigator produs de Microsoft: MSIEinclude dialectul JScript și propriul BOM

oferă multe facilități, ulterior standardizate de W3CMozilla/2.0 (compatible; MSIE Versiune; Sistem de operare)

Mozilla/2.0 (compatible; MSIE 3.02; Windows 95)

MSIE 4—7 – Mozilla/4.0 (compatible; MSIE 4.5; Mac_PowerPC)

MSIE 8 – Mozilla/4.0 (compatible; MSIE 8.0; Windows NT 5.1; Trident/4.0)

MSIE 11 – Mozilla/5.0 (Windows NT 6.3; Trident/7.0; rv:11.0) like Gecko

www.modern.ie

1996 – primul navigator trialware: Opera 2focalizat pe utilizabilitate (e.g., tab-uri)

și accesibilitate (de exemplu, interacțiune prin gesturi)permite selectarea modului de identificare a browser-ului

Opera/Versiune (OS; Criptare) [Limbă]Opera/7.54 (Windows NT 5.1; U) [en]

http://dev.opera.com/

1998 – apariția procesorului de redare (rendering engine) Gecko

Mozilla/Versiune (Platformă; Criptare; OS/CPU; Limbă;

VersiuneRevizie) Gecko/Versiune Produs/VersiuneMozilla/5.0 (X11; U; Linux i686; en-US; rv:1.8.1b2)

Gecko/20060823 SeaMonkey/1.1a

Mozilla/5.0 (Windows; U; Windows NT 5.1; en-US; rv:1.8.1.11)

Gecko/20071127 Firefox/2.0.0.11

http://www.nczonline.net/blog/2010/01/12/history-of-the-user-agent-string/

1997—1999 – navigator Web pentru telefoane mobile: HitchHiker (ulterior, Microsoft Mobile Explorer 2.0)

acces via WAP (Wireless Access Protocol)conținut structurat cu WML (Wireless Markup Language)

procesare de date + interacțiune prin WMLScript

fundația Mozilla – codul Netscape disponibil open source:Phoenix (2002)Firebird (2003)Firefox (2004)

focalizare asupra respectării standardelor Webinterfață via XUL (Extensible User-interface Language)

extensibil via add-ons (extensii, teme vizuale etc.)ciclu de dezvoltare de 6 săptămâni:

Nightly, Aurora, Beta, ReleaseMozilla/5.0 (X11; Ubuntu; Linux x86_64; rv:41.0) Gecko/20100101 Firefox/41.0

https://developer.mozilla.org/Mozilla/Firefox

2003 – Apple Safari cu WebKit bazat pe KHTML (KDE)accent pus pe inovare (<canvas>, CSS,…) + performanță

Mozilla/5.0 (Platformă; Criptare; OS/CPU; Limbă)

AppleWebKit/Versiune (KHTML, like Gecko) Safari/VersiuneMozilla/5.0 (Macintosh; U; PPC Mac OS X; en)

AppleWebKit/124 (KHTML, like Gecko) Safari/125.1

Mozilla/5.0 (iPad; CPU OS 8_4_1 like Mac OS X) AppleWebKit/600.1.4

(KHTML, like Gecko) Version/8.0 Mobile/12H321 Safari/600.1.4

https://developer.apple.com/devcenter/safari/

2005 – Opera Mini oferă primele facilități de redare a datelor pe ecrane miniaturizate (small screen rendering)

procesare realizată la nivel de server via data centers

2008 – Google Chrome folosind WebKit; din 2013: Blinkbazat pe proiectul open source Chromium

focalizare asupra performanței la nivel de client Webinterfață minimalistă + manager de tab-uri

include instrumente avansate pentru dezvoltatoriMozilla/5.0 (Windows; U; Windows NT 5.1; en-US) AppleWebKit/525.13

(KHTML, like Gecko) Chrome/0.2.149.29 Safari/525.13

Mozilla/5.0 (Linux; Android 5.0.2;…) AppleWebKit/537.36 (KHTML, like Gecko)

Chrome/44.0.2403.117 Safari/537.36 GSA/5.2.33.19.arm

https://developers.google.com/chrome/

www.chromium.org

2015 – Microsoft Edge folosind EdgeHTML(bazat pe Trident de la vechiul IE)

accent asupra suportului standardelor Web și interoperabilității

rulează exclusiv pe sistemele WindowsMozilla/5.0 (Windows NT 10.0; Win64; x64) AppleWebKit/537.36

(KHTML, like Gecko) Chrome/42.0.2311.135 Safari/537.36 Edge/12.10240

https://dev.modern.ie/platform/status/

Care este arhitectura generalăa unui navigator Web?

user interface

browser engine

rendering engine

network

JSinter-preter

XMLpar-ser

display back-end

ersiste

componentele de bază ale unui navigator Web genericconform (Grosskurth & Godfrey, 2006; Garsiel, 2011)

procesele implicate în afișarea conținutului unei pagini Web(J. Brereton et al., 2011)

rendering engine

user interface

bara de introducere a URI-urilor (address bar)

căutare pe Web

instrumente facilitând navigarea (back/forward button)

meniu de salvare a adreselor Web favorite (bookmarks)

acces la preferințe + alte componente – e.g., extensii

user interface

diverse proprietăți & setări ale browser-ului specifice

unui utilizator pot fi stocate în cadrul unui profil

exemplu tipic: Firefox – http://mzl.la/NYhKHH

https://developer.mozilla.org/Profile_Manager

browser engine

„punte” între interfața cu utilizatorul și rendering engine

browser engine

„punte” între interfața cu utilizatorul și rendering engine

nucleu (kernel)

plug-ins

extensions

add-ons

rendering engine

realizează redarea conținutului solicitat

rendering engine

realizează redarea conținutului solicitat

documente HTML ce includ resurse multimedia

imagini raster (GIF, PNG, JPEG)

grafică vectorială SVG (Scalable Vector Graphics)

reprezentări diverse: MathML, WebGL,…

rendering engine

implică, uzual, procesarea arborelui DOM

asociat unei pagini Web

cu aplicarea proprietăților CSS aferente

în vederea redării într-o zonă de afișare

o aplicație Web la nivel de client poate fi compusă din diverse componente, încărcate dinamicmanagementul arborilor DOM

(Dimitri Glazkov, 2013)

rendering engine

include un interpretor (parser) HTML

conform tipului de document Web – DTD

rendering engine

conform tipului de document Web – DTD

moduri diferite de interpretare

standards mode – HTML5, CSS3, SVG,…

quirks mode – www.quirksmode.org

rendering engine

pot fi folosite diverse euristici (speculative parsing),

mai ales în cazul codului care nu e bine formatat

proce-sare cod

arboreDOM

generarearbore

de redare

determi-nare

layout

afișare(rendering)

layout

rendering engine

cod sursă HTML – încărcat (a)sincron de pe rețea

arbore DOM

fazele importante ale procesării unui document HTMLîn vederea obținerii arborelui DOM

HTMLHtml

Element

HTMLBody

Element

HTMLParagraph

Element

HTMLHead

Element

HTMLTitle

Element

<!DOCTYPE html>

<html>

<head>

</head>

<body>

Salut, lume!

</body>

</html>

www.w3.org/DOM/

http://dom.spec.whatwg.org/

rendering engine

în mod tradițional,modelul de procesare este sincron, single-threaded

rendering engine

programele JavaScript vor trebui executate imediatce procesorul întâlnește codul

(eventual, extern – încărcat de pe alt sit, dacă e posibil)

rendering engine

programele JavaScript vor trebui executate imediatce procesorul întâlnește codul

implicit, procesul de rendering e opritpână ce codul JavaScript este executat complet

rendering engine

pentru HTML5, script-urile JavaScript

pot fi executate asincron (într-un thread separat),

eventual după ce documentul a fost procesat

https://developer.mozilla.org/docs/Web/HTML/Element/script

rendering engine

deoarece – în mod normal – stilurile CSS

nu modifică arborele DOM, procesarea poate avea loc

independent de încărcarea fișierelor CSS

rendering engine

arbore DOM

arbore de redare (render tree)

relația dintre arborele DOM șiarborele de redare a conținutului (render tree)

conform Hyungwook Lee, 2014

rendering engine

alături de arborele de redare, se va genera și:

render object tree

responsabil cu aranjamentul (layout) & afișarea (paint)

specific conținutului efectiv redat

compus din obiecte de redare (RenderObjects):

RenderBlock, RenderText, RenderInline etc.

rendering engine

style tree

compus din RenderStyles

include valorile calculate ale proprietăților de stil

asociat arborelui obiectelor de redare (render object tree)

rendering engine

render layer tree

folosit pentru elementele ce includ conținuturi externe

(<video>, WebGL via <canvas>) ori manipulate prin CSS

(transformări, scalări, decupări,…)

stabilește coordonatele în spațiu și ordinea (z-index)

relațiile între obiecte de redare (render objects) și stratele asociate (render layers)

L. Weintraub, “How WebKit Renders the Web”, Fluent Conference, 2012

rendering engine

în arborele de redare nu vor fi incluse

elementele non-vizuale (e.g., <head>, <script>, <title>)

sau nodurile ascunse via proprietatea CSS display: none

Dezvoltare Web

la nivel de client

RenderBlock (p)

RenderText ('Dezvoltare')

RenderInline (strong)

RenderText ('Web')

RenderText ('la nivel de')

RenderInline (em)

RenderText ('client')

RenderBlock (p)

RootLineBox (line 1)

InlineBox (text)

InlineBox (strong)

RootLineBox (line 2)

InlineBox (text)

InlineBox (em)

InlineBox (text)

„cutii” de redare a liniilor de conținut, conform stilurilor de afișare specificate de CSS

adaptare după Ryan Seddon (2015)https://speakerdeck.com/ryanseddon/how-the-browser-actually-renders-a-website

rendering engine

arbore de redare (render tree)

generare a aranjamentului vizual (layout)

rendering engine

calcularea aranjamentului (layout) e dependentăde zona de afișare – uzual, un tab al navigatorului

rendering engine

calcularea aranjamentului (layout) e dependentăde zona de afișare – uzual, un tab al navigatorului

se pot lua în considerație coordonatele ferestreinavigatorului + proprietățile mediului de redare:

rezoluție, orientare (portrait vs. landscape), suport pentru 3D etc.

rendering engine

calcularea aranjamentului (layout)

global layout (pentru întreg render tree) – recursivvs.

incremental

rendering engine

global layout (pentru întreg render tree) – recursivvs.

incremental

sincron vs. asincron

rendering engine

calculul lățimii fiecărui bloc de conținut (width calculation)decizii privind line breaking

plasarea blocurilor flotante – e.g., cele având float: right

determinarea lățimii fiecărei coloane de tabel…și multe altele

Firefox: vizualizarea datelor privind layout-ul calculatdetalii la https://developer.mozilla.org/docs/Tools

Firefox: vizualizarea 3D a arborelui DOM via arborele de redare(proiectul Tilt realizat de absolventul FII Victor Porof – GSoC 2011)

rendering engine

generare aranjament vizual (layout)

afișare layout

redări diferite ale aceluiași document HTML(dependența de platformă și/sau de navigator)

rendering engine

afișarea propriu-zisă (painting)

poate fi realizată la nivel de software

sau pe baza procesorului grafic (accelerată hardware)

redarea conținutului grafic prin compunerea stratelorfolosind o tehnologie precum OpenGL

(Hyungwook Lee, 2014)http://www.slideshare.net/HyungwookLee/mobilebrowserinternal-20140122

rendering engine

după afișarea propriu-zisă,

pot apărea schimbări de redare

rendering engine

după afișarea propriu-zisă,

pot apărea schimbări de redare

la nivel local/global

re-layout și/sau re-paint

www.purl.org/net/busacorendering engine

exemplificări notabile:

EdgeHTML (Microsoft: Edge)

Gecko (Firefox, SeaMonkey, Thunderbird)

Presto (Opera, Opera Mobile, Opera Mini, Nintendo)

Trident (Microsoft: IE, IE Mobile, Skype)

WebKit (Apple Safari, Chromium/Chrome, Adobe AIR +

multe platforme mobile: Android, Blackberry, iOS)

Blink (Google Chrome, Opera, Amazon Silk – din 2013)

fluxul de activități realizate de Geckodeveloper.mozilla.org/Gecko

organizarea codului Gecko – diagramă simplificată(Robert O’Callahan, 2013)

fluxul de activități realizate de WebKitwww.webkit.org

rendering engine

anumite browser-e pot rula mai multe instanțe

ale procesorului responsabil cu redarea conținutului

exemplu tipic: Google Chrome

procesele din cadrul Chrome (Levi Weintraub, 2012)

arhitectura multiproces

la Chromium

arhitectura multi-proces la Gecko (R. O’Callahan, 2013)http://people.mozilla.org/~roc/Samsung/MozillaArchitectures.pdf

vezi proiectul Electrolysis – wiki.mozilla.org/Electrolysis

rendering engine

procesul de rendering poate fi optimizat(speculative parsing)

strategii diverse:încărcare paralelă a resurselor, multi-procesare,

încărcarea directă a arborelui de redare(pre-procesat la nivel de server),…

networking

responsabil cu transferurile de date de pe Internet

networking

API independent de platformă

implementări specifice fiecărui sistem de operare

networking

API independent de platformă

implementări specifice fiecărui sistem de operare

exemplificare: Firefox utilizează modulul Necko

efectuarea unei cereri de rețea – cazul Chromiumdetalii la www.chromium.org/developers/design-documents/network-stack

networking

protocolul HTTP

standardizat în 1999: RFC 2616din iunie 2014, e definit de RFC 7230—7235

www.w3.org/Protocols/

networking

HTTPS – asigură comunicații „sigure” HTTPvia TLS (Transport Layer Security):

autentificare pe baza certificatelor digitale+ criptare bidirecțională

www.slideshare.net/guypod/https-what-why-and-how-smashingconf-freiburg-sep-2015

extensiaHTTPS Everywhere

www.eff.org/https-everywhere

networking

folosit pentru transferuri de date de pe Internet

protocolul SPDY – un experiment Google (retras în 2016)

număr nelimitat de cereri concurente folosind aceeașiconexiune (eventual, via un sistem de priorități)

compresarea anteturilor mesajelorfluxuri de date în regim push (notificări primite de client)

networking

folosit pentru transferuri de date de pe Internet

protocolul HTTP/2.0 – standardizat în 2015: RFC 7540

extinde ideile SPDY, focalizat asupra performanței

http://royal.pingdom.com/2015/06/11/http2-new-protocol/

http://http2.github.io/

a se studia și capitolul despre HTTP/2 din Ilya Grigorik, High Performance Browser Networking (O’Reilly, 2014)

hpbn.co/http2

networking

observații:numărul conexiunilor HTTP paralele realizate

cu un server sau proxy este limitat (uzual: 2—6)

unele navigatoare pot aplica tehnici de optimizarea încărcării resurselor

detalii într-un curs viitor

studiu de caz

Firefox: ajustarea parametrilor vizând conexiunile HTTP via schema URI about:config

display (UI) backend

responsabil cu afișarea componentelor de interfață

ferestre, bare de defilare a conținutului (scroll bars),

tipuri de câmpurilor formularelor Web:

(butoane de tip radio, textarea, liste de selecție,…)

browsershots.org

www.browserstack.com

JavaScript interpreter

interpretează și execută programele JavaScript

la nivel de client

fazele principale ale procesării și rulării codului JavaScript(Hyungwook Lee, 2014)

JavaScript interpreter (engine)

Carakan (Opera)

Chakra (Microsoft)

Nashorn (Oracle)

Nitro (SquirrelFish), JavaScriptCore (Apple)

SpiderMonkey, IonMonkey, Rhino (Mozilla)

Tamarin (Adobe)

V8 (Google, Opera, Node.js)Chrome include optimizări specifice precum TurboFan (2015)

diferențele de performanță pot fi măsuratevia teste specifice (benchmarking)

exemplificări: Benchmark.js, Kraken (Mozilla),

Octane (Google), SunSpider (Apple)combinarea mai multor teste de performanță: JetStream

diferențele de performanță pot fi măsuratevia teste specifice (benchmarking)

diverse statistici la http://arewefastyet.com/

un studiu: JavaScript Parse and Execution Time (2014)http://timkadlec.com/2014/09/js-parse-and-execution-time/

XML parser

responsabil cu procesarea documentelor XML via DOM

implementarea minimală vizează DOM nivelul 2

XML parser

în unele cazuri, procesarea documentelor XML

poate implica validarea datelor via DTD,

dar nu folosind scheme XML

XML parser

uzual, se poate oferi suport pentru:

spații de nume XML

XPath 1.0 – în mod normal, XPath 2.0 nu-i acceptat

XSLT 1.0 – actualmente nu există suport pentru XSLT 2.0

transferuri asincrone de date via XMLHttpRequest

XML parser

unele navigatoare ofera facilități pentru alte limbaje XML

fluxuri de știri Atom și RSS (Really Simple Syndication)

MathML

SVG (Scalable Vector Graphics)

data persistence

modul responsabil cu stocarea datelor

pe calculatorul client

data persistence

cookie-uri

localStorage (HTML5)

SQLite database (HTML5)

detalii la alt curs

fluxul de activități realizate de browser-ul Web(Hyungwook Lee, 2014)

(în loc de) pauză

Ce putem afirma despreparticularitățile navigatoarelor Web?

arhitectura inițială a navigatorului Firefox

arhitectura Internet Explorer tradițional (conform MSDN)

arhitecturamulti-procesla versiunile

moderne de Internet

Explorer (Loosely-

Coupled IE)

arhitectura conceptuală a browser-ului Chrome(Tom Hauser et al., 2009; Ilya Grigorik, 2013)

structura internă a navigatorului Chromium (H. Lee, 2014)

diagrama fluxului de date – cazul Chrome(Hauser et al., 2009)

arhitectura browser-ului Lynx (Grosskurth & Godfrey, ‘06)

Remarcă

un navigator Web modern prezintăo arhitectură modulară

realizată pe baza unui nucleu (browser kernel)

Remarcă

un navigator Web modern prezintăo arhitectură modulară

realizată pe baza unui nucleu (browser kernel)

de asemenea, poate permite includerea de plug-in-uri și extensii

Plug-in

program extern responsabil cu procesarea & redarea

unor date ce nu pot fi prelucrate nativ

de către navigatorul Web

formatul de date este specificat via tipuri MIME

video/quicktime

application/x-shockwave-flash

Plug-in

se bazează pe API-ul oferit de browser

NPAPI (Mozilla), ActiveX (Microsoft), PPAPI (Google)https://developer.mozilla.org/Gecko_Plugin_API_Reference

https://developers.google.com/native-client/

uzual, se folosește un SDK disponibil pe platforma-țintă

(recurgându-se la limbajele C ori C++)

Plug-in

actualmente, se descurajează utilizarea plug-in-urilor

alternative:

utilizarea bibliotecilor JavaScript

Plug-in

alternative:

utilizarea bibliotecilor JavaScript

exemplificări notabile:

pdf.js – redarea documentelor PDFhttps://github.com/mozilla/pdf.js

Shumway – emularea mașinii virtuale Flash (redare SWF)http://mozilla.github.io/shumway/

JwPlayer, Kaltura, Video.js – redare de conținut videohttps://archive.fosdem.org/2015/schedule/event/open_video_players/

Extensie

extinde funcționalitățile navigatorului

poate afecta browser-ul în ansamblu

are acces, de obicei, la arborele DOM

(sau arborele de redare a conținutului)

Extensie

implementare via tehnologii Web (HTML, CSS, JavaScript)

în unele cazuri,

instalarea nu necesită restartarea browser-ului

Extensie

resurse pentru dezvoltatori:

Chrome – http://developer.chrome.com/extensions/

Firefox – https://wiki.mozilla.org/WebExtensions

MSIE – http://tinyurl.com/pnqepat

Opera – https://dev.opera.com/extensions/

Safari – https://developer.apple.com/programs/safari/

Extensie

eventual, pentru dezvoltare poate fi folosit un framework

exemple:

BabelExt – https://github.com/honestbleeps/BabelExt

Crossrider – http://crossrider.com/developers

Extensie

se poate distribui via un sit specific

(e.g., Chrome Web Store)

conform unui format standardizat

Packaged Web Apps (recomandare W3C, 2012)

http://www.w3.org/TR/widgets/

Widget

aplicație – de sine-stătătoare sau inclusă într-o pagină –

ce oferă o funcționalitate specifică

rulează la nivel de client (platformă oferită de

sistemul de operare și/sau navigator Web)

Widget

implementare pe baza standardelor Web: HTML, CSS, JS

eventual, se poate recurge la un API

recomandare W3C din octombrie 2013

www.w3.org/TR/widgets-apis/

Add-on

denumire generică a aplicațiilor asociate unui browser

(extensii, teme vizuale, dicționare,

maniere de căutare pe Web, plug-in-uri etc.)

exemplificare tipică: addons.mozilla.org

Web component

parte a unei aplicații Web

ce încapsulează o suită de funcții înrudite

e.g., calendar, cititor de fluxuri de știri,

buton de partajare a URL-ului în altă aplicație

Web component

dezvoltare bazată pe o bibliotecă/framework JavaScript

soluții „tradiționale”: Dojo Toolkit, jQuery UI,…

una dintre alternativele moderne: React

Web component

cadrul general: Web Components

(în lucru la Consorțiul Web din 2013)

templates, decorators, custom elements,

shadow DOM, imports etc.

Web component

implementări actuale:

Polymer – www.polymer-project.org

X-Tag – http://x-tags.org/

detalii + exemple practice:

http://webcomponents.org/

http://customelements.io/

Web app

o aplicație Web instalabilă

care folosește API-urile oferite de browser

exemplu tipic: Chrome Appshttps://developers.google.com/google-apps/

concept asemănător: pinned site (Internet Explorer)http://msdn.microsoft.com/library/ie/gg491731%28v=vs.85%29.aspx

Web app

alte exemplificări:

aplicații Windows universale dezvoltate în JavaScripthttps://dev.windows.com/en-us/develop/winjs

aplicații (mobile) pentru Firefox/Firefox OShttp://profs.info.uaic.ro/~busaco/teach/labs/firefoxos/

aplicații Web mobile pentru Amazon Fire și alteledeveloper.amazon.com/appsandservices/solutions/platforms/webapps

aplicații pentru Ubuntu folosind HTML5https://developer.ubuntu.com/en/apps/html-5/

Aspecte de interes privind navigatorul Web:

toleranța la defectesecuritatea

managementul memorieiperformanța

interacțiunea cu utilizatorul

teste și comparații: www.browserscope.org

Remarcă:în cadrul unui browser Web

pot fi utilizate procesoare de redare multiple

exemplificări:Avant Browser – bazat pe Gecko, Trident și WebKit

Lunascape – include Gecko, Trident și WebKitMaxthon – recurge la WebKit/Blink și Trident

Tungsten – folosește Blink și Trident

Navigatoare Web hibride

unele procese care trebuie realizate de browserpot fi executate la nivel de server – de pildă, în cloud

Amazon Silk (bazat pe Chromium)dacă procesul de rendering nu poate fi efectuat la distanță,

se realizează o procesare la nivel local – pe dispozitivul Kindle

unele activități se pot fi realiza în cloud(în cazul Amazon Silk, se recurge la EC2)

Jon Jenkins, “Amazon Silk”, O’Reilly Velocity EU, 2011pentru detalii, a se vizita http://amazonsilk.wordpress.com/

Navigatoare Web experimentale

Servo (Mozilla Research, Samsung et al., din 2014)

un nucleu de browser Web (engine) paralel prototip scris în Rust pentru arhitecturi pe 64 de biți:

OS X, Linux, Android, Firefox OS

https://github.com/servo/servo

https://archive.fosdem.org/2015/schedule/event/servo_and_you/

Navigatoare Web experimentale

Zoomm (Qualcomm Research, 2013)navigator paralel pentru dispozitive mobile multi-nucleu

http://www.tinmith.net/papers/cascaval-ppopp-2013.pdf

tehnologii Web implementate de un browser actual: http://platform.html5.org/

Dacă un navigator Web nu are (încă) suport pentru

o anumită tehnologie, se pot adopta soluții alternative

polyfills

uzual, implementate via JavaScript

Dacă un navigator Web nu are (încă) suport pentru

o anumită tehnologie, se pot adopta soluții alternative

polyfills

exemplificare: HTML5 Cross Browser Polyfillsgithub.com/Modernizr/Modernizr/wiki/HTML5-Cross-Browser-Polyfills

alternative la diverse facilități HTML5http://html5please.com/

www.purl.org/net/busacoExistă mai multe

interpretoare (parsers) în cadrul unui

browser Web? De ce?

Care sunt mai ușor de implementat:

extensiile sauplug-in-urile?

întrebări (pentru acasă)

episodul viitor: elemente de design Web

CLIW 2015-2016 (2/13) Arhitectura navigatorului Web

Software