Post on 31-Aug-2019
transcript
Biblioteca Judeţeană „George Bariţiu” Braşov
Centru de excelenţă pentru servicii oferite copiilor cu vârste între 0 – 14 ani,
proiect finanţat de Fundaţia IREX
Servicii şi programe pentru copiii cu vârste între 0 – 14 ani: studiu
Autori: Claudia Popescu, Alice Adriana Roman
Coordonator: Claudia Popescu
2
CUPRINS
Argument.................................................................................................................................................................3
CAPITOLUL I
STAREA CURENTĂ A BIBLIOTECILOR DIN ROMÂNIA ÎN CEEA CE PRIVEŞTE SERVICIILE ŞI
PROGRAMELE DEDICATE COPIILOR CU VÂRSTA CUPRINSĂ ÎNTRE 0 ŞI 14 ANI.........................................4
Sinteza raportului de evaluare cantitativă..........................................................................................................4
Sinteza raportului de evaluare calitativă..........................................................................................................11
CAPITOLUL II
SERVICII ŞI PROGRAME DE BIBLIOTECĂ PENTRU COPII: SUCCINTĂ TRECERE ÎN REVISTĂ A
EXPERIENŢEI PROFESIONALE NAŢIONALE ŞI INTERNAŢIONALE................................................................15
Programe pentru categoria 0-3 ani..................................................................................................................15
Programe pentru categoria 3-6 ani .................................................................................................................18
Programe pentru categoria 7-10 ani ...............................................................................................................26
Programe pentru categoria 11-14 ani .............................................................................................................31
CAPITOLUL III
RECOMANDĂRI PRACTICE PENTRU LUCRUL EFICIENT CU COPIII...............................................................41
Repere fundamentale în dezvoltarea copiilor cu vârste cuprinse între 0-14ani...............................................41
Abilităţi necesare în lucrul cu copiii..................................................................................................................44
Recomandări de bune practici în relaţia cu copiii cu vârste cuprinse între 0-14 ani........................................46
CONCLUZII.............................................................................................................................................................52
RESURSE UTILE....................................................................................................................................................54
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ.................................................................................................................................56
ANEXE....................................................................................................................................................................57
Anexa 1 CHESTIONARUL
Anexa 2 REZULTATELE SONDAJULUI
Anexa 3 FIŞA DE OBSERVAŢIE
Anexa 4 GHID FOCUS GRUP
Anexa 5 INTERVIUL SEMISTRUCTURAT
Anexa 6 WORSHOP EXPLORATORIU
3
ARGUMENT
Bibliotecile publice sunt în general definite ca biblioteci deschise, de tip enciclopedic, puse în slujba unei
comunităţi locale, judeţene sau regionale, în mod gratuit. Astfel, termenul de comunitate este luat în sens mai
larg, pentru a acoperi orice diviziune geografică şi nu face nici o referire la categoriile de public servite. Cu toate
acestea, bibliotecile publice din întreaga lume au creat spaţii destinate copiilor, în care părinţii, copiii şi
bibliotecarii pot vorbi unii cu ceilalţi, în care copiii au libertatea de a alege, de a explora şi a se distra prin
accesarea cărţilor, jucăriilor, noilor tehnologii, au posibilitatea să asculte şi să înveţe prin intermediul poveştilor
spuse de bibliotecari1.
Serviciile de bibliotecă destinate copiilor şi tinerilor nu reprezintă nicidecum un concept nou. Primele
spaţii şi servicii specializate au apărut în Statele Unite ale Americii2, în urmă cu puţin peste 100 de ani, ca urmare
a efortului unui mic grup de femei determinate, care a persistat, în ciuda opoziţiei sau a lipsei de interes a multora
dintre liderii celor mai influente biblioteci ale timpului. Recordul realizărilor lor are relevanţă deosebită astăzi, când
se pune problema redefinirii rolului bibliotecilor publice în viaţa copiilor, într-o societate mult schimbată3. Pe
continentul european, modelul este preluat de Franţa şi dus mai departe. Astfel, la 12 noiembrie 1924, Eugene
Morel, primarul Parisului, anunţa într-un discurs înflăcărat inaugurarea programului „l’Heure Joyeuse”4, fiind
convins de necesitatea de a dezvolta biblioteci pentru tineri în toată Franţa, pe baza acestui program.
În România, deşi majoritatea bibliotecilor deţin spaţii amenajate pentru copii şi tineri şi/sau oferă servicii
specializate, iar ponderea acestei categorii este foarte mare (peste 35% din numărul total de utilizatori ai
bibliotecilor publice), ocupând primul loc în ierarhia utilizatorilor de bibliotecă, în literatura de specialitate ele nu se
regăsesc. Nu există date cu privire la apariţia primelor spaţii de bibliotecă destinate copiilor şi nici studii care să
răspundă la întrebări de genul: Cum s-au dezvoltat de-a lungul timpului serviciile bibliotecii publice pentru copii şi
tineri? Cum şi de ce folosesc copiii şi tinerii bibliotecile publice? Cum putem evalua eficacitatea serviciilor de
bibliotecă publică pentru copii şi tineri? De ce ar trebui factorii de decizie politică să finanţeze serviciile
bibliotecilor publice pentru copii şi tineri?
Scopul acestui studiu este de a veni în sprijinul bibliotecilor publice din întreaga ţară printr-o informare
adecvată şi prin oferirea unui suport real în implementarea de servicii de calitate destinate copiilor. Studiul se
doreşte a fi un instrument adresat atât bibliotecarilor experimentaţi, cât şi celor începători, care oferă servicii
familiilor cu copii cu vârsta cuprinsă între 0 şi 14 ani. Oferind orientări pentru serviciile destinate celor mai tineri
utilizatori, acest document susţine proverbul african conform căruia « este nevoie de un sat întreg, pentru a
creşte un copil ».
Obiectivele studiului vizează oferirea unei imagini cât mai complete a stării curente în bibliotecile din
România în ceea ce priveşte serviciile şi programele dedicate copiilor între 0 – 14 ani; formularea de recomandări
practice pentru lucrul eficient cu publicul ţintă copii între 0 – 14 ani; realizarea unei culegeri de exemple de servicii
şi programe dedicate copiilor (din bibliotecile româneşti şi/sau din cele străine) şi nu în ultimul rând informarea
adecvată a publicului ţintă prin punerea la dispoziţia sa, şi a tuturor celor interesaţi, a unei culegeri de resurse
utile pentru lucrul eficient cu copiii între 0 – 14 ani.
Publicul ţintă. Studiul se adresează bibliotecarilor, părinţilor, educatorilor, persoanelor care lucrează cu
copiii cu vârste cuprinse între 0 – 14 ani.
1 The Public Library Service: the IFLA/UNESCO Guidelines for Development, Philip Gill (editor), In collab. with Section of Public Libraries, München: K.G. Saur, 2001 2 Van Orden, Phyllis J., and Patricia Pawelak-Kort. 2005. Library service to children: a guide to the history, planning, policy and research literature. Lanham (Md.): Scarecrow Press. 3 Walter, Virginia. Public Library Service to Children and Teens: A Research Agenda Library Trends, Vol. 57, No. 4. (2003), 571 4 EZRATTY, Viviane, VALOTTEAU, Hélène. La création de l'Heure Joyeuse et la généralisation d'une belle utopie. Bulletin des bibliothèques de France [en ligne], 2012, n.1, p. 45-49
4
CAPITOLUL I
STAREA CURENTĂ A BIBLIOTECILOR DIN ROMÂNIA ÎN CEEA CE PRIVEŞTE
SERVICIILE ŞI PROGRAMELE DEDICATE COPIILOR CU VÂRSTA CUPRINSĂ ÎNTRE 0 ŞI 14 ANI
Sinteza raportului de evaluare cantitativă
Descrierea contextului în care a fost realizată cercetarea cantitativă
Acest studiu a fost scris pe baza unei cercetări ale cărei date cantitative au fost culese în perioada
martie–aprilie 2013 în cadrul proiectului „Bibliotecile judeţene: Centre de Excelenţă. Proiectul „Bibliotecile
judeţene: Centre de Excelenţă” a fost susţinut financiar de Fundaţia IREX, prin programul naţional Biblionet.
Rezultatele prezentei cercetări sunt centrate pe identificarea serviciilor existente, pe îmbunătăţirea şi
dezvoltarea de noi servicii şi, totodată, pe promovarea şi împărtăşirea celor mai bune practici existente în
bibliotecile româneşti pentru categoria de vârstă 0 – 14 ani. Astfel, pentru a realiza un tablou cât mai fidel al
situaţiei actuale a serviciilor şi programele dedicate copiilor cu vârsta cuprinsă între 0 şi 14 ani, s-a urmărit
determinarea calităţii ofertei (tipuri de servicii / programe), calitatea personalului implicat (grad de formare /
specializare) şi calitatea spaţiul (amenajare / caracteristici).
Metodologia şi culegerea datelor, încadrarea în cercetări anterioare
Biblioteca Judeţeană „George Bariţiu” Braşov a creat un instrument de colectare a datelor (chestionar)
care a cuprins un set de 15 întrebări referitoare la numărul de utilizatori copii, gradul de dezvoltare a serviciilor de
bibliotecă destinate copiilor cu vârste cuprinse între 0 – 14 ani şi gradul de instruire al bibliotecarilor din secţiile
pentru copii.
Rezultatele au fost coroborate cu informaţiile prezentate în studiul „Cross-European Survey to Measure
Users’ Perceptions of the Benefits of IC in Public Libraries : 260113096 : November 2012”5 (Percepţiile
utilizatorilor privind beneficiile TIC în bibliotecile publice din România), ghidul „Servicii ale bibliotecilor publice
pentru copii”6, realizat în 2011, în cadrul Grupului Impact, cu ghidurile: „The Public Library Service: IFLA /
UNESCO - Guidelines for Development”7(Serviciile bibliotecilor publice IFLA/UNESCO – Ghid de dezvoltare),
2010, şi „Guidelines for Library Services for Children”8 (Ghidul serviciilor de bibliotecă pentru copii), 2003.
Datele au fost colectate prin distribuirea chestionarului prezentat în anexa 1, unui număr de 41 de
biblioteci judeţene, şi, cu sprijinul bibliotecarilor metodişti, în fiecare judeţ, unui număr de minimum 5 biblioteci
locale (municipale, orăşeneşti, comunale). Chestionarul a fost completat de un număr de 105 biblioteci, dintre
care 29 biblioteci judeţene, 22 biblioteci municipale/orăşeneşti şi 54 biblioteci comunale, ceea ce înseamnă că
prezentul studiu are o probabilitate de 95% cu o marjă de eroare de 5%.
Procedura utilizată pentru colectarea datelor a fost ancheta prin Internet. Am ales această
procedură datorită rapidităţii, interactivităţii şi posibilităţii de a introduce direct rezultatele în baza de date, de unde
5Cross-European Survey to Measure Users’ Perceptions of the Benefits of IC in Public Libraries : 260113096 : November 2012 http://www.biblionet.ro/upload/documents/librarie/19944/pdf/138770/Studiul%20pan%20european%20asupra%20bibliotecilor%20publice%20ROMANIA%20%20RO.pdf 6 Servicii ale bibliotecilor publice pentru copii https://docs.google.com/file/d/0B-G7vrM7m93saUhtRlNDMnhwcVE/edit?pli=1 7 The Public Library Service: IFLA / UNESCO - Guidelines for Development http://www.ifla.org/publications/ifla-publications-series-97 8 Guidelines for Library Services for Children http://www.ifla.org/files/assets/libraries-for-children-and-ya/publications/guidelines-for-childrens-libraries-services-en.pdf
5
pot fi preluate şi analizate. Ancheta prin Internet prezintă totuşi un dezavantaj important, acela al lipsei de
reprezentativitate a eşantionului. Pentru a contracara acest dezavantaj, am folosit metoda clasică de recrutare a
subiecţilor, telefonic, şi am trimis prin email codul de acces al site-ului pe care a fost găzduit chestionarul.
Pentru obţinerea unor date relevante am implicat părinţi, cadre didactice şi bibliotecari în cadrul unui
focus grup, la care au participat 29 de persoane şi al unui workshop exploratoriu la care au participat 6
colaboratori locali, 8 invitaţi din judeţ şi 6 dintre membrii echipei de proiect.
A existat o suprapunere de aproximativ 25% între bateriile de întrebări din chestionarul adresat
bibliotecilor şi cele adresate participanţilor la focus grup, ele servind atât drept cheie de control şi validare a
răspunsurilor primite, cât şi la conturarea unei imagini de ansamblu în care se situează datele obținute în cadrul
acestei cercetări.
Principalele concluzii ale studiului
Prin coroborarea datelor statistice necesare pentru realizarea acestui studiu (chestionarele aplicate,
CULT, RSA9) privind activitatea bibliotecilor publice din 2011 se constată că într-adevăr, din totalul de 13 %
utilizatori de bibliotecă la nivel naţional, cel mai mare număr de utilizatori de bibliotecă este reprezentat de copiii
cu vârste între 0 – 14 ani, 36,4 %, aceştia folosind atât serviciile din sfera accesului la informaţie, serviciile
educaţionale şi de petrecere a timpului liber, cât şi serviciile mixte, cele care răspund mai multor nevoi (figura 1).
0
10
20
30
40
50
60
70
80
Seniori (peste 61 ani) 7.5 13.2 9.4
Adulti (26-60 ani) 11.5 22.3 8.2
Tineri adulti (14-25 ani) 27 15.5 10
Copii (0-14 ani) 54 49 72.4
Serv icii de acces la
informatieServ icii educationale
Serv icii de petrecere a
timpului liber
Fig 1. Distribuţia utilizării serviciilor de bibliotecă pe categorii de vârstă
Ponderea semnificativă a copiilor în raport cu toate celelalte categorii de utilizatori de bibliotecă, pe toate
zonele de servicii furnizate, are mai multe explicaţii. O primă explicaţie este aceea a existenţei ofertei. Bibliotecile
9 POPA, Doina. Indicatorii de performanţă obţinuţi de bibliotecile publice din România în anul 2011. În: ANBPR [Resursă electronică]. [citat la 10.02.2013] Disponibil la: http://www.anbpr.org.ro/images/pdf/2011_%20indicatori%20de%20performanta%201.pdf
6
publice, chiar dacă nu au dispus iniţial de un spaţiu special amenajat pentru copii (74%, faţă de 31 % aşa cum
relevă rezultatele sondajului), au oferit servicii destinate acestei categorii încă de la înfiinţarea lor (ex.
Biblioteca Comunală Tazlău, Neamţ – 1900, Biblioteca Municipală Câmpulung Moldovenesc, Suceava – 1936,
Biblioteca Județeană „Duiliu Zamfirescu” Vrancea – 1950) .
O a doua explicaţie este legată tot de ofertă. După revoluţia din 1989, au luat fiinţă noi secţii pentru copii
în multe dintre bibliotecile publice din România (ex. BRAŞOV – Biblioteca Comunală Voila, Biblioteca
Orăşenească Ghimbav şi Codlea, IALOMIŢA – Biblioteca Judeţeană Ştefan Bănulescu, MEHEDINŢI – Biblioteca
Comunală Bicles, NEAMŢ – Biblioteca Comunală Bîra, Hangu, Răuceşti şi Tarcău, SIBIU – Biblioteca Comunală
Micăsasa), un nou val înregistrându-se după implementarea programului Biblionet (ex. ARGEŞ – Biblioteca
Comunală Beleti Negreşti, BRAŞOV – Biblioteca Comunală Drăguş, Feldioara, Homorod, Hârseni şi Moieciu,
HUNEDOARA – Biblioteca Comunală Vulcan, IAŞI – Biblioteca Comunală Deleni şi Probota, NEAMŢ –
Biblioteca Comunală Timişeşti, Gherăeşti şi Ştefan cel Mare, SIBIU – Biblioteca Orăşenească Avrig).
Prin introducerea calculatoarelor cu acces liber la internet, spaţiului existent sau nou creat i s-au
adăugat noi funcţionalităţi. Acest lucru a însemnat şi mai mulţi copii la bibliotecă, pentru că această categorie de
public este prima interesată de noile tehnologii şi de adoptarea lor. Un alt motiv a fost că puţini dintre copii, mai
ales cei din mediul rural, aveau un calculator personal acasă şi/sau acces la Internet. În acelaşi timp, tehnologia
nu a permis doar îmbogăţirea colecţiilor prin facilitarea accesului la baze de date, publicaţii electronice şi colecţii
digitale, ci şi pe cea a ofertei de servicii: difuzare de film, audiţii poveşti, muzică, cursuri IT, cursuri de fotografie
etc.
Dincolo de tehnologie, programul Biblionet a însemnat şi o activitate susţinută în domeniul formării
profesionale a bibliotecarilor. Ca urmare, aceştia au dezvoltat noi servicii de bibliotecă pentru a răspunde cât mai
adecvat la nevoile extrem de diverse ale copiilor, de la petrecerea timpului liber, joc, experiment, la dezvoltare
personală, cunoaştere, ajutor la lecţii. Noua ofertă s-a concretizat prin organizarea de către bibliotecile publice a
numeroase ateliere de creativitate, de teatru, de dezvoltare a abilităţilor de viaţă, de educaţie pentru o alimentaţie
sănătoasă, istorie locală, ajutor la lecţii ş.a.
Pentru a obţine informaţii cât mai bine structurate, în alcătuirea chestionarului am grupat serviciille şi
programele oferite de către bibliotecile publice copiilor cu vârste între 0 – 14 ani în trei mari categorii: servicii din
sfera accesului la informaţie (împrumutul documentelor la domiciliu indiferent de suport - tradiţionale,
multimedia, consultarea documentelor de bibliotecă în cadrul sălii de lectură, serviciul de referinţe, acces gratuit
la Internet, acces la baze de date, colecţii digitale, programe de aplicaţie), servicii educaţionale (organizarea de
cursuri de instruire, ateliere, sesiuni de instruire) şi servicii destinate petrecerii timpului liber (cluburi,
petreceri, jocuri, concursuri).
Pentru că o parte dintre serviciile bibliotecii publice interferează, răspund mai multor deziderate în ceea
ce priveşte informarea şi dezvoltarea de abilităţi, aptitudini, competenţe şi care, de regulă, sunt finalizate cu
realizarea anumitor produse (expoziţii, reviste electronice, posturi radio, bloguri), am intitulat această categorie de
servicii: servicii mixte.
Analizând ofertele de servicii şi programe ale bibliotecilor publice din România destinate copiilor cu
vârste între 0 – 14 ani, pentru prima categorie de servicii, serviciile de acces la informaţie, se constată că
ponderea este în continuare deţinută de serviciile de împrumut documente tradiţionale 98% şi de consultare a
acestora 91% faţă de numai 6% împrumut e-Book-uri şi e-Reader-e. Acest fenomen este uşor de explicat dacă
luam în considerare, nu doar lipsa unei culturi specifice şi gusturile utilizatorilor români în materie de lectură, ci şi
politicile de stat şi editoriale.
7
În România, spre deosebire de Statele Unite şi celelalte state europene, eBook-urile nu sunt asimilate
producţiei de carte, ci produselor informatice, astfel că pentru acestea nu se aplică cota redusă de TVA de 9%, ci
cota standard de 24%. Acest fapt, alături de preţurile ridicate ale acestor produse şi de situaţia pieţei editoriale,
caracterizată prin vânzări scăzute, nu are darul să îi încurajeze pe editorii români, astfel că oferta de eBook-uri şi
e-Readere este şi ea scăzută.
Un alt aspect care explică această situaţie este legat de bugetele insuficiente ale bibliotecilor publice. De
câţiva ani ele se află la limita legalităţii, întrucât fondurile reduse nu le permit să efectueze achiziţiile de
documente aşa cum este stipulat în legea bibliotecilor, respectiv o creştere anuală de minimum 50 de documente
specifice la 1.000 de locuitori10.
Un aspect îmbucurător relevat de analiza serviciilor de acces la informaţie este reprezentat de procentul
mare de servicii moderne oferite de toate categoriile de biblioteci publice: acces la baze de date online 48%
(ex. Biblioteca Comunală Chislaz – Bihor, Biblioteca Comunală Homorod, Sânpetru şi Biblioteca Municipală
Săcele – Braşov, Biblioteca Comunală Albeni – Gorj, Biblioteca Comunală Zăneşti – Neamţ) şi accesul la
programe de aplicaţie 31% (ex. Biblioteca Orăşenească Nucet şi „Ioan Munteanu” Marghita – Bihor, Biblioteca
Comunală Tazlău şi Tămăşeni – Neamţ, Bblioteca Municipală „Eugen Lovinescu" Fălticeni – Suceava).
Acest lucru înseamnă că bibliotecile încep să înţeleagă din ce în ce mai bine rostul noilor tehnologii,
faptul că ele nu vin să desfiinţeze biblioteca, ci vin în sprijinul ei, ca părţi componente integratoare, ca plus
valoare pentru asigurarea unor servicii de bibliotecă superioare calitativ.
De asemenea, faptul că şi alte biblioteci în afara celor judeţene oferă acces la colecţiile altor biblioteci
prin intermediul împrumutului interbibliotecar 54% (ex. Biblioteca Municipală „Radu Rosetti” Oneşti – Bacău,
Biblioteca Comunală Bod, Feldioara, Moieciu, Voila – Braşov, Biblioteca Comunală Copacele – Caraş Severin,
Biblioteca Comunală Luna şi Gîrbău – Cluj) indică o serie de calităţi ale bibliotecilor: gradul ridicat de
adaptabilitate prin găsirea soluţiei potrivite în condiţiile bugetelor deficitare, capacitatea de colaborare în interiorul
sistemului, înţelegerea conceptului de folosire eficientă a resurselor prin punerea în comun a acestora, premise
necesare pentru consolidarea şi dezvoltarea sistemului de biblioteci.
Procentul mic, de 16%, înregistrat de serviciile de acces la colecţiile digitizate ale bibliotecii, arată
strict gradul scăzut al colecţiilor digitale proprii bibliotecilor. În viitor, acest punct slab ar trebui folosit ca o
oportunitate, un mijloc prin care nu doar să îmbunătăţim şi să dezvoltăm noi servicii, ci, mai ales, să valorificăm
informaţia preţioasă prin asumarea rolului de producători de informaţie. Acest lucru poate fi realizat prin
dezvoltarea propriilor colecţii digitale sau prin stimularea membrilor comunităţilor noastre de a contribui la crearea
de colecţii digitale culturale şi ştiinţifice. În ţară există deja demersuri în acest sens la Biblioteca Judeţeană
„Octavian Goga” Cluj, Biblioteca Judeţeană „George Bariţiu” Braşov, Biblioteca Metropolitană Bucureşti.
Cea de a doua mare categorie de servicii oferite de bibliotecile publice sunt serviciile şi programele
educaţionale. Acestea acoperă o varietate de tematici, de la cele mai comune: promovarea lecturii 87% şi
instruirea în utilizarea calculatorului şi Internetului 87%, până la cele mai „exotice” pentru peisajul bibliotecii
publice, cum ar fi educaţia pentru mişcare 19% (ex. Biblioteca Comunală Pietrari jud Vâlcea), fotografie 15%
(ex. Biblioteca Comunală Bicles, judeţul Mehedinţi), educaţia financiară 3% (ex. Biblioteca Judeţeană „George
Bariţiu”, Braşov).
Programele de promovare a lecturii se întâlnesc în aproape toate bibliotecile publice şi în general
constau în activităţi dedicate lecturii pentru cei mici (ex. „Ora de lectură”, „Ora de poveste”, „Dimineaţa de basm”,
10 Legea Bibliotecilor 334/2002 actualizată prin Ordonanţă de urgenţă nr. 12/2011 http://www.kosson.ro/legislatie/281-biblioteci-legislatie-romaneasca/592-legea-bibliotecilor-334-2002
8
„Seara de poveste” ş.a.) în care bibliotecarul sau diverşi invitaţi (actori, educatori, bunici, voluntari) citesc pe
parcursul unei ore o poveste/un basm la alegere sau pe baza unui program prestabilit.
Un alt gen de program este cel reprezentat de promovarea lecturii prin activităţi complexe:
cerc/club de lectură (ex. „Liber printre rânduri”, „Basmul lunii, basmul lumii”),
activităţi care combină cititul cu atelierele de creaţie: scris, desen, teatru, concursuri realizate
pe baza operelor literare (ex. „Maratonul Lecturii”, „Universul copilăriei”, „Poveşti cu
final...special”),
întâlniri cu autorii (ex. „Invitaţie la lectură”),
lecturi publice (ex. „Oraşul citeşte”, „Lecturi urbane pentru...Pici”),
videolecturi (ex. „Nemuritoarele poveşti clasice”), lectura este completată cu vizionarea
poveştii,
noile tehnologii şi lectura (ex. „Poveşti pe Skype”, „Jurnal de lectură”, „Serviciul online
Poveşti din copilărie”) constau în citirea, redarea, sumarizarea, fixarea lecturilor cu ajutorul
programelor de calculator.
Programele de instruirea în utilizarea calculatorului şi Internetului sunt la fel de răspândite în
bibliotecile publice ca şi programele de lectură. Tematica lor este la fel de diversă, de la iniţiere în folosirea
mouse-ului, cunoaşterea tastaturii, până la sesiuni de instruire Word, Publisher, Power Point, căutarea
specializată, construirea de bloguri şi siguranţa pe Internet (ex. „Infonet”, „Biblioteca fără frontiere”).
Între acest maxim şi minim de servicii educaţionale, reprezentate de cursurile pentru mişcare şi cele de
responsabilitate financiară în cadrul cărora copiii învaţă despre importanţa sportului (ex. „Fii fitness nu fatness”)
şi a împlinirii viselor printr-o conduită cumpătată, a respecării adevăratelor valori (ex. „reCASH, curs de
responsabilitate financiară aventuros, simplu, haios”), există o ofertă mai mult decât acoperitoare pentru nevoile
acestei categorii de vârstă. Astfel, 53% dintre bibliotecile publice oferă copiilor ateliere pentru dezvoltarea
abilităţilor practice: artă, îndemânare, gospodărie (ex. „Juniorii comunei”), cursuri de istorie locală 47 % (ex.
„Istoria Sibiului pentru cei tineri”, „Istorie locală@biblioteca ta”). Un procent de 33 % dintre biblioteci îi învaţă pe
cei mici cum să crească frumos şi sănătos în cadrul cursurilor de educaţie pentru o alimentaţie sănătoasă (ex.
„Agricultură şi hrană ecologică”), iar 24% oferă cursuri de limbi străine (engleză, franceză, germană, italiană,
spaniolă).
Gestionarea emoţiilor, încrederea în sine, asumarea responsabilităţilor, lucrul în echipă, ascultarea
activă, rezolvarea conflictelor, acceptarea diferenţelor sunt doar câteva dintre deprinderile pe care copiii şi le
dezvoltă în cadrul cursurilor dedicate abilităţilor de viaţă oferite de 24% dintre bibliotecile publice (ex. „Clubul de
vacanţă Avrig”). Ajutor la lecţii, pentru rezolvarea temelor de casă se acordă în 20 % dintre bibliotecile
chestionate, programul fiind cunoscut sub denumirea generică after school (ex. „After school Copacele”).
Un aspect extrem de interesant ce trebuie remarcat este faptul că în cadrul ofertei de servicii
educaţionale, activităţile dedicate lecturii, prin care se dezvoltă competenţe de scris, citit, vorbit ocupă aceeaşi
pondere cu organizarea cursurilor de utilizare a calculatorului şi Internetului 86 %. Probabil că lectura în
solitudine este mai puţin căutată, însă programele de lectură derulate în bibliotecile care au răspuns
chestionarului nostru s-au bucurat de multă apreciere şi de un public numeros. Parte dintre aceste biblioteci au
nominalizat acest serviciu şi nu altul, ca exemplu de bună practică (ex. Maratonul Lecturii11, Biblioteca Judeţeană
„Gheorghe Şincai'” Oradea, La drum cu lectura12, Biblioteca Judeţeana „Bod Péte” Sf. Gheorghe).
11 Maratornul lecturii http://sectia-copii-bjbihor.blogspot.ro/ 12 La drum cu lectura http://www.kmkt.ro/article/66_la_drum_cu_lectura/
9
O altă remarcă pe care se cuvine să o facem este aceea că bibliotecile publice din România, indiferent
de rangul lor, comunale orăşeneşti/municipale, judeţene, oferă o gamă foarte variată de servicii educaţionale şi,
chiar dacă la prima vedere bibliotecile judeţene sunt cele care iniţiază şi dezvoltă servicii inovatoare, există multe
biblioteci care fie au iniţiat, fie au replicat un proiect valoros (ex. Biblioteca Altfel13, Biblioteca Comunală Bertea,
Prahova, Mens sana in corpore sano14 Biblioteca Comunală Frânceşti, Vâlcea).
În aproape toate bibliotecile publice, vizionarea filmelor (desene animate) reprezintă principala
activitate 91%, din categoria serviciilor destinate petrecerii timpului liber, urmată la mică distanţă 83% de
audiţiile de poveşti şi audiţiile muzicale. Acestora li se alătură o diversitate de cluburi de teatru – tradiţional,
de păpuşi, forum 13% (ex. Biblioteca Municipală „Radu Rosetti” Oneşti, Biblioteca Judeţeană „G.T. Kirileanu”
Neamţ), de dans – populare, moderne 8% (ex. Biblioteca Comunală Hârseni, Biblioteca Comunală Ceanu Mare
şi Cămăraşu), şah 15% (ex. Biblioteca Comunală Vulcan,, Biblioteca Comunală Tibucani), boardgaming (jocuri
de societate – Catan, Monopolis ş.a.) 5% (ex. Biblioteca Judeţeană „George Bariţiu” Braşov, Biblioteca
Judeţeană „I.N. Roman” Constanţa), Lego 5% (ex. Biblioteca Judeţeană „Mihai Eminescu” Botoşani, Biblioteca
Judeţeană „Octavian Goga” Cluj).
La această categorie de servicii, la opţiunea „altele” au mai fost enumerate jocurile electronice: xbox şi
nintendo wii (ex. Biblioteca Judeţeană Ştefan Bănulescu Ialomiţa), cerc de artizanat (ex. Biblioteca Comunală
Fizeşu Gherlii) şi programele de vacanţă (ex. Ludoteca din Grădină – Biblioteca Judeţeană „V. Voiculescu”
Buzău, Bibliovacanţa – Biblioteca Judeţeană Sălaj, Biblioteca Judeţeană „Duiliu Zamfirescu” Vrancea, Biblioteca
Orăşenească „Universul Cunoaşterii” Tg. Frumos).
Serviciile mixte (cele care răspund nevoilor de informare, instruire şi petrecere a timpului liber) sunt de
asemenea prezente în majoritatea bibliotecilor publice sub formă de organizare de expoziţii tematice 87%,
concursuri 83%, întâlniri cu autori şi ilustratori de carte pentru copii 44% şi în mai mică măsură sub formă de
activităţi de editare revistă electronică 14% (Revista START15, Biblioteca Orăşenească Dărăbani, Generaţia
următoare16, Biblioteca Municipală Turda), bloguri 14% (Blogul copiilor17, Biblioteca Judeţeană „George Bariţiu”
Braşov, Biblioblog18, Biblioteca Judeţeană „Octavian Goga” Cluj, BVAU Junior19, Biblioteca Judeţeană „V.A.
Urechia" Galaţi).
Factorii care influenţează în foarte mare măsură felul în care venim în întâmpinarea nevoilor
utilizatorilor cu vârste cuprinse între 0 – 14 ani, dincolo de nevoile lor, ţin de spaţiul bibliotecii, de resursele pe
care aceasta le are la dispoziţie şi da, şi de nivelul de pregătire al bibliotecarilor.
În ceea ce priveşte spaţiul special amenajat pentru copii, doar 31 dintre cele 105 biblioteci chestionate
au afirmat că dispun de un astfel de spaţiu şi un număr şi mai mic, respectiv 22 de biblioteci, au răspuns afirmativ
la întrebarea: „Există personal calificat pentru lucrul cu copii în biblioteca Dvs.?”
Plecând de la această ultimă afirmaţie, care a relevat că 78% dintre bibliotecarii care lucrează în secţiile
pentru copii nu au urmat nicio formă de pregătire specializată, bazându-se doar pe experienţa dobândită la
locul de muncă, pe care am corelat-o cu distribuţia serviciilor noi şi/sau moderne destinate copiilor am încercat să
aflăm care sunt nevoile de formare ale bibliotecarilor pentru a servi mai bine intereselor publicului ţintă, a-i ajuta
să îşi îmbunătăţească relaţia cu acesta.
13 Biblioteca Altfel http://www.biblionet.ro/forum/viewtopic.php?f=31&t=3014 14 Mens sana in corpore sano http://www.biblionet.ro/forum/viewtopic.php?f=31&t=3018 15 Revista START http://issuu.com/smara1403/docs/revista_start_nr_2 16 Revista „Generaţia următoare” http://generatiaurmatoare.wordpress.com/ 17
Blogul copiilor Braşov http://copiibrasov.wordpress.com/ 18
Biblioblog Cluj http://www.bjc.ro/serendipity/ 19
BVAU Junior http://www.bvau.ro/bvau_kids/index.html
10
Răspunsurile la întrebarea: „Care dintre următoarele informaţii credeţi că v-ar fi de folos pentru a vă
îmbunătăţi / uşura relaţionarea cu copiii cu vâste între 0 – 4 ani?” nu trebuie să surprindă. Participanţilor li s-a
oferit posibilitatea să aleagă mai multe răspunsuri, ei identificând în proporţii sensibil egale toată gama de
informaţii necesare lucrului cu acest public ( figura 2).
Fig 2. Informaţiile / cunoştinţele identitificate de bibliotecari ca fiind necesare pentru lucrul optim cu categoria de
vârstă copii 0 – 14 ani
Dacă ar fi să rezumăm toate aceste date într-o frază, putem spune că, deşi există încă decalaje mari în
comparaţie cu statele UE şi SUA în ceea ce priveşte amenajarea spaţiilor şi pregătirea bibliotecarilor care
lucrează în secţiile pentru copii, bibliotecile publice româneşti oferă copiilor cu vârste între 0 – 14 ani o
diversitate de servicii, atât tradiţionale cât şi moderne, care răspund nevoilor acestei categorii.
Recomandări pentru cercetările viitoare
Biblioteca Judeţeană „George Bariţiu” Braşov, alături de celelalte două biblioteci judeţene care pot să
ofere exemple de bună practică în furnizarea de noi servicii pentru comunitate, respectiv: Biblioteca „V. A.
Urechia” Galaţi – centru de excelenţă pentru servicii oferite adulţilor între 41 şi 60 de ani şi Biblioteca Judeţeană
„Octavian Goga” Cluj – centru de excelenţă pentru servicii oferite adolescenţilor şi tinerilor adulţi cu vârste
cuprinse între 14 şi 25 de ani, au înţeles şi au îmbrăţişat în mod deschis ideea că o cercetare substanţială, bine
elaborată este absolut necesară pentru a îmbunătăţi şi, mai ales, a dezvolta servicii noi de bibliotecă, motiv
pentru care, toate cele trei proiecte, fără excepţie, au inclus această etapă de analiză, de punct zero, de la care
se poate pleca pentru a construi biblioteci care să răspundă nevoilor actuale.
Din păcate, nu s-a întâmplat acelaşi lucru şi în interiorul breslei, astfel că răspunsurile la chestionarele
adresate colegilor din ţară au venit cu mare greutate în unele cazuri, iar în altele deloc. De aceea, prima
recomandare este aceea de a iniţia, măcar cu bibliotecile publice care au intrat în reţeaua Biblionet,
acordul/înţelegerea de a participa la toate studiile şi cercetările realizate pentru biblioteci, pentru că aceasta
este principala modalitate prin care putem ilustra impactul bibliotecii ca instituţie cheie pentru dezvoltarea
comunităţii şi în acelaşi timp al profesiei. Este până la urmă, modalitatea prin care ne achităm nu doar de sarcina
0
10
20
30
40
50
60
70
80
64 48 66 80 72 61 2
psihologia
copilului
stadiile de
dezvoltare
psihologia
jocului
metode si
tehnici de
lucru
relationare
comunicareriscuri altele
11
de păstrător şi mijlocitor/facilitator de informaţie, dar şi de aceea de creator de informaţie. Informaţie utilă nu doar
comunităţii, factorilor de decizie politică, ci mai ales nouă, bibliotecarilor, pentru că ea constituie premisa de la
care plecăm, fundamentul pentru dezvoltarea noastră ulterioară.
O a doua recomandare este de a crea o bază de date cu tipul de proiecte de servicii comunitare
care au fost implementate sau care au fost propuse spre implementare de către bibliotecile publice, pentru a
vedea ce tip de proiecte aparţin schimbărilor, pentru ca acestea să poată fi replicate acolo unde ele soluţionează
acelaşi tip de probleme, pentru a fi capabili să dezvoltăm campanii la nivel naţional şi în final pentru a ajunge să
avem o singură voce, însă mai puternică şi mai clară.
A treia recomandare este de a introduce o componentă experimentală. Acest lucru poate fi realizat prin
sondarea prin email a utilizatorilor serviciilor de bibliotecă, dar şi a nonutilizatorilor, cerându-le să îşi exprime
punctul de vedere cu privire la serviciile oferite de biblioteca publică. Putem monitoriza în acest fel schimbările
produse în timp în percepţiile, atitudinile şi comportamentele lor vis-a-vis de bibliotecă.
Recomandările făcute au scopul de a răspunde provocărilor cu care ne-am confruntat în timpul elaborării
studiului.
Sinteza raportului de evaluare calitativă
Scopul, obiectivele și metodologia cercetării
În perioada martie – aprilie 2013 s-a desfășurat o cercetare calitativă la nivelul judeţului Braşov, care
urmărea evaluarea efectelor participării la activităţile şi programele de bibliotecă asupra copiilor. Scopul cercetării
a fost acela de a estima şi descrie competenţele şi valorile (detaliate mai jos) pe care copiii şi le însuşesc efectiv
prin participarea la programele bibliotecii, contextele în care se produce învăţarea şi factorii auxiliari, atât dintr-o
perspectivă subiectivă (felul în care copiii înşişi descriu ceea ce consideră că au învăţat), dar şi dintr-o
perspectivă obiectivă (observaţiile bibliotecarilor, educatorilor şi părinţilor cu privire la schimbările pe care le
traversează copiii datorită participării la programele bibliotecii).
Zonele în care s-a desfășurat cercetarea de teren au fost alese atât din mediul urban, cât şi din cel
rural: Braşov, Dumbrăviţa, Ghimbav, Moeciu, Săcele. Echipa de cercetare a fost formată din Alice Adriana
Roman, de formaţie psiholog, cu o experienţă de peste zece ani ca bibliotecar în secţia pentru copii și Claudia
Popescu, coordonatorul secţiei pentru copii de opt ani, cu o experienţă de cinci ani în coordonarea şi evaluarea
proiectelor de dezvoltare a serviciilor de bibliotecă pentru copii. Au rezultat peste 10 de ore de înregistrări,
pentru efectuarea cărora a fost încheiat în prealabil un acord cu factorii responsabili (părinţi, educatori) și multe
pagini de material de analiză. Metodele de cercetare folosite au fost observația directă participativă, focus
grupul şi interviul structurat (aplicat doar la Braşov) și workshop-ul exploratoriu.
Observaţia participativă este metoda care ne oferă o imagine clară a felului în care se desfăşoară
lucrurile în mediul natural, fără întervenţia altor tipuri de factori. În urma ei se obţin date factuale, numeroase şi
diverse. Presupune implicare activă şi obţinerea statutului de membru al grupului. Este metoda calitativă care ne-
a oferit posibilitatea să descoperim date detaliate despre gândurile, simţămintele şi comportamentul grupurilor
studiate. Scopul a fost monitorizarea in situ a interacţiunilor desfăşurate în bibliotecă (observarea relaţiilor dintre
membri şi dintre membri şi bibliotecar, participarea la jocuri, procesul de elaborare a programului de activităţi).
S-a participat la activităţíle destinate copiilor în dublă calitate: de parteneri şi observatori. Am putut aprecia direct
gradul de implicare a copiilor în activitățile desfăşurate, plăcerea / entuziasmul participării, momentele de
negociere a rolurilor, altruismul manifestat, plăcerea de a împărtăşi experienţele traversate, colaborarea cu
membrii echipelor formate şi flexibilitatea în alegerile făcute.
12
Observațiile s-au desfăşurat pe parcursul a 5 activităţi, în spaţiile bibliotecilor selectate / participante şi
au însumat un număr de 20 ore. Rezultatele au fost înregistrate în fişa de observație întocmită, care se
regăseşte în anexa nr. 3.
Interviul de grup (focus grup) a fost folosit pentru a identifica experienţele comune ale factorilor
responsabili ai beneficiarilor serviciilor de bibliotecă pentru copii (educatori, părinţi), dar şi pentru a le permite să
interacționeze între ei şi să contribuie fiecare la discuţie. Interviul a fost conceput de aşa manieră încât să creeze
şi să exploateze dinamica de grup şi astfel să faciliteze obţinerea de opinii colective pe teme prestabilite,
păstrând însă preferinţele individuale ale participanţilor.
Am optat pentru acel tip de focus grup în care unul dintre moderatori are responsabilitatea derulării
eficiente a întâlnirii prin surprinderea şi fructificarea reacţiilor non-verbale şi încurajarea fluxului de idei libere ale
participanţilor; iar celui de-al doilea moderator îi revine sarcina de a avea grijă ca discuţia să nu devieze prea mult
de la planul stabilit în avans (focus grup cu doi moderatori convergenţi). O metodă eficientă de a pătrunde la „de
ce”-urilor din spatele părerilor exprimate de participanţi. Ghidul focus grup-ului desfăşurat se regăseşte în anexa
nr. 4
Interviurile semi-structurale s-au desfășurat individual cu bibliotecarii, educatorii şi părinţii, pentru a
aprofunda experiența personală a copiilor acestora. Metoda presupune conceperea unui ghid de interviu cu
întrebări predefinite pe teme prestabilite, este flexibil şi permite devierea de la plan pentru a adresa întrebări
specifice, lămuritoare. La baza alegerii acestei metode a stat faptul că permite centrarea interviului pe o
experienţă comună tuturor ce va fi abordată ulterior în convorbirea focalizată pe experienţa subiectivă a
participanţilor asupra aspectelor urmărite. Interviurile individuale şi de grup ne-au ajutat să evaluăm mai bine
dezvoltarea copiilor din perspectiva celor care lucrează cu ei constant şi sunt cei mai în măsură să urmărească
evoluţia lor graduală. Anexa nr. 5 cuprinde interviul semi-structurat folosit în cercetarea întreprinsă. În total,
cercetarea a inclus un focus grup cu un număr de 29 participanţi şi 10 interviuri individuale cu părinţi, educatori
şi bibliotecari.
Workshop-ul exploratoriu a avut ca obiectiv principal iniţierea de colaborări între factorii direct implicaţi
în vederea abordării şi promovării unor direcţii noi de cercetare, în dezvoltarea de noi servicii destinate copiilor şi
implicarea părinţilor şi a tuturor factorilor responsabili în activităţi cu impact în beneficiul copiilor.
Cercetarea a urmărit câteva dimensiuni relevante: dimensiuni relaţionale care cuprind competenţele pe care
serviciile de bibliotecă îşi propun să le dezvolte în rândul copiilor: competențe din sfera comunicării – scris, citit,
vorbire, competențe din sfera inovației și creativității, competențe din sfera managementului de grup şi personal –
lucrul în echipă; dimensiuni personale care se referă la valorile pe care copiii le învață: încredere, participare și
responsabilitate, respect, perseverență.
Competențe dobândite prin intermediul serviciilor de bibliotecă
În ceea ce privește abilităţile de comunicare dezvoltate în bibliotecă, majoritatea datelor disponibile
indică o creștere, mai vizibilă la cei care vin constant și pe termen lung (minim șase luni). Prin însăși natura
activităţilor desfăşurate în bibliotecă, acestea îi pun pe participanți în situații de interacțiune diferite în scris şi oral
cu persoane diferite, fie că sunt alţi utilizatori, fie că sunt alți adulţi decât cei cu care ei interacţionează în mod
obişnuit (bibliotecari, părinţi). După cum au observat mulți educatori, pentru unii copii, biblioteca înseamnă pur și
simplu comunicare și interacțiune cu alți copii, mai ales pentru cei singuri la părinți sau provenind din familii fără
posibilități materiale. În plus, majoritatea copiilor percep biblioteca ca pe un mediu în care se simt în siguranță să
se exprime, cu atât mai mult cu cât în mediul şcolar se simt mai mult evaluaţi decât ascultaţi, iar în cel familial mai
13
mult minimalizaţi decât ascultaţi / responsabilizaţi. Factorii inhibitori din cele două medii, în contrast cu mediul
non-formal pe care îl oferă biblioteca, fac ca aceasta să fie percepută ca un mediu protector. Totuși, majoritatea
copiilor mai au de învățat reguli de comunicare directă: să vorbească pe rând și să nu se întrerupă unul pe altul.
Prin programele la care iau parte, copiii îşi dezvoltă competențe din sfera creativității, îşi cultivă un mod
de abordare creativă a problemelor. Sunt implicaţi în găirea soluţiilor inovative la probleme care par dificile,
manifestă mult entuziasm şi energie în aplicarea acestor soluţii şi multă permeabilitate la efectele pozitive ale
acestui sentiment de capacitare. Dar, și acest lucru trebuie subliniat, ei trebuie asistați în dezvoltarea lor, trebuie
să învețe cum să ia decizii, cum să gândească strategic, cum să-și recunoască și să-și optimizeze potențialul, și
toate aceste lucruri se petrec în contextul de învățare non-formală specific programelor oferite de biblioteca
publică.
La debutul activităților propuse de bibliotecă, majoritatea copiilor manifestă o predispoziție de a lucra
individual și de a considera că ideile proprii sunt cele mai bune. La nivel declarativ apreciază munca în echipă și
îi recunosc avantajele și meritele. Muncind în echipă, fiecare își găsește locul făcând lucruri care-i plac sau la
care descoperă că se pricepe, și are șansa să îşi descopere propriile abilităţi dar şi să învețe de la ceilalţi.
Valorile dezvoltate prin intermediul serviciilor de bibliotecă
Toate datele colectate indică o creştere a încrederii în sine, lucru întărit și de educatori şi părinţi, dar și
de bibliotecari. Un rol important în creșterea încrederii în sine le au interacțiunea și socializarea cu alți copii,
uneori de vârste diferite sau din alte clase, cu alte gusturi muzicale sau vestimentare, sau din alte grupuri. Mulți
dintre copiii timizi care vin pentru prima oară la bibliotecă ajung după o vreme să își lărgească semnificativ cercul
de prieteni, să comunice cu persoane cu care în mod normal nu ar fi interacționat, să se exprime mai liber în
diferite contexte.
În general vorbind, ne așteptăm ca cei mici să nu fie foarte responsabili, sau cel puțin societatea noastră
nu îi creditează cu această calitate. Responsabilitatea trebuie învățată și la bibliotecă se poate învață atât ca
valoare, cât şi la nivel comportamental. Prin asumarea de roluri în cadrul diferitelor programe şi activităţi devin
mai responsabili, implicarea activă fiind cheia pentru declanşarea acestui sentiment. De asemenea, o altă
observație relevantă este aceea că responsabilizarea copiilor are legătură directă cu încrederea care le este
acordată, ei se simt mai responsabili atunci când știu că li se acordă încredere, că ne bazăm pe ei, îi apreciem
pentru ceea ce fac și că munca lor are efect. Cu siguranță, copiii își dezvoltă prin participare și implicare o viziune
mai largă despre societate și despre comunitatea în care trăiesc, devin mai atenți la cei din jur și la ei înșiși ca
indivizi.
De asemenea, printre alte valori, curajul este important pentru copii și se manifestă în mai multe
contexte: în interacțiunea cu ceilalți, în exprimare și comunicare, dar și, de multe ori, pentru a putea vizualiza
soluţionarea sarcinilor primite în cadrul activităţilor de la bibliotecă prin modalităţi inovative sau creatoare, pe care
cu ajutorul perseverenței le pun în aplicare. Un element comun regăsit la toţi factorii intervievaţi vorbeşte despre
refuzul de a renunța ușor și ambiția de a găsi întotdeauna soluții. Aşadar, o altă concluzie ar fi că atât curajul, cât
și perseverența se dezvoltă în strânsă legătură cu dezvoltarea încrederii în sine.
Opinii despre serviciile bibliotecii
Deşi bine primite şi apreciate în cadrul comunităţii locale, mai ales în mediul rural, serviciile de bibliotecă
destinate copiilor nu sunt întotdeauna vizibile. O mai bună mediatizare, implicarea mai mare a bibliotecarilor în
viaţa comunităţii, sunt câteva dintre opiniile beneficiarilor. Trebuie menționat faptul că educatorii sunt o verigă
foarte importantă, deoarece ei sunt cei care, de cele mai multe ori, conduc copiii la bibliotecă şi contribuie la
promovarea bibliotecii. Un aspect important pentru bibliotecari și pentru succesul activităţilor este ca aceştia să
14
iubească munca cu copiii și să fie dispuși și deschiși să învețe de la copiii cu care lucrează. De asemenea, se
poate observa că de cele mai multe ori activităţile propuse de biblioteci au mai mult succes în zone
defavorizate sau în localităţi mici, acolo unde copiii au mai puține opțiuni, sunt mai puțin răsfățați/alintaţi, și au
mai multă nevoie de alternative. În orașele mari, programele bibliotecilor publice se bucură de apreciere, însă ele
au parte de concurență din partea altor programe sau alternative de petrecere a timpului liber.
Concluzii și recomandări
În concluzie, schimbarea se petrece și este vizibilă la copiii care frecventează biblioteca. Cu toate
acestea, multe dintre competențele pe care ne-am propus să le analizăm sunt practic dificil de evaluat, iar datele
referitoare la contextele practice din viața de zi cu zi a copiilor sunt insuficiente, date fiind natura și durata
cercetării. O recomandare pentru viitoare cercetări ar fi includerea unei dimensiuni diacronice, fie prin
intervievarea / monitorizarea unor foşti utilizatori ai serviciilor de bibliotecă pentru copii, ajunşi la vârsta maturităţii,
fie prin urmărirea, prin observație participativă, a unui număr de copii determinat pe o perioadă mai mare de timp.
Trebuie menţionat faptul că rezultatele cercetării întreprinse vizează nivelul de percepţie şi auto-
percepţie al factorilor implicaţi. Pentru ca tabloul să fie complet, aceste date trebuie corelate cu date legate de
evoluţia copiilor în diferite contexte: şcoală, familie, anturaj. De aceea, ezităm să formulăm / prezentăm exemple
practice care să se constituie în modele.
15
CAPITOLUL II
SERVICII ŞI PROGRAME DE BIBLIOTECĂ PENTRU COPII: EXPERIENŢE
PROFESIONALE NAŢIONALE ŞI INTERNAŢIONALE
Aşa cum reiese din capitolul anterior, serviciile şi programele pentru copiii cu vârste între 0 – 14 ani
oferite de bibliotecile publice sunt numeroase şi variate, însă există mai multe elemente comune, ca şi anumite
tendinţe generale în ceea ce priveşte abordarea acestei categorii. Secţia pentru copii este organizată în aşa fel
încât activitatea ei să nu se limiteze doar la împrumutul de publicaţii, ci să-şi asume şi rolul de centru cultural –
adică să fie atât spaţiu de formare, cât şi spaţiu al evenimentelor culturale pentru micii utilizatori (întâlniri cu
scriitori, oameni de cultură şi de artă, expoziţii, şezători şi matinee literare, lansări de cărţi, filme, spectacole
speciale de marionete, teatru, magie, muzică, dans, programe de lectură de vară, grupuri de discuţii, orientare şi
vizite ghidate în bibliotecă, programe pentru internet şi demonstraţii, programe pentru părinţi şi alţi adulţi).
Activităţile culturale îi ajută pe copii să devină pasionaţi de lectură, le modelează caracterul şi alte
trăsături de personalitate, se constituie într-un real suport pentru dezvoltarea şi evoluţia lor ulterioară.
Pentru realizarea oricărui tip de activitate cu specific pentru copii, se ţine seama de următorele particularităţi:
categoria de vârstă: antepreşcolari (0 – 3 ani), preşcolari (3 – 6 ani), vârstă şcolară mică (7 – 10 ani),
vârstă şcolară (11 – 14 ani)
interesul manifestat de copii pentru creaţia literară, pictură, plăcerea lecturii, aptitudini artistice etc.
PROGRAME PENTRU CATEGORIA 0 – 3 ani
Teoria alfabetizării timpurii şi a limbajului precoce se întemeiază pe faptul că a citi şi a scrie nu sunt
activităţi care debutează în grădiniţă sau clasa întâi. Dezvoltarea competenţelor lingvistice şi de alfabetizare
începe încă de la naştere, fiind influenţată de frecvenţa şi de calitatea interacţiunilor de zi cu zi, a experienţelor pe
care cei mici le au cu cărţile şi poveştile. Această abordare relativ nouă vine să completeze cercetările actuale
care sprijină rolul critic al experienţelor timpurii în modelarea şi dezvoltarea creierului şi oferă noi modalităţi de a
ajuta copiii să înveţe să vorbească, să citească şi să scrie.
Categoriile de comportamente specifice alfabetizarii timpurii au fost descrise pentru prima dată de Judith
Shickedanz în cartea sa „Much More Than The ABCs”20 (Mult mai mult decât ABC-ul) şi constau în
comportamentele legate de manipularea fizică a cărţii, cum ar fi răsfoirea, comportamentele legate de modul în
care copiii acordă atenţie şi interacţionează cu imaginile din cărţi, cum ar fi privirea fixă a pozelor sau râsul la o
imagine favorită, comportamente care arată recunoaşterea şi un început de înţelegere a imaginilor din cărţi, cum
ar fi arătarea spre fotografiile obiectelor familiare, comportamente care arată înţelegerea imaginilor şi
evenimentelor dintr-o carte, cum ar fi imitarea unei acţiuni văzute într-o imagine şi comportamente care includ
interacţiuni verbale ale copiilor cu cărţile şi o înţelegere tot mai mare a textului, cum ar fi murmur care imită cititul
sau urmărirea textului cu degetul.
Un rol în dezvoltarea acestor comportamente şi în sprijinirea părinţilor pentru a înţelege importanţa
alfabetizării timpurii revine fireşte şi bibliotecilor. Până în prezent, bibliotecile din România au oferit foarte puţin
sau deloc servicii pentru copiii sub vârsta de trei ani. Exemplele pe care le vom prezenta sunt de la Biblioteca
Judeţeana „Bod Péter” Covasna şi de la Biblioteca Judeţeană „George Bariţiu” Braşov.
20 Schickedanz, Judith (1999). Much more than the ABCs: The early stages of reading and writing Washington, DC: NAEYC.
16
Biblioteca Judeţeana ,,Bod Péter" Sfântu Gheorghe
Titlul programului: ,,LA DRUM CU LECTURA”21, (2011)
Parteneri: Primăria Municipiului Sfântu Gheorghe
Descrierea programului: Prin intermediul bibliotecii, beneficiarii
direcţi primesc un cadou constând dintr-un mic pachet de cărţi
specifice vârstei de până la 3 ani, volume în maghiară sau română,
însoţite de un Îndrumar pentru lectură şi de un permis de bibliotecă.
Ceilalţi beneficiari (şcolari) primesc câte o carte interesantă,
corespunzătoare vârstei şi interesului lor.
Obiectivele programului:
serveşte educaţiei prin lectură şi pentru lectură, anterior ajungerii copilului în sistemul educaţional
organizat;
susţine, încă de la cea mai fragedă vârstă, interesul pentru carte şi lectură;
accentuează importanţa timpului petrecut util şi plăcut de către părinţi cu copilul lor;
atrage atenţia părinţilor şi apoi a copiilor asupra serviciilor, rolului şi utilităţii bibliotecii.
Activităţi principale: contactarea părinţior cu nou-născuţi, distribuirea de cărţi, activităţi de lectură. Beneficiarii
programului de bază, părinţii nou-născuţilor se pot prezenta pentru primirea cadoului la sediul Bibliotecii, cu
certificatul de naştere al bebeluşului şi cu actul propriu de identitate. Cadoul poate fi solicitat şi retroactiv (dar
doar pentru cei născuţi după 20 aprilie 2010), până la împlinirea de către copil a vârstei de trei ani.
Rezultate: Până la finele anului 2012, de pachetul de cărţi au beneficiat 400 de nou-născuţi şi familiile lor din Sf.
Gheorghe.
Alte informaţii: site-ul bibliotecii
Biblioteca Judeţeana ,,George Bariţiu" Braşov
Titlul programului: ,, ACADEMIA MĂMICILOR”22, (2011)
Parteneri: Asociaţia Pas Alternativ, Spitalul de Pediatrie Braşov
Descrierea programului: Programul educaţional prezentat în cadrul
ludotecii s-a adresat mămicilor şi a avut ca scop formarea unor
competenţe parentale, informarea lor cu privire la metode noi de
educarea a copilului, îmbunătăţirea relaţiei părinte – copil,
împărtăşirea experienţelor.
Durata: program anual, reuniuni bilunare
Obiective:
înţelegerea modificărilor aduse de apariţia unui copil în familie
21 La drum cu lectura http://www.kmkt.ro/article/66_la_drum_cu_lectura/ 22 Academia Mamicilor, galerie fotografii https://plus.google.com/photos/100194782299705146760/albums/5704208341115258913?banner=pwa
17
înţelegerea ciclurilor de dezvoltare ale copilului şi caracteristicile fiecărei etape de dezvoltare
conştientizarea influenţei familiei în creşterea şi educaţia propriilor copii
Activităţi principale: contactarea părinţior cu nou-născuţi, realizarea grupelor, contactarea invitaţilor: medici
pediatri, psihologi, educatori, organizarea sesiunilor de informare, joc, activităţi de lectură, împărtăşirea
experienţelor.
Rezultate: La sfârşitul anului 2012, acest program înregistra un număr de 60 de beneficiari (mămici şi bebeluşi).
Grupele formate iniţial au continuat să ţină legătura şi să se întâlnească la jucăriotecă în aceeaşi componenţă
pentru a se juca împreună cu copiii şi a discuta despre evoluţia lor. Programul a reuşit să atragă noi parteneri,
Asociaţia Bright Future care a derulat o serie de seminarii sub genericul „Arta de a fi părinte” dedicate părinţilor
cu copii cu vârste cuprinse între 3-6 ani.
Alte informaţii: blogul copiilor
În Statele Unite ale Americii programele de alfabetizare timpurie au fost introduse de bibliotecile publice
în urmă cu câţiva ani23. "Catch 'Em, in Cradle"24 (Prinde-i din leagăn), este unul dintre programele populare care
are originea în Florida, şi pe care bibliotecile din întreaga ţară l-au preluat. Părinţii noi primesc seturi de informaţii
de bibliotecă prin spitale, centre de adopţie şi chiar clase prenatale. Aceste kituri conţin în general informaţii cu
privire la modul de a stimula dezvoltarea limbajului unui copil prin jocuri, cântece şi alte activităţi. Acestea includ
de asemenea, liste de cărţi pentru copii, cărţi pentru parinţi şi, desigur, adresa şi orarul bibliotecii locale.
Family Place Libraries25 (Biblioteca un loc al familiei) este un program dezvoltat la nivel naţional
destinat bibliotecilor pentru copii care cred că educaţia începe la naştere, şi că bibliotecile pot ajuta la
construirea de comunităţi sănătoase prin susţinerea dezvoltării timpurii a copiilor, educarea părinţilor şi sprijinirea
familiilor. Reţeaua include în prezent mai mult de 300 de biblioteci din 23 de state şi continuă să crească.
Obiectivele programului constau în reproiectarea mediului de bibliotecă pentru a fi primitor şi adecvat pentru copii
începând de la naştere, conectarea părinţilor cu resursele, programele şi serviciile oferite de bibliotecă şi alte
agenţii şi de a ajunge la utilizatorii non-tradiționali de bibliotecă.
Alături de un spaţiu primitor special conceput pentru copii şi pentru familiile cu copii mici, colecţiile de
cărți, jucării, muzică şi materiale multimedia pentru copii mici, părinţi şi furnizori de servicii, filozofia proiectului
constă în oferirea unui program de cinci săptămâni dedicat copiilor mici şi părinţilor, care implică specialişti locali
care servesc ca resurse pentru părinți, subliniază rolul părinţilor ca primi profesori ai copiilor lor, facilitează
intervenția timpurie şi învaţarea strategiilor pentru dezvoltarea sănătoasă a copilului şi educaţia timpurie. De
asemenea, personalul bibliotecii este instruit în sprijinul familiei, dezvoltării copilului, educaţia părinţilor şi
cele mai bune practici.
Lapsits for Early Literacy26 (Alfabetizarea timpurie începe din faşă) un program dezvoltat de
organizaţia voluntară Alianţa pentru Calitatea Educaţiei şi preluat de multe biblioteci publice sprijină părinţii şi
îngrijitorii nou născuţilor pănă la vârsta de trei ani să dezvolte dragostea pentru cărţi, pregătirea pentru
lectură şi oferă cărţi. Lapsits găzduieşte evenimente de sensibilizare a părinților şi trimite cititori instruiţi în
sălile de clasă din zonele cu venituri mici. Lapsits deţine, de asemenea, emisiuni săptămânale în limba engleză şi
spaniolă pentru familiile cu copii de la 2 la 48 de luni în cadrul Centrului de Carte pentru Copii.
23 WEDGEWORTH, R. (1993). World encyclopedia of library and information services. Chicago, American Library Association. 24
MCCARTHY, K. (1992). The Book lover's guide to Florida. Sarasota, Fla, Pineapple Press. 25
Family Place Libraries http://www.familyplacelibraries.org/index.html 26
Lapsits for Early Literacy http://cynicalmedia.com/lapsits/
18
PROGRAME PENTRU CATEGORIA 3-6 ANI
La vârsta de 3 ani se face trecerea de la stagiul de bebeluş la copilăria propriu-zisă, este vârsta la care
copilul păşeşte într-un nou stadiu al personalităţii. Acum copiii au o imaginaţie bogată, le place să se joace,
manifestând predilecţie pentru activităţile fizice. Copiii învaţă că celelalte persoane sunt reale şi au sentimente.
Este perioada în care îşi dezvoltă simţul umorului, le place să râdă şi repetă frazele sau situaţiile caraghioase. În
vorbire folosesc propoziţii simple, iar cuvintele nu vin destul de repede pentru a descrie tot ceea ce simt, de
asemenea, greşesc sau se bâlbâie atunci când încearcă să se exprime. Este vârsta la care le place să li se
citească poveşti şi este posibil să aibă poveşti preferate pe care să dorească să le asculte de mai multe ori.
Majoritatea bibliotecilor publice au o serie de activităţi pentru acest grup de vârstă (programe de lectură,
film, teatru de păpuşi, ateliere de arte şi meserii), şi, în general, părinții nu trebuie să stea cu copiii lor, de-a lungul
desfăşurării acestor activităţi.
Exemple:
a) programe de lectură în interiorul şi în afara spaţiilor bibliotecii
Biblioteca Orăşenească „Octaian Goga” Aleşd, BIHOR
Titlul programului: „BASMUL LUNII, BASMUL LUMII”27
Parteneri: Colegiul tehnic „Alexandru Roman” clasa 0
Descrierea programului: Prin intermediul acestui program biblioteca
şi-a propus să vină în sprijinul preşcolarului, astfel încât trecerea de
la grădiniţă la şcoală să se realizeze într-un mod cât mai uşor şi mai
plăcut, şi totodată să îl formeze treptat ca utilizator de bibliotecă, să
perceapă biblioteca nu doar ca pe un spaţiu de studiu şi informare ci
şi ca pe unul de recreere.
Durată: pe tot parcursul anului şcolar
Obiective: cultivarea dragostei pentru carte şi lectură, formarea deprinderii de a utiliza biblioteca
Activităţi principale:
„Traista cu poveşti”, lecturarea unor poveşti de Crăciun şi prezentări power-point cu poveşti
„Poveşti terapeutice” lecturarea unor poveşti cu morală, cu trimitere la sentimentul de încredere în
forţele proprii, perseverenţă, relaţii de grup
„Nimic nu se pierde, totul se transformă”, prezentarea „Enciclopediei invenţiilor”, o scurtă istorie a
becului, urmată de executarea de ornamente şi lucruri drăguţe obţinute din reciclarea becurilor.
Rezultate: La acest program au luat parte 30 de elevi, care ulterior s-au şi înscris la bibliotecă.
Alte informaţii: blogul bibliotecii
27Basmul lunii, bamul lumii http://bibliotecaalesd.blogspot.ro/2013/01/proiect-educational-basmul-lunii-basmul.html
19
Biblioteca Judeţeană „Octavian Goga” Cluj
Titlul programului: „CU CARTEA LA CEI MICI”
Parteneri: grădiniţele din municipiul Cluj Napoca
Descrierea programului: Cu cartea la cei mici este un proiect
cultural-educativ destinat copiilor cu vârste între 3 - 6 ani, care îşi
propune aducerea cărţii mai aproape de potenţialii cititori de vârstă
preşcolară şi organizarea activităţilor cu cartea direct în grădiniţe.
Durată: pe tot parcursul anului şcolar
Obiective: cultivarea dragostei pentru carte şi lectură
Activităţi principale: Contactarea gradiniţelor, încheierea parteneriatelor, activităţi de lectură care au constat în
citirea unor poveşti, ghicitori, poezii pe care apoi copiii le-au ilustrat. Cu desenele realizate pe baza poveştilor
citite a fost organizată o expoziţie.
Rezultate: În anul 2012, s-au încheiat parteneriate cu 256 grupe de gradiniţă care au frecventat toate activităţile
din cadrul proiectului.
Alte informaţii: site-ul bibliotecii28
Biblioteca Municipală Făgăraş, BRAŞOV
Titlul programului: „LECTURI URBANE…PENTRU PICI”
Parteneri: Primăria Făgăraş, Asociaţia Pentru Participare
Cetăţenească, AMR, Agenția locală a energiei albe.
Descrierea programului: Proiectul şi-a propus să atragă potenţialii
cititori de vârstă preşcolară prin organizarea de activităţi de lectură în
parcul oraşului.
Durată: În prima săptămână de şcoală
Obiective: Promovarea lecturii, dezvoltarea competenţelor de scris şi citit.
Activităţi principale: Contactarea gradiniţelor, încheierea parteneriatelor, stabilirea calendarului, amenajarea
bibliotecii. din parc, selectarea cărţilor, realizarea permiselor de cititor în aer liber, activităţi de lectură. A fost
organizată şi o acţiune de biblioteca vie, în care cei mici au reprezentat câte o carte şi au povestit despre ea celor
prezenţi.
Rezultate: La acest program au participat 150 de copii, 80 % dintre aceştia s-au înscris la bibliotecă şi au
solicitat să devină voluntari în cadrul următoarei activităţi.
Alte informaţii: blogul bibliotecii29
28 Cu catea la cei mici http://www.bjc.ro/new/index.php?proiecte-in-derulare/ 29 Lecturi urbane pentru ...pici http://bibliotecafagaras.wordpress.com/
20
b) utilizarea noilor tehnologii
Biblioteca Orăşenească Ghimbav, BRAŞOV
Titlul programului: „POVEŞTI DIGITALE”
Parteneri: Grădiniţele din oraş
Descrierea programului: Poveşti digitale este un proiect cultural-
educativ pentru copiii cu vârste între 3 - 6 ani, care îşi propune
atragerea copiilor şi părinţilor înspre lumea poveştilor prin utilizarea
noilor tehnologii: un serviciu on-line - audiţii basme şi poveşti.
Durată: Pe tot parcursul anului şcolar
Obiective: Stimularea interesului celor mici pentru literatură, sprijinirea părinţilor în alegerea poveştilor,
familiarizarea cu noile tehnologii (site-uri cu poveşti).
Activităţi principale: Contactarea gradiniţelor, încheierea parteneriatelor, stabilirea calendarului, activităţi de
audiţii poveşti combinate cu activităţi de ilustrare prin desen pe calculator a poveştilor audiate, salvarea şi
tipărirea lucrărilor.
Rezultate: Acest program a avut un număr de 60 de beneficiari dintre care 20 de bunici, care au început să
frecventeze biblioteca
Alte informaţii: pagina facebook
c) activităţi mixte desfăşurate pe perioada vacanţei de vară
Biblioteca Judeţeană „George Bariţiu” Braşov
Titlul programului: „GRĂDINIŢA DE VARĂ” 30, (2011)
Parteneri: Asociaţia Edu for all, Inspectoratul de Poliţie Braşov, Muzeul de
Istorie Braşov, Asociaţia Educatoarelor din România, Projects Abroad,
Inspectoratul Şcolar Judeţean Braşov
Descrierea programului: Prin acest program se oferă un cadru potrivit pentru
socializare şi învăţare activă, o alternativă de petrecere a timpului copiilor
preşcolari pe perioada vacanţei de vară.
Durată: 2 luni
Obiective:
Să ofere un cadru potrivit pentru socializare, învăţare activă şi joacă pentru 160 de copii preşcolari
Să dezvolte cunoştinţe minimale în diferite domenii (sănătate, educaţie rutieră, educaţie ecologică)
Să dezvolte un ghid practic pentru părinţi care să-i ajute la realizarea activităţilor educative cu copiii
30 Grădiniţa de vară http://copiibrasov.wordpress.com/gradinita-de-vara/
21
Activităţi principale: În fiecare zi de luni activităţi de prezentare şi descoperire a lumii animalelor, marţi -
educaţie pentru sănătate, miercuri - lumea dinozaurilor, a insectelor, excursie in lumea astrelor, joi - educaţie
rutiera, vineri - educaţie ecologică (modalităţi de protejare a naturii). Programul a fost completat cu ore de dans şi
cursuri de limbă engleză.
Rezultate: 200 de beneficiari, curs de formare în animaţie socio-educativă pentru bibliotecari şi voluntari,
dezvoltarea de noi parteneriate
Alte informaţii: blogul secţiei, implementarea proiectului31
Biblioteca Judeţeană „Vasile Voiculescu” Buzău
Titlul programului: „LUDOTECA DIN GRĂDINĂ” 32, (2011)
Parteneri: Şcolile generale din oraş şi judeţ
Descrierea programului: Ludoteca din gradină este o ludotecă în
aer liber – pe perioada vacanţei de vară – în afara zidurilor bibliotecii.
Aceasta presupune amplasarea unui cort pentru evenimente în
grădina din vecinătatea bibliotecii, amenajarea acestuia şi dotarea cu
toate acele lucruri specifice unei ludoteci.
Durată: 2 luni
Obiective:
Înfiinţarea unui club de vacanţă destinat copiilor cu vârsta de până la 10 ani, cu întâlniri periodice şi
activităţi prestabilite
Dobândirea de abilităţi de comunicare şi socializare prin stimularea interrelaţionării participanţilor,
provocarea şi moderarea de discuţi, cu argumente pro şi contra, prin lucru pe echipe şi jocuri ce
necesită colaborarea tuturor participanţilor
Activităţi principale: În fiecare zi de luni şi de vineri a săptămânii activităţile sunt dedicate lumii poveştilor Zilele
de marţi sunt dedicate îmbogăţirii cunoştinţelor generale prin intermediul experimentelor ştiinţifice simple şi a
vizionării de filme documentare. Zilele de miercuri sunt dedicate dezvoltării abilităţilor de comunicare. În zilele de
joi în spaţiul ludotecii se desfăşoară activităţile Clubului Butterfly Kids, înfiinţat în 2010 pe lângă Secţia pentru
Copii.
Rezultate: Înfiinţarea unui club al copiilor care au devenit şi voluntari, a crescut foarte mult vizibilitatea bibliotecii
în comunitate, în anul 2012 s-au încheiat parteneriate cu 26 de unităţi şcolare
Alte informaţii: youtube33, implementarea proiectului34
31 Grădiniţa de vară – implementare http://www.biblionet.ro/forum/viewtopic.php?f=5&t=274 32 Ludoteca din grădină http://bibliotecajudeteanabuzau.wordpress.com/tag/ludoteca-din-gradina/ 33 Ludoteca din grădină - film de prezentare http://www.youtube.com/watch?v=7JbHeqoJqeU 34 Ludoteca din grădină – implementare http://www.biblionet.ro/forum/viewtopic.php?f=5&t=283
22
Biblioteca Judeţeană „V. A Urechia” Galaţi
Titlul programului: „CLUBUL CURIOŞILOR”35, (2010)
Parteneri: Teatrul de păpuşi „Gulliver“, Palatul Copiilor, Inspectoratul
Judeţean de Poliţie, Asociaţia cultural-sportivă „DAO KAN”, scriitori,
editori, tipografi, olari, cadre didactice (voluntari) din instituţiile de
învăţământ, bibliotecari şcolari
Descrierea programului: Program educaţional – recreativ desfăşurat
pe perioada vacanţei de vară.
Durată: trei luni
Obiective: Petrecerea vacanţei de vară într-un mod plăcut, creativ şi instructiv.
Activităţi principale: În fiecare vară se desfăşoară aproximativ 10 întâlniri cu membrii Clubului Curioşilor, în
fiecare zi de miercuri, câte două ore. Tematica activităţilor: „Citim, păstrăm, recondiţionăm”- vizitarea Bibliotecii şi
a Atelierului de legătorie, „Drumul cărţii: scriitor - editor - tipograf - bibliotecar – cititor“ - invitaţi speciali,
„Prevenirea accidentelor rutiere”, „Atelier de olărit” - invitaţi meşteri populari olari din comuna Braniştea, „Reţeta
bunicii” - concurs gastronomic.
Rezultate: De la an la an numărul participanţilor a crescut dovedind un impact major al acestei activități în
localitate
Alte informaţii: pagină facebook36
Activităţile dedicate promovării lecturii şi dezvoltării competenţelor de scris şi citit sunt comune
bibliotecilor din întreaga lume. În general, pe continentul american se bucură de mult succes programele intitulate
„Summer Reading”, programe care îmbracă o varietate de forme ca mod de accesare (tradiţional sau online) şi
tipuri de activităţi desfăşurate (programe de lectură, celebrări, evenimente de autor, dezbateri, programe de
artizanat, programe de muzică). Unul dintre cele mai interesante este cel al Bibliotecii Publice din New York37.
NEW YORK PUBLIC LIBRARY, SUA
Titlul programului: „SUMMER READING” 38
Parteneri: HBO, HSBC, Yankees, Metz, Target Corporation,
National Grid Foundation, Astoria Federal Savings, AWE digital
learning solution
Descrierea programului: Pentru ediţia 2013, toţi cei interesaţi să participe pot accesa site-ul programului, crea
un cont, consulta listele cu cărţile recomandate pentru lectură pe categorii de vârstă şi interacţiona. Site-ul mai
oferă informaţii cu privire la utilizarea în condiţii de siguranţă a Internetului şi a programului, calendarul
evenimentelor care se desfăşoară în tot sistemul de biblioteci publice din New York (Brooklyn Public Library, New
York Public Library – Bronx, Manhattan, Staten Island, Queens Library), ca şi informaţii cu privire la cum se pot
35 Clubul curioşilor http://www.bvau.ro/manifestari/2011/0713/clubulCuriosilorProgram.pdf 36 Clubul Curioşilor https://www.facebook.com/ClubulCuriosilor 37 Biblioteca publică din New York http://www.nypl.org/ 38 Site-ul programului Summer Reading http://www.summerreading.org/
23
implica părinţii alături de copii în acest program, difuzate sub forma unei liste de FQA – întrebări şi răspunsuri
frecvente.
Durată: 3 luni
Obiective:
Să contribuie la procesul de alfabetizare şi de îmbunătăţire a performanţelor şcolare prin implicarea
copiilor şi tinerilor în activităţi de lectură şi activităţi conexe în perioada vacanţei şcolare.
Să stimuleze dragostea pentru lectură prin intermediul programelor şi serviciilor bibliotecii
Să crească succesul experienţelor de lectură prin intermediul sprijinului acordat de bibliotecari, selecţia
lecturilor şi voluntariat
Să îi implice pe părinţi şi pe toţi membrii familiei în experimentarea activităţilor de lectură pe timpul verii
Să îmbunătăţească accesul copiilor la materialele şi programele bibliotecii, în dorinţa de a-i încuraja să
devină utilizatori ai bibliotecii pe tot parcursul vieţii
Să crească numărul de copii şi tineri care participă la programele de lectură în perioada verii
Activităţi principale: Înregistrarea pe site, care nu este condiţionată de deţinerea unui permis de bibliotecă,
consultarea listelor recomandate, alegerea unei cărţi, lecturarea ei şi recomandarea către grupul de prieteni.
Prin adăugarea în cont a cărţilor citite, utilizatorii au posibilitatea să păstreze un jurnal. Vor măsura timpul dedicat
lecturii, vor împărtăşi şi altor utilizatori ce au citit, vor întocmi liste cu cărţile favorite, activitate care le va oferi
posibilitatea să câştige medalii şi insigne, să îşi creeze un avatar pentru personalizarea profilului.
Rezultate: La sfârşitul programului există mii de cărţi evaluate şi recenzate şi o mulţime de utilizatori şi
nonutilzatori de bibliotecă participanţi la programul de lectură.
Alte informaţii: site-ul programului
Şi pe continentul australian programul de lectură pe perioada verii
este extrem de popular. Intitulat „Summer Reading Club”39, programul a fost
dezvoltat şi găzduit de Biblioteca de Stat din Queensland, în parteneriat cu
Asociaţia Bibliotecilor Australiene (ALIA) şi a Bibliotecilor Publice din Australia.
În vara lui 2012, au participat peste 1100 de biblioteci publice din toată
Australia. Programul de lectură australian diferă de cel american prin faptul că
în fiecare an acesta are o tematică şi pe lângă lectura propriu-zisă se
urmăreşte dezvoltarea anumitor abilităţi care au legătură cu aceasta. De
exemplu, pentru vara 2013 tema este „Investigaţia”40 şi participanţii vor
participa în biblioteci la activităţi care le vor permite descoperirea princiipilor de
investigare, vor avea posibilitatea să exploreze şi să participe la activităţi care
să le inspire practicarea artei investigaţiei. O altă deosebire este aceea că
programul de lectură australian este unul colaborativ şi se desfăşoară la nivel
naţional, fiind coordonat de Biblioteca de Stat din Queensland. Aceasta pune la dispoziţia bibliotecilor participante
ghidul programului, broşuri pentru activităţi, premii, fişe de evaluare, pachetul de promovare: semne grafice, logo
într-o varietate de dimensiuni şi formate.
Deşi pentru o bibliotecă publică românească din mediul rural acest gen de exemplu poate părea
nefezabil, chiar intimidant, el a fost ales în mod deliberat, cu titlu de recomandare de bună practică, de idee de
39 Site-ul programului Summer Reading Club http://www.summerreadingclub.org.au/ 40 Sumer Reading Club 2013 http://www.summerreadingclub.org.au/wp-content/uploads/2013/04/NSRC-Newsletter-April-2013.pdf
24
acţiune. Ca urmare a cursurilor parcurse în cadrul programului Biblionet, crearea unui site de către un bibliotecar
român nu mai este un lucru imposibil de realizat. Utilizarea noilor tehnologii pentru promovarea lecturii a ieşit din
sfera abordărilor excentrice, sunt lucruri care se întâmplă zilnic, în multe din biblioteci din România. Despre
multiplele beneficii ale folosirii acestei metode nu trebuie să mai convingem pe nimeni, pentru că cei mici au
posibilitatea să primească recomandări de lectură, să „citească”, să-şi dezvolte de timpuriu competenţe digitale,
să înveţe să folosească TIC corect, să petreacă timp în compania părinţilor, să se joace, să fie răsplătiti ş.a.m.d.
Campanii mari de promovare a lecturii, ca modalitate prin care se atrage atenţia asupra importanţei
lecturii în viaţa copiilor, sunt prezente şi în România. Deşi acestea sunt iniţiate de diferite organizaţii
nonguvernamentale, ele derulează activităţi prin şi cu bibliotecile publice.
Exemplu:
Săptămâna Familiei. Săptămâna fără TV
Ajunsă anul acesta la cea de a IVa ediţie, iniţiativa asociaţiei
sătmăreană Zibo urmăreşte conştientizarea părinţilor privind pericolul
televizorului şi internetului în educaţia şi formarea copiilor, educarea
părinţilor în ceea ce priveşte controlul parental şi, nu în ultimul rând,
regăsirea timpului petrecut în familie. Planeta Zibo41, recunoscută ca prima
reţea de socializare a părinţilor şi copiilor, a adus într-un spaţiu comun
activităţile de promovare a lecturii ale majorităţii bibliotecilor publice din
România, activităţi care s-au bucurat şi de prezenţa unor oficialităţi locale
care au citit poveşti celor mici. Biblioteci participante: Biblioteca Judeteana
„Lucian Blaga” Alba, Biblioteca Judeteana „A.D. Xenopol” Arad, Biblioteca Judeteana „Costache Sturdza”
Bacău Biblioteca Judeteana „Gheorghe Sincai” Bihor Biblioteca Judeteana „Mihai Eminescu” Botoşani,
Biblioteca Judeteana „Gheorghe Baritiu” Braşov Biblioteca Judeteana „Ion Heliade Radulescu” Dâmboviţa,
Biblioteca Judeteana „Gheorghe Asachi” Iaşi, Biblioteca Judeteana „Petre Dulfu” Maramureş, Biblioteca
Judeteana Satu Mare, Biblioteca Judeteana „Ionita Scipione Badescu” Sălaj, Biblioteca Judeteana „ASTRA”
Sibiu, Biblioteca Judeţeană Timiş, Biblioteca Judeteana „Panait Cerna” Tulcea, Biblioteca Judeteana „Duiliu
Zamfirescu” Vrancea42.
Lecturi urbane. Oraşul citeşte
Iniţiat în 2010 de asociaţia CIVIKA43 cu scopul de-a promova
lectura în locurile publice şi în mijloacele de transport în comun,
programul s-a extins foarte repede la nivel naţional, bibliotecile
publice devenind partenere. Este o acţiune care îi vizează mai
degrabă pe adolescenţi şi tinerii adulţi decât pe cei mai mici, însă la
cei mici programul a fost adaptat şi a constat în colectarea de cărţi
ilustrate, schimb de cărţi de poveşti şi lectură în parcuri. În luna
februarie a acestui an, Lecturi Urbane a organizat primul eveniment
de lecturi urbane digitale, ca urmare a încheierii unui parteneriat cu Vodafone. Participanţii au putut descărca tot
ce şi-au dorit dintre cele 12 cărţi integrale şi 500 titluri noi din biblioteca digitală.
41 Săptămâna familiei, săptămâna fără TV – informaţii program http://www.zibo.ro/mallul-copiilor/sponsor/Saptamana-familiei-saptamana-fara-TV-editia-a-IVa-1-5-aprilie-2013-748 42 Săptămâna familiei, săptămâna fără TV – lista bibliotecilor participante http://www.zibo.ro/staticpages/Lista-biblioteci-398 43
Lecturi urbane. Oraşul citeşte http://www.orasulciteste.ro/
25
La nivel european există mai multe iniţiative, care, ca şi în România, au pornit din mijlocul societăţii
civile. Astfel, în Polonia se desfăşoară una dintre cele mai impresionante campanii de promovare a lecturii,
intitulată: „Cała Polska czyta dzieciom”44 (Toată Polonia citeşte copiilor).
Proiectul a început la data de 1 iunie 2001, fiind sprijinit doar de un poster frumos
reprezentând un fluture şi de un anunț TV şi radio intitulat: „Tată, poţi să citeşti?". A
existat însă credinţa fermă că cititul cu voce tare este cea mai bună modalitate de a
investi în viitorul copiilor. Un efort de grup imens (mii de voluntari, parteneri
importanţi), care a dus la schimbarea percepţiei societății poloneze cu privire la
rolul cititului cu voce tare în dezvoltarea unui copil.
La aniversarea a 10 ani a campaniei, Fundaţia a lansat programul „Toată Europa
citeşte copiilor”, pentru a promova lectura de zi cu zi, pentru a facilita un schimb de
experienţe şi bune practici între diferite organizaţii din Europa, precum şi pentru a
oferi o platformă de lucru pentru cei care sunt dispuşi să lanseze campanii de promovare a lecturii pentru copii, în
țările lor. Fundația a dezvoltat mai multe programe şi modalități de răspândire a cunoștințelor referitoare la copil şi
la promovarea lecturii: campanii mass-media, filme educative, cinci site-uri web, prezentări multimedia, producţia
pe scară largă şi distribuirea gratuită de materiale educaţionale (afişe, broşuri, semne de carte, calendare
inserate în reviste), precum şi conferinţe şi ateliere de lucru în toată ţara pe nevoile emoţionale ale copiilor,
avantajele de a citi cu voce tare ş.a. În această campanie au fost implicaţi 6.400 de voluntari, 2.600 de oraşe şi
sate, 2339 de şcoli şi grădinițe, 2376 programe de citire.
O campanie dedicată lecturii cu un succes la fel de răsunător este cea derulată de
Olanda, intitulată „Nederland Leest”45 (Olanda citeşte). Lansată în 2008, campania se
bazează pe modelul american „One book, one city,” (O carte, un oraş) şi este susţinută
de Fundaţia pentru Publicitatea Comună a Literaturii Olandeze (CPNB) şi Fundaţia
Olandeză pentru Lectură. Membrii bibliotecii publice primesc câte un exemplar gratuit din
cartea care urmează să fie promovată în cadrul campaniei, fiind încurajaţi să citească şi
să discute despre carte.
În ceea ce priveşte programele de utilizare a noilor tehnologii şi programele mixte dedicate categoriei de vârstă 3
– 6 ani, nu există diferenţe semnificative46 faţă de programele româneşti. Majoritatea bibliotecilor americane oferă
activităţi de difuzare film, teatru de păpuşi, ateliere de arte şi meserii.
44 Toată Polonia citeşte copiilor http://allofpolandreadstokids.org/all-of-poland-reads-to-kids 45 Olanda citeşte http://www.nederlandleest.nl/ 46 Servicii de bibliotecă pentru preşcolari http://www2.ed.gov/pubs/parents/Library/Services.html
26
PROGRAME PENTRU CATEGORIA 7-10 ANI
Comportamentul social şi emoţiile copiilor se dezvoltă odată cu fiecare etapă de vârstă şi potrivit
temperamentului fiecărui copil. Perioada şcolară reprezintă o etapă de dezvoltare extrem de propice învăţării, în
care copiii sunt dornici de a realiza ei înşişi anumite lucruri şi de a le realiza cât mai bine cu putinţă. Dezvoltarea
cognitivă depinde de dezvoltarea şi exercitarea voluntară a atenţiei şi memoriei. În perioada şcolarităţii mici
vocabularul se dublează, iar copilul îşi modifică în mod pozitiv limbajul, prin însuşirea regulilor de gramatică şi
pronunţie, achiziţionarea aptitudinilor de scris şi citit, învăţarea sinonimelor şi antonimelor, îmbunătăţirea
exprimării. Afecţiunile care împiedică o învăţare normală la şcolar se manifestă prin: inversarea literelor sau
cifrelor, citirea extrem de înceată, confundarea simbolurilor matematice, a cuvintelor asemănătoare sau a cifrelor.
De aceea, serviciile bibliotecii publice oferite în această perioadă de intense acumulări au o importanţă
majoră în susţinerea şcolarilor mici. Intervenţia serviciilor şi programelor de bibliotecă este extrem de utilă
întrucât, de felul în care sunt ajutaţi să facă achiziţiile de limbaj, de uşurinţa cu care reuşesc să descifreze textele,
depinde atât evoluţia lor ulterioară, cât şi dezvoltarea unui comportament care să includă dorinţa de a citi şi de a
frecventa biblioteca în viitor. Şi în această perioadă programele preferate sunt cele destinate lecturii, care de
această dată îmbracă forme variate (concursuri, dramatizari ş.a.) în completarea cărora vin o serie de alte
programe care urmăresc dezvoltarea creativităţii, a competenţelor sociale, a atitudinilor civice.
Exemple:
a) programe de lectură
Biblioteca Judeţeana „Octavian Goga” Cluj
Titlul programului: „VREAU SĂ-MI CITEŞTI!”47,
Parteneri: Asociaţia Lean Vision, Biblioteca Municipală „Teodor
Murăşanu“ Turda, Biblioteca Municipală Dej, Biblioteca Comunală
Sănduleşti şi Biblioteca Comunală „Ioan Ploscaru“ Frata.
Descrierea programului:. Scopul proiectului este de a instrui bibliotecarii pentru a organiza ateliere de lectură
intergeneraționale, prin îmbinarea comunicării directe şi online pentru creşterea atractivităţii lecturii. Activităţile de
lectură organizate în proiect au la bază concepte precum: învăţare intergeneraţională, lectură activă, suporturi
diferite de lectură (carte tipărită, carte electronică), interactivitate. Pentru a creşte gradul de interes pentru lectură
al generaţiilor tinere actuale şi cel de alfabetizare digitală al generaţiilor mature se vor realiza şi activităţi de tip
emisiune radio, dramatizare, blog. Pe blogul proiectului se vor publica poveşti de succes pentru a spori
posibilitatea de replicare a proiectului în alte comunităţi.
Durată: 6 luni
Obiective: Dezvoltarea unui parteneriat între cinci biblioteci rurale şi urbane ale judeţului Cluj şi o asociaţie
educaţională, dezvoltarea capacităţii resurselor umane din biblioteci, atragerea spre lectură a familiilor din
comunităţile vizate.
Activităţi principale: Minimum 60 de persoane (părinţi, bunici, copii de şcoală primară) din 5 comunităţi urbane
şi rurale ale judeţului Cluj vor participa la câte o serie de 5 ateliere de lectură intergeneraţională. 15 bibliotecari
vor fi formaţi, pe durata a 16 ore, de către 1 expert educaţional pentru a gestiona grupuri multigeneraţionale, a
utiliza tehnici speciale de lectură şi pentru a folosi noile tehnologii şi Internetul.
47
Vreau să-mi citeşti http://vreausamicitesti.blogspot.ro/
27
Rezultate: 60 persoane instruite, 15 bibliotecari formaţi pentru a gestiona grupuri multigeneraţionale.
Alte informaţii: blogul programului48, implementarea proiectului49
Biblioteca Judeţeana „A.D. Xenopol” Arad
Titlul programului: „CUM SE FACE O POVESTE”,
Parteneri: şcolile generale din municipiul Arad
Desfăşurare : Programul educaţional se adresează copiilor din ciclul
primar. Bibliotecara citeşte povestea, implicând copiii în itinerariul
poveştii, după care au loc discuţii pe baza textului, cu extragerea
ideilor moralizatoare.
Durata: pe tot parcursul anului
Obiective: Dezvoltarea creativităţii şi imaginaţiei copiilor; Dobândirea cât mai multor competenţe lingvistice.
Activităţi: „Biblioteca, prietena mea .Concurs de poveşti“, copiilor le sunt prezentate cele mai frumoase cărţi cu
poveşti din bibliotecă, „Povestea Violetei“, îndreptarea comportamentului copiilor şi orientarea spre faptele bune
şi frumoase dar şi spre crearea unor poveşti pe această temă, „Petrecerea de Crăciun a Ludotecii“, concurs de
poveşti, „Povestea Ondinei“, poveste cu morală, „Cintezoiul, cerbul şi leul“, realizarea poveştilor cu animale,
„Brăţara magică“ , „Covorul fermecat”, iniţiere în arta povestirii, „Prinţul şi prinţesa poveştilor", concurs de creaţie
literară pentru identificarea celor mai talentaţi
Rezultate : 100 de copii beneficiari ai programului, care au devenit utilizatori permanenţi ai bibliotecii
Alte informaţii : site-ul bibliotecii50
Biblioteca Judeţeană „Gheorghe Şincai” Oradea, judeţul Bihor
Titlul programului: „MARATONUL LECTURII”, (2007)
Parteneri: Inspectoratul Şcolar Judeţean Bihor, şcolile gimnaziale,
colegiile şi liceele din municipiu şi din localităţile limitrofe, editurile
locale.
Descrierea programului: Concurs de lectură. Concurenţii
completează un formular de participare pe baza căruia primesc lista
cu cele 50 de lecturi propuse pentru concurs (creaţii ale scriitorilor clasici şi moderni). Concursul se desfăşoară
pe două nivele de dificultate. La restituirea fiecărei cărţi citite, participantul răspunde la întrebările cheie din textul
citit, iar punctele obţinute se contabilizează în carnetul personal şi în evidenţele bibliotecarului. Primii trei clasaţi
beneficiază de importante premii în cărţi. Se decernează trofeele de ,,rege” şi ,,regină” a lecturii.
Obiectivele programului: Dezvoltarea competenţelor de comunicare şi lectură, promovarea interesului pentru
lectură.
48 Vreau să-mi citeşti ! - blog http://vreausamicitesti.blogspot.ro/ 49 Vreau să-mi citeşti ! - implementare http://www.biblionet.ro/forum/viewtopic.php?f=31&t=3024 50 Cum se face o poveste http://www.bibliotecaarad.ro/-organizare/secii-acces-documente/60-imprumut-carte-copii.html
28
Activităţi principale: Selecţia titlurilor, diseminarea informaţiei privind concursul şi regulamentul, desfăşurarea
evaluării pe parcursul unui an calendaristic prin: lectură, întrebări de control, punctare, evaluare finală cu
acordarea titlului de „Regele şi regină lecturii’’.
Rezultate: peste 700 elevi înscrişi în concurs, a crescut numărul de înscrieri la bibliotecă, au atras şi alţi elevi
spre bibliotecă.
Alte informaţii: blogul copiilor51
b) utilizarea noilor tehnologii
Biblioteca Judeţeană „George Bariţiu” Braşov
Titlul programului: „DIGIFOLIO”, (2011)
Parteneri: Şcoala generală nr. 6, Inspectoratul Şcolar Judeţean Braşov
Descrierea programului: Scopul proiectului vizează crearea unui model de
parteneriat "bibliotecă publică - şcoală", pentru dezvoltarea competenţelor
digitale ale elevilor din ciclul primar şi gimnazial, folosind portofoliile electronice
ca mijloace pentru implicarea activă a elevilor în procesul educaţional şi
utilizarea productivă a noilor tehnologii.
Durată: 6 luni
Obiective:
Să dezvolte cunoştinţe legate de modalitatea de realizare a portofoliilor electronice
Să dezvolte abilităţile de comunicare multimedia
Să sprijine elaborarea şi prezentarea portofoliilor electronice realizate
Activităţi principale:
cunoaşterea procedurii de realizare a portofoliului electronic (continut, etape, instrumente).
utilizarea instrumentelor web 2.0 pentru realizarea portofoliului electronic (weebly, voki, prezi,
wikispaces, youtube)
utilizarea dispozitivelor tehnologice pentru realizarea portofoliului electronic (camera foto, camera video,
reportofon digital, scanner, tablita grafica)
realizarea portofoliului electronic
Rezultate: 62 portofolii electronice, videoclip de promovare, tutoriale
Alte informaţii: site-ul proiectului, implementarea proiectului52
51 Maratonul lecturii http://sectia-copii-bjbihor.blogspot.ro/ 52 Digifolio – implementare http://www.biblionet.ro/forum/viewtopic.php?f=5&t=242
29
Biblioteca Municipală „Teodor Murăşanu” Turda, CLUJ
Titlul programului: „CURS DE JURNALISM ONLINE”53
Parteneri: Şcoala Teodor Murăşanu
Descrierea programului: Scopul proiectului constă în descoperirea şi
dezvoltarea aptitudinilor de comunicare online în rândul copiilor din
municipiul Turda.
Obiective:
Să descopere talente în domeniul jurnalismului
Să dezvolte imaginaţia şi creativitatea, capacitatea de comunicare, iniţiativa.
Să contribuie la învăţarea lucrului în echipă şi asumarea responsabilităţilor conforme rolului.
Activităţi principale: Pe parcursul celor 10 ore copii au învăţat să se documenteze pentru articole, interviuri,
reportaje şi editoriale, să folosească reportofonul şi aparatul foto digital. Ei au redactat o mulţime de materiale,
fotografii şi câteva clipuri video care urmează să-şi găsească fiecare locul potrivit în revista online. Subiectele
articolelor, interviurilor şi al celorlalte materiale au fost alese de copii, în funcţie de pasiunile şi preferinţele lor.
Îndrumarea şi instruirea copiilor a fost realizată de un profesor de la şcoala parteneră, care a contribuit ca
voluntar la realizarea acestui program.
Rezultate: 14 beneficiari, un curs de jurnalism online, o revistă
Alte informaţii: blogul programului
c) alte tipuri de activităţi
Biblioteca Judeţeană „Duiliu Zamfirescu” Focşani, VRANCEA
Titlul programului: „BIBLIOVACANŢA”, (2009)
Parteneri: Inspectoratul Şcolar Vrancea, Asociaţia Educatoarelor Vrancea,
Teatrul Municipal Focşani, artişti plastici, Asociaţia Rom pentru Rom
Descrierea programului: Serviciu oferit pe perioada vacanţei de vară.
Activităţile sunt interactive, realizate cu ajutorul voluntarilor – elevi, studenţi,
cadre didactice, pensionari, voluntari străini, şi îşi propun să răspundă nevoii
reale exprimate de copii şi de familiile acestora de a petrece în mod activ şi
atractiv vacanţa de vară, în grădina bibliotecii, dar şi în sălile bibliotecii.
Organizarea celor patru ediţii succesive au demonstrat interesul acestora faţă
de oferta educaţională a bibliotecii, agreată în egală măsură şi de părinţi,
datorită alternativei educaţionale „eco” şi siguranţei spaţiului de desfăşurare.
Durată: 3 luni
Obiective: Să stimuleze creativitatea, să dezvolte spiritul de echipă, să dezvolte abilităţi de comunicare.
Activităţi principale: Cluburi de lectură, pictură, fotografie, calculator, joc şi joacă.
53 Digifolio, site-ul programlui http://generatiaurmatoare.wordpress.com/about/
30
Rezultate: 400 beneficiari, expoziţii colective, creşterea numărului de cărţi împrumutate în perioada vacanţei,
menţinerea legăturii între bibliotecă şi comunitate şi dezvoltarea imaginii bibliotecii.
Alte informaţii: blogul secţiei54
Programul BIBLIOVACANŢA se bucură de mult succes, acesta întâlnindu-se şi în alte biblioteci publice din ţară:
Biblioteca Judeţeană „Gheorghe Şincai” Oradea, Biblioteca Judeţeană „Mihai Eminescu” Botoşani, Biblioteca
Judeţeană „Panait Istrati” Brăila şi Biblioteca Orăşenească „Universul Cunoaşterii” Târgu Frumos, Iaşi.
Ca particularitate, Biblioteca Judeţeană „Mihai Eminescu” Botoşani organizează în cadrul acestui program de
vacanţă şi alte activităţi: învăţare limbi străine – engleză, franceză, germană, spaniolă, cursuri de prim ajutor
„Micii sanitari”, cluburi de şah şi Go, club de Street-dance. În 2012, peste 1000 de copii au luat parte la activităţile
din program.
Biblioteca Judeţeană Mureş
Titlul programului: „ATELIER DE CREAŢIE”, (2011)
Parteneri: şcolile din oraş
Descrierea programului: Atelierul de creativitate răspunde nevoii
copiilor de a petrece timpul liber în mod creativ, stimulează fantezia
şi cultivă aptitudinile artistice. Atelierul se desfăşoară pe tot parcursul
anului, în fiecare zi de luni şi are durata de două ore.
Durată: pe tot parcursul anului
Obiective:
dezvoltarea creativităţii
dezvoltarea unor abilităţi şi deprinderi manuale
dezvoltarea simţului estetic
Activităţi principale:
alegerea temelor pentru atelier, selectarea materialelor, pregătirea modelelor, desfăşurarea propriu-zisă
a atelierului, expoziţie cu produsele realizate de copii
Rezultate: 100 beneficiari, expoziţii colective, creşterea numărului de utilizatori ai bibliotecii
Promovare: site-ul bibliotecii55
54 Bibliovacanţa http://bibliotecacopiifocsani.wordpress.com/ 55 Atelier de creaţie http://www.bjmures.ro/
31
PROGRAME PENTRU CATEGORIA 11-14 ANI
În această etapă creşterea este rapidă, dar nu este proporţională în toate segmentele corpului.
Creşterea în înălţime este mai rapidă. Membrele devin lungi şi subţiri, gesturile şi mersul devin stângace.
Modificările corporale se asociază cu tulburări fiziologice de care educatorii trebuie să ţină seama. Din cauza
modificărilor fiziologice la această vârstă copiii obosesc uşor atât fizic cât şi psihic. Uneori au dureri de cap. În
situaţii emoţionale transpiră, roşesc sau pălesc. Modificările corporale influenţează şi dispoziţia afectivă. Unii copii
devin labili afectiv, oscilează între momente de vioiciune, exuberanţă infantilă, respectiv oboseală, apatie,
neatenţie sau nelinişte, nesiguranţă, iritabilitate. Mulţi copii sunt foarte preocupaţi de modificările corporale:
obezitate, acnee, stângacia în mişcări, modificările vocii, tendinţa de a roşi. Din cauza acestor modificări ei pot
deveni tensionaţi sau pot avea sentimente de inferioritate.
Tot în această perioadă vocabularul se îmbogăţeşte continuu. Datorită dezvoltării gândirii copilul începe
să înţeleagă şi să folosească figuri de stil: epitete, comparaţii, metafore, formulări cu subînţeles. La mulţi copii
limbajul este presărat de cuvinte parazite, expresii stereotipe (ăă.., deci, îţi dai seama?), superlative sau
vulgarisme prin care ei doresc să-şi arate maturitatea şi să atragă atenţia.
În perioada pubertăţii la unii elevi încep să se contureze interesele cognitive, artistice sau sportive
(pentru informatică, electronică, literatură, pictură, gimnastică etc.). Profesorii, părinţii şi bibliotecarii prin
atitudinea lor faţă de elevi, pot contribui la formarea şi menţinerea acestor interese. Aceste interese au un rol
important în orientarea şcolară şi profesională a elevului.
Bibliotecile publice ţin cont de toate aceste transformări şi atât programele de lectură, care continuă să
fie prioritare, cât şi celelalte servicii sunt astfel organizate încât să răspundă cât mai bine acestor nevoi şi interese
noi ale copiilor.
Exemple:
a) programe de lectură
Biblioteca Judeţeană „Marin Preda” Teleorman
Titlul programului: „COPIII NOŞTRI TALENTAŢI”56 (2001)
Parteneri: Inspectoratul Şcolar Judeţean, Consiliul Judeţean
Teleorman, Ziarul „Teleormanul”
Descrierea programului: Concurs de creaţie literară.
Durată: 2 luni
Obiective:
să stimuleze creativitatea
să creeze posibilităţi de afirmare pentru elevii din clasele III–VIII, cu aptitudini în domeniul literaturii
(poezie şi proză scurtă)
Activităţi principale:
concurenţii pot participa cu maximum o lucrare la fiecare secţiune
pentru secţiunea proză sunt admise lucrări de maxim 10 pagini
lucrările sunt tehnoredactate şi nu se menţionează pe ele numele autorului
56 Copiii noştri talentaţi http://www.ziarulmara.ro/%E2%80%9Ecopiii-nostri-talentati-pot-trece-la-treaba/
32
lucrările sunt predate de profesorul îndrumător, pe bază de proces verbal (în care se menţionează
numele elevului, titlul lucrării, şcoala, secţiunea, categoria de vârstă)
sunt jurizate numai lucrările trimise prin şcolile unde învaţă participanţii
Acordarea de premii (la fiecare categorie/secţiune: locurile I, II, III + 7 menţiuni, Premiul Consiliului
Judeţean pentru Cea mai bună lucrare de proză scurtă, Premiul Bibliotecii „Marin Preda” pentru Cea mai
bună lucrare de poezie)
Rezultate: 200 participanţi
Alte informaţii: promovare în presa locală
Biblioteca Judeţeana ,,Bod Péter" Sfântu Gheorghe
Titlul programului: ,,AVENTURILE LECTURII” 57, (2011)
Parteneri: Centrul de Informare Europe Direct din cadrul Consiliului
Judeţean Covasna, în parteneriat cu Centrul de Cultură al Judeţului
Covasna, cât şi instituţii administrative şi culturale din Ungaria.
Descrierea programului: Concurs de îndemnare şi educare pentru
lectură, bazat pe creativitate şi pe emoţia descoperirii, destinat unor
echipe cu câte patru membri, formate din elevi ai claselor a Va şi VIa, respectiv VIIa şi VIII-a din şcolile judeţului
Covasna. Concursul vizează domeniul literaturii române şi europene pentru copii şi tineri, respectiv cel al vieţii şi
operei cărturarului Bod Péter, originar din judeţul Covasna.
Obiectivele programului:
Să servească educaţia la şi prin lectură
Să promoveze multiculturalitea
Să promoveze personalităţile locale.
Activităţi principale: Concursul are mai multe etape şi se derulează prin seturi de întrebări şi exerciţii elaborate
şi distribuite de către bibliotecă, respectiv printr-o finală organizată cu ocazia aniversării a trei secole de la
naşterea lui Bod Péter, al cărui nume îl poartă biblioteca. Premiul echipelor câştigătoare (două de la secţia
maghiară, două de la secţia română) constă într-o excursie de trei zile în Ungaria, cu vizitarea unor biblioteci şi a
altor obiective socio-culturale. Următoarele clasate preimesc premii constând în pachete de cărţi valoroase.
Seturile de întrebări şi exerciţii, cât şi textele de citit, aferente etapelor concursului, sunt disponibile spre
descărcare pe site-ul bibliotecii, unde se găsesc şi informaţiile detaliate, referitoare la alcătuirea echipelor
concurente şi la desfăşurarea concursului.
Rezultate: 100 de elevi participanţi
Alte informaţii: site-ul bibliotecii
57 Aventurile lecturii http://www.kmkt.ro/ro/concurs.html.
33
b) utilizarea noilor tehnologii
Biblioteca Judeţeana ,,Panait Istrati" Brăila
Titlul programului: ,,ORAŞUL MEU. FAMILIA MEA”, (2013)
Parteneri: instituţiile de învăţământ brăilene.
Descrierea programului: Programul îşi propune
valorificarea patrimoniului documentar şi imagistic şi constă în
realizarea unui colaj de fotografii vechi de familie, mai vechi de 20 de
ani, din colecţiile personale sau ale familiei.
Obiectivele programului: Să educe tinerii în spiritul respectului faţă de trecutul şi prezentul comunităţii, să
recupereze elemente valoroase ale patrimoniului cultural local, să valorifice patrimoniului documentar şi imagistic.
Activităţi principale: Realizarea colajelor, selecţia lucrărilor care vor fi premiate de către un juriu format din
specialişti în istoria artei, fotografi şi profesori. Selecţia câştigătorilor în cadrul concursului Oraşul meu, familia
mea este realizată pe baza regulamentului de concurs, luându-se în considerare vechimea, valoarea etnografică
şi istorică, valoarea memorială a fotografiilor, alte înscrisuri despre subiectul imaginii sau despre atelierul
fotografic sau fotograf, datarea imaginilor, calitatea formală a acestora precum şi numărul fotografiilor înscrise în
concurs.
Rezultate: 100 de elevi participanţi, colecţie de fotografii
Alte informaţii: site-ul bibliotecii58
Biblioteca Municipală „St.L. Roth” Mediaş, SIBIU
Titlul programului: „POVEŞTI PRIN SKYPE” 59, (2013)
Parteneri: Biblioteca Judeţeană „Antim Ivireanu” Vâlcea, Biblioteca
Municipală Făgăraş, Biblioteca Municipală Carei
Descrierea programului: Proiectul „Poveşti prin Skype” este o
continuare a proiectului „Carte şi computer'' implementat în anii
trecuţi. Copiii, adulţii şi bunicii citesc poveşti altor copii din alte
biblioteci, utilizând Skype-ul.
Durată: pe tot parcursul anului şcolar
Obiective:
să dezvolte competenţe de comunicare
să dobândească cunoştinţe de lucru cu calculatorul
să creeze premise pentru învăţarea intergeneraţională
Activităţi principale: Contactarea bibliotecilor partenere, stabilirea întălnirilor, activităţi de lectură online
58 Oraşul meu, familia mea http://www.bjbraila.ro/bjpi/index.php/proiecte/130-oraul-meu-familia-mea.html 59 https://www.facebook.com/media/set/?set=a.473244432692098.129581.259884900694720&type=3
34
Rezultate: 30 participanţi
Alte informaţii: pagina de facebook a bibliotecii
Biblioteca Municipală Făgăraş, BRAŞOV
Titlul programului: „TOATE PÂNZELE SUS!” 60, (2012)
Parteneri: Şcolile din oraş
Descrierea programului: Încurajarea lecturii de vacanţă şi
dobândirea de abilităţi IT. Cartea citită este rezumată/prezentată în
Microsoft Office Word/ Power Point/ Publisher. Fiecare articol este
realizat la Sala CIP, sub îndrumarea bibliotecarului şi postat pe blogul bibliotecii.
Durată: 2 luni
Obiective:
Să sprijine şi să încurajeze lectura
Să dezvolte competenţe digitale
Să contribuie la implicare activă a copiilor în viaţa bibliotecii, prin realizarea de articole pentru blogul
bibliotecii
Activităţi principale:
Împrumut de carte structurat pe noțiuni de teorie literară și achiziție de concepte gramaticale
Sesiuni de instruire Word, Publisher, Power Point
Sesiuni de Internet: pentru accesarea de informaţii şi completarea noţiunilor obţinute din cărţil e
împrumutate de la bibliotecă
Utilizarea site-ului: http://www.online-convert.com/ pentru convertirea documentelor
Utilizarea blogului bibliotecii
Acordarea de premii: Cel mai bun rezumat, Cel mai cool IT-ist
Rezultate: 30 de participanţi
Alte informaţii: blogul bibliotecii, promovare youtube61
60 Toate pânzele sus http://bibliotecafagaras.wordpress.com/ 61
Toate pânzele sus – prezentare youtube http://www.youtube.com/watch?feature=player_embedded&v=OQPLxXL-qUE#!
35
Biblioteca Orăşenească „Anton Pann” Filiaşi, DOLJ
Titlul programului: ,,PLAY A GAME@ BIBLIOTECA TA”62
Parteneri: Bibliotecile judeţene Ialomiţa, Suceava, Dâmboviţa
Descrierea programului: Jocurile electronice gratuite oferite la secţia pentru
copii a bibliotecii.
Obiectivele programului:
Crearea unui nou serviciu de bibliotecă
Creşterea numărului de utilzatori
Modernizarea materialelor bibliotecii
Activităţi principale: Cele mai importante activităţi sunt cele de organizare a unor competiţii de jocuri între copii,
elevi ai unităţilor de învăţământ din oraş şi din judeţ. Jocurile se accesează numai de către utilizatorii înscrişi la
bibliotecă şi numai după consultarea unor documente la sala de lectură sau împrumutul de documente.
Rezultate: Creşterea numărului de utilizatori ai secţiei pentru copii cu 7%.
Alte informaţii: pagina de FB a bibliotecii, prezentarea programului PREZI63, prezentare context64
c) alte tipuri de activităţi
Biblioteca Publică Locală Pietrari, VÂLCEA
Titlul programului: „FII FITNESS NU FATNESS”, (2012)
Parteneri: Primăria şi Consiliul Local Pietrari, APAR Pietrari, Şcoala
Pietrari, CMI Hangiu Liliana, Clinica Kilostop Bucureşti, Unique
Aerobic Vâlcea
Descrierea programului: Scopul proiectului este de a educa 250 de
copii (cu vârste cuprinse între 3-15 ani) pentru un mod de viaţa
sănătos, prin organizarea programului de fitness în bibliotecă.
Durată: 6 luni
Obiective:.
Să informeze despre beneficiile unei alimentaţii sănătoase şi riscurile sedentarismului pentru organism
Să realizeze programe personalizate de fitness,
Să crească gradul de conştientizare cu privire la riscurile obezităţii, o boală care îi afectează în principal
pe adulți, dar care apare încă din copilărie sau din adolescenţă.
62 Play a game @ biblioteca ta https://www.facebook.com/media/set/?set=a.344611508962472.81790.100002408763795&type=1 63 Play a game @ biblioteca ta – prezentare http://prezi.com/tva2hxhebpqn/copy-of-play-a-game-bibliotecata/ 64 Play a game @ biblioteca ta – prezentare http://www.kosson.ro/bibliotecile/92-biblioteci-publice/619-un-program-trei-proiecte-o-concluzie-comuna
36
Activităţi principale:
organizarea orei de fitness, în parteneriat cu cele două şcoli din localitate
organizarea programului „Campioni la sănătate” pentru 60 de elevi cu surplus de greutate
organizarea Concursului „Campionii sănătății”
promovarea în mediul offline prin Campania de promovare „Campion la sănătate” pe role şi biciclete cu
o echipă de 10 voluntari
Rezultate: 250 de copii informaţi, 60 de copii antrenaţi, 10 voluntari, atragere de noi utilizatori, dezvoltarea unui
serviciu nou, dezvoltarea de noi parteneriate
Alte informaţii: Pagina de facebook a proiectului65, blogul proiectului66
Biblioteca Judeţeană „Mihai Eminescu” Botoşani
Titlul programului: „VOLUNTAR ÎN BOTOŞANI – VIB –
VOLUNTAR ÎN BIBLIOTECĂ”, (2011)
Parteneri: Şcoala cu clasele I-VIII nr. 17 „Cuvioasa Parascheva”
Botoşani, Clubul Sportiv GO Botoşani, Crucea Roşie Română -
Filiala Botoşani, Asociaţia Culturală „Adrian Enache”
Descrierea programului: Scopul proiectului este de a asigura
accesul unui număr cât mai mare de copii la învăţarea nonformală, promovarea voluntariatului şi promovarea
imaginii bibliotecii în comunitate.
Durată: pe tot parcursul anului şcolar
Obiective:
să promoveze voluntariatul
să promoveze educaţia nonformală
să asigurare un mediu propice pentru exersarea şi cultivarea diferitelor inclinaţii, aptitudini şi
capacităţi
Activităţi principale:
Cursuri şi cluburi cu caracter permanent:
Clubul de GO
Clubul de fotografie
Cursuri și cluburi noi cu caracter temporar (minim 10 ședinte - 20 de ore):
Cultură și civilizație neogreacă
Cultură și civilizație japoneză
Clubul de matematică
Clubul istoria rockului
Clubul colecţionarilor
Rezultate: 43 voluntari (18 profesori, bibliotecari, instructori și 25 elevi și studenți), 7 cluburi/cursuri
65 Fii fitness nu fatness – pagina facebook https://www.facebook.com/fiifitnessnufatness?ref=hl#!/fiifitnessnufatness 66 Fii fitness nu fatness – bog http://fiifitnessnufatness.blogspot.ro/
37
Alte informaţii: site-ul bibliotecii67, pagina facebook68
Biblioteca Comunală Hangu, NEAMŢ
Titlul programului: ,,BIBLIOFAN” (2010)
Parteneri: Primăria
Descrierea programului: Crearea unui grup de voluntari ai bibliotecii
pentru desfăşurarea unor activităţi care să vină în sprijinul comunităţii
locale
Obiectivele programului: educarea, formarea, informarea şi dezvoltarea spiritului civic al voluntarilor
Activităţi principale: Prima activitate de voluntariat a urmărit mediatizarea noului serviciu de care dispunea
biblioteca, în urma implementării Programului Biblionet. Activitatea a purtat numele „Mesagerii Biblionet”.
Voluntarii implicați au diseminat fluturaşi cu informații despre Biblioteca Hangu și Biblionet, în toate satele
comunei, folosindu-se de biciclete. Această activitate a adus bibliotecii premiul I la concursul „Şi eu sunt
bibliotecar!”, secțiunea „Fotoreportaj”. În mai 2011 şi în aprilie 2012 au fost adăugate două activități noi:
ecologizarea centrului comunei şi a zonei din apropierea lacului de acumulare Bicaz.
Rezultate: Toate activităţile desfăşurate împreună i-au determinat să fie implicaţi şi responsabili. Clubul de
voluntariat le-a dezvoltat spiritul civic, au devenit mai încrezători în ei şi în ceea ce fac, dar şi în instituția numită
bibliotecă.
Alte informaţii: blogul bibliotecii69, pagina facebook70
Alături de toate aceste exemple de bune practici, în bibliotecile publice se întâlnesc numeroase
programe de afterschool (Filialele „Elena Farago” şi „Emil Gârleanu” Biblioteca Metropolitană Bucureşti,
Biblioteca Municipală Vulcan, Hunedoara, Biblioteca Comunală Dumbrava Roşie, Neamţ, Biblioteca Judeţeană
„I.C. Sbiera” Suceava) care contribuie la creşterea randamentului şcolar, elevii, în special cei din clasele I-IV,
obţinând calificative mult mai bune, de fotografie (Medgidia văzută de copii71, Biblioteca Municipală Medgidia,
eFotogr@fia mea72, Biblioteca Judeţeană „Duiliu Zamfirescu” Vrancea) cluburi şi trupe de teatru (Trupa de teatru
ALFA73‚ Biblioteca Municipală „Radu Rosetti” Oneşti Teatru de păpuşi Gulliver74, Biblioteca Judeţeană Tulcea),
ansambluri de dansuri folclorice (Biblioteca Comunală Tazlău, Neamţ) şi chiar minimuzee (Biblioteca
Comunală Gîrbău, Cluj).
În plan internaţional, unele dintre cele mai inovative programe de bibliotecă adresate copiilor cu vârste
între 11-14 ani sunt dezvoltate de bibliotecile nordice. „TenThirteen – A library for all senses“75 este o
bibliotecă în sine, nu doar un program de bibliotecă, de altfel prima din Suedia şi din lume, dedicată exclusiv
copiilor cu vârste cuprinse între zece şi treisprezece ani. Părinţii şi profesorii nu au acces.
67 Voluntar în Botoşani http://www.bibliotecabotosani.ro/ 68 Voluntar în botoşani – pagina facebook https://www.facebook.com/voluntarinbotosani?fref=ts 69 Biblioteca altfel – blog http://bibliotecacomunalahangu.blogspot.ro/ 70 Biblioteca altfel – pagina facebook https://www.facebook.com/bostan.liliana.7 71 Medgidia văzută de copii http://bibliomedgidia.wordpress.com/2012/12/13/final-de-curs-si-proiect-la-medgidia/ 72 eFotogr@fia meahttp://efotografiamea.bjvrancea.ro/ 73 Trupa Alfa http://trupaalfa.wordpress.com 74 Teatrul de păpuşi Gulliver http://www.tulcealibrary.ro/215-teatrul-de-papusi-gulliver-a-inceput-repetitiile-pentru-stagiunea-de-vara.eve 75 TenThirteen – A library for all senses http://www.jns.fi/dman/Document.phx?documentId=io19412142737573&cmd=download
38
Conceptul de bază al acestei biblioteci este povestea şi povestitul. Bibliotecarii de aici consideră că
există o multitudine de forme şi modalităţi prin care poţi spune o poveste sau prin care poţi experimenta
povestea. Aceasta poate fi gasită într-o carte, într-o melodie, într-un film, într-o farfurie de ravioli sau poate
apărea în cadrul unei discuţii. În această bibliotecă sunt acceptate toate formele de creativitate şi nu li se atribuie
vreo ierarhie. Prin urmare, biblioteca include o bucătărie mare, un studio de muzică, un teatru şi un laboratorul de
informatică.
Revistele şi carţile sunt plasate în fiecare colţ al bibliotecii. Activitatea cea mai populară, de departe,
este cititul. Celelalte activităţi nu concurează lectura, ci o completează şi ii oferă noi modaliăţi de abordare. În
consecinţă, biblioteca este locul în care copiii pot găsi un roman nou de aventuri, pot crea un film, pot să
vorbescă cu un adult despre viaţă şi dragoste, pot găti sau pot doar să se ghemuiască pe o canapea şi să nu
facă nimic din toate acestea.
Houses of Literature76 (Casele Literaturii) este un alt proiect suedez. Aici există o tradiţie îndelungată
în promovarea lecturii pentru copii şi tineri, care sunt bine educaţi şi au un grad mare de alfabetizare. Toţi copiii
cu vârste cuprinse între 6 şi 16 ani, frecventează şcoala generală obligatorie şi o mulţime de tineri continuă
studiile din învăţământul superior. Aceste rezultate s-au obţinut printr-o activitate susţinută din partea bibliotecilor
şi continuă cu aceste case ale literaturii. Zece case diferite, care sunt destinate ieşirii bibliotecii din spaţiul
tradiţional, în mijlocul comunităţii, unde oferă acele activităţi care dizolvă graniţele dintre biblioteci şi celelalte
instituţii şi forme de artă. O Casă a Literaturii nu este nici o librărie, nici o bibliotecă. O Casă a Literaturii nu este
doar despre literatură sau text scris. Ea conţine diferite forme de artă şi activează diferite simţuri. O Casă a
Literaturii conţine punctele de plecare pentru a spune o poveste: o carte, un sunet, un miros, un cuvânt, un gust,
o imagine ... (poveşti cu umbre realizate de magicieni profesionişti, poeme realizate cu ajutorul cuvintelor pe
tăbliţe magnetice, un rucsac cu obiecte prezente în diferite povestiri ş.a.).
76 Houses of Literature http://www.jns.fi/dman/Document.phx?documentId=hv19412142757802&cmd=download
39
Cele două proiecte au fost prezentate în 2012, în cadrul conferinţei internaţionale a IFLA, Secţiunea
Copii şi Adolescenţi. Această Secţiune este iniţiatoare a două programe extrem de generoase dedicate
bibliotecilor pentru copii: Ifla Sister Libraries77 şi The World Through Picture Books.78
IFLA Sister Libraries (IFLA Biblioteci surori) este un proiect prin intermediul căruia biblioteci provenind
din ţări diferite pot găsi o bibliotecă soră, astfel încât acestea să poată construi parteneriate şi să dezvolte
programe comune de lectură pentru copii şi tineri. În cadrul acestui program Biblioteca Judeţeană „George
Bariţiu” Braşov a derulat două proiecte79 cu biblioteca Fridrich Bajoraitis Public Library Šilutė, Lithuania80 şi cu
biblioteca „Dr Djordje Natosevic” Indjija, Serbia81
Proiectul The World through Picture Books (Lumea vazută prin intermediul cărţilor ilustrate) are
scopul de a crea o listă adnotată de cărţi ilustrate din întreaga lume, recomandate de către bibliotecari. Toate
ţările au fost invitate să prezinte zece cărţi ilustrate preferate de copii si alese în funcţie de criteriile convenite în
cadrul proiectului de către bibliotecarii din aceste ţări. În august 2012, au fost publicate primele rezultate: listele
de preferinţe din treizeci de ţări, între care figurează şi România. Această lucrare poate fi utilizată în cadrul
secţiilor pentru copii în activităţi dedicate descoperirii literaturii internaţionale pentru copii. De asemenea, poate fi
folosită ca bază pentru dezvoltarea de programe comune de lectură în cadrul proiectului IFLA Sister Libraries.
Indiferent de contextul cultural din care provin copiii, etapele de dezvoltare parcurse constituie
principalii factori care determină alegerea tipurilor de programe şi servicii de bibliotecă oferite acestora.
De aceea, similaritatea serviciile prezentate nu trebuie să surprindă, dimpotrivă. Faptul că indiferent de
continent există o abordare consensuală în ceea ce priveşte serviciile destinate copiilor cu vârste între 0
– 14 ani, pentru bibliotecile publice româneşti, care nu fac excepţie, acest lucru reprezintă confirmarea
înţelegerii scopului lor şi cheia de validare a gradului lor de dezvoltare şi a calităţii serviciilor oferite.
77 IFLA Sister Libraries http://www.ifla.org/node/1746 78 The World through Picture Books http://www.ifla.org/files/assets/libraries-for-children-andya/Picturebooks/PictureBooksCompilation.pdf 79
Proiectele bibliotecii Braşov http://copiibrasov.wordpress.com/ifla-sister-libraries/ 80 Fridrich Bajoraitis Public Library Šilutė, Lithuania http://www.silutevb.lt/about-library 81 Dr Djordje Natosevic” Indjija, Serbia http://www.bibliotekaindjija.rs/code/navigate.php?Id=17
40
Nevoia de cunoaştere şi descoperire a lumii înconjurătoare, de adaptare, de socializare, nevoile
emoţionale ale copiilor sunt împlinite în bibliotecile publice din România printr-o varietate de programe,
de multe ori cu valenţe inovatoare, care răspund fără dificultate standardelor internaţionale. Accesul
copiilor la programe de alfabetizare, la colecţii de materiale variate, la noile tehnologii, la programe de
valorificare a patrimoniului cultural, a istoriei locale, la programe care facilitează învăţarea
intergeneraţională, dezvoltarea abilităţilor parentale, lucrul în parteneriat, dezvoltarea şi stimularea
voluntariatului sunt argumente care vin în sprijinul afirmaţiei că bibliotecile publice româneşti sunt
biblioteci competitive care, în context global asigură copiilor din România şanse egale.
41
CAPITOLUL III
RECOMANDĂRI PRACTICE PENTRU LUCRUL EFICIENT CU COPIII
Repere fundamentale în dezvoltarea copiilor cu vârste cuprinse între 0 şi 14 ani
Într-o lume a oamenilor „mari”, „cei mici” încearcă să spună că sunt aici încă din primii ani de viaţă. Este
o „luptă” continuă de afirmare, în ciuda faptului că în permanenţă aud „eşti prea mic să înţelegi”, „eşti mic şi nu
poţi”, „lasă că nu ştii”. Eforturile susţinute să dovedească zilnic că învaţă şi pot, sunt trăite intens de copii.
Deoarece lumea în care au venit este necunoscută pentru ei, încearcă să înveţe totul foarte repede
privind la cei mari cu atenţie şi îndeaproape. Acţiunile adulţilor învaţă copii mai mult decât o fac toate cuvintele lor
la un loc.
Dorinţa lor cea mai mare este să îi mulţumească pe cei din jur şi să se simtă iubiţi. Nevoile lor
fundamentale sunt: foarte multă dragoste şi încurajare în tot ceea ce fac. Bucuria reuşitelor copiilor trebuie să fie
bucuria adulţilor, deoarece adesea lucurile mărunte sunt cele mai importante. Îndrumarea lor trebuie să fie făcută
cu multă grijă şi înţelegere, cu conştientizarea faptului că ce se clădeşte în perioada copilăriei poate dura toată
viaţa.
80% din arhitectura cerebrală a omului se dezvoltă în perioada prenatală, 60% din structurile lui mentale
se formează în primii trei ani de viaţă (din acestea 50% înainte de naştere) la 6 ani copilul are două treimi din
creierul unui adult.82
Omul, pe parcursul existenţei sale, este supus unor transformări atât de ordin cantitativ cât şi de ordin calitativ,
toate reunite sub denumirea generală de dezvoltare. În funcţie de nivelul la care au loc aceste transformări se pot
menţiona:
- dezvoltarea biologică, cu multiple schimbări fizice, morfologice şi biochimice ale organismului
- dezvoltarea psihică, cu apariţia, instalarea şi transformarea proceselor, funcţiilor şi însuşirilor psihice
- dezvoltarea socială, cu reglarea compotamentului în conformitate cu regulile şi cerinţele impuse de
colectivitate, de mediul social existenţial
Trecerea de la o vârstă la alta se face printr-un proces permanent de schimbare şi adaptare continuă,
schimbarea având la bază mulţi factori fără de care dezvoltarea nu ar fi posibilă. Dezvoltarea copilului în primii 7
ani de viaţă reprezintă un proces foarte important determinat de factori de îngrijire, protecţie şi educaţie ce
acţionează simultan şi accelerează progresul interdependent în toate domeniile de dezvoltare: fizic, socio-
emoţional, cognitiv.
Domeniile de dezvoltare ale copilului:
Definirea domeniilor de dezvoltare a copiilor este o expresie a valorilor si felului în care ne formulăm
aşteptările cu privire la evoluţia copilului în viitor. Valorile se referă la unicitatea copilului în diversitate, dezvoltare
completă / globală, bunăstare, sănătate, interculturalitate, autocontrol, respect faţă de sine şi faţă de ceilalţi,
82 Early Childhood Resource Pack, Young Child Survival, Growth and Development (2004), Module 2: Brain Development, Rethinking the Brain, Module 3: Basic Course on ECD, Importance of Care, Feeding is a Critical Interaction. UNICEF Headquarters, New York.
42
independenţă, demnitate, identitate, creativitate, responsabilitate, ordine interioară, grija faţă de mediu,
apartenenţă şi solidaritate faţă de comunitate.83
Creşterea şi dezvoltarea copiilor în primii ani de viaţă este un proces rapid care înregistrează salturi
calitative semnificative în intervale scurte de timp. Chiar dacă, în esenţă, stadiile de creştere şi dezvoltare ale
copiilor sunt similare, fiecare copil este unic în modul şi ritmul de dezvoltare propriu. Se poate vorbi despre un
proces continuu care se bazează atât pe cunoştintele acumulate anterior cât şi pe experienţele pe care le
traversează.
Repere de dezvoltare:
Grupa de vârstă 0 – 3 ani:
Copiii învaţă într-un ritm foarte alert îndeosebi în primii trei ani de viaţă. Este traversată cu rapiditate
perioada de la dependenţa totală faţă de cei care îi îngrijesc şi, aproape de vârsta de 3 ani, devin moderat
independenţi prin implicarea în anumite acţiuni specifice vârstei.
Este etapa în care dezvoltarea se produce nedisparat, pe toate planurile: fizic, social, emoţional, cognitiv
şi de limbaj. Învăţarea se produce holistic, astfel încât fiecare domeniu le influenţează pe celelalte şi nici unul nu
operează separat. Astfel, dacă unui copil care urmăreşte privirea mamei şi învaţă să meargă i se răspunde cu
priviri îngrijorate sau expresii de teamă pe chip din partea mamei, acesta se va opri din noua încercare. Dacă
răspunsul vine sub formă de mulţumire, încredere, încurajare acesta va avea curajul să continue. Acest reper
social al copilului este esenţial pentru stimularea lui, stabilirea încrederii în a-şi continua explorarea, sub
supravegherea adultului.
Odată cu achiziţia mersului, copilul învaţă să-şi concentreze atenţia, să-şi coordoneze mişcările din ce în
ce mai bine, să înţeleagă un mesaj verbal şi să răspundă verbal sau non-verbal la el. Copilul are nevoie să fie
expus şi stimulat în toate domeniile de dezvoltare, în mod simultan, deoarece concentrarea pe oricare dintre
domenii şi ignorarea celorlalte prejudiciază dezvoltarea lui globală.
Grupa de vârstă 3 – 6/7 ani:
Acestă perioadă de dezvoltare, denumită şi perioada celei de-a doua copilărie, este caracterizată prin
faptul că în acestă etapă copilul nu distinge ceea ce este real de ce este fals. Are loc dezvoltarea imaginaţiei,
copilul fabulează fără a putea spune că minte. Până la vârsta de 5 ani copilul îşi explică lucrurile prin magie,
conferă suflet obiectelor şi consideră cu tot universul este confecţionat. Este „perioada preoperatorie” (intervalul
4-7 ani) în care copilul are o gândire intuitivă şi operează cu noţiuni concrete. Începe detaşarea gândirii de
acţiune.
În jurul vârstei de 4 ani debutează „perioada interogativă” lesne de identificat prin multitudinea
întrebărilor cauzale de tipul „de ce?”. Această „foame intelectuală” a copilului trebuie satisfăcută pentru a se
înregistra o semnificativă îmbogăţirea a vocabularului, de la 1000 cuvinte la 3 ani la 2500 cuvinte la 6 ani. Sunt
foarte importante răbdarea şi comunicarea permanentă a adultului cu copilul, acestea având un rol decisiv în
dezvoltarea limbajului copilului.
83 Valori stabilite prin consultarea reprezentanţilor instituţiilor guvernamentale şi non-guvernamentale, experţi în domeniul educaţiei, sănătăţii şi protecţiei implicaţi direct sau indirect în desfăşurarea unor programe şi activităţi destinate copiilor cu vârste între 0 şi 7 ani. Proces de consultare realizat de Reprezentanţa UNICEF, în 2007.
43
Printre achiziţiile etapei de vârstă 3 – 6 ani se numără: recunoşterea culorilor, a formelor geometrice,
distingerea momentelor zilei, identificarea stânga – dreapta, ştie să numere până la 10, identifică lacunele din
desen, desenează omul, redă o poezie de 3 strofe, să îşi spune numele şi prenumele.
Principala preocupare a copilului în această etapă o constituie jocul. Jocul formează, dezvoltă şi
restructurează întreaga viaţă psihică a copilului. Jocul satisface în cel mai înalt grad nevoia de mişcare şi de
acţiune a copilului, el este cel care deschide în faţa copilului nu doar universul activităţii, ci şi universul extrem de
variat al relaţiilor interumane. În general copilul preferă parteneri de joacă şi se dovedeşte a fi un participant activ.
Spre sfârşitul acestei perioade copilul vorbeşte cursiv şi este capabil să îşi susţină punctul de vedere
într-o conversaţie. Este curios, gândeşte şi întreabă mult. Îi imită pe cei mari şi este dornic să le intre în graţii.
Grupa de vârstă 6/7 – 10/11 ani:
Este etapa centrată pe adaptarea copilului la mediul şcolar. Are loc conştientizarea procesului de
învăţare ca tip fundamental cu caracter obligatoriu şi voluntar de activitate. Are loc o creştere graduală a
volumului de achiziţii şi cunoştinţe în sistem organizat şi structurat. Învăţarea tinde să ocupe un loc central în
viaţa de fiecare zi a copilului. Acum are loc dezvoltarea unor noi tipuri de relaţii, cu caracter colaborativ sau
competitiv. Datorită noilor condiţii, copilul este obligat să îşi asume un nou rol, cel de elev, asociat cu statutul
social legat de performanţa şcolară.
Practic, are loc modificarea substanţială a regimului de viaţă, în care adaptarea devine fundamentală.
Copilul este pus în situaţii noi prin prezenţa unor dificultăţi care trebuie depăşite, renunţarea la unele activităţi
plăcute şi implicarea în altele mai complexe care necesită efort şi care pot să nu îi aducă satisfacţii imediate. Este
obligat să se organizeze, disciplineze şi să depună eforturi susţinute în structurarea conduitelor lui. Se dezvoltă
noi motivaţii, strategii de acţiune, iar interesele sunt mai orientate şi obiective. Toate aceste schimbări şi noi
provocări sunt generatoare de tensiuni, factorul stabilizator de menţinere a echilibrului şi cursului normal al
dezvoltării este reprezentat de mediul familial. Colaborarea constructivă, pe direcţia facilitării adaptării copilului la
noile condiţii de viaţă, a factorilor responsabili direct implicaţi (familia şi şcoala) este esenţială, cu carater
obligatoriu.
În comparaţie cu perioadele anterioare, în cea de acum transformările psihice ale copilului se fac lent şi
mai puţin spectaculos, însă ele au un rol fundamental în evoluţia ulterioară a lui. Deşi lasă impresia că este mai
puţin spontan în realizările lui, în realitate acest lucru se traduce printr-o exigenţă mărită faţă de tot ceea ce face
şi întreprinde, o evaluare a lor în raport cu ceilalţi şi o tendinţă de adoptare a unor modele din conduita adultă.
Preocupările lui sunt mult mai diverse şi numeroase, jocul îşi pierde din importanţă, dar rămâne încă
activ pe partea respectării regulilor jocului colectiv. Astfel, regula devine fenomen central şi se structurează
conduita în colectiv a copilului, se dezvoltă spiritul de echipă şi are loc conştientizarea ideii de cinste şi
obligativitate. Sunt foarte agreate jocurile cu pronunţat caracter didactic în care participarea adulţilor conferă
valoare şi sens specific acumulării de informaţii.
La modul general, se poate vorbi despre faptul că întreaga dezvoltare psihică este centrată pe
problematica adaptării care se realizeză prin identificarea şi adoptarea unor noi forme de echilibru.
La nivelul gândirii copilul are posibilitatea să opereze cu elemente desprinse de contextul intuitiv, să
depăşească realitatea nemijlocită şi să se apropie de abstract şi general. Conduitele verbale încep să câştige
teren şi să subordoneze, organizeze şi dinamizeze toate celelalte comportamente. Conduitele de ascultare,
integrate în limbajul oral, contribuie nu numai la receptarea şi însuşirea celor comunicate ci şi la o disciplinare
mintală a copilului.
44
Grupa de vârstă 10/11 – 14 ani:
Denumită şi perioda pubertăţii, se caracterizează printr-o adaptare intensă la provocări, stiluri şi cerinţe
diferite şi numeroase care presupun înţelegere şi elaborare de comportamente adecvate, variate, creşte gradul
de autonomie şi responsabilitate al copilului. Dominantă în această etapă este dezvoltarea biologică şi intensa
structurare a personalităţii. Activitatea fundamentală este reprezentată tot de învăţarea şi instruirea teoretică şi
practică. Se remarcă interese şi aptitudini tot mai bine conturate, bazate în mare măsură pe învăţarea specială
diferenţiată şi pe autoînvăţare.
Se complică progresiv tipurile de relaţii facilitând integrarea copilului în generaţia sa, exprimarea
identităţii proprii capătă tot mai accentuat note personale. Are loc conştientizarea resurselor personale, a
identităţii proprii şi a independenţei. Sunt parcurse diferite subperioade caracterizate prin stări alternante,
contradictorii datorate procesului de maturizare biologică cu multiple schimbări fizice, morfologice şi biochimice
ale organismului.
Activitatea intelectuală complexă se realizeză sub semnul dezvoltării structurii logico-formale şi a
extinderii volumului de concepte utilizate. Dezvoltare intelectuală se produce sub influenţa modelelor culturale.
Operaţiile gândirii şi calităţile acesteia sunt în proces de consolidare prin alimentarea intelectului cu informaţii cât
mai bogate, abstracte şi complexe.
Pe plan comportamental sunt posibile conduite oscilante datorate unei mari instabilităţi afective. În
planul personalităţii se conturează stări tot mai evidente de acceptanţă şi respingere în raport cu adulţii, în care
judecata morală şi valorică se supune exigenţelor interioare şi a atitudinilor negative faţă de compromisuri.
Este etapa în care viaţa socială se trăieşte cu un maximum de intensitate.
Abilităţi necesare în lucrul cu copiii
Departamentul bibliotecii destinat copiilor are un caracter special prin rolul foarte important în formarea
copiilor, în interacţiunile cu familiile şi persoanele care îi îngrijesc. Acoperirea unor etape de dezvoltare care se
întind de la perioada micii copilării până la debutul adolescenţei (0 – 14 ani) necesită achiziţia unui set solid de
abilităţi, competenţe şi cunoştinţe, adaptate nevoilor specifice vârstei utilizatorilor.
Munca în cadrul departamentului pentru copii presupune conştientizarea şi asumarea responsabilităţii
de partener implicat activ în sprijinul factorilor răspunzători de educaţia copiilor. Bibliotecarii acestor secţii
necesită dezvoltarea unor abilităţi complexe, care să le permită desfăşurarea activităţilor astfel încât copiii să
devină iubitori şi utilizatori frecvenţi ai bibliotecii.
Competenţele specifice necesare muncii într-o secţie pentru copii se referă la:
capacitatea de concepere, organizare şi punere în aplicare a unor servicii care să satisfacă nevoile şi
interesele copiilor din comunitate;
abilităţi de comunicare şi colaborare cu părţile interesate în vederea identificării nevoilor copiilor pentru a
beneficia de servicii de calitate;
capacitatea de a asigura un mediu securizat fizic şi afectiv, stimulativ din punct de vedere cognitiv şi
social pentru toţi copiii indiferent de sex, etnie, mediu de provenienţă, apartenenţă religioasă;
capacitatea de a lua în considerare particularităţile de vârstă ale copiilor pentru a asigura atingerea
potenţialului maxim de dezvoltare de care dispune fiecare copil, în cadrul activităţilor desfăşurate;
capacitatea de definire, elaborare şi implementare a strategiilor de informare şi promovare a
programelor oferite, pentru a spori numărul de beneficiari.
45
Câteva dintre abilităţiile care se impun bibliotecarilor acestor departamente se referă la:
capacitatea de a relaţiona uşor şi natural cu copiii şi părinţii acestora;
dorinţa şi interesul de a-i învăţa;
disponibilitate de a învăţa de la „cei mici”, interes pentru nou;
abilităţi de comunicare eficientă;
nivel de flexibilitate şi toleranţă crescut ;
capacitatea de a spune „nu” astfel încât să nu genereze conflicte;
echidistanţă şi constanţă în timp a comportamentului;
capacitatea de a anticipa situaţiile cu potenţial conflictual crescut şi de gestionare a conflictelor apărute
spontan;
capacitate de identificare a soluţiilor echitabile, obiectivitate;
abilitate în a evita rutina;
spirit de observaţie, consecvenţă;
creativitate şi plăcerea de a descoperi noul;
spirit ludic, empatie, entuziasm, tact, răbdare şi simţul umorului;
spirit de echipă, capacitate de cooperare eficientă şi activă;
bun facilitator în transmitere ;
capacitatea de a corela informaţiile / materialele oferite cu particularităţile de vârstă ale copiilor, cu nivelul
lor de dezvoltare intelectuală;
capacitatea de a realiza un material ajutător corespunzător necesităţilor
capacitatea de a supraveghea şi coordona jocurile / activităţile lăsând libertate de acţiune copiilor
auto – control şi sociabilitate;
iniţiativă şi adaptabilitate la schimbări;
atitudine pozitivă şi implicare;
dedicare şi disponibilitate pentru un program de lucru flexibil.
Trebuie să aibă dorinţa de a se dezvolta continuu profesional prin dobândire de noi competenţe, să aibă
cunoştinţe de psihologia copilului şi a jocului, astfel încât să poată oferi activităţi centrate pe nevoile specifice de
dezvoltare ale copiilor. Să conştientizeze şi să îşi asume rolul de partener şi sprijin al copiilor în învăţare şi
dezvoltare.
Noua relaționare cu adultul pe care preșcolarul o face odată cu intrarea în noul mediu, biblioteca, îi oferă
copilului un alt model de relaţionare caracterizat de câteva note definitorii:
implică o anumită distanță;
presupune respectarea unor reguli de comunicare și relaționare cu un adult;
este marcată de preocupări în vederea atingerii unor finalități instructiv-educative planificate;
este mediată de preocuparea copilului pentru rezolvarea sarcinilor propuse;
este influențată de condițiile particulare pe care le are instituția: spațiul, dotări, pregătirea bibliotecarului,
activităţile / programele de instruire și formare propuse.
Bibliotecarul este repede perceput de copil drept un adult semnificativ, cu o anumită autoritate, în afara
părinților pe care trebuie să îi accepte. Mediul stimulativ și experiența de comunicare în astfel de situații
facilitează adaptarea copilului şi plăcerea de a reveni în noul mediu. Astfel, bibliotecarul devine pentru copil un
punct de reper în contextul bogat în provocări al bibliotecii. Copilul învaţă să obțină atenția și aprecierea
bibliotecarului, să accepte noile reguli impuse de aceasta și să îi recunoască autoritatea. Toate acestea nu
presupun renunțarea copilului la manifestarea unor nevoi firești precum: afirmarea de sine, împărtășirea
impresiilor personale, nevoia de a avea un anumit control asupra unor activităţi educaționale și de a-și exersa
46
capacitatea de a alege și de a lua decizii. Aceste nevoi trebuie încurajate și îndeplinite de către bibliotecar ori de
câte ori este necesar şi posibil, copiii trebuie încurajați să gândească singuri, să ia decizii și să găsească soluții
pentru problemele întâlnite.
Recomandări de bune practici în relaţia cu copiii cu vârste cuprinse între 0 -14 ani
Rolurile pe care bibliotecarul trebuie să şi le asume în activităţile cu copii cu vârsta mai mică de 3
ani.sunt diferite. În perioada de vârstă de până la 3 ani a copilului totul se desfăşoară sub auspiciul nevoii „Ajută-
mă să fac totul singur!” Responsabilităţile bibliotecarului, în acest caz se referă la:
organizarea unor activităţi care se adresează tuturor domeniilor de dezvoltare a copilului, fapt care
implică gândirea lor astfel încât să atingă maximum de potenţial în dezvoltarea sa globală;
animarea şi evaluarea activităţilor pe care le desfăşoară copilul sau grupul de copii;
colaborarea cu părinţii copilului, care se poate centra în actul educativ pe particularităţile fiecărui copil în
parte.
Copilul mic se află într-o dinamică permanentă, salturile în dezvoltare ale acestuia sunt foarte rapide.
Această dinamică presupune o anumită stare de dependenţă şi de vulnerabilitate a copilului, chiar dacă pornim
mereu de la ideea existenţei unor disponibilităţi şi achiziţii. Efortul şi atenţia bibliotecarului trebuie să se
concentreaze pe stimularea copilului pentru dezvoltarea sa integrală şi pe dimensiunea socială a intervenţiei sale.
Este necesar să se profite de momentele de interacţiune cu copilul pentru a-i vorbi, a-l familiariza cu obiectele din
jurul lui, pentru a-i transmite cunoştinţe, pentru a-i explica evenimentele din jurul lui, pentru a-i transmite modele
comportamentale. Trebuie să i se asigure copilului o stare de confort, o stare de securitate afectivă, în care să îi
fie stimulată dorinţa de explorare şi experimentare.
a) Roluri importante ale bibliotecarului în relaţia cu grupul ţintă vizat:
Bibliotecarul ca organizator al contextului activităţlor copilului
Prin interacţiunea directă cu copilul, prin schimbul relaţional permanent se determină dinamica evolutivă
dezvoltării integrate a copilului. Bibliotecarul are sarcina creării unui mediu stimulativ pentru învăţare. Are
rolul de a identifica acele activităţi care determină achiziţii în planul dezvoltării globale a copilului, de a le planifica,
anima şi evalua.
Activitatea trebuie întotdeauna gândită şi pusă în practică pornind de la respectarea individualităţii
copilului şi de la necesitatea abordării integrate a dezvoltării sale:
planificarea activităţilor trebuie făcută în funcţie de potenţialul fiecărui copil în parte şi a grupului de copii
în ansamblu;
planificarea contextelor de interacţiune trebuie gândită astfel încât să fie valorizate secvenţele de învăţare
ale copilului;
identificarea şi selectarea conţinuturilor adecvate individualităţii copilului (vârstă, grad de maturitate,
particularităţi) trebuie să fie facută în concordanţă cu nevoile sale de dezvoltare;
furnizarea de materiale şi jucării care să îi valorizeze şi susţină potenţialul de dezvoltare;
adaptarea permanentă a spaţiului la necesităţile şi interesele copilului.
Bibliotecarul ca observator al copilului
În activităţi bibliotecarul se poate angaja uneori ca partener, însă întotdeauna funcţionează ca
observator care trebuie să asigure, să asiste și să regleze conduita copiilor. Observarea activității copiilor îi oferă
47
bibliotecarului prilejul de cunoaștere a identității lor, a trăirilor lor emoționale, a experiențelor de viață traversate, a
calității cunoștințelor transferate, fapt care îi va permite ulterior adaptarea și diferențierea modalităților de
relaționare personală cu fiecare copil. Pentru a şti ce îl ajută cel mai bine pe copil să se dezvolte normal şi să
progreseze trebuie să-l cunoască cât mai bine. De aceea rolul de observator este unul esenţial, necesar şi
implică:
observarea copilului în diferite contexte ale activităţii pentru a cunoaşte particularităţile individuale ale
copilului şi a identifica progresele pe care le face;
evaluarea nevoilor copilului în funcţie de dezvoltarea sa globală, pentru a individualiza situaţiile şi
experienţele de învăţare în cadrul activităţilor desfăşurate;
valorizarea permanentă a achiziţiilor copilului pentru încurajarea atitudinilor de învăţare;
planificarea activităţilor în funcţie de rezultatele observărilor individuale şi de grup.
Bibliotecarul ca partener al copilului
Se porneşte de la schimbul care are loc între bibliotecar şi copil, schimb bazat pe respect şi
recunoaştere. Frecvenţa interacţiunilor pozitive dintre bibliotecar şi copil (încurajarea, disponibilitatea pentru
nevoile sale, susţinerea afectivă), intervenţiile centrate pe copil şi nevoile sale creează un mediu de dezvoltare
pozitiv, în care copilul trebuie încurajat permanent să exploreze, să-şi identifice potenţialul şi să participe activ în
propria viaţă. A respecta copilul ca persoană şi individualitate reprezintă încercarea permanentă de a vedea
lumea prin ochii lui.
Se recomandă:
aşezarea la nivelul copilului, obţinându-se astfel o perspectivă a cum şi ce anume vede copilul de la
înălţimea sa. Astfel se va putea observa că sunt obstacole care nu sunt percepute ca atare de un adult,
însă copiilor li se par de netrecut (un scaun, o treaptă). Se poate observa că o bibliotecă scundă pentru
bibliotecar, pentru copii este una de neajuns;
comunicarea cu copilul este important să se facă coborându-se la nivelul copilului pentru a-i vorbi
privindu-l în ochi şi lăsându-l să ne privească în ochi;
orice spune copilul este important şi trebuie să fie ascultat cu atenţie. În comunicare trebuie să fie alese
cuvintele cunoscute de el, pentru a putea fi înţeleşi nu doar auziţi. Trebuie să le captăm atenţia şi să le
trezim interesul “Am ceva de făcut acum, dar te ascult imediat, că mă interesează ce spui!”;
orice reuşită a copilului este şi o reuşită a bibliotecarului. La fel şi în cazurile eşecurilor. Copilul trebuie să
simtă că este sprijinit. Se pot folosi formulări de tipul “Nu ai reuşit acum, dar te voi ajuta eu şi vom putea
împreună.” ;
Nu numai bibliotecarul, ci şi copilul are sentimente care îi influenţează starea zilnică, uneori chiar
dezvoltarea. O intervenţie de genul “Mie mi se pare că eşti supărat astăzi. Aş vrea să te ajut, pentru că tu
eşti important pentru mine.” este necesară şi binevenită.;
chiar şi bibliotecarul greşeşte! Este chiar necesar un astfel de exemplu, al eşecului adultului cu autoritate.
Nu este nici o tragedie recunoaşterea faptului că nu se cunoaşte ceva („Nu ştiu acum răspunsul, dar mă
voi interesa pentru tine si îţi voi comunica.”), sau că s-a greşit undeva. Mai ales dacă s-a greşit faţă de el
(„Nu mi-am dat seama şi te-am supărat. Nu mi-am dorit asta şi te rog să mă ierţi!”).
De fapt, bibliotecarul trebuie să:
încurajeze şi să accepte iniţiativa copilului;
lase copilul să îşi aleagă activităţile pe care doreşte să le deruleze;
ofere un cadru sigur de derulare al activităţilor în funcţie de nevoile de dezvoltare ale copilului ;
48
stabilească repere negociate cu copilul;
încurajeze comunicarea dintre copil si adulţi prin diferite modalităţi de comunicare;
promoveze strategii şi tehnici interactive pentru a stimula participarea copiilor, astfel încât să existe
oportunităţi echitabile pentru fiecare dintre ei, ţinând cont de diferenţele individuale.
Bibliotecarul ca mediator al comportamentului copilului
În relația cu copiii bibliotecarul este un mediator în demersul de natură pozitivă de corectare a lor,
demers care implică respectarea din partea bibliotecarului a unor aspecte importante:
formularea regulilor de comportament într-o manieră pozitivă și implicarea de câte ori este posibil a
copiilor în stabilirea regulilor;
evitarea argumentării prin comparații între copii deoarece conduce la diminuarea respectului de sine și a
motivării copilului;
corectarea comportamentelor inadecvate, însă cu grija de a nu amplifica sentimentul de vinovăție și
rușine;
utilizarea cu discernământ a recompensei și sancţiunii prin folosirea atentă a cuvântului și a tonalității
vocii ca instrumente.
Bibliotecarul ca model
Ţinându-se cont de înclinația spre imitație a preșcolarilor, care se manifestă în preluarea rapidă și fidelă
a comportamentelor, limbajului și atitudinilor pe care le văd, impune conştientizarea şi controlul permanent al
acestora de către bibliotecar în relația cu copilul.
Bibliotecarul ca partener al familiei în demersul de educaţie a copilului
Munca bibliotecarului se răsfrânge şi asupra părinţilor copilului, prin furnizarea informaţiilor necesare
pentru întărirea statutului lor parental. În această calitate bibliotecarul trebuie să:
ofere părinţilor informaţiile solicitate în legătură cu dezvoltarea copiilor;
ofere sprijin în dezvoltarea capacităţilor parentale;
susţină părinţii în definirea intervenţiilor educative pe lângă propriul copil.
b) Recomandări practice de relaţionare cu copiii de vârstă preşcolară şi de eficientizare a activităţilor
Ce pot face bibliotecarii pentru a ajuta copii de 0 – 6/7 ani să se dezvolte armonios:
să acorde atenţie tuturor lucrurilor frumoase pe care le fac copiii, astfel contribuie la consolidarea stimei
de sine;
să recompenseze prin gesturi sau verbal şi cele mai mici realizări ale copiilor pentru a le da curajul de a
continua;
să comunice cu copiii pentru a-i ajuta să îşi dezvolte vocabularul şi să-i stimuleze în comunicare prin
formulare de întrebări;
să aleagă modalităţi de comunicare în funcţie de particularităţile de vârstă ale copiilor;
să medieze comunicarea între copii prin construirea de situaţii de lucru în grup / echipă;
să fie buni parteneri de joacă pentru a-i învăţa lucruri noi într-un mod amuzant;
să îi ajute la negocierea rolurilor şi respectarea regulilor de joc pentru a-i responsabiliza;
să ofere un model de comportament copiilor printr-o atitudine deschisă, caldă, pozitivă;
să adopte un comportament echidistant şi echitabil faţă de copii pentru a nu le crea frustrări;
49
să fie fermi şi să fixeze limite şi reguli de conduită pe care trebuie să le respecte bibliotecarii în primul
rând;
să ştie să sancţioneze un comportament incorect / periculos, nu să pedepsească!;
să aibă răbdare să explice şi să se asigure că sunt înţeleşi;
să nu promită fără a se ţine de cuvânt deoarece îşi pierd credibilitatea;
să îi încurajeze pe copii să îşi exprime trăirile şi să le canalizeze în activităţi constructive;
să îi înveţe să utilizeze „limbajul responsabilității”, prin formularea de mesaje la persoana I;
să-i implice în toate deciziile care îi privesc, astfel le semnalează faptul că sunt importanţi şi luaţi în
serios;
să-i stimuleze prin metode şi activităţi diverse în rezolvarea sarcinilor trasate;
să intervină cu tact pentru a-i ghida în atingerea obiectivelor;
să explice şi să demonstreze clar, concis, la obiect şi la nivelul de înţelegere al copiilor;
să ştie că intervenţiile în desfăşurarea jocului trebuie să fie minime pentru a oferi posibilitatea copiilor de
a avea iniţiativă şi a se manifesta liber;
să urmărească / observe copiii discret pentru a le stimula creativitatea;
să creeze exerciţii / situaţii diverse de însuşire de noi deprinderi adaptate nivelului de înţelegere şi
vârstei copiilor, să creeze contexte / situaţii / activităţi noi şi diferite de exersare a deprinderilor nou
însuşite pentru a le fixa, să selecteze informaţia pe criterii de esenţialitate, în funcţie de interesul
manifestat de copii pentru aceasta;
să solicite feed-back permanent din partea copiilor, deoarece astfel se validează activitatea, iar
realizarea feed-back-ului asigură formarea de abilităţi necesare integrării copiilor în viaţa socială şi în
mediul şcolar.
Ce pot face bibliotecarii pentru a ajuta copii de 6/7 – 14 ani să se dezvolte armonios:
să înveţe și să încurajeze copilul să utilizeze „limbajul responsabilității”, prin formularea de mesaje la
persoana I;
să ofere un cadru de învăţare nonformal, cu efect de diminuare a stresului;
să îi ajute în munca de documentare a sarcinilor de învăţare;
să îi ghideze în selectarea calitativă a informaţiilor;
să respecte nevoia copilului de identitate personală, deoarece acesta este în căutare de noi modele;
să fie atenţi la modelul personal pe care îl oferă în relaţia cu copilul;
să se informeze despre specificul acestei etape de vârstă;
să folosească ascultarea reflexivă: „observ că ești supărat...”, deoarece pune accent pe ascultarea
copilului și nu pe sfaturi, critică sau morală;
să fie toleranţi şi flexibili în faţa numeroaselor schimbări de dispoziție ale copilului;
să fie pregătiţi pentru numeroasele conflicte care pot apărea spontan pe măsura ce copii își dezvoltă
personalitatea ;
să ofere înţelegere, susținere și independență în activităţile desfăşurate;
să ignore aspectele minore deoarece sunt trecătoare (stilul vestimentar excentric, părul prea lung, talia
pantalonilor prea joasă etc.) și să se concentreze asupra a ceea ce este cu adevărat important;
să respecte intimitatea copilului;
să evite critica, morala, sfaturile, etichetarea;
să empatizeze cu el şi să îl sprijine în recunoașterea emoțiilor celorlalți, încurajându-l să încerce să
înțeleagă ceea ce simte un alt copil;
să îl ajute să înțeleagă că toate emoțiile sunt valide și acceptabile și să distingă între emoții și modul lor
de exprimare;
50
să implice copilul în toate deciziile care îl privesc;
să adopte o atitudine care să îi semnaleze copilului că adulții sunt interesați de părerea lui și îl tratează
ca pe un adult în devenire.
Nu se poate vorbi de calitate în muncă decât dacă bibliotecarul:
reflectează asupra acţiunilor sale şi a efectelor pe care le produce asupra copiilor, pentru a-şi putea
ajusta activitatea zilnică în interesul copilului;
este un model pentru copil, demonstrând respect pentru valorile morale şi culturale ale acestuia („Orice
comportament şi atitudine pe care o exprim influenţează modul în care copilul înţelege că trebuie să se
comporte”);
este capabil să intervină în situaţiile de risc pentru copil;
cunoaşte rezultatele cumulate ale activităţilor pe care le derulează cu copiii şi pe baza lor planifică şi
organizează activităţile viitoare;
reflectează asupra echilibrului dintre nevoile copiilor şi planul de activităţi;
se autoevaluează şi se află într-un proces de formare continuu;
organizează activităţi în colaborare cu membrii comunităţii, în comunitate.
Munca de bibliotecar în secţia pentru copii este o provocare şi o adaptare continuă. Bibliotecarul
„suficient de bun” este cel care încearcă să se angajeze pozitiv în relaţia cu copiii, să-i înţeleagă, să-i accepte şi
să-i stimuleze. Toate acţiunile lui trebuie să aibă o bază realistă. Rolul bibliotecarului este de a asigura un sprijin
copilului în integrarea sa în viaţa socială şi activitatea şcolară, contribuind la dezvoltarea sa armonioasă ca
individ.
c) Ce pot face bibliotecarii pentru a dezvolta servicii durabile
În procesul de implementare a noilor servicii şi programe de bibliotecă destinate copiilor cu vârste între 0 – 14
ani, cât şi pentru buna funcţionare pe parcurs a acestora, considerăm ca ar fi util să se aibă în vedere
următoarele aspecte:
Planificarea şi organizarea. Serviciile de bibliotecă pentru copii dezvoltate în bibliotecile publice au fost
construite pe nevoi reale, existând suficientă interacţiune cu membrii comunităţii, literatură de
specialitate, experienţă care să permită identificarea necesităţii unui tip de program sau a altuia. De
regulă, dificultăţile care apar în această etapă sunt legate de incapacitatea de a respecta calendarul,
chiar şi atunci când s-au luat marje temporale mai mari. Cauza principală a acestor întârzieri este, de
obicei, una de natură obiectivă, respectiv modalitatea de achiziţie a diferitelor materiale necesare
programelor. De aceea, recomandarea este ca atunci când se doreşte dezvoltarea unui serviciu nou,
încă din faza de planificare să fie incluşi toţi actorii, nu doar grupurile ţintă şi partenerii, aici facem
referire la compartimentele administrative ale bibliotecilor, serviciul contabilitate în cazul bibliotecilor
judeţene, la serviciul contabil al primăriei în cazul bibliotecilor publice locale. Este necesar dialogul
constant, permanent şi susţinut cu aceste compartimente, solicitarea ajutorului în găsirea soluţiilor
pentru a urma toţi paşii prevăzuţi de legislaţia în vigoare (solicitarea de oferte, selecţia, întocmirea
tuturor actelor necesare) fără că acest lucru să ducă la depăşirea termenelor stabilite. Dacă nu ştiţi ce
implică achiziţionarea unui anumit echipament nu vă sfiiţi să întrebaţi „Cum se face?” şi „Cât durează
acest lucru?”. De asemenea, tot în această etapă, nu ezitaţi să informaţi juristul instituţiei despre ceea
ce doriţi să faceţi şi să-l consultaţi ca să aflaţi dacă există prevederi legale care ar putea împiedica
implemetarea programului, dacă biblioteca deţine toate avizele necesare pentru desfăşurarea în bune
condiţii a noului program. În cazul în care nu aveţi avizele necesare sau este nevoie de avize
suplimentare, solicitaţi-i ajutorul pentru a rezolva această problemă. În general, este bine ca întreg
51
colectivul să fie informat despre intenţie şi să folosiţi expertiza tuturor colegilor, pentru că acest lucru nu
poate decât să asigure reuşita programului. Lucrul în echipă, o bună informare şi documentare în
această etapă sunt esenţiale pentru bunul mers al proramului.
Parteneriatul. Există extrem de puţine programe şi servicii de bibliotecă care să nu implice parteneri. În
general, atunci când se intră într-un parteneriat organizaţiile o fac cu inima deschisă şi cu cele mai bune
intenţii. Pentru a evita problemele care pot apărea pe perioada de implementare a programului asiguraţi-
vă că toată lumea a înţeles ce rol îi revine în cadrul parteneriatului, ocupaţi-vă de formarea partenerilor
dacă rolul pe care îl joacă va necesita acest lucru, asiguraţi-vă de disponibilitatea de timp a partenerilor
şi, mai ales, construiţi un plan B, încercaţi să identificaţi o alternativă în cazul în care, din varii motive,
aceştia nu vor putea să îşi îndeplinească obligaţiile ce le revin.
Mediatizarea. Majoritatea bibliotecilor au o relaţie bună cu mass media şi îşi promovează cu succes
programele. Recomandarea pe care dorim să o facem pentru această etapă este să nu vă limitaţi la
mediatizare doar la începutul şi eventual la sfârşitul programului. Mediatizarea constantă ajută la
cunoaşterea programelor bibliotecii de cât mai mulţi membri ai comunităţii şi vă poate aduce parteneri şi
sposori noi. De aceea, folosiţi orice prilej (zile internaţionale, reuniuni publice etc) pentru a face
cunoscută oferta bibliotecii.
Documentarea procesului. Aceasta este una dintre cele mai provocatoare etape ale implementării unui
serviciu de bibliotecă şi se petrece în extrem de puţine biblioteci publice. Este foarte important ca atunci
când aţi dezvoltat un program de bibliotecă pentru copiii din comunitatea dumneavoastră să ţineţi cont
de faptul că el nu va putea fi continuat de altcineva şi/sau replicat de alte biblioteci din ţară dacă săriţi
peste această etapă. Ea nu este utilă doar pentru alţii, ci şi pentru dumneavoastră, pentru că vă permite
să înţelegeţi care au fost momentele de slăbiciune, care au fost activităţile care ar fi putut sau ar fi trebuit
organizate altfel, lucru care vă va permite până la urmă îmbunătăţirea şi perfecţionarea lui.
52
CONCLUZII
La nivel naţional, grupa de vârstă 0 – 14 de ani are o pondere de 18,5%84 din totalul populaţiei. Dintre
aceştia, 36,4% frecventează serviciile bibliotecilor publice. Categoria de public copii cu vârsta cuprinsă între 0 şi
14 ani este una dintre cele mai bine reprezentate categorii de vârstă din totalul utilizatorilor bibliotecilor publice.
Serviciile oferite de bibliotecile publice din România copiilor cu vârsta cuprinsă între 0 şi 14 ani au
cunoscut o dezvoltare semnificativă datorită programului Biblionet, care a însemnat, pe lângă dotarea bibliotecilor
cu noi tehnologii (calculatoare, scannere, videoproiectoare, imprimate, software educaţional ş.a.) şi o investiţie
semnificativă în formarea bibliotecarilor. Cursurile urmate de aceştia în cadrul programului le-au permis să
dezvolte noi servicii de bibliotecă, astfel încât să poată răspunde cât mai adecvat la nevoile extrem de diverse ale
comunităţii şi implicit ale copiilor. În prezent, copiii beneficiază în bibliotecile publice de servicii din sfera
accesului la informaţie, servicii educaţionale şi de petrecere a timpului liber şi servicii mixte, ele acoperind
aproape în totalitate nevoile acestei categorii.
Se constată că proporţia în care aceşti utilizatori folosesc serviciile tradiţionale de bibliotecă (împrumutul
la domiciliu, consultarea documentelor în sălile de lectură, activităţi dedicate lecturii) este asemănătoare cu cea a
utilizării serviciilor moderne (instruire în utilizarea calculatorului, acces la baze de date, la programe de aplicaţie,
jocuri electronice de ultima generaţie), susţinute prin intermediul noilor tehnologii.
Creşterea numărului de biblioteci, inclusiv a celor din mediul rural, care oferă servicii de împrumut
interbibliotecar, alături de prezenţa în spaţiul virtual şi a utilizării social media85 de către majoritatea dintre ele în
scopul facilitării accesului la informaţie şi punerii în comun a resurselor, a permis acestora să ofere servicii de
bibliotecă superioare calitativ. În aceeaşi măsură, modalitatea de raportare a bibliotecilor la noile tehnologii indică
un grad de maturitate şi de adaptabilitate, capacitatea de a găsi soluţii la condiţiile bugetare deficitare,
capacitatea de colaborare în interiorul sistemului, premise absolut necesare pentru consolidarea şi dezvoltarea în
continuare a sistemului de biblioteci.
Teama exprimată de observatorii mediilor instituţionale în cadrul diferitelor emisiuni de televiziune,
articole de ziar, dezbateri, cu privire la scăderea numărului de cititori şi de utilizatori de bibliotecă denotă pe de o
parte o informare de şi la suprafaţa evoluţiei scenei culturale, pe de altă parte o portretizare realizată în afara
contextului general şi, posibil, şi o mediatizare insuficientă din partea bibliotecilor.
Bibliotecile nu pot exista în afară societăţii. Ele au fost întotdeauna reflecţia societăţii în care au apărut şi
s-au dezvoltat. În prezent, prin asumarea rolului de partener comunitar biblioteca este chiar mai mult decât atât,
iar raportarea permanentă la imaginea idilică de odinioară este nerealistă.
Pe baza rezultatelor studiului se poate concluziona că atât serviciile oferite, cât şi gradul de utilizare a
bibliotecii publice de către copiii cu vârste între 0-14 ani corespund cerinţelor sociale. Serviciile şi programele
pentru copii furnizate de bibliotecile publice sunt dorite atât de grupurile ţintă, cât şsi de instituţiile partenere
(grădiniţe, şcoli, organizaţii neguvernamentale), biblioteca reprezentând un real suport pentru activitatea
acestora.
De asemenea, programele şi serviciile de bibliotecă sunt comparabile cu cele existente pe plan
internaţional în ceea ce priveşte obiectivele şi rezultatele urmărite. Ceea ce face diferenţa între programele
84 La 1 ianuarie 2010. Sursa: Institutul Naţional de Statistică. 85 Social media: „grup de aplicaţii bazate pe Internet care utilizează fundamentele ideologice şi tehnologice ale Web 2.0 şi care permite crearea şi schimbul de conţinut generat de utilizator”. Kaplan Andreas M., Haenlein Michael, (2010), Users of the world, unite! The challenges and opportunities of social media, Business Horizons, Vol. 53, Issue 1 (page 61)
53
bibliotecilor din alte state şi a celor din România este lipsa unui spaţiu generos dedicat acestei categorii de vârstă
şi lipsa unor programe de formare specializată pentru bibliotecarii secţiilor pentru copii.
În condiţiile în care există aceste neajunsuri, faptul că bibliotecarii români reuşesc să dezvolte programe
comparabile, că participă în mod direct şi activ în forurile internaţionale care construiesc politici pentru
dezvoltarea acestui sector al bibliologiei, că pot prezenta modele de bune practici de interes pentru celelalte state
nu pot decât să confirme şi să asigure că etapa de dezvoltare în care se situează este firească, potrivită şi
pozitivă.
Pentru a asigura consolidarea şi progresul bibliotecilor în continuare, domeniile cărora ar trebui să li se
acorde o atenţie sporită sunt reprezente de asigurarea infrastructurii şi de pregătirea adecvată şi permanentă a
personalului de specialitate. Serviciile pentru copii sunt cele care formează şi asigură un viitor utilizator capabil să
folosească într-o manieră eficientă şi experimentată sursele de informare, să perceapă învăţarea pe tot parcursul
vieţii ca pe o condiţie esenţială a evoluţiei şi bunăstării personale şi, nu în ultimul rând, dezvoltă gustul pentru
lectura. Elaborarea unor politici şi strategii la nivel local şi naţional, alături de implicarea activă a bibliotecarilor şi
a asociaţiilor de profil în tot acest proces constituie principalele mijloace prin care se poate asigura dezvoltarea a
bibliotecilor în general şi a serviciilor pentru copii în particular.
54
RESURSE UTILE
Ghiduri
1. Guidelines for Childrens Library Services86 (Ghidul serviciilor de bibliotecă pentru copii). Ghidul a fost
elaborat de membrii Comitetului Secţiunii biblioteci pentru copii şi adulţi tineri a IFLA şi este un instrument util
pentru bibliotecile de toate dimensiunile şi nivelurile economice.
2. Reading Helpers: A Handbook for Training Tutors87 (Ajutoare pentru lectură. Ghid de formare pentru
tutori) – oferă o strategie completă pentru proiectarea şi realizarea de programe de formare pentru tutori de
lectură. Acest manual ar trebui să fie utilizat împreună cu volumul complementar, „On the Road to Reading:
A Guide for Community Partners”88 (Pe drumul lecturii. Ghid pentru partenerii comunitari)
Programe
3. Best Practices for Children's Library Services89 (Exemple de bune practici ale serviciilor de bibliotecă
pentru copii). Colecţia de bune practice a Secţiunii pentru Copii şi Tineri a IFLA.
4. Sister Libraries for Children’s & Young Adult’s Reading90 (Biblioteci-surori pentru copii şi tineri adulţi
pentru susţinerea lecturii). Scopul general al programului este de a încuraja schimburile profesionale şi
solidaritatea în rândul bibliotecarilor. Bibliotecile provenind din ţări diferite pot găsi o bibliotecă-soră, astfel
încât acestea să poată construi parteneriate şi să dezvolte programe comune de lectură pentru copii şi tineri.
5. The World through Picture Books91 (Lumea vazută prin intermediul cărţilor ilustrate) oferă o listă adnotată
de cărţi ilustrate din întreaga lume, recomandate de către bibliotecari pentru a susţine lectura şi a facilita
schimburile culturale între copii.
6. Collaborative Summer Library Program92 – CSLP (Program de bibliotecă colaborativ pentru vară) este un
consorțiu de state care lucrează împreună pentru a oferi materiale de înaltă calitate pentru programe de
lectură pentru copii pe perioada verii, la cel mai mic cost posibil pentru bibliotecile publice.
7. One world, many stories93(O singură lume mai multe poveşti). O călătorie virtuală în jurul lumii. Ghidul
activităţilor94
Instituţii şi organizaţii
8. Libraries for Children and Young Adults Section of IFLA95 (Secţiunea pentru Copii şi Tineri Adulţi a
IFLA). Scopul secţiunii este de a sprijini furnizarea de servicii de bibliotecă şi de a promova lectura pentru
copiii şi tineri adulţi din întreaga lume. Obiectivul său principal este de a promova cooperarea internațională
în domeniul serviciilor de bibliotecă pentru copii şi adulţi tineri şi de a încuraja schimbul de experienţă,
educaţie şi formare şi cercetare în toate aspectele legate de acest subiect.
86 Ghidul serviciilor de bibliotecă pentru copii http://www.ifla.org/files/assets/libraries-for-children-and-ya/publications/guidelines-for-childrens-libraries-services-en.pdf 87 Ajutoare pentru lectură. Ghid de formare pentru tutori https://www.nationalserviceresources.org/learns/reading-helpers 88 Exemple de bune practici ale serviciilor de bibliotecă pentru copii https://www.nationalserviceresources.org/learns/reading 89 http://www.ifla.org/libraries-for-children-and-ya/best-practices/childrens-library-services 90 Biblioteci pentru copii şi tineri adulţi surori pentru susţinerea lecturii http://www.ifla.org/node/1746 91 Lumea vazută prin intermediul cărţilor ilustrate http://www.ifla.org/files/assets/libraries-for-children-andya/Picturebooks/PictureBooksCompilation.pdf 92 Program de bibliotecă colaborativ pentru vară http://www.cslpreads.org/ 93 O singură lume mai multe poveşti http://www.oneworldmanystories.com/ 94 Ghidul activităţilor http://growingupglobal.net/OneWorldManyStories/index.html 95 Secţiunea pentru Copii şi Tineri Adulţi a IFLA http://www.ifla.org/libraries-for-children-and-ya
55
9. International Board on Books for Young People96 – IBBY (Consiliul Internaţional al Cărții pentru Tineret)
este o organizaţie non-profit care reprezintă o reţea internațională de oameni din întreaga lume, al căror scop
este de a aduce cartea şi copii împreună.
10. The Association for Library Service to Children97 – ALSC (Asociaţia Bibliotecilor care oferă servicii pentru
copii) este o divizie a Asociaţiei Bibliotecilor Americane ALA. Reţeaua ALSC include bibliotecarii secţiilor
pentru copii, experţi în literatura pentru copii, editori, cadre didactice şi alți adulţi interesaţi să creeze prin
intermediul bibliotecilor un viitor mai bun pentru copii.
11. Canadian Association of Children's Librarians98 – CACL (Asociaţia canadiană a bibliotecarilor pentru
copii). Principalul obiectiv al asociaţiei vizează reprezentarea intereselor bibliotecarilor care lucrează cu şi
pentru copii. Asociaţia administrează Premiul „Cartea Anului pentru Copii” şi Premiul „Amelia Frances
Howard-Gibbon” pentru ilustraţia de carte pentru copii.
12. Association des Ludothèques Françaises99 ALF (Asociaţia Ludotecilor Franceze). ALF promovează
crearea de ludoteci, oferă sprijin, consiliere şi informare în acest sens. ALF administrează reţeaua de
ludoteci din Franţa şi gestionează acţiunile desfăşurate la nivel naţional, cum ar fi „Sărbătoarea jocului” sau
„Săptămâna jocului de societate”. ALF oferă instruire bibliotecarilor care lucrează în ludoteci, contribuie la
cercetare, la profesionalizarea muncii şi recunoaşterea ludotecilor şi a profesiei de „ludotecar”.
13. International Reading Association100 – IRA (Asociaţia Internaţională pentru Lectură) este o reţea
internaţională non-profit de persoane şi instituţii dedicate alfabetizării la nivel mondial. Înfiinţată în 1965 are
peste 60.000 de membri şi sustine profesioniştii în alfabetizare, printr-o gamă largă de resurse, eforturi,
voluntariat şi activităţi de dezvoltare profesională.
14. Centre National de la Littérature pour la Jeunesse101 „La Joie par les livres” – CNLJ (Centrul Naţional de
Literatură pentru Copii - Bucurie prin cărți) este un serviciu al departamentului de Literatură şi Artă al
Bibliotecii Naţionale a Franţei, specializat în identificarea şi promovarea literaturii de calitate pentru copii.
15. Canadian Organization for Development through Education102 – CODE. Organizaţie canadiană non
profit, cu peste 50 de ani de experiență, ce susţine alfabetizarea şi educaţia în Canada şi în întreaga lume.
Programele internaţionale ale organizaţiei au scopul de a încuraja dezvoltarea prin intermediul educaţiei, al
susţinerii bibliotecilor şi dezvoltării profesionale a cadrelor didactice, precum şi prin publicarea de cărţi la
nivel naţional şi local, în 20 de limbi.
96 Consiliul Internaţional al Cărții pentru Tineret http://www.ibby.org/ 97 Asociaţia canadiană a bibliotecarilor pentru copii http://www.ala.org/alsc/ 98 Asociaţia canadiană a bibliotecarilor pentru copii http://www.cla.ca/AM/Template.cfm?Section=Canadian_Association_of_Children_s_Librarians_CACL_Section 99 Asociaţia Ludotecilor Franceze http://www.alf-ludotheques.org/ 100 Asociaţia Internaţională pentru Lectură http://www.reading.org//general/Default.aspx 101 Centrul Naţional de Literatură pentru Copii - Bucurie prin cărți http://lajoieparleslivres.bnf.fr/masc/Default.asp?INSTANCE=JOIE 102 CODE http://www.codecan.org/
56
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
1. BRACONNIER, A., (2001), Copilul tău de la 10 ani până la 25 de ani. Manualul părinţilor, Editura Teora,
Bucureşti
2. BEUDON, Nicolas, (2011), Bibliothécaires et jeunes publics face au numérique. Bulletin des
bibliothèques de France [en ligne], 2011, n.2, p. 89-90.
3. CHAIMBAULT, Thomas, (2008), Offre et réseaux virtuels pour la jeunesse : distance et proximité [en
ligne]. De la Ruche à la BMVR : petites et grandes structures, quelles offres pour les publics enfants et
jeunes ? [Journée d’étude, Centre national de la littérature pour la jeunesse – La Joie par les livres,
BMVR de Toulouse, Groupe régional Midi-Pyrénées de l’ABF, Médiathèque José Cabanis de Toulouse,
27 septembre 2008].
4. CHIRIAC, I., CHITU, A., (1977), Primul pas, primul cuvânt, Editura medicală, Bucureşti
5. CIOFU, C., (1998), Interacţiunea părinţi copii, Editura Medicală Amaltea, Bucureşti
6. EVANS, Christophe, (2004). Distances et proximités en section jeunesse. Bulletin des bibliothèques de
France [en ligne], 2004, n.2, p. 82-88.
7. GOLU, P., ZLATE, M., VERZA, E., (1993), Psihologia copilului, Editura didactică şi pedagogică,
Bucureşti
8. MARTIN, Sylvie (2001.). Quelle place pour la jeunesse dans les bibliothèques municipales à vocation
régionale ? [en ligne]. Mémoire d’étude du Diplôme de conservateur de bibliothèque. Villeurbanne :
Enssib.
9. MENEGHIN, Céline (2009.). Des jeux vidéo à la bibliothèque [en ligne]. Mémoire d’étude du Diplôme de
conservateur de bibliothèque. Villeurbanne : Enssib.
10. OCTOBRE,S. (2009), Pratiques culturelles chez les jeunes et institutions de transmission : un choc de
cultures ? Département des études et de la prospective du ministère de la Culture. Culture Prospective
[en ligne], n.1.
11. PERISSE, Nicolas et RIVIERE, Jérôme (2010),. L’offre multimédia en bibliothèque jeunesse [en ligne].
Clamart : Petite Bibliothèque Ronde
12. PIAGET, J., (1976), Construirea realului la copil, Editura didactică şi pedagogică, Bucureşti
13. MacLean, Judy. "Library preschool storytimes: Developing early literacy skills in children." (2008).
14. RIVES, Caroline. Les livres pour enfants dans les bibliothèques. Bulletin des bibliothèques de France
[en ligne], 1995, n.3, p. 48-57.
15. STOICIU, E. M., (1983), Maturizarea neuropsihomotorie a copilului de 5 – 6 ani, în Filipescu V. (coord.),
Instrumente şi modele de activitate în sprijinul pregătirii preşcolarilor pentru integrarea în clasa I, Editura
didactică şi pedagogică, Bucureşti
16. VERZA, E., (1993), Psihologia vârstelor, Editura Hyperion, Bucureşti
17. WALLON, H., (1975), Evoluţia psihologică a copilului, Editura didactică şi pedagogică, Bucureşti
18. WINNICK, Pauline, (1974), Evaluation of Public Library Services to Children. Library Trends 22.3 (1974):
361-376.
57
ANEXE
Anexa 1 CHESTIONARUL
58
59
60
Anexa 2 – REZULTATELE SONDAJULUI
Personalul din biblioteca Dvs. care lucrează cu copiii a urmat vreo formă de pregătire specializată?
Da 22 34%
Nu 37 58%
Other 5 8%
Ce servicii din sfera accesului la informaţie oferiţi?
Serviciu împrumut documente tradiţionale (carte preşcolari/şcolari, bibliografie 97 98%
Serviciu împrumut documente multimedia (casete audio, video, CD, DVD) 41 41%
Serviciu împrumut e-Book-uri 6 6%
Serviciu împrumut e-Reader-e 6 6%
Serviciu consultare documente tradiţionale (dicţionare, enciclopedii, atlase) 90 91%
Accesul la colecţiile altor biblioteci prin intermediul împrumutului interbibliotecar 53 54%
Accesul la colecţiile digitizate ale bibliotecii 16 16%
Accesul la baze de date online 48 48%
Accesul la programe de aplicaţie 31 31%
Servicii de referinţă (faţă în faţă, telefonic, SMS, email, chat) 65 66%
61
Ce cursuri de instruire, workshop-uri, ateliere sunt oferite de către biblioteca Dvs. copiilor?
Programe de lectură 86 87%
Utilizarea calculatorului şi a internetului 86 87%
Limbi străine 24 24%
Fotografie 15 15%
Dezvoltare personală 23 23%
Dezvoltare abilităţi de viaţă 24 24%
Educaţie financiară 3 3%
Educaţie pentru mişcare 19 19%
Educaţie pentru o alimentaţie sănătoasă 33 33%
Istorie locală 47 47%
Abilităţi practice (artă, îndemânare, gospodărie) 52 53%
After School 20 20%
Niciunul 3 3%
Other 14 14%
62
Ce servicii destinate petrecerii timpului liber oferiţi?
Activităţi distractiv/recreative individuale şi de grup (jocuri şi jucării) 62 63%
Vizionare film (desene animate, documentare) 90 91%
Audiţii (poveşti, muzică) 82 83%
Club Lego 4 4%
Club Boardgaming (Catan, Monopolis, altele) 5 5%
Club şah 15 15%
Club teatru (tradiţional, de păpuşi, forum) 13 13%
Club dans (populare, moderne) 8 8%
Petreceri (aniversări, şcolare, carnaval) 33 33%
Niciunul 1 1%
Altele 18 18%
63
Ce tipuri de servicii mixte (răspund nevoilor de informare, instruire şi petrecere a timpului liber) oferiţi?
Expoziţii tematice 86 87%
Întâlniri cu autori şi ilustratori de carte pentru copii 44 44%
Concursuri 82 83%
Editare revistă 14 14%
Post radio 1 1%
Site/blog dedicat copiilor 14 14%
Niciunul 3 3%
Altele 5 5%
64
Care dintre următoarele informaţii credeţi că v-ar fi de folos pentru a vă îmbunătăţi / uşura relaţionarea cu
copiii cu vâste de 0 - 14 ani:
cunoştinţe / informaţii despre psihologia copilului 41 64%
cunoştinţe / informaţii despre stadiile de dezvoltare ale copilului 31 48%
cunoştinţe / informaţii despre psihologia jocului la copiii cu vârste de 0 - 14 ani 42 66%
metode şi tehnici de lucru cu copiii cu vârste de 0 - 14 ani 51 80%
specificul relaţionării şi comunicării cu copiii cu vârste de 0 - 14 ani 46 72%
aspecte de evitat / riscuri in munca cu copiii cu vârste de 0 - 14 ani 39 61%
Altele 1 2%
65
Anexa 3 – FIŞĂ OBSERVAŢIE
66
Anexa 4 GHID FOCUS GRUP
67
68
Anexa 5 – INTERVIU SEMISTRUCTURAT
69
Anexa 6 - WORSHOP EXPLORATORIU