transcript
CAPITOLUL 10CAPITOLUL VIII –MEDIUL URBAN, SANATATEA SI CALITATEA
VIETII
AGENIA PENTRU PROTECIA MEDIULUI GALAI
249
VIII.1.1. Calitatea aerului din aglomerãrile urbane i efectele
asupra sãnãtãii
VIII.1.1.1. Depiri ale concentraiei medii anuale de PM10, NO2, SO2
i O3 în anumite aglomerri urbane
Indicator RO 04: Depirea valorilor limit privind calitatea aerului
în zonele urbane Indicatorul reprezint procentul populaiei urbane
potenial expus la concentraii atmosferice (în μg/m3) de dioxid de
sulf (SO2), particule în suspensie (PM10), dioxid de azot (NO2) i
ozon (O3) ce depesc valoarea limit stabilit pentru protecia sntii
umane.
Concentraiile de NO2 din aerul înconjurtor se evalueaz folosind
valoarea limit orar pentru protecia sntii umane (200 µg/m3), care
nu trebuie depit de mai mult de 18 ori/an i valoarea limit anual
pentru protecia sntii umane (40 µg/m3). Concentraiile de SO2 din
aerul înconjurtor se evalueaz folosind valoarea limit orar pentru
protecia sntii umane (350µg/m3) care nu trebuie depit de mai mult
de 24 ori/an, i valoarea limit zilnic pentru protecia sntii umane
(125µg/m3) care nu trebuie depit de mai mult de 3 ori/an.
Concentraiile de CO din aerul înconjurtor se evalueaz folosind
valoarea limit pentru protecia sntii umane (10mg/m3), calculat ca
valoare maxim zilnic a mediilor pe 8 ore (medie mobil).
Concentraiile de ozon din aerul înconjurtor se evalueaz folosind
pragul de alert (240µg/m3 msurat timp de 3 ore consecutiv) calculat
ca medie a concentraiilor orare, pragul de informare (180µg/m3)
calculat ca medie a concentraiilor orare i valoarea int pentru
protecia sntii umane (120 µg/m3) calculat ca valoare maxim zilnic a
mediilor pe 8 ore (medie mobil), care nu trebuie depit de mai mult
25 ori/an. Concentraiile de particule în suspensie cu diametrul mai
mic de 10 microni - PM10 din aerul înconjurtor se evalueaz folosind
valoarea limit zilnic, determinat gravimetric, (50μg/m3), care nu
trebuie depit de mai mult 35 ori/an i valoarea limit anual,
determinat gravimetric (40μg/m3). Concluzii: În conformitate cu
Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurtor, nu s-au
semnalat depiri ale valorilor limit/ valorilor int, pragului de
alert i pragului de informare la nici unul dintre poluanii
monitorizai în ultimii 5 ani, cu exceptia ozonului la care s-a
depit valoarea int pentru protecia sntii umane de 120 µg/m3 n anul
2016 când s-au nregistrat 9 depiri, din care 6 depiri la staia GL 2
i 3 depiri la staia GL3. Precizm c, depirile nregistrate se
ncadreaz n numrul maxim permis de depiri ale valorii int de 25 de
zile într-un an calendaristic.
CAPITOLUL VIII. MEDIUL URBAN, SNTATEA I CALITATEA VIEII
RAPORT JUDETEAN PRIVIND STAREA MEDIULUI
~ 2 0 1 6 ~
AGENIA PENTRU PROTECIA MEDIULUI GALAI
250
VIII.1.2. Poluarea fonicã i efectele asupra sãnãtãii i calitãii
vieii
VIII.1.2.1. Expunerea la poluarea sonorã a aglomerãrilor urbane cu
peste 250.000 locuitori
Zgomotul este definit ca un complex de sunete fr un caracter
periodic, cu insurgen dezagreabil aleatoare, care afecteaz starea
psihologic i biologic a oamenilor i a altor organisme din natur.
Caracteristicile fizice sau obiective ale zgomotului privesc tria
sau intensitatea sonor, durata i frecvena. Intensitatea este
caracterul cel mai important care depinde de trsturile sursei, de
distan i posibilitile de transmitere sau multiplicare. Ea se msoar
în decibeli.
Decibelul (dB) este unitatea de msur fiziologic de percepie de ctre
urechea uman a celei mai slabe excitaii sonore. Valoarea 80 de
decibeli reprezint pragul la care intensitatea sunetului devine
nociv.
Efectele zgomotului asupra sntii au fost studiate sub dou aspecte:
consecinele asupra sistemului auditiv, putând merge pân la leziuni
grave i ireversibile, i efectele neauditive (perturbarea somnului,
a ateniei i a capacitii de lucru, tulburri cardio- vasculare,
etc.). Pentru o mai bun apreciere a influenei diferitelor zgomote,
în general se utilizeaz împrirea acestora în urmtoarele
categorii:
Zgomote pân la 30 dB, care nu afecteaz sntatea i funcia auditiv,
odihna i activitatea, putându-se desfura în bune condiii.
Zgomotele între 30 – 65 dB, sunt cele care constituie fondul sonor
obinuit al activitii cotidiene. Nu afecteaz sntatea, îngreuneaz îns
activitatea i sunt suprtoare pentru odihn i somn.
Zgomotele între 65 – 90 dB, care cuprind majoritatea zgomotelor
produse de traficul rutier, de mijloacele de transport i de cea mai
mare parte a industriilor, influeneaz nefavorabil activitatea uman,
scad productivitatea muncii, influeneaz sntatea în caz de aciune
îndelungat.
Zgomote cu intensiti sonore peste 90, care se întâlnesc în unele
sectoare de producie, industria constructoare de maini, industria
textil, aeroporturi etc., influeneaz nefavorabil sntatea, putând
favoriza apariia surditii de percepie în caz de expunere
îndelungat, aa cum se întâlnete în producie (surditate
profesional). Consecinele asupra sistemului auditiv Prima
perturbare funcional a urechii este oboseala auditiv. În aceast
form pierderea auzului, observat dup o expunere la un zgomot de
ordinul a 110 dB i/sau prelungit, este de obicei trectoare, ca
orice oboseal.
~ 2 0 1 6 ~
AGENIA PENTRU PROTECIA MEDIULUI GALAI
251
Dac intensitatea sunetului este foarte crescut, i mai ales cu
sunete foarte pure (gam restrâns de frecven), poate s apar direct
pierderea definitiv a auzului. Aceasta se manifest prin apariia
unor sunete strine, numite acufene (sunete fr energie sonor
percepute de subiect, care iau natere la nivelul urechii interne
din cauza unei funcionri aberante ca urmare a agresiunii suferite).
Efectele neauditive ale zgomotului Numeroase studii arat c
expunerile prelungite la zgomote ce depesc 85 dB reprezint un risc
crescut pentru apariia hipertensiunii arteriale. Totodat, zgomotul
intens i repetat antreneaz o cretere trectoare a ritmului cardiac,
existând mari variaii individuale. Zgomotul poate afecta aparatul
digestiv (perturbarea tranzitului), respiraia (modific amplitudinea
i ritmul respirator), sistemul endocrin (intensific activitatea mai
multor glande: tiroid, suprarenale, etc.) i chiar ochiul (alterarea
câmpului vizual). Zgomotele pot provoca o reacie complex care se
traduce mai întâi printr-o reacie de adaptare a organismului, cu
tendina de protecie sau de evitare. În cazul în care aceast nox
persist, stresul poate induce o patologie somatic sau psihic (stri
anxioase, depresive, care stau la baza unui consum crescut de
tranchilizante). Noiunea de disconfort datorat zgomotului este un
concept vag, supus subiectivismului i diversitii de reacii
individuale. Ea poate lua forma unor constrângeri cum ar fi
afectarea utilizrii normale a locuinei i a spaiilor exterioare
(închiderea ferestrelor, perturbarea conversaiei, alterarea
capacitii de concentrare necesar cititului, limitarea utilizrii
grdinii sau a balconului, pân la necesitatea schimbrii
domiciliului). Funcia auditiv nu se întrerupe în timpul somnului.
Se estimeaz c în 75% din cazuri, tulburrile de somn sunt datorate
zgomotului i se manifest prin prelungirea timpului de adormire,
treziri nocturne sau trezire precoce. În studiile de poluare
acustic, pentru determinarea oricrui tip de zgomot, în mod special
pentru domeniile industrial, protecia mediului i zgomot
aeroportuar, se utilizeaz sonometrul care msoar nivelul de presiune
acustic. Cu ajutorul su, prin msurri repetate, se poate obine o
hart de zgomot a unei localiti sau zone. În localiti, sursele de
poluare fonic sunt clasificate în:
surse fixe, incluzând zonele rezideniale, industriale, de
construcii i demolare; surse mobile care sunt date de reeaua de
transport urban de suprafa, aeroporturi.
La reuniunea de la Paris din anul 1990, s-a stabilit c
transporturile rutiere constituie principala surs de zgomot în
societatea modern, circa 80% din poluarea fonic a unui ora fiind
zgomotul emis de autovehicule.
Statele membre ale UE sunt obligate s întocmeasc hri de zgomot
pentru oraele mari, drumuri, ci ferate i aeroporturi i s propun
planuri privind soluionarea acestei probleme. Directiva 2002/49/EC
referitoare la evaluarea i managementul zgomotului ambiental,
adoptat în 25 iunie 2002 de Parlamentul European i Consiliul
Uniunii Europene a fost transpus în legislaia româneascã prin
Hotrârea Guvernului nr. 321/ 2005 privind evaluarea i gestionarea
zgomotului ambient, actualizatã i republicatã. Implementarea
progresiv a acestei hotrâri presupune realizarea urmtoarelor msuri:
a) determinarea expunerii la zgomotul ambiant, prin realizarea
cartrii zgomotului; b) asigurarea accesului publicului la
informaiile cu privire la zgomotul ambiant i a efectelor
sale;
~ 2 0 1 6 ~
AGENIA PENTRU PROTECIA MEDIULUI GALAI
252
c) adoptarea, pe baza rezultatelor cartrii zgomotului, a planurilor
de aciune pentru prevenirea i reducerea zgomotului ambiant. Harta
de zgomot este o reprezentare grafic a distribuirii nivelului
sunetului într-o regiune anume, pentru o perioad de timp bine
definit. Acestea au ca scop evidenierea zonelor locuite unde
nivelul de zgomot se ridic peste anumite limite impuse de legislaie
i astfel folosete la elaborarea de planuri de aciune de protecie a
locuitorilor împotriva expunerii i reducerea nivelurilor de zgomot.
Acestea sunt create pe baz de date de intrare care sunt apoi
procesate cu ajutorul PC cu software specializat. Aplicaiile
software in cont de obstacolele din zona respectiv care pot fi
bariere, forma i caracteristicile acustice ale terenului, condiii
meteo i altele. Pentru minimizarea erorilor date de precizia
datelor statistice de intrare i pentru urmrirea implementrii
eventualelor msuri de reducere se efectueaz i msurtori de zgomot
utilizând aparatur specific (sonometre) sau echipamente de
monitorizare a zgomotului. Elaborarea hrilor strategice de zgomot
pentru aglomerri presupune cartarea separat, pentru indicatori ai
nivelului de zgomot Lzsn(nivelul de zgomot zi-seara-noapte) i
Ln(nivelul de zgomot noapte), a urmtoarelor surse de zgomot:
traficul rutier, traficul feroviar, aeroporturi, zonele industriale
în care se desfoar activiti privind prevenirea i controlul integrat
al polurii, inclusiv pentru porturi. Hrile strategice de zgomot
care prezint situaia anului calendaristic precedent pentru toate
aglomerrile, drumurile principale, cile ferate principale,
porturile i aeroporturile mari, se elaboreaz i se aprob pân la data
de 30 iunie 2012 i se revizuiesc dac este cazul, cel puin la
fiecare 5 ani de la aceast dat. În urma evalurii rezultatelor
cartografierii acustice, pentru zonele unde se descoper depiri ale
nivelurilor limit, autoritile responsabile iau msuri de reducere a
emisiei. Planurile de aciune sunt planuri destinate gestionrii
problemelor i efectelor cauzate de zgomot, incluzând msuri de
diminuare, dac este necesar. Planul de aciune este o continuare
natural a procesului de cartare strategic a zgomotului. Hrile de
zgomot sunt inutile dac nu se întreprind sau cel puin nu sunt
planificate aciuni care s se ocupe de problemele de zgomot
evideniate de cartarea zgomotului. Planurile de aciune destinate
gestionrii zgomotului i a efectelor acestuia, incluzând msuri de
reducere a zgomotului se elaboreaz i se aprob pân la data de 18
iulie 2013 i se revizuiesc dac este cazul, atunci când se produc
modificri importante care afecteaz situaia existent privind nivelul
zgomotului i cel puin la fiecare 5 ani de la aceast dat. Conform
prevederilor Hotrârii Guvernului nr. 321/2005 privind evaluarea i
gestionarea zgomotului ambiant, responsabilitatea întocmirii
hãrilor strategice de zgomot i a planurilor de aciune în judeul
Galai aparine urmtoarelor instituii:
Primria Municipiului Galai - pentru aglomerarea Galai;
Compania Naional ,,Administraia Porturilor Dunrii Maritime’’ SA
Galai - pentru Portul Galai (Port Docuri, Port Bazinul Nou, Port
Mineralier). Dup analizarea i evaluarea de ctre Comisia tehnic
înfiinat la nivelul APM Galai a Hrilor strategice de zgomot i a
Planurilor de aciune pentru reducerea nivelului de zgomot
ambiental, acestea au fost aprobate dup cum urmeaz:
- Hrile strategice de zgomot i Planul de aciune pentru reducerea
nivelului de zgomot ambiant în municipiul Galai au fost aprobate
prin Hotrârea de Consiliu Local nr. 321/25.07.2013.
~ 2 0 1 6 ~
AGENIA PENTRU PROTECIA MEDIULUI GALAI
253
- Hrile strategice de zgomot pentru portul Galai, aparinând CN APDM
SA au fost aprobate prin Ordinul Ministrului Transporturilor nr.
1291/15.10.2013, iar Planul de aciune pentru prevenirea i reducerea
zgomotului industrial produs de portul Galai, aparinând CN APDM SA
a fost aprobat prin Ordinul Ministrului Transporturilor nr.
485/23.04.2014.
Analiza Hrilor strategice de zgomot ale municipiului Galai
Numr total de locuitori expui la valori ale Lzsn i Lnoapte (în
sute)
Tabel VIII.1.2.1.1. Numr de locuitori expui la valori ale Lzsn (în
sute)
Aglomerarea Galai Nivel zgomot (dB)
55-59 60-64 65-69 70-74 >75 Sursa de zgomot Numr de locuitori
expui la valori ale Lzsn (in sute) Trafic rutier, drumuri 450 284
182 86 24 Trafic pe in, din care: 7 0 0 0 0 - trafic feroviar, cale
ferat 3 0 0 0 0 - trafic feroviar, tramvai 4 0 0 0 0 Industrie 0 0
0 0 0
Tabel VIII.1.2.1.2. Numr de locuitori expui la valori ale Lnoapte
(în sute)
Aglomerarea Galai
45-49 50-54 55-59 60-64 65-69 >70
Sursa de zgomot Numr de locuitori expui la valori ale Lnoapte (in
sute)
Trafic rutier, drumuri 498 332 200 128 44 71
Trafic pe in, din care: 143 15 0 0 0 0
- trafic feroviar, cale ferat 78 13 0 0 0 0
- trafic feroviar, tramvai 65 2 0 0 0 0
Industrie 0 0 0 0 0 0
Tabel VIII.1.2.1.3. Numr de locune expuse la valori ale Lzsn
Aglomerarea Galai Nivel zgomot (dB)
55-59 60-64 65-69 70-74 >75
Sursa de zgomot Numr de locuinte expuse la valori ale Lzsn
Trafic rutier, drumuri 19349 12780 8386 3961 1126
Trafic feroviar, cale feratã 70 6 0 0 0
Trafic feroviar, tramvai 207 1 0 0 0
Industrie 2 0 0 0 0
Tabel VIII.1.2.1.4. Numr de locune expuse la valori ale
Lnoapte
Aglomerarea Galai Nivel zgomot (dB)
45-49 50-54 55-59 60-64 65-69 >70
Sursa de zgomot Numr de locuinte expuse la valori ale Lnoapte
Trafic rutier, drumuri 20945 14760 9125 5904 2047 327
Trafic feroviar, cale feratã 192 36 0 0 0 0
RAPORT JUDETEAN PRIVIND STAREA MEDIULUI
~ 2 0 1 6 ~
AGENIA PENTRU PROTECIA MEDIULUI GALAI
254
Industrie 0 0 0 0 0 0
Tabel VIII.1.2.1.5. Numr de clãdiri speciale expuse la valori ale
Lzsn
Aglomerarea Galai Nivel zgomot (dB)
55-59 60-64 65-69 70-74 >75
Sursa de zgomot Numr de clãdiri speciale expuse la valori ale
Lzsn
Trafic rutier, drumuri 139 78 33 15 4
Trafic feroviar, cale feratã 0 0 0 0 0
Trafic feroviar, tramvai 0 0 0 0 0
Industrie 0 0 0 0 0
Tabel VIII.1.2.1.6. Numr de clãdiri speciale expuse la valori ale
Lnoapte
Aglomerarea Galai
45-49 50-54 55-59 60-64 65-69 >70
Sursa de zgomot Numr de clãdiri speciale la valori ale
Lnoapte
Trafic rutier, drumuri 174 100 46 22 7 1
trafic feroviar, cale ferata 0 0 0 0 0 0
trafic feroviar, tramvai 1 0 0 0 0 0
Industrie 0 0 0 0 0 0
RAPORT JUDETEAN PRIVIND STAREA MEDIULUI
~ 2 0 1 6 ~
AGENIA PENTRU PROTECIA MEDIULUI GALAI
Fig. VIII.1.2.1.1. Harta trafic rutier Lzsn
RAPORT JUDETEAN PRIVIND STAREA MEDIULUI
~ 2 0 1 6 ~
AGENIA PENTRU PROTECIA MEDIULUI GALAI
Fig. VIII.1.2.1.2. Harta trafic rutier Ln
RAPORT JUDETEAN PRIVIND STAREA MEDIULUI
~ 2 0 1 6 ~
AGENIA PENTRU PROTECIA MEDIULUI GALAI
257
Harta de zgomot privind traficul rutier în regim L zsn
Conform tabelului i a figurii VIII.1.2.1.1. privind valorile maxime
(60 dB) pentru traficul rutier se evideniaz urmtoarele aliniamente
stradale: Brilei, George Cobuc, Basarabiei, Traian, 1 Decembrie
1918, Siderurgitilor, Nicolae Blcescu, Henri Coand, Traian Vuia,
Aurel Vlaicu, Domneasc, Grii, Galai, precum i pe unele sectoare ale
strzilor Tecuci (între George Cobuc i 1 Decembrie 1918), Drumul de
Centur (sector nordic), Stadionului (între Oelarilor i Dunrea).
Harta de zgomot privind traficul rutier în regim L
n
Conform tabelului i a figurii VIII.1.2.1.2. privind valorile maxime
permise (50 dB) pentru traficul rutier se evideniaz aliniamente
stradale: Brilei, George Cobuc, Basarabiei, Traian, 1 Decembrie
1918, Siderurgitilor, Nicolae Blcescu, Henri Coand, Traian Vuia,
Aurel Vlaicu, Domneasc, Grii, Galai, Nufrului, Constructorilor,
Oltului, Oelarilor, Ovidiu, Stadionului, precum i pe unele sectoare
ale strzilor Tecuci (între George Cobuc i 1 Decembrie 1918), Drumul
de Centur (sector nordic), Gheorghe Asachi (între Siderurgitilor i
Lebedei), Gheorghe Doja (între Siderurgitilor i ing. Anghel
Saligny), Român (cartier Mazepa), Dunrea (segmentul estic).
Expunerea populaiei i cldirilor la zgomotul provocat de traficul
rutier în regim Lzsn i Lnoapte Din analiza rezultatelor obinute se
observ faptul c exist un numr de 57 656 persoane expuse la nivel de
zgomot peste limita de 60 dB pentru indicatorul Lzsn, respectiv
71162 persoane expuse la nivel de peste 50 dB pentru indicatorul
Lnoapte. In ceea ce privete numrul de cldiri cu caracter special
expuse la niveluri peste limitele legale se observ faptul c exist
un numr de 130 cldiri speciale expuse la niveluri de peste 60 dB
pentru Lzsn, respectiv 176 cldiri speciale expuse la niveluri de
peste 50 dB pentru Lnoapte. Harta de zgomot privind traficul
feroviar CFR în regim Lzsn Conform tabelului VIII.1.2.1.1. privind
valorile maxime permise (60 dB) pentru traficul pe ci ferate nu se
evideniaz zone cu depãiri. Harta de zgomot privind traficul
feroviar CFR în regim Ln Conform tabelului VIII.1.2.1.2. privind
valorile maxime permise (50 dB) pentru traficul pe ci ferate nu se
evideniaz zone cu depiri. Expunerea populaiei i cldirilor la
zgomotul provocat de traficul feroviar CFR în regim Lzsn i Lnoapte
Din analiza rezultatelor obinute se observ faptul c nu exist
persoane expuse la nivel de zgomot peste limita de 60 dB pentru
indicatorul Lzsn, respectiv exist 134 persoane expuse la nivel de
peste 50 dB pentru indicatorul Lnoapte. Harta de zgomot privind
trafic tramvai în regim Lzsn Conform tabelului VIII.1.2.1.1.
privind valorile maxime permise (60 dB) pentru traficul pe ci
ferate nu se evideniaz zone cu depiri. Harta de zgomot privind
trafic tramvai în regim Ln Conform tabelului VIII.1.2.1.2. privind
valorile maxime permise (50 dB) pentru traficul pe ci ferate nu se
evideniaz zone cu depiri. Expunerea populaiei i cldirilor la
zgomotul provocat de tramvai in regim Lzsn i Lnoapte Din analiza
rezultatelor obinute se observ faptul c nu exist persoane expuse la
nivel de zgomot peste limita de 60 dB pentru indicatorul Lzsn
respectiv 50 dB pentru indicatorul Lnoapte.
RAPORT JUDETEAN PRIVIND STAREA MEDIULUI
~ 2 0 1 6 ~
AGENIA PENTRU PROTECIA MEDIULUI GALAI
258
In ceea ce priveste numrul de cldiri cu caracter special expuse la
niveluri peste limitele legale se observ faptul c nu exist cldiri
speciale expuse la niveluri de peste 60 dB pentru Lzsn respectiv
cldiri speciale expuse la niveluri de peste 50 dB pentru Lnoapte.
Harta de zgomot privind activitatea industrial în regim Lzsn
Conform tabelului VIII.1.2.1.1. privind valorile maxime permise (55
dB) pentru industrie nu se evideniaz zone cu depiri. Harta de
zgomot privind activitatea industrial în regim Ln Conform tabelului
VIII.1.2.1.2. privind valorile maxime permise (50 dB) pentru
industrie nu se evideniaz zone cu depiri. Expunerea populaiei i
cldirilor la zgomotul provocat de industrie în regim Lzsn i Lnoapte
Din analiza rezultatelor obinute se observ faptul c nu exist
persoane expuse la nivel de zgomot peste limita de 55 dB pentru
indicatorul Lzsn respectiv 50 dB pentru indicatorul Lnoapte. In
ceea ce privete numrul de cldiri cu caracter special expuse la
niveluri peste limitele legale se observ faptul c nu exist cldiri
speciale expuse la niveluri de peste 55 dB pentru Lzsn respectiv
cldiri speciale expuse la niveluri de peste 50 dB pentru
Lnoapte.
Sursa: site Primãria municipiului Galai
Tendine pentru reducerea polurii fonice Conform Planului de aciune
pentru reducerea zgomotului ambiental în municipiul Galai, pentru
limitarea polurii fonice, au fost identificate mãsuri de tip
continuu, respectiv norme i msuri adoptate în ultimii ani, care
respectã principii de protecie i siguran a cetenilor, precum i
norme privind calitatea vieii, printre parametrii vizai fiind i
nivelul de zgomot: - modernizarea arterelor stradale, - refacerea
suprafeei asfaltice, - realizarea de noi parcaje pentru
descongestionarea circulaiei, - amenajarea interseciilor, -
extinderea pietonalului existent, - îmbuntirea siguranei i fluenei
traficului prin dotri aferente circulaiei, - lucrãri de modernizare
a parcurilor. Aciunile pe care autoritile competente intenioneaz s
le întreprindã în urmtorii 5 ani, inclusiv msurile de conservare a
zonelor linitite: - alegerea surselor mai silenioase; - dezvoltarea
unui sistem de transport în comun fiabil, modern; - reducerea
timpului de transport i creterea siguranei traficului prin
elaborarea i implementarea unor proiecte de infrastructurã a
drumurilor, pasarelelor, podurilor, sensurilor giratorii; proiecte
de realizare a unei infrastructuri rutiere adecvate pentru
mijloacele auto în mediul urban: ex. crearea de parcaje sub i
supraterane în cartiere i pericentral; crearea de cãi de rulaj
separate pentru mijloacele auto de deplasare în comun; - msuri
tehnice la nivelul surselor de zgomot: norme de inspecie tehnicã a
autovehiculelor ce asigurã transportul în comun, pentru a asigura
nivelul de producere i transmitere a zgomotului în parametri de
fabricaie; - msuri de management de trafic: sisteme inteligente
pentru managementul traficului în vederea creterii fluenei i
siguranei circulaiei cu optimizarea circulaiei pentru traficul
rutier prin implementarea, pe anumite axe principale, a soluiilor
de tip und verde i/sau sistem adaptiv de trafic;
RAPORT JUDETEAN PRIVIND STAREA MEDIULUI
~ 2 0 1 6 ~
AGENIA PENTRU PROTECIA MEDIULUI GALAI
259
- refacerea i întreinerea de aliniamente de gard viu în zonele de
agrement învecinate arealelor de circulaie rutier; - msuri de
dezvoltare a pistelor de bicicliti: pe strzile George Cobuc i
Regimentul 11 Siret se propune înfiinarea unor piste simple de
bicicliti i pe trotuarele opuse, pentru a asigura ambele sensuri de
circulaie. Pentru continuitate, se propune amenajarea unei piste
simple de bicicliti pe zona îngustatã a strzii Marea Unire, pe lâng
Grdina Botanic i pe DN22E pân la racordarea cu pista de pe faleza
inferioar; - msuri de amenajare a teritoriului: în procesul de
proiectare a noilor zone rezideniale se au în vedere spaii verzi
înconjurtoare mai mari, plasarea imobilelor la distan mai mare fa
de trama stradal de principal circulaie, amenajarea spaiilor verzi
cu gard viu marginal la drum, pentru limitarea sau reducerea
zgomotului produs de traficul rutier, evitarea realizrii de noi
locuine în apropiarea aliniamentului cilor ferate de circulaie
intens; - msuri de introducere a pârghiilor economice stimulative
care s încurajeze diminuarea sau meninerea valorilor nivelurilor de
zgomot sub maximele premise: încurajarea populaiei în aciuni de
refacere a izolrii fonice a locuinelor, prin anumite msuri fiscale;
- msuri de asfaltare cu asfalt fonoabsorbant; - msuri de conservare
pentru zonele linitite: faleza Dunrii cu o suprafa de 13 ha i
Grdina Public cu o suprafa de 8 ha.
Alte msuri: - studierea realizrii unor metode de “ecranare
acustic”, acolo unde acestea se impun, cu respectarea aspectului
peisagistic al zonei de recreere, a zonelor de acces în aceste
spaii; - limitarea autorizrii activitilor generatoare de zgomot în
zona linitit.
Strategii pe termen lung Prioritile pentru reducerea zgomotului pot
fi integrate cu aciunile pentru sigurana rutier, calitatea aerului:
piste pentru bicicliti, suprafee care s absoarb zgomotul, un condus
cu mai puine demaraje i frânri, cauciucuri silenioase, combustibili
alternativi, hibrid-electric, celule de combustibil i ali
combustibili alternativi. Factorii care influeneaz zgomotul de la
traficul pe in includ proiectarea, calitatea i mentenana liniilor,
materialului rulant, ecranrile de zgomot. Managementul integrat al
interfeei roatã-in este critic pentru minimizarea zgomotului
generat. Armonizarea standardelor europene este un alt proces care
se afl în plin desfaurare. Controlul zgomotului trebuie s devin
integrat în procesele de management a operaiilor i de contractare a
noilor materiale rulante. Aceasta ar putea include mai multe
msurtori directe i monitorizari ale strii cii de rulare. Strategia
Primãriei Galai este de a reduce zgomotul i efectele sale negative
în zonele intens populate i de dezvoltare urban. Se vor identifica
standarde de proiectare acustic a cldirilor, incluzând o mai bun
izolare fonic la casele noi i la cele existente. Spaiile verzi din
Galai vor oferi oaze de linite într-un ora compact i aglomerat.
Poluarea sonor este important, ea constituind apanajul oraelor
mari, unde polueaz mediul, nu numai în timpul orelor de munc, ci i
în cele de destindere. Pentru evaluarea numrului de persoane
estimate a fi expuse la zgomot, identificarea problemelor i
situatiilor care necesit îmbuntiri, se va realiza o list de
prioritizare a ,,zonelor cu probleme’’ identificate. Prioritatea se
va realiza în funcie de numrul de persoane afectate, pentru care
trebuie luate msuri de reducere a nivelului de zgomot.
RAPORT JUDETEAN PRIVIND STAREA MEDIULUI
~ 2 0 1 6 ~
AGENIA PENTRU PROTECIA MEDIULUI GALAI
260
Msurtori de zgomot efectuate de APM Galai în 2016 Pentru stabilirea
nivelului de poluare fonic, APM monitorizeaz sursele de zgomot în
municipiul Galai printr-o reea format din puncte de monitorizare
reprezentând: artere rutiere, parcuri, piee.
Rezultatele msurtorilor efectuate în anul 2016, în municipiul Galai
sunt prezentate sintetic în tabelul VIII.1.2.1.7:
Tabelul VIII.1.2.1.7
Tip msurãtoare
Grdina Public 7 62,6 5 55
Parc Viva 6 65,4 5 55
Orelul Copiilor 3 65,7 3 55
Parc Cloca 5 63,8 3 55
Parcaje auto - - - - -
de legãturã
B-dul Brilei –
B-dul G. Cobuc nr.
B-dul G. Cobuc –
Str. Portului –
Spltoria S.C.
RAPORT JUDETEAN PRIVIND STAREA MEDIULUI
~ 2 0 1 6 ~
AGENIA PENTRU PROTECIA MEDIULUI GALAI
261
Naional „Vasile Alexandri”
1 69,7 - 70
Cuvioasa Parascheva”
Piaa Central 5 70,8 3 65
Piaa Micro 17 3 67,9 1 65
Valori ale nivelului de zgomot echivalent mãsurat în parcuri 2016
(tabel VIII.1.2.1.8, fig. VIII.1.2.1.3., tabel VIII.1.2.1.9, fig.
VIII.1.2.1.4.)
Tabel. VIII.1.2.1.8. Medii trimestriale 2016
Parcuri
2016
Nivel de zgomot echivalent mãsurat, dB(A)
Parc RIZER 57,8 - - -
Parc Viva - - 59,6 64,7
Orelul Copiilor - - 63,1 62,8
Parc CLOCA - - 58,5 57,2
Valoarea limitã 55 dB(A) *
*Valoare limit admisibil conform Ordinului ministrului sntii nr.
119/2014 pentru aprobarea normelor de igien i sntate public privind
mediul de via al populaiei.
RAPORT JUDETEAN PRIVIND STAREA MEDIULUI
~ 2 0 1 6 ~
AGENIA PENTRU PROTECIA MEDIULUI GALAI
262
Fig. VIII.1.2.1.3
0 5
10 15 20 25 30 35 40 45 50 55 60 65
Parc Rizer Gradina Publica Parc Viva Oraselul copiilor Parc
Closca
dB(A)
Valori ale nivelului de zgomot echivalent masurat in parcuri, medii
trimestriale
2016
Parcuri
2016
Semestrul I Semestrul II
Parc Viva - 62,2
Orelul Copiilor - 62,9
Parc CLOCA - 58,0
Valoarea limitã 55 dB(A) * *Valoare limit admisibil conform
Ordinului ministrului sntii nr. 119/2014 pentru aprobarea normelor
de igien i sntate public privind mediul de via al populaiei.
Fig. VIII.1.2.1.4
Parc Rizer Gradina Publica Parc Viva Oraselul copiilor Parc
Closca
dB(A)
Valori ale nivelului de zgomot echivalent masurat in parcuri,
medii
semestriale 2016
Sem. I
Sem. II
~ 2 0 1 6 ~
AGENIA PENTRU PROTECIA MEDIULUI GALAI
263
Sesizri primite de la ceteni privind zgomotul datorat surselor fixe
i mobile
Tabel VIII.1.2.1.10
Nr. sesizãri - - 4 1 - 5*
* Sesizrile primite de la persoane fizice sau asociaii de
proprietari se refer la zgomotul produs de: - turbina eolian
aparinând SC ROMSTAL IMEX SRL sat Costi comuna Vîntori, -
restaurantul din Tecuci str. Gheorghe Petracu BL P1 AP 28, -
restaurantul, piscina aparinând SC VIVA Company SRL str Arcailor nr
36, - restaurantul aparinând Societatea Domeniul Diamond str Pictor
Isser nr 2, - spectacolele în aer liber desfurate în zona central
(blocuri P-uri). Acestea au fost redirecionate ctre instituiile
abilitate, respectiv GNM-Comisariatul Judeean Galai, sau dup caz
Direcia de Sntate Public Galai, Poliia Local, Primria Galai.
VIII.1.3. Calitatea apei potabile i efectele asupra sãnãtãii
Apa potabil este apa destinat consumului uman, dup cum urmeaz: a)
orice tip de ap în stare natural sau dup tratare, folosit pentru
but, la prepararea hranei ori pentru alte scopuri casnice,
indiferent de originea ei i indiferent dac este furnizat prin reea
de distribuie, din rezervor sau este distribuit în sticle ori în
alte recipiente; b) toate tipurile de ap folosit ca surs în
industria alimentar pentru fabricarea, procesarea, conservarea sau
comercializarea produselor ori substanelor destinate consumului
uman, cu excepia cazului în care se aprob folosirea apei i este
demonstrat c apa utilizat nu afecteaz calitatea i salubritatea
produsului alimentar în forma lui finit; c) apa provenind din surse
locale, precum fântâni, izvoare etc., folosit pentru but, gtit sau
în alte scopuri casnice; în funcie de condiiile locale specifice,
autoritile de sntate public pot face excepie de la valorile
parametrilor de calitate, dar fr s fie pus în pericol sntatea
consumatorilor. La nivelul Uniunii Europene, apa potabil este
reglementat prin Directiva 98/83/CE privind calitatea apei
destinate consumului uman. În România, apa potabil este definit i
reglementat prin Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei
potabile, republicatã i actualizatã. Apa potabilã trebuie sã fie
sanogenã i curatã, îndeplinind urmãtoarele condiii: a) sã fie
lipsitã de microorganisme, parazii sau substane care, prin numãr
sau concentraie, pot constitui un pericol potenial pentru sãnãtatea
umanã; b) sã întruneascã cerinele minime prevãzute în lege.
~ 2 0 1 6 ~
AGENIA PENTRU PROTECIA MEDIULUI GALAI
264
Calitatea apei potabile este corespunzãtoare cnd valorile stabilite
pentru parametri sunt în conformitate cu valorile maxime admise de
lege, în urmãtoarele puncte de prelevare a probelor: a) la
robinetul consumatorului si la punctul de intrare în clãdire, în
cazul apei potabile furnizate prin reeaua de distribuie; b) la
punctul de curgere a apei din cisternã, în cazul apei potabile
furnizate în acest mod; c) în punctul în care apa se pune în sticle
sau în alte recipiente, în cazul apei potabile îmbuteliate; d) în
punctul din care apa este preluatã în procesul de producie, în
cazul apei utilizate în industria alimentarã. Societatea APA CANAL
SA Galai monitorizeaz continuu calitatea apei potabile, începnd cu
procesul de tratatre i pnã la robinetele consumatorilor. Se
verificã periodic probe de apa potabilã prelevate din reeaua de
distribuie a oraului i judeului Galai. Punctele de control sunt
clar definite i sunt stabilite de comun acord cu Direcia de
Sãnãtate Publicã a judeului Galai, funcie de numãrul de locuitori.
Astfel, sunt prelevate probe de ap potabil din puncte fixe de
recoltare, stabilite pe zone de alimentare cu ap astfel: în
municipiul Galai - 61 de puncte de prelevare, în municipiul Tecuci
- 30 de puncte de prelevare i 28 de puncte de prelevare pentru
U.A.T. - urile în care opereazã APA CANAL SA. Analizele pentru
determinarea concentraiilor indicatorilor fizico-chimici i
bacteriologici ai apei sunt efectuate de ctre Laboratorul de Ap
Potabil din cadrul Serviciului Laboratoare Calitate al societii,
iar pentru municipiul Tecuci de ctre Compartimentul Laborator
Calitate al Departamentului Ap Canal Tecuci, laboratoare care sunt
înregistrate la Ministerul Sntii, în Registrul Laboratoarelor care
efectueaz monitorizarea de control a calitii apei potabile, cu
Certificat de înregistrare nr. 318/07.07.2016, respectiv Certificat
de înregistrare nr. 317/07.07.2016. Indicatorii din buletinul de
analiz a apei potabile:
- Culoarea apei este dat de substanele dizolvate de natur, minerale
sau organice. - Turbiditatea apei este caracterizat prin lipsa de
transparen a acesteia, ca urmare
a existenei unor particule fine aflate în suspensie. - pH-ul
reprezint indicele care definete aciditatea apei. - Conductivitatea
indic totalitatea srurilor dizolvate în ap. - Clorul rezidual liber
reprezint cantitatea de clor rmas în ap dup dezinfecie
pentru asigurarea proteciei sanitare a acesteia. - Amoniul, nitriii
i nitraiii ndic modificri în timp ale calitii apei, cauzate de
surse
de impurificare specifice acestui tip de compui. - Fierul este un
component natural al apei, aflat sub forma de compui (de
obicei
bicarbonat feros). - Oxidabilitatea reprezint totalitatea
substanelor organice i anorganice oxidabile în
apã. - Duritatea total reprezint caracteristicile ce le confer apei
compuii de calciu i
magneziu aflai în soluie. - Aluminiul este prezent în ap în mod
natural i indus în urma procesului de tratare
pentru obinerea apei potabile.
~ 2 0 1 6 ~
AGENIA PENTRU PROTECIA MEDIULUI GALAI
265
- Bacterii coliforme, Escherichia coli, enterococi, clostridium
perfringens sunt microorganisme prezente în mediul înconjurãtor a
cãror prezenã în apã poate provoca boli hidrice.
Prezena acestori indicatori în compoziia apei nu reprezint factor
de risc decât în cazul depirii valorilor maxim admise.
Influena calitii apei potabile asupra sntii umane
Apa influeneaz sntatea populaiei în mod direct (prin calitile sale
biologice, chimice i fizice) sau indirect. Astfel, cantitatea
insuficient de ap duce la meninerea unei stri insalubre, a
deficienelor de igien corporal, a locuinei i a localitilor, ceea ce
duce la rspândirea unor afeciuni digestive (dezinteria i hepatita
endemic), a unor boli de piele. Bolile umane, produse ca urmare
direct a calitii apei, pot fi clasificate în:
- boli cauzate de infecii rspândite prin consum de ap infectat
(diareea, febra tifoid, hepatita A, salmoneloza);
- boli cauzate de infecii transmise prin animale acvatice
(bilharioza); - boli cauzate de infecii rspândite prin insecte cu
stagii acvatice (malarie, oncocercoz); - boli cauzate de infecii
transmise prin animale acvatice nevertebrate.
O alt influen direct a apei asupra sntii populaiei se produce prin
calitile sale, respectiv prin compoziia sa. O serie întreag de boli
netransmisibile sunt considerate astzi ca fiind determinate sau
favorizate de compoziia chimic a apei:
- gua endemicã - lipsa sau carena de iod poate declana producerea
acesteia, - caria dentarã - lipsa de fluor i în primul rând lipsa
de fluor în apã, care asigurã de la
2/3 pânã la 4/5 din necesarul zilnic al organismului uman, -
afeciunile cardiovasculare; - methemoglobinemia (intoxicaia cu
nitrii) - produsã de excesul nitriilor din apa de bãut
sau alimentaie. Nitriii ajung în apã prin fertilizarea terenurilor
agricole cu îngrããminte naturale (gunoi de grajd) sau îngrããminte
azotoase sintetice,
- intoxicaia cu plumb - din apã i alimente se absorbe 3-10%,
acumularea având loc când se depãete potenialul de eliminare.
Particulele de plumb pãtrund în sânge i se rãspândesc în tot
organismul.Plumbul pãtrunde lent în organism, distribuindu-se în
oase (40-90%), ficat (922%), rinichi (11%), etc.
- intoxicaia cu cadmiu - cadmiul este considerat cel mai toxic
element din mediul înconjurãtor (alãturi de Pb, Hg i As),
utilizarea sa la scarã industrialã declanând o adevaratã problemã
de ordin toxicologic. Intoxicatia cu cadminiu se manifestã prin:
cefalee, scãderea tensiunii arteriale; afeciuni
hepato-renale.
- intoxicaia cu mercur - afecteazã rinichii, SNC i tractul
gastrointestinal. Intoxicaia cu mercur anorganic este asociatã în
principal cu efecte periferice: gastroenterita i nefrita tubularã,
pe când expunerea la compuii organici afecteazã în principal SNC,
fiind posibile leziuni severe i ireversibile. Intoxicarea cu mercur
se manifestã prin: dureri de cap, ameeli, insomnie, obosealã,
tulburãri vizuale, afeciuni ale sistemului nervos, afeciuni ale
rinichilor, malformaii congenitale ale fãtului în cazul femeilor
însãrcinate. Efectele biologice ale substanelor din ap pot fi
grupate în trei categorii:
- substane toxice cu efect de prag – sunt toxice numai peste o
anumit concentraie. Astfel de substane sunt nitraii, diverse metale
care sunt toxice peste concentraia-prag, aceasta poate fi atins i
treptat prin fenomenul de bioacumulare;
RAPORT JUDETEAN PRIVIND STAREA MEDIULUI
~ 2 0 1 6 ~
AGENIA PENTRU PROTECIA MEDIULUI GALAI
266
- substane genotoxice – sunt substane toxice ce produc efecte
nocive: cancerigene
(produc cancer), mutagene (produc mutaii genetice) sau teratogene
(produc malformaii), posibil la orice concentraie, deci pentru care
nu s-a putut stabili existena unui prag sub care s nu fie nocive.
În categoria substanelor genotoxice pentru om intr arsenul, unele
substane organice sintetice, muli compui organici halogenai, unele
pesticide;
- elemente eseniale – sunt substane care trebuie s fac parte
obligatoriu din dieta organismului. La om, astfel de substane
eseniale sunt seleniul, fluorul, iodul.
Calitatea chimic i bacteriologic a apei potabile
Direcia de Sãnãtate Publicã Galai, prin Compartimentul de Evaluare
a Factorilor de Risc din Mediul de Via i Munc, monitorizeaz
calitatea apei potabile distribuit în municipiul Galai, conform
Legii 458/2002 republicatã i actualizatã. In perioada
01.01.2016-31.12.2016, au fost prelevate, un numãr de 3242 probe de
apã de la staiile de apã i consumatori, unitãi de industrie
alimentarã, fntni i puuri forate. Din totalul de 3242 probe, 1218
probe au fost recoltate din mediul urban si 1606 din mediul rural.
Din probele recoltate de la staiile de apã i consumatorii din
mediul urban 34 de probe au fost necorespunzãtoare chimic prin
depãiri ale clorului rezidual liber faã de CMA 0,5 mg/l i 74 probe
necorespunzãtoare bacteriologic. Probele necorespunzãtoare
bacteriologic au fost înregistrate la consumatori pentru care s-a
dispus spãlarea reelei, verificarea reelelor interioare i
recoltarea de probe de apã de control. Din probele recoltate din
mediul rural 85 au fost necorespunzãtoare chimic i 108 au fost
necorespunzãtoare bacteriologic. Probele necorespunzãtoare chimic
s-au înregistrat la 8 de staii de apã care prezintã depãiri la
fier, turbiditate, amoniac. Una din aceste staii de apã care a avut
depãiri la fier total, turbiditate i amoniu a avut termen de
conformare i anul 2016. Au fost achiziionate instalaii pentru
reducerea acestor parametri. Incepnd cu luna ianuarie 2017 va intra
în monitorizarea DSP Vrancea. In judeul Galai sunt 97 de staii de
apã. Cu primãriile din mediul rural i cu producãtorii de apã s-au
încheiat contracte de monitorizare de control i de audit a calitãii
apei potabile. In cazul cnd se constatã neconformitãi ale probelor
recoltate, se transmit primãriilor locale i producãtorilor de apã
buletinele de analizã i recomandãri, în termen de 15 zile. In
conformitate cu prevederile Legii nr. 458/2002, cu modificãrile i
completãrile ulterioare, au fost prelevate i analizate 176 de probe
de apã din fântâni i izvoare. Din aceste probe, 110 au fost
necorespunzãtoare chimic prin depãiri ale indicatorilor nitrii,
nitrai i 166 necorespunzãtoare bacteriologic. Pentru fântânile cu
depiri la nitrii, nitrai s-au dispus primriilor locale i
cabinetelor medicale individuale msuri de informare a populaiei
privind riscul asupra strii de sntate, inscripionarea fântânilor cu
litera N cu vopsea neagr i indicarea unei surse de ap potabil
alternativ. Pentru fântânile necorespunzãtoare bacteriologic s-a
dispus primãriilor dezinfecia cu substane clorigene. In anul 2016
s-au recoltat 56 probe de apã din unitãi de producie alimentarã
care au fost corespunzãtoare chimic si bacteriologic.
Sursa: Raport activitate 2016 - Direcia de Sntate Public
Galai
RAPORT JUDETEAN PRIVIND STAREA MEDIULUI
~ 2 0 1 6 ~
AGENIA PENTRU PROTECIA MEDIULUI GALAI
267
Tabel VIII.1.3.2. Numr cazuri methemoglobinemie 2010-2016,
trimestrial
Anul 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Numr cazuri methemoglob
0 4, din care: trim. I – 2 trim. III – 2
0 0
1 0
Numr cazuri de methemoglobinemie infantil generate de apa de fântân
In anul 2016 nu s-au înregistrat cazuri de methemoglobinemie acut
infantil. Anual se transmit cabinetelor medicale individuale
(medicina de familie), recomandri privind încheierea de procese
verbale cu gravidele i familiile cu copii 0-1 an privind sursele de
ap potabila ce pot fi folosite.
Sursa: Direcia de Sntate Public Galai
VIII.1.4. Spaiile verzi i efectele asupra sntii i calitii
vieii
VIII.1.4.1. Suprafaa ocupat de spaiile verzi în aglomerrile
urbane
Importana spaiilor verzi în ansamblul localitilor urbane Beneficii
ecologice Spaiile verzi au o contribuie important la epurarea
chimic a atmosferei. Prin procesul de fotosintez, plantele consum
dioxid de carbon i elibereaz oxigen, constituind, astfel, alturi de
planctonul din oceane, principalele surse de oxigen ale planetei.
Pe lâng epurarea chimic a atmosferei, ce menine bilanul zi-noapte
în favoarea produciei de oxigen, vegetaia realizeaz i o epurare
fizic a acesteia prin reinerea prafului i pulberilor. În paralel cu
epurarea chimic i fizic a atmosferei, vegetaia realizeaz i o
epurare bacteriologic a acesteia, distrugând o bun parte din
microorganisme prin procesul de degajare a oxigenului i ozonului,
îndeosebi de ctre conifere, i nu numai. Vegetaia are un rol vital i
în moderarea climatului urban. În orae, construciile i suprafeele
pavate sau betonate creeaz un climat urban specific, cu temperaturi
mai ridicate i o restricie a circulaiei aerului, ceea ce conduce la
producerea aa-numitului efect de „insul de cldur”. În contrast cu
acesta, vegetaia, prin efectul de umbr i de cretere a umiditii
aerului contribuie la crearea unui mediu mai confortabil. Spaiile
verzi contribuie la ameliorarea climatului, pe timp uscat vaporii
de apã rezultai din transpiraia vegetaiei contribuie la creterea
umiditãii relative a aerului i la scãderea temperaturii, iar pe
timp umed prin roua care se formeazã pe frunze, umiditatea relativã
scade în mod evident. Un alt beneficiu adus de vegetaie îl
constituie atenuarea polurii fonice. Spaiile verzi, în special cele
compacte, constituie adevrate bariere pentru zgomote, contribuind
semnificativ la reducerea nivelului acestora, în perioada de
vegetaie. Unele cercetri arat c zgomotele, care în mediul urban
ating intensiti cuprinse între 40 i 80 decibeli, pot fi reduse la
jumtate în cazul existenei unor perdele arborescente cu o lime de
200–250 m. Spaiile verzi, atunci când sunt i naturale, au rolul de
a pstra i perpetua vegetaia natural autohton din zonele în care
sunt situate oraele, prin furnizarea i conservarea
RAPORT JUDETEAN PRIVIND STAREA MEDIULUI
~ 2 0 1 6 ~
AGENIA PENTRU PROTECIA MEDIULUI GALAI
268
habitatelor pentru diferite specii, ce pot avea, uneori, o
diversitate mai mare decât în habitatele rurale. Plantaiile de
arbori i arbuti contribuie la scãderea vitezei vântului i
spulberarea stratului de zãpadã, atât de necesar proteciei
plantelor în timpul iernii, cât i înmagazinãrii apei din sol,
previn eroziunea solului i îmbunãtãesc absorbia apelor pluviale,
conferind un bun drenaj al acestora. Beneficii sociale Zonele
naturale reprezintã cea mai bunã alegere i pentru joaca celor mici,
pentru recreere, pentru plimbãri i activitãi diverse în familie,
picnicuri sau pentru dezvoltarea activitãilor sociale i culturale.
Spaiile verzi bine întreinute joac un rol semnificativ în
promovarea sntii populaiei urbane. Acestea ofer oportuniti prin
care încurajeaz un stil de via mai activ, prin plimbri, alergare,
exerciii fizice, ciclism etc., inclusiv deplasri pe rutele dintre
zonele locuite i/sau dintre diferite faciliti publice (magazine,
piee, coli). Ele ofer citadinilor locuri linitite pentru relaxare i
reducere a stresului, pentru evadarea din mediul construit i din
trafic. Spaiile verzi rspund, aadar, în principal, nevoilor umane
de recreere i petrecere a timpului liber. Spaiile verzi urbane au o
deosebit importan i din punct de vedere estetic, deoarece atenueaz
impresia de rigiditate i ariditate a oricrui mediu construit –
mediu ce domin în orae. Prin valoarea amenajrii lor peisagistice,
spaiile verzi dau identitate aezrilor umane. Beneficii economice
Impactul pozitiv al spaiilor verzi se extinde i în sfera activrii
vieii economice a oraelor. Un mediu plcut ajut întotdeauna la
crearea unei imagini favorabile asupra centrelor urbane i, prin
aceasta, poate spori atractivitatea pentru investiii i pentru
oferta de noi locuri de munc. Mai mult, prezena spaiului verde,
prin aspectele benefice pe care le ofer locuitorilor (estetice, de
sntate etc.), determin creterea în valoare a zonelor urbane i,
implicit, a valorii proprietilor localizate în vecintatea lor.
Existena spaiilor verzi bine întreinute contribuie, de asemenea, la
creterea calitii locuirii. De asemenea, spaiile verzi pot juca un
rol semnificativ în dezvoltarea turismului. Toate aceste beneficii
aduse de sistemul spaiilor verzi urbane prin prisma celor trei
funcii (ecologic, social i economic) sunt bine precizate i în
Recomandarea Consiliului Europei No. R (86)11 a Comitetului
Ministerial al Statelor Membre asupra spaiului public urban, în
sensul de spaiu verde.
Descrierea indicatorului – suprafaa spaii verzi/cap locuitor
Termenul de spaiu verde este înscris în cadrul Legii nr. 24 din 15
ianuarie 2007 (legea privind reglementarea i administrarea spaiilor
verzi urbane) ca zona verde în cadrul oraelor i municipiilor,
definit ca o reea mozaicat sau un sistem de ecosisteme
seminaturale, al crei specific este determinat de vegetaie
(lemnoas, arborescent, arbustiva, floricol i erbacee).
O alt definiie prezint spaiul verde ca o zon verde ce const din
teritorii ce au o valoare semnificativ de patrimoniu natural i care
necesit protecie i/sau ecosisteme de o biodiversitate unic,
ameninate de poluare, ca i coridoare ce leag „insule” protejate
izolate. În categoria spaiilor verzi urbane intr parcurile,
scuarurile, amenajrile din faa unor edificii mai importante,
grdinile botanice, zonele verzi de-a lungul cursurilor de ap
cimitirele,
RAPORT JUDETEAN PRIVIND STAREA MEDIULUI
~ 2 0 1 6 ~
AGENIA PENTRU PROTECIA MEDIULUI GALAI
269
rondurile de la întretierea unor drumuri mai importante,
aliniamentele stradale i chiar unele zone de parcare. Spaiile verzi
urbane sunt de mai multe tipuri: - acces nelimitat (folosite de un
grup restrâns de locuitori: curile caselor familiale, curile din
cadrul cvartalelor de blocuri, spaiile verzi din cartierele de
blocuri, spaiile verzi amenajate pe acoperiurile unor blocuri,
precum i balcoanele); - acces limitat sau cvasilimitat (aliniamente
stradale, amenajrile verzi din faa unor edificii, spaiile verzi din
jurul unor monumente, parcurile, scuarurile, rondurile florale
etc.); - profil specializat (grdini botanice, plantaii de protecie
etc.). Autoritile administraiei publice locale au avut obligaia,
conform normelor Uniunii Europene (UE), s asigure în intravilan o
suprafa de spaiu verde de minimum 26 mp/locuitor, pân la data de 31
decembrie 2013. În administrarea Consiliului Local al municipiului
Galai se afl, în conformitate cu prevederile Legii nr. 24/2007 i
ale Legii nr. 47/2012, urmtoarele tipuri de spaii verzi: a) 61,28
ha de spaii verzi publice cu acces nelimitat (zona de falez,
parcuri, grdini, scuaruri, peluze stradale); b) 71,3 ha de spaii
verzi publice de folosin specializat (muzee, zone de agrement i
parcuri sportive) La acestea se adaug i cele insuficient amenajate
sau neamenajate, însumând 65,09 ha. Calculele fcute în cadrul PUG
Galai relev astfel o suprafa de spaiu verde pe cap de locuitor de
6,89 mp. În aceast suprafa nu au fost introduse îns cotele
specifice aparinând urmtoarelor zone funcionale, care sunt cuprinse
în bilanul teritorial: instituii publice i servicii, uniti
industriale i depozitare, pduri, terenuri forestiere, gospodrie.
comunal, cimitire. Municipiul Galai dispune de 5 cimitire care
totalizeaz 32,85 ha spaii verzi. Au beneficiat de lucrri de
modernizare i amenajare urmtoarele parcuri din municipiul
Galai:
Grdina Public – plantarea de arbori, arbuti i gard viu; refacerea
aleilor i a scrilor; amenajarea a dou parcri cu un total de 74 de
locuri; realizarea i dotarea unui loc de joac pentru copii;
realizarea reelei de iluminat ambiental; reabilitarea reelelor de
ap i
canalizare, realizarea reelei de irigaii i a canalizrii pluviale i
dotarea cu mobilier urban specific. Investiia a fost co-finanat din
FEDR, prin POR 2007 - 2013;
Parcul Rizer – care cuprinde zone de promenad, locuri de joac
pentru copii, locuri de odihn pentru aduli, zone pentru animale,
alee pentru patine, amfiteatru în aer liber, pergol i platform
dalat pentru
RAPORT JUDETEAN PRIVIND STAREA MEDIULUI
~ 2 0 1 6 ~
AGENIA PENTRU PROTECIA MEDIULUI GALAI
270
activiti expoziionale, dou fântâni arteziene, bazine succesive cu
ap (iaz), zone comerciale, etc. Investiia a fost co-finanat din
FEDR, prin POR 2007 - 2013; Parc Micro 13 aferent blocuri ANL –
str. N. Mantu – finanare din Fondul de Mediu.
Miniparc Micro 39 – obiectiv inaugurat în luna noiembrie
2013.
Parc Selgros, spaiu de joac i relaxare cu o suprafa de 45.000 mp–
finanare din Fondul de Mediu.
Parcul Viva – care cuprinde spaii plantate, un teren de sport,
spaii pentru copii, pentru câini, aparate de fitness, fântân
artezian, zone pentru skate, promenad, rampe, etc.;
Parcul Orãelul Copiilor - modernizat printr-o investiie de peste 2
milioane lei, ce prevede o zon destinat câinilor, o zon de joac
prevzut cu suprafa antitraum din cauciuc turnat i echipamente de
joac noi, o zon cu echipamente de fitness, un teren multisport
împrejmuit, cu suprafa de joc realizat din cauciuc turnat i o zon
de promenad prin refacerea aleilor.
Grdina Botanic Faleza Dunãrii S.C. Gospodrire Comunal S.R.L.,
societatea al crei acionar unic este Consiliul Local Galai asigur
administrarea spaiilor verzi i a cimitirelor. Aceasta dispune
inclusiv de o ser proprie, unde produce material dendricol i
floricol. Din punct de vedere al spaiilor verzi i de agrement,
Strategia de dezvoltare a municipiului Galai 2015-2020, propune
completarea sistemului existent la nivel municipal cu noi poli
verzi, precum i transformarea falezei Dunrii în zon de promenad. La
nivelul Falezei
RAPORT JUDETEAN PRIVIND STAREA MEDIULUI
~ 2 0 1 6 ~
AGENIA PENTRU PROTECIA MEDIULUI GALAI
271
Dunrii sunt propuse spaii verzi publice i un port de ambarcaiuni,
dar i o dezvoltare coerent a zonei prin reglementarea dezvoltrii
pontoanelor-restaurant. Totodat, se propune prelungirea falezei în
zona de Sud-Est i Sud- Vest, pentru viitoare amplasri de pontoane,
în vederea decongestionrii tronsonului utilizat în prezent.
Evoluia suprafaei spaiilor verzi din totalul intravilan, pentru o
perioad de minim cinci ani
„Registrul spaiilor verzi“ s-a realizat în baza Legii 24/2007 i a
Ordinului 1549/2008 al Ministerului Dezvoltrii. Acesta vizeaz
inventarierea parcurilor i scuarurilor de pe domeniul public, a
spaiilor verzi cu acces limitat, din curile colilor sau ale altor
instituii, dar i a peluzelor din curile glenilor. In baza acestor
date se realizeaz o hart la scara 1 la 500 i transpunerea în format
GIS a spaiilor verzi. Registrul include în suprafaa total
spaiile verzi situate pe terenurile aparinând domeniului public i
privat din intravilanul localitii, terenurile proprietate public,
degradate, posibil s fie reabilitate i reamenajate ca spaii verzi,
arbori prezeni pe lâng arterele de circulaie, pe terenurile
instituiilor de învmânt, ansamblurilor de locuine, bisericilor i
cimitirelor.
Tabel VIII.1.4.1.1.Evoluia suprafaei spaiilor verzi
Anul 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Suprafaa
Suprafaa
* conform PUG 2015 Sursa: Primria municipiului Galai
Evoluia suprafeei spaiilor pe cap de locuitor din mediul urban,
tendin în ultimii ani
In municipiul Galai, Registrul local al Spaiilor Verzi este
realizat cu date la nivelul anului 2011, parial date din anii 2012,
2013. Suprafaa spaiilor verzi pe cap de locuitor pentru anul 2016
s-a raportat la o populaie a municipiului Galai de 304610
locuitori, conform Primriei Municipiului Galai.
RAPORT JUDETEAN PRIVIND STAREA MEDIULUI
~ 2 0 1 6 ~
AGENIA PENTRU PROTECIA MEDIULUI GALAI
272
0
10
20
30
40
mp
anul
mp/loc
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Sursa: Primaria Municipiului Galai
Tipul categoriei Suprafaa (ha)
Baze de agrement, complexuri i baze sportive 19,55
Cimitire 20,78
Edificii de cult 10,13
Instituii publice 3,23
Invmânt public 34,16
Parc, parc sportiv, parc xpoziional 32,97
Scuar 61,97
Condominiu 176,17
Uniti sanitare sau de protecie social 16,79
Terenuri libere neproductive 228,34
Total 923,09
~ 2 0 1 6 ~
AGENIA PENTRU PROTECIA MEDIULUI GALAI
273
VIII.1.5. Schimbrile climatice i efectele asupra mediului urban,
sntii i calitii vieii
VIII.1.5.1. Rata de mortalitate în aglomerrile urbane ca urmare a
temperaturilor extreme în perioada de var
Inclzirea global ca rezultat direct sau indirect al activitilor
umane Potrivit celui de-al Patrulea Raport Global de Evaluare al
Grupului Interguvernamental privind Schimbarile Climatice – IPCC
(http://www.ipcc.ch/) elaborat în anul 2007, activitile umane
(arderea combustibililor fosili, schimbarea folosinei terenurilor,
etc.) contribuie semnificativ la creterea concentraiilor emisiilor
de gaze cu efect de ser în atmosfer (dioxid de carbon, metan,
protoxid de azot, hidrofluorocarburi, perfluorocarburi, hexafluorur
de sulf), determinând schimbarea compoziiei acesteia i înclzirea
climei.
Impactul schimbrilor climatice se reflect în: creterea temperaturii
medii cu variaii semnificative la nivel regional, diminuarea
resurselor de apa pentru populaie, reducerea volumului calotelor
glaciare, creterea nivelului oceanelor, modificarea ciclului
hidrologic, modificri în desfurarea anotimpurilor, creterea
frecvenei i intensitii fenomenelor climatice extreme, reducerea
biodiversitii.
Ecosistemul urban
,,Ecosistemul urban este reprezentat de ctre aglomeraiile umane
fixate în jurul unor cldiri, instituii i relaii care permit
vieuirea i tranzitarea unui bogat flux energetic, formând un mozaic
eterogen cu rspândiri i densiti variabile supuse unor interaciuni
reciproce, în care majoritatea transformri lor de materie, energie
i informaie este realizat de om.” (Gâtescu P., 1998) În ansamblu,
ecosistemul urban este un complex de factori naturali i
artificiali, pozitivi i negativi, care aduc o serie de faciliti
pentru desfurarea comod a vieii, dar expun i la riscuri nocive în
funcie de modul de concepie, planificare i organizare a elementelor
sale i de modul de folosire chibzuit a acestora de ctre
oameni.
Fig. VIII.1.5.1.1. Ecosistem urban – sistem deschis fara capacitate
de autotransport
RAPORT JUDETEAN PRIVIND STAREA MEDIULUI
~ 2 0 1 6 ~
AGENIA PENTRU PROTECIA MEDIULUI GALAI
274
Funcionarea ecosistemului urban devine dependent de fluxurile de
energie i materiale introduse de ctre om, care sunt luate din
"zestrea" capitalului natural, într-un ritm care depete capacitatea
de refacere a acestuia. Una din cele mai importante trsturi
definitorii ale ecosistemului urban o constituie circuitele
energetice; acestea sunt puternic perturbate de activitile omului.
Cantitatea de energie introdus de ctre om în ecosistemul urban prin
diferite ci (îngrminte, pesticide dar mai ales energia de intrare
din ariile industriale i de locuit) depete cu mult energia solar
introdus în sistem de ctre productorii primari i are drept consecin
puternica antropizare a teritoriului urban. Dependena ecosistemului
urban fa de resurse externe materiale i energetice duce la un mare
grad de vulnerabilitate în cazul unei perturbri majore. Urbanizarea
reprezint una din marile probleme ale omenirii. Complexitatea
problemelor legate de managementul ariilor urbane este amplificat
de necesitatea stringent a tranziiei socio-economice ctre o
dezvoltare durabil. Fenomenele negative din orae au un caracter
global i sunt în direct conexiune cu celelalte probleme ale
umanitii, în special cu creterea demografic. În plus, problemele
legate de marile concentrri de energie i materiale din orae necesit
restructurarea aezrilor umane la nivel micro i macro, prin
transformri i conversii ale zonelor funcionale urbane, printr-un
atent management al ritmului înlocuirii structurilor spaiale i
tehnice i prin promovarea diversitii sub toate aspectele sale:
social, urbanistic, funcional, tehnologic, cultural i politic.
Schia funcional a ecosistemului urban este prezentat în
continuare:
Regândirea i replanificarea structurilor urbane, promovarea unui
transport urban durabil, facilitarea unui consum energetic mai mic
pe cap de locuitor, reabilitarea termic a
RAPORT JUDETEAN PRIVIND STAREA MEDIULUI
~ 2 0 1 6 ~
AGENIA PENTRU PROTECIA MEDIULUI GALAI
275
locuinelor i a spaiilor de birouri, transformarea oraelor în
„ecosisteme urbane”, utilizarea tehnologiilor „prietenoase cu
mediul” axate pe reducerea emisiilor de gaze cu efect de ser,
schimbarea comportamentului populaiei în ceea ce înseamn crearea i
protejarea spaiilor verzi sunt doar câteva soluii viabile i
concrete care pot fi puse în aplicare pentru reducerea efectelor
schimbrilor climatice i pentru îmbuntirea calitii vieii
populaiei.
Strategia de Dezvoltare a Municipiului Galai 2016-2025
Strategia cuprinde obiective generale i obiective specifice,
detaliate prin msuri de punere în aplicare. Obiectivul de protecie
a mediului i a sntii populaiei este acela de a identifica un sistem
echilibrat de armonizare a mediului i a activitilor umane, care s
aib ca rezultat dezvoltarea acceptabil a activitilor antropice,
calitii mediului i calitii vieii i sntii. Câteva obiective
specifice prevzute în Strategia de dezvoltare a municipiului
Galai:
Obiectivul general Obiectiv specific Efectele pozitive asupra
mediului
Dezvoltarea relaiilor spaiale teritoriale i suprateritoriale –
„Galai ora durabil”
Implementarea unui sistem de management al transportului
Impactul este pozitiv asupra factorului de mediu aer, ca urmare a
fluidizrii traficului i reducerii emisiilor de gaze, ca urmare a
reducerii consumului de carburani, prin proiectele implementate.
Impact puternic pozitiv asupra populaiei/sntii umane ca urmare a
creterii siguranei circulaiei în trafic i a posibilitilor de
comunicare i de informare a cetenilor, scade intensitatea
traficului i se reduc emisiile de gaze, zgomot i vibraii.
Implementarea i dezvoltarea sistemului de transport nepoluant
Impact puternic pozitiv asupra calitii aerului ca urmare a
reducerii emisiilor de gaze cu efect de ser. Impact puternic
pozitiv asupra calitii vieii si sntii populaiei, ca urmare a
implementrii sistemului municipal de încurajare a utilizrii i
facilitrii de mijloce de transport nepoluante, inclusiv în urma
amenajrilor pistelor de biciclete, a zonelor de promenad.
Dezvoltare urban „Galai ora orientat spre comunitate”
Dezvoltarea unui sistem de generare i distribuie a energiei
sustenabile
Obiectivul conduce la scderea emisiilor de gaze cu efect de ser,
având un impact puternic pozitiv asupra aerului. Obiectivul va avea
un efect puternic pozitiv asupra sntii umane, prin îmbuntirea
calitii vieii.
Reabilitarea termic a cldirilor rezideniale i
Obiectivul, prin proiectele propuse, va contribui la reducerea
emisiilor de gaze cu efect de ser, ceea ce va un impact
pozitiv
RAPORT JUDETEAN PRIVIND STAREA MEDIULUI
~ 2 0 1 6 ~
AGENIA PENTRU PROTECIA MEDIULUI GALAI
276
municipale
asupra aerului. Obiectivul va avea un efect puternic pozitiv asupra
sntii umane, prin îmbuntirea calitii vieii i prin utilizarea
raional a resurselor naturale.
Implementarea SDMG 2016-2025 va contribui la reducerea efectelor
negative ale schimbrilor climatice asupra mediului i adaptarea la
efectele acestora, în special la reducerea emisiilor de GES prin
reducerea emisiilor provenite din arderea combustibililor fosili,
ca urmare a sprijinirii investiiilor ce vizeaz utilizarea surselor
regenerabile pentru producerea energiei termice. Prin dezvoltarea
transportului public urban i stimularea deplasrii nemotorizate în
ora, se va reduce nivelul de noxe (CO2, NOx, pulberi, PM10), ca
urmare a achiziionrii de mijloace de transport ecologice, crearea
de piste pentru bicicliti, a sistemului de tip Park and Ride, etc.
Reamenajarea i extinderea spaiilor verzi va conduce la reducerea
impactului schimbrilor climatice. Creterea eficienei de utilizare a
energiei în sectorul cldirilor publice i rezideniale conduce la
reducerea emisiilor de dioxid de carbon, oxizi de azot, oxizi de
sulf, pulberi. Emisiile reduse i utilizarea durabil a biomasei în
scopuri energetice contribuie la reducerea costurilor proprii de
producie, prin reducerea costurilor de energie, precum i utilizarea
energiei din surse regenerabile.
Planul de Mobilitate Urban Durabil pentru municipiul Galai
Un plan de mobilitate urban durabil este un plan strategic conceput
pentru a satisface nevoia de mobilitate a oamenilor i companiilor
în orae i în împrejurimile acestora, pentru a avea o mai bun
calitate a vieii. Acesta vizeaz crearea unui sistem de transport
urban durabil prin: • Facilitarea accesului tuturor la locurile de
munc i la servicii; • Îmbuntirea siguranei i securitii; • Reducerea
polurii, a emisiilor de gaze cu efect de ser i a consumului de
energie; • Creterea eficienei i a eficacitii costurilor pentru
transportul de persoane i mrfuri; • Creterea atractivitii i a
calitii mediului urban. Insuficiena locurilor de parcare, lipsa
pistelor pentru bicicliti, starea proast a trotuarelor i a
carosabilului, dimensiunea cilor de rulare, traficul aglomerat pe
principalele artere, subveniile i facilitile acordate în
transportul public, precum i sigurana rutier au fost principalele
probleme identificate, în cadrul consultrilor privind elaborarea
Planului de Mobilitate Urban Durabil pentru Municipiul Galai.
Planul de Mobilitate Urban Durabil al Municipiului Galai are ca
scop crearea unui sistem de transport urban durabil, multimodal i
integrat, prin abordarea urmatoarelor aspecte:
Garantarea unui sistem de transport disponibil i accesibil tuturor;
Îmbuntirea siguranei i securitii tuturor modurilor de transport i
reducerea
numrului de accidente; Reducerea polurii aerului i a zgomotului, a
emisiilor de gaze cu efect de ser i a
consumului de energie; Îmbuntirea eficienei i rentabilitii
transportului de persoane, inclusiv definirea
surselor de finanare pentru astfel de activiti; Contribuia la
creterea atractivitii i calitii mediului urban i a designului
urban;
RAPORT JUDETEAN PRIVIND STAREA MEDIULUI
~ 2 0 1 6 ~
AGENIA PENTRU PROTECIA MEDIULUI GALAI
277
Elaborarea unui set de indicatori, în ceea ce privete mobilitatea,
dezvoltarea socio- economic i urban a oraului, care vor fi
monitorizai în evaluarea eficacitii Planului în relaie cu
obiectivele stabilite;
Dezvoltarea mijloacelor non-motorizate i a reelelor de transport
intermodal; Propunerea de recomandri cu privire la oportuniti de
participare a sectorului privat
în furnizarea serviciilor de transport urban în Municipiul
Galai
Variaia medie anualã a temperaturii aerului Situaia variaiilor de
temperatur pentru perioada 1901–2000, respectiv anual gradat pentru
anii 2007–2015 este prezentat în tabelul VIII.1.5.1., cu precizarea
valorilor maxime i minime, inclusiv media anual, valori
înregistrate la staiile meteorologice Galai i Tecuci.
Tabel VIII.1.5.1.
2007 Galai 13,10C -13,10C
5 ianuarie 37,90C
26 ianuarie 37,60 C
31 ianuarie 34,30 C 9 iulie
2012
2014
~ 2 0 1 6 ~
AGENIA PENTRU PROTECIA MEDIULUI GALAI
278
2015
2016
4 ianuarie 35,30 C
Valorile maxime ale temperaturilor înregistrate în perioada 2007-
2016, respectiv temperatura maxim anual a aerului (ºC) din perioada
2007 – 2016, temperatura maxim absolut (ºC), la staiile
meteorologice din judeul Galai, este prezentat în tabelul
VIII.1.5.1.2.
Tabel VIII.1.5.1.2. Temperaturi maxime
Temperatura maxim absolut
(0C) 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Galai 40,5
Tecuci - - - 37,6 34,3 40,4 34,5 34,9 36,7 35,3
Evoluia temperaturilor maxime înregistrate la staiile meteorologice
Galai i Tecuci, conform datelor comunicate de Centrul Meteorologic
Regional Moldova, este reprezentat în graficul din figura
VIII.1.5.1.2.
Figura VIII.1.5.1.2. Evoluia temperaturilor maxime
31
32
33
34
35
36
37
38
39
40
41
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Galati
Tecuci
~ 2 0 1 6 ~
AGENIA PENTRU PROTECIA MEDIULUI GALAI
279
Perioade (numr de zile) în care s-au înregistrat temperaturi
caniculare, în 2016
Tabel VIII.1.5.1.3
Galai VI/4 VII/4 VIII/6 14
Tecuci - - VIII/1 1
VIII.1.5.2. Expunerea populaiei din aglomerrile urbane la riscul de
inundaii Inundaiile grave constituie cel mai obinuit tip de
dezastru natural. Schimbãrile climatice, inclusiv creterea în
intensitate a ploilor abundente, provoacã revãrsãri ale râurilor i
inundaii devastatoare în anumite zone, mai ales în centrul, nordul
i nord-estul Europei. Se ateaptã o cretere, în special, a numãrului
de inundaii locale, dar devastatoare (inundaii de scurtã duratã),
lucru care va mãri probabil numãrul de victime. Este necesar sã se
ia mãsuri în vederea prevenirii inundaiilor i a reducerii efectelor
acestora. Unele ãri iau deja mãsuri în acest sens. inând cont de
faptul cã inundaiile au adesea caracter transfrontalier i de nevoia
de prevenire a acestora, Comisia Europeanã a propus de curând
adoptarea unor demersuri concertate care sã controleze riscul de
producere a inundaiilor.
Indicator RO 61: Inundaiile i sntatea Este definit ca numrul de
persoane afectate de inundaii raportat la un milion de
locuitori.
Pentru stabilirea unui cadru privind evaluarea i gestionarea
riscurilor de inundaii, cu scopul de a reduce consecinele negative
pentru sntatea uman, mediu, patrimoniu cultural i activitatea
economic asociate cu inundaiile, la nivelul Uniunii Europene a fost
adoptat Directiva 2007/60/CE privind evaluarea i gestionarea
riscului la inundaii. Etapele de implementare ale Directivei
Implementarea directivei se realizeaz în 3 etape: evaluarea
preliminar a riscului la inundaii (EPRI), întocmirea de hri de
hazard i risc la inundaii, realizarea de planuri de management al
riscului la inundaii. Aceast directiv st la baza Hotrârii
Guvernului nr. 846 din 11.08.2010 pentru aprobarea Strategiei
naionale de management al riscului la inundaii pe termen mediu i
lung. Strategia naional de management al riscului la inundaii are
ca scop prevenirea i reducerea consecinelor inundaiilor asupra
activitilor socio-economice, a vieii i sntii oamenilor i a
mediului. Aceasta vizeaz o gestionare integrat a apei i a
resurselor adiacente: amenajarea teritoriului i dezvoltarea urban,
protecia naturii, dezvoltarea agricol i silvic, protecia
infrastructurii de transport, a construciilor i a zonelor
turistice, protecia individual etc. Pentru gestionarea riscului la
inundaii aceast strategie stabilete aplicarea unor politici,
proceduri i practici având ca obiective identificarea riscurilor,
analiza i evaluarea acestora, tratarea, monitorizarea i reevaluarea
riscurilor în vederea reducerii acestora, astfel încât comunitile
umane i toi cetenii s poat tri, munci i s îi satisfac nevoile i
aspiraiile într-un mediu fizic i social durabil.
RAPORT JUDETEAN PRIVIND STAREA MEDIULUI
~ 2 0 1 6 ~
AGENIA PENTRU PROTECIA MEDIULUI GALAI
280
Administraia Bazinal de Ap Prut-Bârlad, a realizat Master Planul
privind managementul riscului la inundaii în concordan cu Strategia
Naional de management a riscului la inundaii. Master Planul trateaz
regimul riscului la inundaii în bazinele Prut i Bârlad i a fost
realizat prin culegere de date, modelare hidrologic i hidraulic,
studii tehnice de specialitate, consultri cu instituiile relevante
i informaii vizuale pe teren, constând în: - identificarea zonelor
de risc la inundaii în bazinele hidrografice Prut i Bârlad -
identificarea principalelor cauze ale inundaiilor în zona studiat -
cuantificarea riscului la inundaii privind populaia, bunurile,
infrastructura - stabilirea unui cadru strategic de aprare în caz
de inundaii i demonstrarea eficienei msurilor de gestionare a
riscului la inundaii - stabilirea prioritilor privind investiiile
necesare reducerii riscului la inundaii aliniate la legislaia
european i în concordan cu legislaia român, ceea ce au condus la
urmtoarele prioriti:
definirea unui management adecvat care pune în aplicare cadrul
strategic de risc la inundaii
identificarea obiectivelor de protecie împotriva inundaiilor i
aprecierea eficienei acestora corespunztor cu starea tehnic
verificarea tehnic în vederea efecturii lucrrilor de remediere
necesare pentru a menine sau îmbunti starea i performana
obiectivelor necesare proteciei împotriva inundaiilor
- reducerea riscului de vtmare corporal, pierderea de viei omeneti
i pagube materiale i a reducerii impactului asupra mediului generat
de inundaii - în scopul lurii deciziilor corespunztoare privind
reducerea riscului la inundaii vor trebui analizate informaiile i
hrile disponibile în vederea stabilirii eficienei în acest
scop
RAPORT JUDETEAN PRIVIND STAREA MEDIULUI
~ 2 0 1 6 ~
AGENIA PENTRU PROTECIA MEDIULUI GALAI
281
- alegerea msurilor corespunztoare în vederea reducerii riscurilor
la inundaii pentru comuniti - colaborarea dintre administraia
local, agenii economici, populaia din zon în vederea participrii
active la reducerea riscului la inundaii: intervenia rapid în caz
de situaie de urgen pentru a diminua pagubele provocate de
pericolele de inundaii, punerea în aplicare a msurilor de reducere
i acordarea sprijinului privind aplicarea planului de intervenii în
caz de inundaii. Master Planul stabilete oportunitatea pentru a
integra managementul riscului la inundaii în procesul de
planificare i a evita dezvoltarea neconform în zonele cu risc la
inundaii. Principalele cauze i mecanisme ale inundaiilor din
bazinele hidrografice Prut-Bârlad ce au fost identificate sunt
prezentate mai jos:
scurgerea rapid de pe suprafaa versanilor, glaciali cu niveluri
sczute de infiltrare. Acest fenomen este grav în timpul
precipitaiilor de înalt intensitate din timpul perioadei calde a
anului. Efectele cauzeaz inundaii rapide asupra comunitilor
localizate în albiile majore ale cursurilor de ap.
apa din inundaii bltete natural în câmpiile inundabile joase,
meandrate ale bazinului Prut. Confluenele acestor sisteme sunt
suprafee ale fostelor depresiuni glaciare, care sunt expuse la
inundaii prelungite.
în bazinul Bârlad, râurile abrupte, directe, din zonele înalte
descarc rapid apa, conducând la inundaii complexe, produse în timp
foarte scurt, la confluena râurilor Bârlad, Siret i Tecucel.
sistemele urbane de drenaj nu au capacitatea necesar pentru a
colecta i evacua debitele produse la viituri.
Factorii ce pot exacerba inundaiile din arealul analizat sunt
urmtorii:
existena unei suprafee erodate de 900 de milioane de mp - evideniat
prin cartografiere- lipsit de vegetaie, contururile de eroziune
crescând în timp,
scurgerea rapid a apei din precipitaii conduc la inundaii datorit
infiltraiei lente în sol a apei meteorice,
managementul terenurilor arabile i modelele de punat cresc rata
scurgerii apei de suprafa i a eroziunii, cu reducerea infiltrrii în
sol,
infiltraiile lente în sol pe versani cresc procentul de ap din
precipitaii ce se descarc în râuri,
ratele de eroziune ridicate contribuie la colmatarea râurilor i
lacurilor, ceea ce reduce capacitatea de transport i
atenuare,
digurile râurilor cresc energia mecanic a apei, fenomen ce conduce
la eroziunea culeelor podurilor i colapsuri de poduri prin splarea
albiilor râurilor în timpul creterii nivelului apei.
Abordarea actual a managementului riscului la inundaii se
concentreaz pe protecia împotriva inundaiilor, de rspuns la situaii
de urgen, precum i evitarea i reducerea riscului la inundaii.
Numr localiti urbane afectate de inundaii în ultimii ani
Anul Nr. evenimente inregistrate
2010 S-au înregistrat 2 evenimente, produse în perioada iunie i
iulie 2010 ca urmare a viiturilor simultane propagate pe cursurile
de apã: fluviul Dunãre (viitura istoricã), Siret i Prut, precum i
de amploarea fenomenului de remuu pe râurile
RAPORT JUDETEAN PRIVIND STAREA MEDIULUI
~ 2 0 1 6 ~
AGENIA PENTRU PROTECIA MEDIULUI GALAI
282
2011 Nu s-au înregistrat inundaii cu producerea de pagube
2012 Nu s-au înregistrat inundaii cu producerea de pagube
2013 S-au înregistrat 3 evenimente produse de inundaii ca urmare a
precipitaiilor în aversã care au condus la scurgeri importante de
pe versani Perioadele producerii fenomenelor hidrometeorologice
periculoase au fost: 21 mai-14 iunie ; 11-13 septembrie i 17-19
septembrie
2014 Nu s-au înregistrat inundaii cu producerea de pagube
2015 In luna noiembrie, în municipiul Tecuci, datoritã
precipitaiilor cãzute i inexistenei sistemului de canalizare au
fost semnalate inundaii în 3 curi
2016 S-au înregistrat 2 evenimente, produse în perioada 2-14 iunie
i 11-14 octombrie ca urmare a precipitaiilor abundente, scurgerilor
de ape pluviale, revrsare râuri Siret, Suhu, Zeletin i refulare
canalizri. Au fost afectate 3 localiti urbane, respectiv Tecuci,
Bereti, Târgu Bujor
Sursa:http://www.prefecturagalati.ro-Situaii de urgenã; INHGA
Raportarea victimelor la inundaii în ara noastrã se face în cadrul
rapoartelor operative i de sintez pe care primriile le transmit
Inspectoratului judeean pentru situaii de urgen i Centrului
operativ al Sistemului de Gospodrire a Apelor pe timpul producerii
fenomenelor periculoase. Se menioneazã cã, în general, informaiile
privind pagubele sunt mai deficitare, în special pentru inundaiile
produse înainte de anii 1990, numãrul victimelor
fiind, cel mai probabil, pentru aceastã perioadã, subevaluat. De
aceea, în anumite cazuri, pentru descrierea numãrului de victime
asociate evenimentelor istorice semnificative, s-a apelat i la alte
surse de documentare (literatura de specialitate, arhive). Se
menioneazã cã nu existã informaii cu privire la detalierea cauzelor
pierderilor de viei omeneti - decese provocate de viiturã (termen
scurt) sau decese datorate îmbolnãvirilor/ rãnirilor provocate de
inundaii (termen lung).
Cantitãi de precipitaii atmosferice Precipitaiile atmosferice
cuprind totalitatea produselor de condensare i cristalizare a
vaporilor de ap din atmosfer, denumite i hidrometeori, care cad de
obicei din nori i ajung la suprafaa pmântului sub forma lichid
(ploaie i avers de ploaie, burni etc.), solid (ninsoare i avers de
ninsoare, grindin, mzriche etc.) sau sub ambele forme în acelai
timp (lapovia i aversa de lapovi). Conform precizrilor de pe
site–ul Administraiei Naionale de Meteorologie, particularitile i
repartiia precipitaiilor, ca i a altor elemente meteorologice,
depind direct de caracterul micrilor aerului, respectiv de gradul
de dezvoltare al conveciei termice, dinamice sau orografice, precum
i de deplasrile advective. Principala caracteristic a regimului
precipitaiilor atmosferice i a repartiiei lor spaio-temporale o
reprezint marea variabilitate i discontinuitatea în timp i
RAPORT JUDETEAN PRIVIND STAREA MEDIULUI
~ 2 0 1 6 ~
AGENIA PENTRU PROTECIA MEDIULUI GALAI
283
Tabel VIII.1.5.2.1. Cantitti lunare de precipitaii, în ultimii
ani
Anul/ luna
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
Staia meteorologicã Galai
2010 43,6 56,5 34,9 16,6 80,2 99 73 6,2 57,6 101,2 23 90,6
2011 50,9 26,1 2 53,4 34,4 85,8 10,4 24,6 1 18,6 0,6 324,1
2012 63 49,4 10,3 31,5 81,6 59,4 49,2 47,4 32,4 29,1 18,7
587,3
2013 76,4 40,5 59,1 41,6 35 80,6 53,6 20,8 51,4 69,6 28,2 560
2014 78,9 4,9 40,1 55,6 82,2 42 44,8 30,8 5,8 45,9 78,6 601
2015 24,1 44,5 76,5 37,2 11 59,8 22,4 24 24 92,2 122,4 1,6
2016 51,3 18,8 49 53,8 58,2 70,8 23 32,8 111 207,8 61,2 2,8
Anul/ luna
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
Staia meteorologicã Tecuci
2010 16,5 82,2 18,6 16,3 37,1 91,7 107,3 28,4 56,8 61,8 18,9
60,8
2011 22,8 27,4 8 35,3 80,4 81,6 63 21,2 10,4 39,8 0,3 17,5
2012 46 40,8 6,7 53,8 136,6 10,2 35,4 22,4 16,6 40,2 9,8
125,4
2013 46 46,3 51,4 34,8 111,8 95,8 40,4 88,2 169,8 54 37,2 5,9
2014 48,2 3,7 35,5 84 133,4 60 38 31,2 3,8 57 64,6 69,4
2015 19 47,2 73,1 21,7 8 63,8 34,4 64,2 32 94,8 119,3 1,1
2016 38,7 9,4 59,1 94 51 163,2 17,2 73,6 45,6 226 41 1
Notã: în lunile aprilie, iunie i octombrie 2016 cantitãile totale
de apã au depãit valorile medii multianuale, excedentul maxim fiind
înregistrat la ambele staii în luna octombrie 2016 i a oscilat
între 500% la Tecuci i 600% la Galai.
Tabel VIII.1.5.2.2. Cantiti anuale de precipitaii atmosferice
Perioada/ Anii
Staia meteorologic
(l/mp /data)
Tecuci 596,4 41,4/ februarie
Tecuci 407,7 38,4/ iunie
~ 2 0 1 6 ~
AGENIA PENTRU PROTECIA MEDIULUI GALAI
284
Tecuci 781,6 71,4/11 septembrie
2015 Galai 539,7 50,2/ 11 octombrie
Tecuci 578,6 48,5/ 28 noiembrie
2016 Galai 740,5 92/12 octombrie
Tecuci 819,8 106,2/12 octombrie
0
100
200
300
400
500
600
700
800
1901-
2000
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
l/mp