Cerinţele energetice si consum

Post on 30-Dec-2015

83 views 0 download

description

DR. ERNST HARMS STR. STEFAN CEL MARE 10 A 550283 SIBIU MOBIL : 0728 - 30 64 69 E-mail: ernst.harms@yahoo.de Skype: ernstharms. Posibilită ţ i actual e de reducere a costurilor în produc ţ ia de lapte prin optimizarea hrănirii si a furajelor. Cerinţele energetice si consum. - PowerPoint PPT Presentation

transcript

DR. ERNST HARMS

STR. STEFAN CEL MARE 10 A550283 SIBIU

MOBIL : 0728 - 30 64 69E-mail: ernst.harms@yahoo.de

Skype: ernstharms

Posibilităţi actuale de reducere a costurilor

în producţia de lapte prin

optimizarea hrănirii si a furajelor

2

3

4

5

6

Cerinţele energetice

Consumul de energíe

7

8

• Diminuarea apetitului

•Reducerea puternică a grăsimii corporale, •Supraproducţie de acetonă (otravitoare) în ficat : Cetoză

Deficít de energíe

Raţie inadecvata

Producţia de lapte ridicată> 30 kg / zi

Ridicata ingrăşare corporală inainte de fatare

Consum redus de furaje a.p.

Cerc vicios

• Producţie de lapte redusă• Grasime si acetonă excesive în lapte

40 % din efectivele de vaci au cetoză subclinică

30 % din efectivele de vaci au acidoză subclinică

Excesul de concentrate reduce cunsumul

de furaje voluminoase

Prea putină celuloză brută în rumen

Scăderea % de grăsime

în lapte

Cresterea % de proteine

în lapte

Prea mult amidon si zaharuriîn rumen

Hipocalcemíedupă fătare

Prea mult Ca si K în raţie înainte de fătare

Paralizie musculară

5 - 15 % din efectivele de vaci au febra puerperală clinică

11

1. CETOZA2. ACIDOZA3. PARAPLEGIA

CERINŢE DE SĂNĂTATE ANIMALĂ CARE SE APLICĂ PRODUCŢIEI DE LAPTE CRUD.....

.

......Este necesar ca laptele crud.... să provină

de la animale în bună stare de sănătate și care nu

prezintă nici un semn de boală care ar putea duce la

contaminarea laptelui.....

care nu suferă de o infecție a aparatului genital, de

enterită cu diaree și febră sau de o inflamație vizibilă a

ugerului........

Regulamentul EC 853/2004 si 854/2004

13

Hranirea şi reproductia

14

referitor la:

1. Asigurarea substanțelor nutritive necesare pentru întreținerea consumului zilnic corporal şi pentru producţia de lapte

2. Cheltuieli per kg lapte

15

16

Datele privind conținutul de substanțe nutritive ale

furajelor

17

18

• UNL• Unitatea Nutritivă Lapte• Echivalentul energetic al

unui kg ovăz de referinţă : 1457 kcal

• Cerințele pentru 25 l lapte cu 4% grăsime sunt de 18,14 UNL

• MJ NEL• Mega Joul Energie Netă

Lactaţie• Cerinţele pentru 25 l

lapte cu 4% grăsime sunt 120 MJ NEL

MJ NEL (energie) 6,8 - 7,0

Proteină digestibilă 150 g

Fibre brute 160 ≈ 200 g

Amidon (XS)+ Zaharuri (XZ) max. 300 g

Amidon (bXS) stabil 20 ≈ 60 g

RNB ( Ruminala - N – Balance) 0 ≈ + 50

DCAB (Diatary- Cation –Anion- Balance) +100 ≈ + 200 meq

ADF (Acid Detergent Fibre) 200 g NDF (Neutral Detergent Fibre) 300 g Valoare structurală (SW) > 1,2

Valori optimale / kg substanţă uscatănecesare pentru 30 kg lapte / zi

20

Ultima fază de lactaţiesi

faza de „tranzit“

21

Cerinţele energetice

Consumul de energíe

22

PerioadaZilele de lactatie: 200 - 300

ÎnţărcareÎnţărcare/

zilele 20 -1 a.p.

Zilele 1 - 35 p.p.

Condiția corporală

Body Condition Scoring 3,0 (3,5)

Conținutul de energie / kg SU

6,5 – 5,2 MJ NEL

5,1 - 5,2 MJ NEL

6,5 – 6,7 MJ NEL

≈ 6,7 - 6,9 MJ NEL

Cerința de energie / zi

  65 MJ NEL 75 MJ NEL140 - 175

MJ NEL

Profilaxia împotriva hipocalcemiei / paraplegia

DCAB:-150 mEq/ kg SU

100 - 300 g Zeolith A / zi (Na -

Al - Silikat)

FătareFătare

23

24

25

 

Calitatea silozului de porumb

  inferior superiorMJ NEL / kg SU 5,6 6,9SU t / ha 13 15MJ NEL / ha 72.800 103.500MJ NEL / kg lapte 5,0 5,0

kg lapte / ha 14.560 20.700Lei / kg lapte 1,2 1,2Venituri lei/ha 17.472 24.840   

Diferenţa lei/ha 7.368

Înfluenţa calităţii silozului de porumb în producţia de lapte la ha

26

Acidoză ruminalăAcidoză

ruminală

27

28

29

30

Igienă în iesle pentru consum maxim

31

32

33

34

Raport G/P < 1,0 Indicator ptr. acidoză

Raport G/P > 1,5 Indicator ptr. cetoză

Acetona > 15 mg/l Indicator ptr. cetoză

Proteina > 4,0 % prea multă energie in raţie

Proteina < 3,3 % prea puţină energie in raţie

Urea > 300 mg/l prea multă proteină in raţie

Urea < 200 mg/l prea puţină proteină în raţie

Interpretarea rezultatelordin controlul laptelui

FurajEnergie (NEL)Proteina digestib. Amidon....................

FurajEnergie (NEL)Proteina digestib. Amidon....................

LapteGrăsimeProteinăUreeAcetonă Celule somatice...........................

LapteGrăsimeProteinăUreeAcetonă Celule somatice...........................

FurajFuraj Lapte Lapte

AnalizăAnaliză AnalizăAnaliză

RaţieoptimizatăCosturiFiziologic

RaţieoptimizatăCosturiFiziologic

35

36

37

38

Pro

du

cti

a d

e lap

te 2 AniLactatia 1-a Lactatia 3-aLactatia 2-a

Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5

Etapa investitionala Etapa productiva

Bilant economic negativ Bilant economic positiv

0

_

+

Primafatare

Fatareintarziata

Ven

itu

ri m

inu

s c

ostu

ri d

ep

rod

ucti

e

Managementul inlocuirii efectivelorCostu rile in locu irii efectivelor ( Remon tieru n g ) : 3 pan a la 6 cen ti / kg lapte

39

40

1Optimizarea hrănirii>1 € Cent / kg lapte , 500.000 kg lapte p.a.

> 5000,-- €

2 Realizarea silozului furajer > 10.000,--€

3Prima fătare a junincilorla vârsta de 24 - 25 luni

> 5000,-- €

4Reproducţia: Repetare a ciclului,(una montă infertilă) = cca. 100 € pierderea

> 5000,-- €

5 Sanatatea animalelor ?????? €

Σ > 25.000,-- €

41

1Informații actualizate privind hrănirea vacilor de lapte

2 Optimizarea /calcularea raţiei furajere

3Analiza furajelor ( silozul de porumb.....) efectuată în laboratoare germane.

4

5Elaborarea unui catalog de măsuri pe baza analizei sistemului de hrănire

AGRO – CONSULT INTERNATIONALProgramul de consultanţă

Analiza sistemului de hrănire existent pentru identificarea surselor de greşeli

43

Făra o furajare optimă si conditii de întreţinere

corespunzătoare ,

nu poate exista profit chiar dacă preţurile la lapte ar fi ridicate.