Post on 11-Nov-2021
transcript
Anunţ pentru iniţierea consultării publice a proiectului de politici publice „Îmbunătățirea măsurilor de prevenire şi
depistare precoce a cancerului mamar şi de col uterin în Republica Moldova”
Ministerul Sănătăţii iniţiază, începînd cu data de 28 septembrie 2010, consultarea publică a proiectului de politici publice „Îmbunătățirea măsurilor de prevenire şi depistare precoce a cancerului mamar şi de col uterin în Republica Moldova”
Întru ameliorarea indicatorilor sănătății femeilor din Republica Moldova prin micşorarea poverii cancerului mamar şi de col uterin prin implementarea unui program de screening populațional al cancerului mamar şi de col uterin şi înrolarea a 60% din toată populația eligibilă a țării, creşterea ratei de depistare a cancerului mamar şi a cancerului de col uterin în stadii incipiente, Ministerul Sănătăţii a elaborat şi prezintă, spre examinare, proiectul de politici publice „Îmbunătățirea măsurilor de prevenire şi depistare precoce a cancerului mamar şi de col uterin în Republica Moldova”
În această ordine de idei Ministerul Sănătăţii solicită expunerea de opinii şi sugestii pe marginea proiectului nominalizat.
Anexe: Proiectul de politici publice „Îmbunătățirea măsurilor de prevenire şi depistare
precoce a cancerului mamar şi de col uterin în Republica Moldova”. Recomandările pe marginea proiectului, suspus consultării publice, pot fi expediate pînă pe data de 15 octombrie 2010, în adresa Direcţiei politici în sănătate publică, dnei Elena Boleac, la adresa electronică: elena.boleac@ms.gov.md sau la numărul de telefon 268858.
1
Versiune 27 septembrie 2010
PROPUNERE DE POLITICĂ PUBLICĂ
DENUMIREA POLITICII PUBLICE: Îmbunătățirea măsurilor de prevenire şi depistare precoce a cancerului mamar şi de col uterin în Republica Moldova.
INSTITUȚIA INIȚIATOARE: Ministerul Sănătății
1. DESCRIEREA PROBLEMEI
Conform datelor oferite de Institutul Oncologic, circa 43000 de persoane din Republica Moldova trăiesc cu diagnosticul de cancer în prezent, iar peste 5600 de bolnavi decedează anual din această cauză, maladiile oncologice constituind cea de‐a doua cauză principală a mortalității din țară, după maladiile cardiovasculare, fiind o problemă prioritară pentru sistemul sănătății.
Serviciul de asistență oncologică din Republica Moldova se confruntă curent cu un şir de probleme legate de finanțare, organizare ineficienta, exodul masiv al cadrelor, motivarea redusă a personalului medical, şi altele, care de rând cu practicile învechite, duc la accesul scăzut al populației şi calitatea insuficientă a serviciilor medicale oferite. Există şi unele elemente pozitive, cum ar fi creşterea accesului financiar al populației, urmare a lărgirii serviciilor oncologice în pachetul de bază de asigurări medicale, sau calificarea adecvată a specialiştilor din sistem. Cu toate acestea, eforturile medicilor, care sunt implicați în special la etapa de tratament, nu sunt destule pentru a obține îmbunătățirea indicatorilor cu privire la maladiile oncologice. Insuficiența şi ineficiența măsurilor de profilaxie şi depistare precoce, duc la o incidență mărită şi depistarea cazurilor noi de cancer în stadii avansate, care în consecință măresc povara maladiilor oncologice asupra populației şi a sistemului sănătății.
Rolul asistenței medicale primare în depistarea precoce a cancerului a fost stabilit în cadrul Programului Unic de Asigurări Medicale în anul 2007, iar indicatorii de depistare a stărilor precanceroase şi a cancerului în stadiile incipiente au fost incluşi ca şi indicatori de performanță a activității medicilor de familie. In perioada anilor 2001‐2004 circa 70% dintre medici de familie au fost instruiți în depistarea precoce a cancerului.
La nivel de asistență oncologică specializată există unele lacune de tehnologii pentru diagnosticul paraclinic şi tratament din cauza lipsei echipamentelor moderne. Lipsesc sau sunt învechite unele utilaje şi echipamentele medicale necesare pentru diagnosticul precoce (aparate ecografice, mamografe, colposcoape, analizatoare clinico‐biochimice şi imunologice, microscoape, aparate de diagnostic endoscopic, seturi de instrumente pentru biopsie). Nu sunt elaborate şi aprobate încă ghiduri şi protocoale clinice pentru nozologiile date. De asemenea, au o acoperire insuficientă serviciile de suport psihosocial, educație a pacientului şi îngrijiri la domiciliu. Sistemul de monitorizare şi evaluare este dezvoltat nesatisfăcător la etapa de introducere a datelor şi analiza acestora. Majoritatea datelor sunt prezentate pe hârtie şi este dificilă generarea unor rapoarte analitice care ar permite evaluarea performanței şi a progreselor realizate. În IMSP IO există un Cancer‐Registru Național, însă care necesită reformare şi susținere tehnologică.
Conform datelor Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), 80% dintre cancere sunt determinate de factorii de risc externi şi de aceea pot fi prevenite[1]. Cercetările au stabilit că cel mai frecvent sunt implicați factorii determinați de stilul de viață (tutun, alcool, dietă, sedentarism, expunere la soare etc., factori legați de anumite ocupații, infecții (HPV, HBV/HBC, H. Pylori), factori sexuali şi reproductivi (vârsta la prima naştere, vârsta la debutul sexual şi parteneri multipli, utilizarea estrogenilor
2
în menopauză, etc.)[2]. În Republica Moldova factorii de risc pentru cancer cu o pondere înaltă sunt: tabagismul, consumul excesiv de alcool, obezitatea şi alimentarea irațională, consumul insuficient de produse vegetale, activitate fizică limitată, expunerea la cancerigeni, la radiații, etc. O mare parte a populației adulte (51% dintre bărbați şi 7% dintre femei) fumează, iar majoritatea (81% bărbați şi 59% femei) consumă alcool în mod curent, în medie 3 băuturi standard1/ocazie la bărbați şi 2 băuturi/ocazie la femei[3]. În rândurile tinerilor cu vârsta de 15‐24 ani, 40.1% au fumat sau fumează, iar 59% dintre cei care au consumat alcool în ultimul an au băut la o singură ocazie mai mult de 6 pahare[4].
Deşi Incidența prin cancer în Republica Moldova este la un nivel mai jos decât media europeană (Figura 1), numărul cazurilor noi înregistrate sunt în creştere continuă, acesta fiind un semnal alarmant pentru sistemul sănătății. Astfel doar în ultimii 9 ani, incidența prin cancer a crescut de la 140 cazuri noi per 100 mii populație în 2001, la 177 în 2003, 193 în 2005 şi 226 în 2009. S‐ar putea, însă, ca cifrele reale ale incidenței să fie mai înalte, fiind vorba despre un sistem de raportare ineficient. Pe primul loc după incidență îl are cancerul glandei mamare (48.4 cazuri noi la 100 mii populație), urmat de cancerul colonului şi al rectului (28.9), pulmonar (23.0), piele (22.0) şi colul uterin (17.8 cazuri la 100000) (Figura 2).
Cifrele prevalenței cancerului sunt de asemenea înalte. Astfel, prevalența prin diferite tipuri de cancer pentru anul 2009 a constituit 1205 cazuri la 100 mii populație. Deşi prevalența prin cancer este sub nivelul mediu al regiunii europene a OMS (
Figura 3), aceasta constituie o povara destul de înaltă asupra populației Republicii Moldova.
In timp ce ratele incidenței şi a prevalenței, deşi constituie o problemă majoră de sănătate publică, se află sub nivelul mediei europene, nivelul mortalității prin cancer în Republica Moldova este relativ mult mai înalt. Conform datelor OMS[5], rata standardizată a mortalității (RSM) în Republica Moldova (2008) pentru toate tipurile de cancer la persoane sub 65 ani, a constituit 96.3 decese la 100 mii populație, ceia ce depăşeşte cu mult cifrele înregistrate în UE (75), sau regiunea Europeană a OMS (79.5). Media RSM pentru CSI este de asemenea mai joasă în comparație cu Republica Moldova, constituind 88.4 decese la 100 mii populație (Figura 4).
Dacă analizăm separat rata standardizată a mortalității pentru toate vârstele, la anumite tipuri de cancer, putem observa un alt tablou. De exemplu în Republica Moldova RSM pentru cancerul glandei mamare şi cancerul colului uterin sunt unele din cele mai înalte în comparație cu țările de referință, constituind 26 şi 9 decese respectiv la 100 mii populație. Doar în România RSM pentru cancerul colului uterin este mai mare (14 decese la 100000 populație). Este important de menționat, că cancerul pulmonar, care este pe primul loc după numărul de decese în Republica Moldova, are o rată standardizata a mortalității relativ mult mai joasă în comparație cu țările de referință pentru cancerul pulmonar (Figura 6).
Conform datelor oferite de Institutul Oncologic pentru 2009, cele mai frecvente cauze de deces sunt provocate de cancerul pulmonar (852 decese), urmat de cancerul colonului şi rectului (740), cancerul stomacal (503) şi cancerul glandei mamare (483 decese) (Figura 6). Totodată, cancerul glandei mamare are cea mai înaltă rată a mortalității (26 per 100 mii populație feminină), în comparație cu alte localizări, care afectează ambele sexe, cum ar fi cancerul pulmonar (23.9), cancerul
1 O băutură standard este echivalentul a 250 ml de vin sau un pahar de 500 ml de bere
3
colonului şi rectului (20.8), cancerul stomacal (14.1 decese per 100 mii populație). Se atestă o creştere continuă a numărului de decese cauzate de cancer în ultimii ani. Astfel, numărul total de persoane decedate din cauza neoplasmelor maligne în 2005 a constituit 5172 persoane, care a crescut continuu, ajungând în 2009 la cifra de 5658 persoane decedate. Aproximativ o treime din pacienții decedați din cauza cancerului, sunt persoane de vârstă reproductivă2.
Un alt aspect important în descrierea situației cu referire la afecțiunile oncologice este rata de supraviețuire şi anume rata relativă de supraviețuire de cinci ani pentru pacienții diagnosticați cu cancer. “Rata relativă de supraviețuire de 5 ani” descrie raportul dintre proporția pacienților cu o afecțiune, care sunt în viață la cinci ani după diagnosticarea maladiei sale şi proporția populației generale de sexul şi vârsta corespunzătoare care sunt în viață după cinci ani. De regulă, ratele relative de supraviețuire la cinci ani ale cancerului sunt plasate sub nivelul de 100%, reflectând mortalitatea excesivă în rândul pacienților oncologici comparativ cu populația generală.
Studiul de fezabilitate a Institutului Oncologic din 2010[6], arată că rata de supraviețuire de 5 ani a pacienților cu cancer din Republica Moldova este mult mai joasă în comparație cu alte țări europene (Figura 7). Astfel, ratele relative de supraviețuire de 5 ani pentru cancerul mamar (41%), cervical (26%), uterin (50%) şi prostată (27%) sunt net inferioare în comparație cu alte țări europene. Mediile europene constituie 79%, 63%, 76% şi 76% respectiv pentru aceleaşi localizări ale cancerului. Longevitatea vieții pacienților cu aceste tipuri de cancer depinde în primul rând de diagnosticarea precoce şi tratamentul efectiv, iar datele de mai sus arată că în Republica Moldova există rezerve mari pentru îmbunătățirea măsurilor adecvate de depistare precoce şi tratament calitativ a patologiilor oncologice. Totodată, ratele de supraviețuire excesive față de cele europene pentru cancerul cu localizare cap/gât şi pulmoni, vorbeşte mai degrabă de o problemă legată de colectarea datelor şi raportare.
Faptul că în Republica Moldova incidența neoplasmelor maligne este mult mai redusă în comparație cu țările dezvoltate din Europa, pe de o parte, iar rata mortalității este mai înaltă, denotă că acțiunile de depistare precoce şi tratament sunt mai puțin eficiente sau subdezvoltate. Cu cât stadiul de depistare a cancerului este mai avansat, cu atât mai nefavorabil este rezultatul tratamentului şi pronosticul, iar şansa de supraviețuire a pacientului de cinci şi mai mulți ani mai redusă.
Prin urmare, diagnosticul tardiv al cancerului în Republica Moldova este unul dintre factorii principali care duc la o mortalitate excesivă şi rate de supraviețuire reduse. Raportul de activitate al Ministerului sănătății pentru anul 2007, pe lângă ratele de depistare precoce sub nivelul dorit, mai elucidează şi variații mari a ratelor de depistare precoce raportate la nivel raional, care posibil contribuie la discrepanțe şi pune la îndoială veridicitatea indicatorilor de mortalitate şi supraviețuire a bolnavilor cu cancer la nivel național. Analiza comparativă a ratelor de diagnosticare precoce dintre Republica Moldova şi Canada, arată diferențe enorme în defavoarea țării noastre (
Figura 8). Aceste diferențe ne vorbesc in primul rând despre insuficiența măsurilor de depistare precoce.
În urma celor expuse şi în contextul elaborării programului național de control al
2 Datele Centrului Național de Management în Sănătate
4
cancerului, Ministerul Sănătății îşi propune soluționarea următoarei probleme:
În conformitate cu datele statistice existente, aproape jumătate dintre cazurile de cancer mamar şi de col uterin sunt diagnosticate în stadii avansate, iar lipsa măsurilor eficiente de prevenire şi depistare precoce duc la creşterea continuă a incidenței şi menținerea unui nivel înalt al mortalității prin cancer.
Arborele problemei este reprezentat în
Figura 13. În baza descrierii problemei existente, a magnitudinii ei şi a poverii asupra populației şi asupra sistemului sănătății, Ministerul sănătății urmează să întreprindă acțiuni concrete de soluționare a situației, care urmează a fi incluse în programul național de control al cancerului. Este cunoscut că una dintre cele mai eficiente măsuri, orientate spre depistarea precoce a cancerului mamar şi de col uterin, este screening‐ul populațional 3 . Screening‐ul permite atât reducerea incidenței prin depistarea şi tratamentul maladiilor premergătoare cancerului (cancerul de col uterin), cât şi mărirea ratei de diagnosticare a cancerului mamar şi de col uterin în stadii inițiale, care în consecință duc la sporirea succesului tratamentului şi creşterea longevității vieții pentru pacienți.
Politicile existente Un şir de documente de politici şi planificare strategice enunță problemele legate de povara maladiilor oncologice asupra populației şi a sistemului sănătății din Republica Moldova, şi propun masuri de ameliorare a situației existente. Unul dintre obiectivele stipulate în Planul de activitate al Guvernului pentru anul 2010 este „Creşterea nivelului de responsabilitate a cetățenilor pentru propria sănătate prin propagarea şi cultivarea unui mod sănătos de viață, lupta consecventă cu fumatul şi alcoolismul”. Acțiunile propuse includ elaborarea programelor naționale de reducere a impactului acestor maladii asupra sănătății. Acțiuni similare sunt stipulate şi in Programul de activitate al Guvernului Republicii Moldova „Integrarea Europeană: Libertate, Democrație, Bunăstare” 2009‐2013.
Programul de stabilizare şi relansare economică a Republicii Moldova pe anii 2009‐2011 conține acțiuni pe termen mediu legate de atragerea resurselor financiare suplimentare din partea comunității donatorilor pentru finanțarea deficitului programelor esențiale în domeniul sănătății publice. Aceste resurse suplimentare ar veni în susținerea autorităților publice în condițiile crizei economice existente cu care se confruntă Republica Moldova.
În prezent Ministerul Sănătății elaborează un program complex de control al cancerului. Noul program va conține din mai multe componente, inclusiv măsuri de profilaxie şi depistare precoce ale cancerului, îmbunătățirea diagnosticului şi a tratamentului, îngrijiri paliative pentru pacienții cu cancer, care nu răspund la tratament, şi fortificarea capacităților personalului medical. Programul are drept scop mărirea ratei de depistare precoce şi îmbunătățirea indicatorilor epidemiologici ai cancerului, cum ar fi reducerea incidenței şi mortalității. Măsurile profilactice cuprind sporirea nivelului de cunoştințe privind factorii de risc şi semnalele de alarmă ale cancerului în rândul populației generale, profilaxia specifică prin vaccinarea adolescentelor contra virusului papiloma uman (HPV), şi alte măsuri de prevenire. Activitățile legate de fortificarea metodelor de diagnosticare, tratament şi îngrijiri paliative vor duce la îmbunătățirea rezultatului tratamentului, reducerea suferințelor şi îmbunătățirea calității vieții pacienților cu
3 Screening‐ul poate fi considerat populațional atunci, când la fiecare fază a screening‐ului, persoanele eligibile din rândul populației țintă a regiunii deservite de program sunt identificate şi invitate individual pentru participare în program.
5
cancer în stadii avansate.
Practicile curente În prezent, în cadrul sistemului sănătății sunt întreprinse un şir de acțiuni profilactice îndreptate spre prevenirea şi depistarea precoce a maladiilor şi îmbunătățirea stării sănătății populației. O mare parte a serviciilor profilactice sunt prestate şi finanțate în cadrul asigurărilor obligatorii de asistență medicală (AOAM). Programul unic al AOAM pentru anul 2007 (în vigoare), aprobat prin Hotarîrea de Guvern Nr. 140 din 25.12.2006, cuprinde un şir de servicii profilactice prestate la nivelul asistenței medicale primare (AMP), prestate atât persoanelor asigurate, cât şi celor ne‐asigurate în cadrul AOAM. În lista acestor servicii este inclus examenul profilactic anual al glandei mamare pentru femei după vârsta de 20 ani şi examinarea ginecologica profilactică a femeilor în vârstă de peste 20 ani, inclusiv prelevarea frotiului pentru examenul citologic o dată la 2 ani. Aceste măsuri profilactice prin examinarea glandei mamare şi examenul citologic al colului uterin, au drept scop prevenirea şi depistarea precoce, în scopul tratamentului timpuriu, a patologiilor genito‐mamare întâlnite des în rândul femeilor şi care au un impact major, constituind o povară atât pentru populație, cât şi pentru sistemul sănătății. În acelaşi timp, aceste examene nu pot fi atribuite la acțiuni de screening, din motiv că nu există un program bine organizat de înrolare şi şi testare a populației țintă, care nu prezintă semne clinice. De asemenea, lipseşte un sistem de înregistrare şi evidență a femeilor care urmează să fie examinate, frecvența examinărilor şi rezultatele lor. Datele existente la moment cu privire la nivelul de acoperire şi rezultatele examinărilor profilactice sunt contradictorii. Conform Centrului Național de Management în sănătate, care colectează date cu privire la examenul profilactic la nivelul AMP, în 2009 au fost efectuate 918 062 examene profilactice la femei. Din păcate nu există informație despre numărul exact al examenelor citologice din totalul examenelor profilactice, sau numărul femeilor cu două sau mai multe examene. Din acest motiv, este imposibil să delimităm numărul exact al examenelor citologice unice în scop profilactic. Din darea de seamă despre activitatea serviciului citologic al MS, în 2009 au fost efectuate 221 181 examene citologice ale colului uterin, sau cu 24 056 mai mult decât în 2008, fără a fi indicat numărul examenelor unice. Din totalul examinărilor citologice profilactice raportate au fost depistate 103 cazuri de carcinom, 927 cazuri de leziuni intraepiteliale, 6245 cazuri de endocervicoză şi 34235 cazuri de proces inflamator.
În perioada 2003‐2005, în cadrul proiectului „Promovarea sănătății şi profilaxia maladiilor”, finanțat de Uniunea Europeană şi implementat de EPOS Health Consultants şi CII Group, a fost desfăşurat un program pilot de prevenire a cancerului mamar şi de col uterin. Programul a fost organizat în raionul Orhei în rândul femeilor cu vârsta cuprinsă între 18 şi 64 ani. Scopul programului a fost de a contribui la îmbunătățirea de lungă durată a indicatorilor de sănătate şi la scăderea ratei mortalității cauzate de cancerul mamar şi de col uterin la populația de sex feminin. În cadrul programului au fost organizate o serie de acțiuni, printre care: (i) Instruiri în promovarea sănătății şi prevenirea cancerului mamar şi de col uterin; (ii) Campanii de informare a populației cu privire la promovarea sănătății şi prevenirea cancerului mamar şi de col uterin; şi (iii) Screening‐ul pentru depistarea cancerului mamar şi de col uterin la populația feminină cu vârsta cuprinsă între 18 şi 64 ani.
În cadrul programului de screening, desfăşurat în raionul Orhei, au fost contactate şi invitate 29000 femei cu vârsta cuprinsă între 18 şi 64 ani, dintre care 21016 au fost supuse examenului citologic al colului uterin şi 23210 au fost investigate pentru patologii ale glandei mamare (Figura 9). Prin urmare, screening‐ul colului uterin a fost efectuat la peste 72% din femei, iar 80% din populația eligibilă a fost supusa screening‐ului glandei mamare, astfel, înregistrându‐se rate de acoperire destul de
6
înalte.
Din totalul de femei examinate citologic, 7719 au fost diagnosticate cu diverse patologii, inclusiv 7345 cazuri de proces inflamator şi 374 patologii de col uterin (Figura 10). La 115 dintre femeile cu patologii ale colului uterin au fost identificate patologii precanceroase, la 7 dintre ele – endocervicoză cu suspiciune la cancer, la 8 – leucoplazii, la 288 au fost identificate celule proliferative, şi 16 femei au fost diagnosticate cu cancer al colului uterin. În urma examenului glandelor mamare, 942 de femei au fost diagnosticate cu diverse patologii, dintre care, 670 cu mastoza fibrochistică, 104 cu fibroadenomă mamară, 17 cu chist al glandei mamare, la 126 femei au fost identificate alte patologii benigne, şi 25 de femei au fost diagnosticate cu cancer al glandei mamare (
Figura 11).
Mai mult de jumătate dintre cazurile de cancer (78%) au fost depistate în stadiile I şi II ale maladiei. Astfel, 3 cazuri de cancer al colului uterin au fost diagnosticate in stadiul I şi 9 cazuri în stadiul II, din totalul de 16 cazuri. Din numărul total de 25 de cazuri noi de cancer mamar, 7 au fost diagnosticate în stadiul întâi şi 13 cazuri în stadiul doi (Figura 12). Aceste rate de diagnosticare precoce sunt net superioare cifrelor existente la nivel național, în lipsa unui program populațional de screening, unde procentul cazurilor noi identificate în stadiul I şi II pentru cancerul colului uterin este de 42.6% pentru cancerul colului uterin şi respectiv 60.3% pentru cancerul mamar (datele IO).
Experienţa altor ţări Analiza recentă efectuată de Cochrane Collaboration în 2009, a descris efectul screening‐ului cancerului glandei mamare prin mamografie asupra mortalității şi morbidității. Această analiză a evaluat în total 8 studii care au cercetat 600000 femei din Suedia, Marea Britanie, Statele Unite şi Canada. Patru dintre cele opt studii randomizate au arătat o reducere semnificativă a mortalității prin cancer mamar cu un risc relativ (RR) de 0.75, Intervalul de Confidență (IC) 95%. În acelaşi timp, trei studii nu au stabilit o asociere dintre screening‐ul mamar prin mamografie şi mortalitate din cauza cancerului mamar (RR 0.90, IC 95%). Rezultatele analizei au arătat o reducere de 15% a mortalității prin cancer în cazul screening‐ului cu utilizarea mamografiei, ceia ce corespunde cu o reducere a riscului absolut de 0.05%[7].
Un studiu efectuat în Statele Unite în 2009, a demonstrat că screening‐ul bienal prin mamografie la femei cu vârsta cuprinsă între 50 şi 69 de ani a dus la reducerea medie a mortalității cu 16% (între 15 şi 23 procente) față de lipsa screening‐ului[8]. Aceiaşi sursă precizează că inițierea screening‐ului la vârsta de 40 de ani versus 50 ani, poate reduce mortalitatea prin cancer mamar în medie cu încă 3% (între 1‐6 procente), însă consumă mai multe resurse şi generează mult mai multe rezultate fals‐pozitive. Extinderea categoriei de vârstă a persoanelor țintă după 69 de ani, de asemenea poate contribui neesențial la reducerea mortalității, însă creşte substanțial rata supra‐diagnosticului.
Există un consens în rândul statelor membre ale UE şi al Consiliului UE în ceia ce priveşte promovarea şi implementarea politicilor de screening al cancerului mamar în baza examenului prin mamografie. În 2007, în cel puțin 26 state membre UE erau derulate, sau în stadiul incipient de implementare, programe de screening mamar4. Astfel, în 22 de state (Austria, Belgia, Cipru, Republica Cehă, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Ungaria, Irlanda, Italia, Luxemburg, Malta, Regatul
4 http://eu‐cancer.iarc.fr/4‐cancer‐screening.html,en
7
Olandei, Polonia, Portugalia, România, Slovenia, Spania, Suedia, şi Regatul Unit al Marii Britanii) exista programe populaționale de screening, iar în 4 state (Grecia, Letonia, Lituania, şi Slovacia) au fost instituite programe non‐populaționale de screening. În statele UE în care exista programe de screening populațional, 91% a populației feminine din grupa de vârstă 50‐69 de ani a fost înrolată în programe de screening mamar.
Modalitatea de implementare programelor de screening mamar variază. Din cele 26 state membre enumerate, doua state au un program cu interval de screening de 3 ani, iar 12 state membre UE au programe de screening pentru populația țintă feminină cu vârsta cuprinsă între 50 şi 60 ani. Femeile sub 50 de ani sunt incluse în programele de screening din opt țări membre, iar femeile peste 69 ani fac parte din grupul țintă în acelaşi număr de țări.
Datele existente din experiența internațională cu privire la screening‐ul cancerului de col uterin prin testul Papanicolau demonstrează o eficacitate sporită a acestui test în reducerea incidenței şi a mortalității[9‐11]. De exemplu, în urma implementării programelor de screening, rata mortalității prin cancerul de col uterin pe termen lung în Islanda a fost redusă cu 80%, iar în Finlanda şi Suedia cu 50% şi 34% respectiv. Reduceri semnificative ale mortalității au fost înregistrate de asemenea în populații largi din SUA şi Canada. Scăderea incidenței şi a mortalității prin cancer de col uterin este proporțională cu intensitatea screening‐ului[12]. Totodată implementarea programelor de screening cervical în unele țări în curs de dezvoltare nu au avut rezultate la fel de bune în ceia ce priveşte reducerea incidenței şi a mortalității prin cancerul de col uterin, una din cauze fiind controlul insuficient asupra calității preluării şi examinării frotiurilor[13].
Potrivit Societății Americane pentru Cancer, screening‐ul cancerului de col uterin la femei cu vârsta de până la 25 de ani nu este justificat din motivul unei prevalențe joase a patologiilor care pot evolua în cancer. De asemenea, screening‐ul nu este recomandat la femei cu o vârstă peste 60 de ani, în cazul testelor negative anterioare[14, 15]. Testul Papanicolau efectuat regulat poate reduce incidența şi mortalitatea prin cancer de col uterin cu până la 80%.
Screening‐ul cancerului de col uterin a fost acceptat pe larg într‐un şir de țări din întreaga lume. În majoritatea statelor UE sunt derulate sau în curs de dezvoltare programe de screening al cancerului de col uterin în baza examenului citologic. În prezent, 15 state membre UE (Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Ungaria, Irlanda, Italia, Regatul Olandei, Polonia, Portugalia, România, Slovenia, Spania, Suedia, şi Regatul Unit al Marii Britanii) implementează programe de screening populațional pentru cancerul de col uterin. Alte 12 state membre (Austria, Belgia, Bulgaria, Republica Cehă, Franța, Germania, Greci, Letonia, Lituania, Luxemburg, Slovacia, şi Spania) derulează programe de screening non‐populațional5. Nivelul de acoperire a populației feminine cu vârsta cuprinsă între 30 şi 60 ani pentru programele de screening în derulare variază de la 47% până la 51% având în vedere că unele state nu au programe de screening populațional.
Statele membre UE au aprobat intervale diferite de screening. Spre exemplu, în Bulgaria se efectuează screening‐ul cancerului de col uterin o dată la doi ani, iar în alte 14 state acest interval este de 3 ani. Patru țări ale UE au programe de screening cu un interval de 5 ani. În 24 din cele 25 state în care există programe de screening, populația țintă include şi categoria de vârstă de 30‐59 ani. Vârsta minimă a femeilor incluse în program este de 30 ani pentru 5 state membre, 25 ani pentru patru state, şi sub 20 ani pentru trei state membre UE. Vârsta maximă a populației țintă este de
5 http://eu‐cancer.iarc.fr/4‐cancer‐screening.html,en
8
59‐60 ani pentru noua state, 64‐65 ani pentru alte nouă state, şi 69‐70 ani pentru două state UE. Cinci dintre țările UE nu au stabilit o limită superioară de vârstă pentru programul de screening al cancerului de col uterin.
Majoritatea programelor de screening, atât pentru cancerul de col uterin, cât şi pentru cancerul mamar sunt efectuate în mod staționar, dar există şi experiențe internaționale de petrecere a activităților de screening în bază de unităților diagnostice mobile. Unul dintre aceste exemple este programul de screening implementat în România de către Fundația Renaşterea. Unitatea mobilă din cadrul programului dat a fost creată în 2007, ca şi parte componentă a unui proiect de screening mai larg. Această unitate mobilă de diagnosticare cu un preț total e peste 300 mii Euro a fost completată cu personal şi echipament necesar pentru screening‐ul cancerului mamar şi de col uterin, inclusiv un ginecolog şi specialişti în imagistică. În primul an de activitate unitatea mobilă a vizitat şi a investigat femei din 28 localități rurale din România. În această perioadă, echipa de specialişti a efectuat 10441 teste Pap şi 5831 mamografii. În urma examinărilor citologice, la 5430 (52.7%) femei nu au fost diagnosticate patologii, 4938 (47.3%) femei au primit recomandări pentru investigări adiționale sau tratament, iar 73 (0.7%) au fost îndreptate pentru investigări oncologice ulterioare. Din totalul de femei investigate prin mamografie, 2245 (38,5%) au primit indicații pentru investigații adiționale, iar 146 (2,5%) femei au fost îndreptate la serviciul oncologic.
Recomandările Consiliului Uniunii Europene (2003/878/EC) privind programele de screening pentru cancer vizează trei localizări, şi anume: (i) screening‐ul prin testul Papanicolau pentru cancerul cervical; (ii) screening‐ul cancerului mamar prin mamografie; şi (iii) screening‐ul cancerului colo‐rectal prin testul la sânge ocult. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) de asemenea recomandă screening‐ul cancerului cu aceste trei localizări, însă screening‐ul cancerului colo‐rectal este recomandat în special pentru țările cu venituri mai înalte. Conform datelor OMS, a fost dovedită eficiența şi fezabilitatea programelor de screening al cancerelor glandei mamare şi de col uterin. În baza recomandărilor OMS şi ale Uniunii Europene, dar şi a analizei ex‐ante a impactului, Guvernul Republicii Moldova urmează să decidă asupra oportunității implementării unui program de screening populațional pentru cancerul cervical şi mamar.
2. SCOPUL ŞI OBIECTIVELE POLITICII PUBLICE
Scop: Îmbunătățirea sănătății femeilor din Republica Moldova prin micşorarea poverii cancerului mamar şi de col uterin..
Obiectivul 1: Implementarea unui program de screening populațional al cancerului mamar şi de col uterin şi înrolarea a 60% din toată populația eligibilă a țării până la finele anului 2015.
Obiectivul 2: Creşterea ratei de depistare a cancerului mamar în stadii incipiente (I‐II) până la 80% către finele anului 2015.
Obiectivul 3: Creşterea ratei de depistare a cancerului de col uterin în stadii incipiente (I‐II) până la 70% către finele anului 2015.
9
1. BENEFICIARII POLITICII
Beneficiarul 1: Femei cu vârsta cuprinsă între 25 şi 60 ani, care reprezintă grupul țintă pentru screening‐ul cancerului de col uterin. La 1 ianuarie 2010 această categorie de vârstă a constituit 957,555 femei6.
Beneficiarul 2: Femei cu vârsta cuprinsă între 50 şi 69 ani, care reprezintă grupul țintă pentru screening‐ul cancerului glandei mamare. La 1 ianuarie 2010 această categorie de vârstă a constituit 411,760 femei6.
2. OPȚIUNI DE SOLUȚIONARE A PROBLEMEI
Opțiunea 0. Status quo, sau neintervenția în situația existentă;
Opțiunea 1. Implementarea unui program național de screening pentru cancerul glandei mamare şi de col uterin la nivelul AMP;
Opțiunea 2. Implementarea unui program național de screening pentru cancerul glandei mamare (femei 50‐69 ani) şi de col uterin (femei 25‐59 ani) în baza echipelor mobile;
Opțiunea 3. Implementarea unui program național de screening în baza echipelor mobile pentru cancerul glandei mamare (femei 50‐69 ani) şi de col uterin (femei 50‐59 ani), şi la nivelul AMP pentru cancerul de col uterin (femei 25‐49 ani).
3. ANALIZA OPȚIUNILOR
Opţiunea 0: Status quo, sau neintervenţia în situaţia existentă; Argumentare În situația existentă, măsurile profilactice îndreptate spre depistarea precoce şi prevenirea cancerului de col uterin şi a glandei mamare sunt ineficiente. Aceasta se datorează în primul rând lipsei unui sistem organizat de înrolare a populației țintă şi de monitorizare a procesului de investigare profilactică. Mecanismul de raportare este unul deficient, iar impactul măsurilor de profilaxie sunt intangibile.
Serviciile profilactice, inclusiv examenul glandelor mamare şi ginecologic, sunt prestate şi finanțate în cadrul programului unic al AOAM. În lista acestor servicii este inclus examenul profilactic anual al glandei mamare pentru femei după vârsta de 20 ani şi examinarea ginecologica profilactică a femeilor în vârstă de peste 20 ani, inclusiv prelevarea frotiului pentru examenul citologic o dată la 2 ani. Aceste măsuri profilactice prin examinarea glandei mamare şi examenul citologic al colului uterin, au drept scop prevenirea şi depistarea precoce, în scopul tratamentului timpuriu, a patologiilor genito‐mamare întâlnite des în rândul femeilor şi care au un impact major, constituind o povară atât pentru societate, cât şi pentru sistemul sănătății.
Neajunsuri Deşi examenul citologic al colului uterin nu este efectuat în cadrul unui program de screening, este utilizat testul Papanicolau, cu un grad înalt al sensibilității si specificității, recomandat de specialiştii în domeniu şi aplicat în programe de screening populaționale din alte țări. Cu toate acestea, lipsa unei organizări corespunzătoare, a componentului de informare şi înrolare a populației, dar şi a unui sistem efectiv de monitorizare şi raportare, fac ca practicile existente să nu exercite un impact major asupra poverii maladiilor vizate. Examenul profilactic al glandei mamare se efectuează prin inspecția vizuală şi palpare, ceia ce nu permite depistarea formelor incipiente de neoplasme. Deşi examenul prin mamografie este
6 Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova. Populația Republicii Moldova pe vârste şi sexe, în profil teritorial la 1 ianuarie 2010.
10
considerat cel mai eficient în depistarea precoce a cancerului glandei mamare, costurile mari legate de procurarea mamografelor au făcut imposibile implementarea pe scară largă a examenului radiologic profilactic.
Rezultatele raportate cu privire la examenul profilactic genito‐mamar sunt neconvingătoare şi trezesc îndoieli cu privire la calitatea şi nivelul de acoperire cu servicii. Din datele serviciului citologic al MS, în 2009 au fost efectuate 221,181 examene citologice ale colului uterin, sau cu 24,056 mai mult decât în 2008, fără a fi specificat numărul examenelor unice. În acest caz, chiar daca neglijăm presupunerea că numărul femeilor supuse testării este mult mai mic, din motiv că unele femei puteau fi examinate repetat, iar populația eligibilă pentru examenul citologic (20+ ani) în 2009 a constituit cca. 1.4 mln. femei, atunci obținem o acoperire cu servicii citologice profilactice de 15.8%. Această rată de acoperire anuală nu poate asigura un rezultat bun în contextul normelor existente de testare a populației țintă odată la doi ani. Un alt neajuns important al sistemului de profilaxie existent este lipsa obiectivelor de impact prestabilite şi monitorizarea serviciilor prestate.
Beneficii Măsurile profilactice prin examenul glandei mamare şi testul citologic al colului uterin, efectuat în cadrul AMP, au drept scop prevenirea şi depistarea precoce, în scopul tratamentului timpuriu, a patologiilor ginito‐mamare întâlnite des în rândul femeilor şi care constituie o povară pentru populație şi sistemul sănătății. Urmărind statisticile medicale pentru ultimii ani, nu putem observa o îmbunătățire a situației. Ratele incidenței sunt în continuă creştere, iar mortalitatea prin cancer mamar şi de col uterin se păstrează la un nivel înalt. Nu a fost înregistrată nici o creştere a ponderii cazurilor noi diagnosticate în stadiile incipiente. Prin urmare, nu există beneficii tangibile care ar putea fi atribuite sistemului existent de măsuri profilactice.
Impactul fiscal Cheltuielile publice pentru măsurile profilactice existente pentru depistarea precoce a cancerului colului uterin şi a glandei mamare se reduc la cheltuielile examenului citologic al colului uterin. Examenul profilactic vizual şi palpator al glandei mamare nu necesită cheltuieli adiționale, fiind efectuat de către medicii de familie instruiți, care nu sunt remunerați adițional pentru aceste servicii. În schimb, examenul citologic al colului uterin prin testul Papanicolau este însoțit de anumite cheltuieli suportate în totalitate din programul unic al AOAM, în dependență de rezultatul testului. Pentru un rezultat negativ se achita 7 MDL, iar pentru unul pozitiv – 37 MDL. Astfel pentru anul 2009 din bani publici au fost cheltuiți aproximativ 2.8 mln. MDL, având în vedere numărul de 221 mii teste raportat, dintre care 81% fără patologie şi 19% cu schimbări patologice. Cheltuielile din cadrul FAOAM pentru termen mediu (2012‐2014) vor constitui cca 3,286 mii MDL pe an, ajustat la nivelul estimat al inflației (Anexa 3). În cazul neintervenției Guvernului, nu vor exista cheltuieli de investiție sau alte costuri adiționale, ci doar cheltuieli operaționale de susținere a sistemului existent de măsuri profilactice.
Impactul administrativ Institutul Oncologic este instituția abilitată pentru monitorizarea şi evaluarea serviciilor de profil, inclusiv a măsurilor profilactice prin crearea Unității de monitorizare, evaluare şi integrare a serviciilor de asistență medicală (ordinul nr. 46 din 31.01.2006), având drept scop implementarea politicii naționale de sănătate la capitolul prevenția maladiilor canceroase prin depistarea formelor precoce. În cadrul instituțiilor din sectorul AMP, în CS şi CMF, medicii de familie sau asistenții medicului de familie sunt specialiştii responsabili de examenul profilactic al femeilor, inclusiv prin preluarea frotiului pentru testul Papanicolau şi examenul
11
glandelor mamare. Capacitățile existente la nivelul IO şi AMP sunt suficiente pentru realizarea funcțiilor prestabilite de actele normative în vigoare în condițiile păstrării modalității existente de lucru şi a volumului de investigații.
Migrația cadrelor medicale din sectorul asistenței medicale primare, atât a medicilor, cât şi a specialiştilor cu studii medicale medii, este un fenomen tot mai des întâlnit. Exodul specialiştilor, în special din localitățile rurale, duce la insuficiența acută de cadre medicale. În 2008 Ministerul Sănătății a înregistrat 1,947 medici de familie, dintre care 1,020 activau în mediu urban, iar 927 în localități rurale[16]. În conformitate cu normele existente, care stipulează că un medic de familie trebuie să deservească o populație de până la 1,500 persoane, deficitul medicilor de familie pentru mediul rural constituie 431 specialişti, iar pentru localitățile urbane – 36 specialişti. Acest deficit se poate răsfrânge direct, atât asupra accesibilității şi calității serviciilor medicale primare în ansamblu, cât şi asupra măsurilor profilactice întreprinse.
Concurența de pe piața serviciilor medicale şi afirmarea sectorului privat din localitățile urbane determină micşorarea cotei de pacienți cuprinşi în controlul oncoprofilactic. Totodată, se atestă pierderea încrederii populației feminine în calitatea serviciilor prestate şi creşterea exodului de pacienți către sectorul privat.
Nu funcționează pe deplin Sistemul Informațional Automatizat (SIA), modulul Registrul pacienților oncologici (RPO), compartimentul Măsuri Oncoprofilactice. În 23 centre raionale SIA”RPO” funcționează parțial. Este necesară dezvoltarea şi perfecționarea în continuare a SIA ”RPO”, cu extinderea la nivel național, pentru asigurarea evidenței mai bune a persoanelor suspecte, investigate şi tratate cu patologii oncologice.
În situația curentă, cu păstrarea sistemului de control oncologic profilactic, nu este necesară instituirea noilor instituții, angajarea de personal sau procurarea echipamentului suplimentar.
Grupurile interesate, cum ar fi personalul medical, care prestează serviciile profilactice, pe de o parte, şi persoanele investigate, pe de altă parte, apreciază pozitiv măsurile întreprinse din motiv că sunt incluse în programul unic de servicii medicale al AOAM. Totodată, angajații din sectorul AMP ar putea fi insuficient motivați să presteze servicii calitative din cauza lipsei la moment a unui mecanism de remunerare în baza indicatorilor de calitate.
Necesitatea unei schimbări în contextul opțiunii „status quo” implică reducerea inechității de acces la serviciile de calitate prestate în localitățile rurale prin perfectarea managementului măsurilor profilactice. În scopul asigurării funcționalității procesului de depistare precoce a patologiilor oncologice, este necesară crearea unei structuri specifice funcționale de monitorizare şi coordonare a activităților de testare sau fortificarea unității existente în cadrul Institutului Oncologic. Lipsa unui sistem eficient de monitorizare şi evaluare poate cauza apariția raportărilor necontrolabile fictive, ce în consecință, vor spori cazurile înregistrate de cancer în stadii avansate. De asemenea, este necesară implementarea unui şir de măsuri adiționale de informare şi conştientizare a populației şi promovarea adresabilității în scopul creşterii nivelului de acoperire cu servicii oncoprofilactice.
Impactul economic Opțiunea în cauză nu are un impact direct sau indirect asupra activității antreprenorilor şi nu afectează în nici un mod gradul de competitivitate. Având în vedere caracterul social al activităților incluse şi finanțarea publică a lor în cadrul Programului Unic de servicii medicale al AOAM, fără implicarea agenților economici, opțiunea data nu are o influență asupra nivelului de dezvoltare
12
economică a țării.
Impactul social Opțiunea „Status quo”, în contextul sistemului existent, are un impact social benefic, prin oferirea unor servicii de profilaxie si prevenire precoce. Impactul pozitiv este caracterizat în special de oferirea unui acces larg la examenul profilactic în cadrul AMP. Serviciile profilactice acordate în baza programului unic al AOAM sunt prestate atât persoanelor asigurate, cât şi celor ne‐asigurate, după aprobarea Legii fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală pe anul 2010. Legea stipulează că persoanele neasigurate beneficiază de asistență medicală primară din contul mijloacelor fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală. Având în vedere că serviciile onco‐profilactice sunt prestate la nivelul asistenței medicale primare, toate persoanele eligibile pot beneficia de asemenea servicii, şi anume femeile începând cu vârsta de 20 ani.
Cu toate acestea, nivelul de acoperire cu servicii profilactice este destul de scăzut, ceia ce pune la îndoială eficiența şi rezultatele aşteptate. Din cauza lipsei unui sistem de monitorizare şi evaluare adecvat, este dificil să stabilim gradul de impact al acțiunilor întreprinse asupra populației. Din statisticile oficiale observăm că situația cu privire la cancerul glandei mamare şi de col uterin nu s‐a îmbunătățit în ultimii ani, iar povara socială a acestor maladii este în creştere, ceia ce ne vorbeşte despre necesitatea unor schimbări de sistem.
Deşi s‐a înregistrat o îmbunătățire substanțială a situației ce ține de accesul la servicii medicale odată cu implementarea AOAM, insuficiența personalului medical generează o inechitate parțială în defavoarea locuitorilor din zonele rurale. Unii locuitori din sate sunt nevoiți să se deplaseze în alte localități sau la CMF raional pentru a beneficia de serviciile prestate, aceasta implicând anumite cheltuieli de transport suportate din bugetele gospodăriilor casnice. Din cauza nivelului înalt al sărăciei, caracteristic în primul rând pentru zonele rurale, scade şi mai mult rata de înrolare în programul de control profilactic. În final, persoanele dezavantajate, care sunt considerate şi mai vulnerabile față de maladiile oncologice, nu sunt testate sistematic, aşa cum recomandă normele metodologice, iar riscul lor de îmbolnăvire şi de depistare tardivă sporeşte.
În condițiile unei finanțări deficitare a sistemului sănătății, nu a fost posibilă procurarea echipamentului pentru examenul profilactic prin mamografie a femeilor. Numărul limitat de mamografe poate acoperi doar o mică parte din populație, iar serviciile date de obicei sunt oferite contra plată. Astfel, se îngrădeşte şi mai mult accesul păturilor vulnerabile cu capacități financiare reduse la servicii calitative de diagnosticare precoce.
Acțiunile de profilaxie existente nu pot avea un impact diferențiat de gen şi nu afectează mai mult femeile sau bărbații. În afara examenului profilactic genito‐mamar, destinat femeilor, exista un şir de alte investigații de care pot beneficia şi bărbații, ele fiind la fel compensate din contul programului unic al AOAM.
În cazul selecției opțiunii date prin ne‐intervenirea în situația existentă, vom urmări în continuare o înrăutățire a situației epidemiologice cu privire la cancerul glandei mamare şi de col uterin, iar povara acestor maladii asupra societății şi a sistemului sănătății va fi in creştere continuă.
Impactul ecologic Opțiunea nu are un impact ecologic.
Riscuri Există riscul creşterii inechității şi a accesibilității la serviciile profilactice prestate în cadrul AMP legate de exodul personalului medical calificat şi a motivării reduse.
13
Opţiunea 1: Implementarea unui program naţional de screening pentru cancerul glandei mamare şi de col uterin la nivelul AMP; Argumentare Opțiunea dată este o alternativă care propune implementarea unui program național de screening al cancerului glandei mamare şi de col uterin în cadrul instituțiilor existente de asistență medicală primară. Programul de screening are drept scop prevenirea şi depistarea precoce, în scopul tratamentului timpuriu, a patologiilor ginito‐mamare întâlnite des în rândul femeilor şi care au un impact major, constituind o povară atât pentru populație, cât şi pentru sistemul sănătății. În baza recomandărilor OMS şi UE ca şi metode de screening va fi aplicat examenul citologic al colului uterin Papanicolau şi examenul prin mamografie al glandei mamare. Frotiul citologic al colului uterin va fi preluat, la fel ca şi în cazul opțiunii „status quo” de către medicul de familie sau asistentul medicului de familie în cadrul CS sau CMF, iar examenul prin mamografie se va efectua la nivelul CMF. În acest scop, fiecare centru raional va fi echipat cu câte un mamograf. În plus, trei mamografe adiționale vor fi instalate în Chişinău şi Bălți. Programul de screening pentru ambele localizări va avea o ciclicitate de 3 ani, astfel în cât fiecare femeie eligibilă să poată fi testată cel puțin odată la trei ani. Populația țintă reprezintă femeile în vârstă de 25‐59 ani pentru screening‐ul colului uterin şi femeile cu vârsta cuprinsă între 50 şi 69 ani pentru screening‐ul glandei mamare.
Debutul programului este planificat pentru anul 2012, atunci când începe perioada de investiții şi procurări de echipament, precum şi instruirea personalului. Începând cu 2013 se planifică derularea perioadei operaționale, cu prestarea serviciilor de screening al colului uterin şi al glandei mamare la nivel național. Programul de screening va purta un caracter populațional. Femeile eligibile vor fi identificate şi invitate activ pentru participare la screening, fiind purtată evidența frecvenței de testare şi a rezultatelor înregistrate pentru fiecare persoană examinată în parte. În cadrul vizitelor, pe lângă testele efectuate, femeile vor fi intervievate şi informate despre riscurile posibile şi modul sănătos de viață.
Este preconizată atingerea unei acoperiri de 60% cu servicii de screening către finele primului ciclu al programului (2015), 65% către finele 2018 şi 70% către finele anului 2021. În scopul atingerii nivelului scontat de acoperire, se va efectua o campanie națională de informare anuală, începând cu anul 2012, prin intermediul canalelor de televiziune şi radiodifuziune, precum şi prin tipărirea şi distribuirea pliantelor în rândul beneficiarilor.
Neajunsuri Cel mai mare neajuns al acestei opțiuni este costul înalt datorat procurării echipamentului pentru fiecare centru raional separat. Un alt neajuns ar fi distanța mare pe care trebuie să o parcurgă femeile pentru a fi examinate în cadrul CMF.
Beneficii Este preconizată o creştere a proporției cazurilor noi diagnosticate în stadiul I şi II pentru cancerul mamar până la 80%, şi pentru cancerul de col uterin până la 70% către 2015. De asemenea, se estimează o reducere a incidenței cancerului de col uterin de până la 50 la sută către finele anului 2018. În urma depistării precoce şi a incidenței scăzute, se presupune o reducere a mortalității prin cancer mamar de până la 15% şi prin cancer de col uterin de până la 50% către finele anului 2018. Reducerea numărului de cazuri noi înregistrate, de rând cu depistarea precoce, va duce la o scădere substanțială a costurilor legate de servicii de spitalizare, dar şi evitarea pierderilor incapacității de muncă temporară sau totală, creşterea calității vieții şi o povară redusă asupra familiei şi societății.
14
Impactul fiscal Opțiunea dată are un impact major asupra bugetului public. Acesta se datorează în primul rând cheltuielilor mari necesare pentru procurarea echipamentului medical, şi în special a mamografelor pentru fiecare CMF raional, Chişinău şi Bălți. Cheltuielile publice estimate pentru implementarea programului de screening sunt compuse din două categorii: cheltuieli de investiție şi operaționale. Cheltuielile de investiție au cea mai mare pondere din motivul necesității de procurare a 38 mamografe. În plus, în această categorie intră procurarea echipamentului IT necesar, organizarea campaniilor de informare în masă, cheltuieli de instruire, etc.. Cheltuielile operaționale țin de acțiunile de screening al cancerului mamar şi de col uterin, instituirea şi menținerea unității de monitorizare la nivel național, şi cheltuieli de motivare a personalului medical în baza indicatorilor de performanță. Primul an de derulare a programului de screening (2012) corespunde perioadei de investiție. Astfel, în 2012 cheltuielile operaționale vor fi similare cu cele prevăzute în opțiunea „0”. Începând cu 2013 vor avea loc activități de screening în conformitate cu prevederile programului.
În urma modelării matematice şi în baza unor asumări, au fost estimate cheltuielile publice necesare pe termen mediu pentru implementarea programului de screening în conformitate cu opțiunea propusă. Prin urmare, pentru anul 2012 vor fi nevoie de 134,413 mii MDL, 13,682 mii MDL pentru 2013, şi 13,728 mii MDL pentru 2014 (Anexa 3). Astfel, cheltuielile estimate sunt cu mult mai mari decât cele prevăzute în opțiunea „status quo”, în special din contul costurilor mari de procurare a echipamentului radiologic.
Pentru o analiză comparativă a opțiunilor propuse şi având în vedere că toate cele trei alternative noi, care propun o schimbare a politicilor existente prin implementarea unui program de screening cu aceleaşi obiective, ele pot fi examinate în comparație cu opțiunea „0”, sau neintervenția Guvernului în situația existentă. În acest scop a fost efectuată analiza cost‐beneficiu (Anexa 5). La baza acestei analize stau costurile şi beneficiile incrementale, sau, cu alte cuvinte, diferența costurilor şi a beneficiilor pentru opțiunile de alternativă în comparație cu „status quo”. Analiza cost‐beneficiu a fost efectuată pentru 10 ani începând cu anul 2012. În urma analizei au fost calculate costurile incrementale în cazul opțiunii date pentru perioada 2012‐2021, care constituie 343,746 mii MDL.
În acelaşi timp, modelul analizei cost‐beneficiu a permis estimarea beneficiilor fiscale incrementale în urma aplicării opțiunii date în comparație cu neintervenția în situația existentă. Aceste beneficii provin din economisirea banilor publici în cadrul aplicării unei opțiuni de politică, inclusiv prin evitarea unor decese, economii a cheltuielilor de tratament, evitarea pierderii productivității. Beneficiile incrementale totale pentru perioada de 10 ani constituie 291,013 mii MDL (Valoarea Economică Actualizată Netă (ENPV) = ‐52,733 mii MDL; Rata Economică a Rentabilității (ERR) = ‐1.7; raportul cost/beneficiu (BCR) = 0.85). Pentru estimarea cheltuielilor şi a beneficiilor a fost utilizată rata de actualizare de 5.5% (Anexa 5).
Impactul administrativ Instituția responsabilă de implementarea programului la nivel național este Institutul Oncologic, iar la nivel teritorial Centrul Medicilor de Familie cu subdiviziunile sale funcționale. Capacitățile existente ale IMSP din sectorul primar vor fi suficiente pentru a gestiona programul de screening al colului uterin în cazul aplicării opțiunii date. Suplimentar este nevoie de fortificat atât baza tehnico‐materială la nivelul AMP teritorial prin procurarea mamografelor, cât şi pregătirea cadrelor existente pentru screening‐ul mamar. Având în vedere existența specialiştilor în imagistică în fiecare CMF, va fi nevoie de o instruire de scurtă durată pentru utilizarea echipamentului nou. Nu sunt necesare resurse umane adiționale şi
15
nici modificarea numărului locurilor de muncă la nivelul AMP pentru a implementa noua politică, în cazul selectării opțiunii date. În acelaşi timp, este preconizată crearea unei unități naționale de monitorizare şi evaluare a programului. Această unitate va fi compusă din trei persoane noi angajate, cu sediul în cadrul IO. Scopul unității este de a monitoriza programul de screening, a centraliza şi analiza datele cu privire la nivelul de acoperire, a raporta rezultatele obținute, şi a estima impactul programului asupra populației. În scopul asigurării funcționalității programului național de screening este necesară crearea unui sistem informațional şi interconexiunea la baza de date al SIA „RPO” şi „AMP”.
Opțiunea în cauză prevede achiziționarea echipamentului pentru mamografie digitală pentru fiecare centru raional. Astfel urmează să fie echipate 35 CMF raionale de pe malul drept al râului Nistru, inclusiv UTA Găgăuzia, precum şi 2 CMF din or. Chişinău şi 1 CMF din or. Bălți. În total urmează să fie procurate 38 mamografe. Dezvoltarea programului de screening populațional universal oferit gratis populației eligibile va duce la sporirea adresabilității la servicii profilactice şi diminuarea elementelor de corupție în sistemul de sănătate.
În scopul implementării politicii date în baza opțiunii propuse, este nevoie de modificarea programului unic al AOAM cu privire la examenul profilactic în conformitate cu opțiunea propusă; modificarea cadrului normativ ce ține de modalitatea de implementare şi mecanismul de evaluare şi monitorizare la nivel național al programului de screening; şi aprobarea unui mecanism de motivare a personalului medical implicat şi pregătirea cadrelor necesare.
Impactul economic Opțiunea în cauză nu are un impact direct sau indirect asupra activității antreprenorilor şi nu afectează în nici un mod gradul de competitivitate. Având în vedere caracterul social al activităților incluse şi finanțarea lor din surse publice, fără implicarea agenților economici, opțiunea nu are o influență asupra nivelului de dezvoltare economică a țării.
Impactul social Principalul impact social pozitiv al alternativei date este oferirea unui acces larg a categoriilor eligibile de femei la programul de screening în cadrul AMP. Serviciile de screening vor fi acordate atât persoanelor asigurate, cât şi celor ne‐asigurate fără a se percepe o plată pentru testare. În comparație cu opțiunea „status quo” în care puteau fi supuse examenului profilactic toate femeile începând cu vârsta de 20 ani, limita inferioară de vârstă în programul de screening propus este majorat. Astfel, toate femeile cu vârsta cuprinsă între 25 şi 59 ani vor putea beneficia gratis de examenul citologic al colului uterin, iar grupul de vârstă 50‐69 vor fi eligibile pentru examenul prin mamografie o dată la 3 ani. Prin urmare, în urma aplicării opțiunii date, se reduce substanțial numărul total al populației eligibile pentru testare. Cu toate acestea, impactul acestei reduceri nu se aşteaptă a fi negativ. Studiile existente arată că screening‐ul cancerului de col uterin la femei cu vârsta de până la 25 de ani nu este justificat din motivul unei prevalențe joase a patologiilor care pot evolua în cancer. De asemenea screening‐ul de col uterin nu este recomandat la femei cu o vârstă peste 60 de ani, în cazul testelor negative anterioare[14, 15]. La fel este şi în cazul screening‐ului prin mamografie la femei sub 50 ani, care poate reduce neesențial mortalitatea prin cancer mamar (până la 3%), însă consumă mai multe resurse şi generează mult mai multe rezultate fals‐pozitive. Extinderea categoriei de vârstă a persoanelor țintă după 69 de ani, de asemenea poate contribui neesențial la reducerea mortalității, crescând substanțial rata supra‐diagnosticului[8]. În cele din urmă putem vorbi despre un impact social negativ neînsemnat în ceia ce priveşte accesul la servicii. Acesta va fi compensat prin sporirea eficienței în urma reducerii grupului de vârstă a populației eligibile în
16
concordanță cu recomandările organizațiilor internaționale şi practicile altor țări, dar şi prin creşterea nivelului de acoperire cu servicii de screening.
În timp ce oferirea gratis a serviciilor de screening sunt orientate spre sporirea echității, faptul că examenul prin mamografie se va presta doar în cadrul CMF la nivel raional poate reduce diferența de acces la aceste servicii. Femeile urmează să achite cheltuielile de transport pentru a se deplasa la centrul raional, pe de o parte, şi vor avea de pierdut din salariul mediu zilnic, în cazul ne‐prezenței la locul de muncă, acesta fiind un proxy (referință) al valorii timpului consumat. Astfel, o femeie care urmează să se deplaseze la CS sau/şi CMF pentru screening mamar sau de col uterin, va achita în mediu 27 MDL per vizită, având în vedere distanța diferită parcursă şi posibilitatea de deplasare cu transportul public sau privat, iar cheltuielile anuale totale pentru călătoriile achitate de toți beneficiari în cadrul opțiunii date se estimează la cifra de 5.9 mln MDL. Din motivul participării la programul de screening şi întreruperea din muncă, fiecare femeie va avea o pierdere echivalentă de salariu în mediu de 64 MDL per vizită, iar cheltuielile anuale totale se vor ridica la cca. 16 mln MDL (cheltuielile sunt estimate în prețurile anului 2011, cu rata de actualizare 5.5%) . Toate aceste cheltuieli suportate sau beneficii neacumulate au fost luate în vedere în analiza cost‐beneficiu la capitolul „Analiza economică”. Metodologia de estimare şi calcul şi rezultatele analizei pot fi găsite în Anexa 5.
Programul de screening propus în cadrul opțiunii date va avea un impact social pozitiv prin reducerea ponderii cazurilor de cancer depistate tardiv şi diminuarea substanțială a incidenței cancerului de col uterin. Acestea vor reduce numărul zilelor de spitalizare şi va îmbunătăți rezultatele tratamentului. În rezultat, o parte din cazurile de cancer vor fi evitate, iar pacienții cu cancer diagnosticat precoce vor avea o şansă mai mare de supraviețuire şi o calitate a vieții sociale mai bună, iar cheltuielile gospodăriilor casnice vor fi mai reduse.
Pe lângă efectul pozitiv scontat al programului de screening trebuie menționate şi efectele nocive posibile în aplicarea examenului citologic şi al mamografiei. Nu au fost raportate efecte negative directe ale testului citologic Papanicolau al colului uterin. În schimb, aceste efecte pot surveni la distanță. De exemplu, testarea regulată poate duce la proceduri diagnostice adiționale, cum ar fi colposcopia şi tratamentul leziunilor intra‐epiteliale. Aceste efecte se întâlnesc mai frecvent la femei tinere cu prevalență înaltă a acestor leziuni, dar care deseori pot dispărea fără tratament. Alte efecte negative pot fi rezultatele fals‐pozitive, întâlnite mai frecvent la femei cu vârsta sub 25 ani, care de asemenea pot duce la investigații adiționale şi cure de tratament inutil.
Există şi anumite efecte negative posibile legate de screening‐ul glandei mamare prin mamografie. Printre acestea pot fi daunele psihologice, teste repetate neindicate şi examenul prin biopsie în cazul rezultatelor fals‐pozitive. De asemenea pot fi menționate intervenții chirurgicale în cazul rezultatelor fals‐pozitive, sau intervenții chirurgicale în cazul cancerului mamar depistat prin mamografie, dar care nu ar fi trecut într‐o formă clinică în perioada vieții şi nu ar fi afectat longevitatea vieții pacientei. Expunerea la radiație în timpul testului, poate de asemenea fi considerat ca şi efect negativ al mamografiei deşi, la utilizarea echipamentului digital contemporan sunt utilizate doze foarte mici în comparație cu echipamentele vechi analogice. Datele publicate recent denotă că totalitatea efectelor negative posibile pot avea un impact nociv moderat asupra sănătății persoanelor investigate, acestea fiind direct proporționale cu numărul investigațiilor per pacient[17]. In timp ce rezultatele fals‐pozitive sunt întâlnite mai des la femei sub 50 ani, supra‐diagnosticul şi tratamentul inutil timpuriu sunt probleme caracteristice pentru femeile de vârstă mai înaintată supuse examenului
17
prin mamografie.
Opțiunea în cauză nu va avea un impact important de gen. Chiar dacă acțiunile propuse de screening vor fi oferite în totalitate femeilor, nu putem spune că în acest caz sunt neglijați bărbații. Cancerul glandei mamare şi de col uterin sunt doua dintre localizările de cancer care exercită o povară înaltă asupra societății, fiind receptive la screening. Organizația Mondială a Sănătății recomandă organizarea programelor naționale de screening pentru trei localizări ale cancerului: cancerul glandei mamare, de col uterin, şi adițional, cancerul colo‐rectal. În timp ce cancerul glandei mamare şi de col uterin se întâlneşte preponderent la femei, cancerul de colon şi rect pot fi întâlnite la ambele sexe. Ne‐includerea screening‐ului colo‐rectal în programul propus se datorează faptului că acesta nu este recomandat pentru țările cu venituri reduse, nefiind o metodă foarte eficientă de profilaxie şi control.
Impactul ecologic Opțiunea nu are un impact ecologic.
Riscuri Rezistență din partea personalului medical din motivul majorării volumului de lucru, a complexității echipamentului şi a sistemului informațional; neatingerea obiectivelor stabilite; neacceptarea opțiunii date din motivul costurilor mari de implementare; amânarea programului de screening din motivul insuficienței surselor financiare.
Opţiunea 2: Implementarea unui program naţional de screening pentru cancerul glandei mamare (femei 5069 ani) şi de col uterin (femei 2559 ani) în baza echipelor mobile; Argumentare La fel ca şi în cazul alternativei precedente, opțiunea dată prevede implementarea unui program național de screening al cancerului glandei mamare şi de col uterin, dar cu ajutorul echipelor mobile. Opțiunea a apărut în procesul de căutare a unor soluții de reducere a cheltuielilor mari la echipamentul costisitor. Programul de screening va cuprinde examenul prin mamografie şi testul Papanicolau în baza vehiculelor (trailere) echipate cu mamograf şi fotoliu ginecologic. Fiecare trailer va fi deservit de către o echipă formată din asistent medical, specialist în radiologie şi şofer. Programul de screening pentru ambele localizări va avea o ciclicitate de 3 ani, astfel în cât fiecare femeie eligibilă să poată fi testată cel puțin odată la trei ani. Populația țintă reprezintă femeile în vârstă de 25‐59 ani pentru screening‐ul colului uterin şi femeile cu vârsta cuprinsă între 50 şi 69 ani pentru screening‐ul glandei mamare. Implementarea programului este planificată pentru anul 2012, atunci când începe perioada de investiții şi procurări de echipament, precum şi instruirea personalului. Începând cu 2013 se planifică derularea perioadei operaționale, cu prestarea serviciilor de screening al colului uterin şi al glandei mamare la nivel național. Programul de screening va purta un caracter populațional. Femeile eligibile vor fi identificate şi invitate activ pentru participare în program, fiind purtată evidența frecvenței de testare şi a rezultatelor înregistrate pentru fiecare persoană examinată în parte. În cadrul vizitelor, pe lângă testele efectuate, femeile vor fi intervievate şi informate despre riscurile posibile şi modul sănătos de viață.
Rata de acoperire estimată corespunde opțiunii „1” şi constituie 60% a populației eligibile către primul ciclu al programului (2015), 65% către 2018 şi 70% către 2021. În scopul atingerii acestui nivel de acoperire se va efectua o campanie națională de informare anuală, începând cu anul 2012, prin intermediul canalelor de televiziune şi radiodifuziune, precum şi prin tipărirea pliantelor ce urmează a fi distribuite în rândul beneficiarilor.
18
Neajunsuri Printre neajunsurile opțiunii date pot fi enumerate costul relativ înalt al echipamentului care urmează a fi achiziționat, şi dependența directă de condițiile meteorologice.
Beneficii Este preconizată o creştere a proporției cazurilor noi diagnosticate în stadiul I şi II pentru cancerul mamar până la 80%, şi pentru cancerul de col uterin până la 70% către 2015. De asemenea, se estimează o reducere a incidenței cancerului de col uterin de până la 50 la sută către finele anului 2018. În urma depistării precoce şi a incidenței scăzute, se presupune o reducere a mortalității prin cancer mamar de până la 15% şi prin cancer de col uterin de până la 50% către finele anului 2018. Reducerea numărului de cazuri noi înregistrate, de rând cu depistarea precoce, va duce la o scădere substanțială a necesităților şi costurilor legate de servicii de spitalizare, dar şi evitarea pierderilor incapacității de muncă temporară sau totală, creşterea calității vieții şi o povară redusă asupra familiei şi societății.
Impactul fiscal Impactul fiscal, în cazul opțiunii propuse, va fi de asemenea mare. Cheltuielile principale sun legate atât de procurarea echipamentului de testare, cât şi a automobilelor. Ca şi în cazul opțiunii precedente, costurile sunt determinate de cheltuieli de investiție şi operaționale, iar primul an de implementare a programului coincide cu anul de investiție.
În urma sumării tuturor cheltuielilor de investiție şi a celor operaționale, au fost calculate costurile politicii în baza opțiunii date pe termen mediu. Astfel, pentru anul 2012 sunt estimate cheltuieli din bugetul public în valoare de 72,496 mii MDL, 16,885 mii MDL pentru 2013, şi 16,930 mii MDL pentru 2014 (Anexa 3). În comparație cu opțiunea „1”, costul de implementare a programului este mai mic, în special din contul reducerii numărului necesar de mamografe.
Analiza incrementală a costurilor, efectuată în cadrul analizei cost‐beneficiu, şi descrisă anterior, a arătat că pentru perioada 2012‐2021, vor fi nevoie cu 263,942 mii MDL mai mult în comparație cu opțiunea „0”. Totodată, beneficiile incrementale totale pentru perioada 2012‐2021 sunt similare cu opțiunea „1” şi constituie 291,013 MDL (ENPV = 27,071 mii MDL; ERR = 10.5%; BCR = 1.1; rata de actualizare = 5.5%) (Anexa 5). Beneficiile în cazul opțiunilor de alternativă sunt egale din motiv că au fost stabilite aceleaşi obiective de rezultat.
Impactul administrativ Responsabilii de implementarea programului de screening al cancerului glandei mamare şi de col uterin vor fi Institutul Oncologic şi unitatea de monitorizare şi evaluare din cadrul său, pe de o parte, şi CMF pe de altă parte. În timp ce unitatea de monitorizare va coordona procesul la nivel național, Centrele Medicilor de familie vor fi responsabile de organizarea la nivel local şi delegarea personalului medical şi auxiliar pentru completarea echipelor mobile, dar şi perfectarea screening‐ului. Capacitățile existente ale IMSP din sectorul primar vor fi suficiente pentru a gestiona programul de screening în cazul aplicării opțiunii date. Suplimentar este nevoie de fortificat atât baza tehnico‐materială prin procurarea trailerelor şi echiparea lor cu echipament necesar, cât şi pregătirea cadrelor existente pentru screening‐ul mamar. Având în vedere existența specialiştilor în imagistică în fiecare CMF, va fi nevoie de o instruire de scurtă durată pentru utilizarea echipamentului nou. Nu sunt necesare resurse umane adiționale şi nici modificarea numărului locurilor de muncă la nivelul AMP pentru a implementa noua politică, în cazul selectării opțiunii date. Ca şi în cazul opțiunii precedente, este preconizată crearea unei unități naționale de monitorizare şi evaluare a
19
programului. Această unitate va fi compusă din trei persoane noi angajate, cu sediul în cadrul IO. Scopul unității este de a monitoriza programul de screening, a centraliza şi analiza datele cu privire la nivelul de acoperire, a raporta rezultatele obținute, şi a estima impactul asupra populației țintă. În scopul asigurării funcționalității programului național de screening este necesară crearea unui sistem informațional şi interconexiunea la baza de date al SIA „RPO” şi „AMP”.
Opțiunea în cauză prevede achiziționarea automobilelor speciale şi a echipamentului pentru mamografie digitală şi examenul citologic. În baza unor calcule ce țin de numărul populației eligibile şi a modelării matematice, s‐a estimat că este nevoie de 13 echipe mobile care ar reuşi să deservească întregul teritoriu al țării, fără or. Chişinău şi Bălți. În ultimele două localități enumerate programul de screening se va petrece similar cu opțiunea „1”, la nivelul AMP în cadrul CMF. În acest scop vor fi procurate adițional 3 mamografe şi alt echipament necesar.
Dezvoltarea programului de screening populațional universal oferit gratis populației eligibile va duce la sporirea adresabilității la servicii profilactice şi diminuarea elementelor de corupție în sistemul de sănătate. În scopul implementării politicii date în baza opțiunii propuse, este nevoie de modificarea programului unic al AOAM cu privire la examenul profilactic în conformitate cu opțiunea propusă; modificarea cadrului normativ ce ține de modalitatea de implementare şi mecanismul de evaluare şi monitorizare la nivel național al programului de screening; şi aprobarea unui mecanism de motivare a personalului medical implicat şi pregătirea cadrelor necesare.
Impactul economic Opțiunea în cauză nu are un impact direct sau indirect asupra activității antreprenorilor şi nu afectează în nici un mod gradul de competitivitate. Având în vedere caracterul social al activităților incluse şi finanțarea lor din surse publice, fără implicarea agenților economici, opțiunea nu are o influență asupra nivelului de dezvoltare economică a țării.
Impactul social Screening‐ul cancerului mamar şi de col uterin în baza echipelor mobile apropie la maxim serviciile oferite în cadrul programului de populație. Beneficiul principal social în acest caz constituie reducerea distanței de călătorie pe care urmează să o parcurgă femeile pentru a vizita punctele mobile de screening, astfel oferind un acces maxim al beneficiarilor, în special în comparație cu opțiunea „1”.
La fel ca şi în opțiunea precedentă, serviciile de screening vor fi acordate atât persoanelor asigurate, cât şi celor ne‐asigurate fără a se percepe o plată pentru testare. Grupurile de vârstă eligibile pentru programul de screening corespund în totalitate cu opțiunea precedentă şi astfel toate femeile cu vârsta cuprinsă între 25 şi 59 ani vor putea beneficia gratis de examenul citologic al colului uterin, iar grupul de vârstă 50‐69 vor fi eligibile pentru examenul prin mamografie o dată la 3 ani. Impactul social al reducerii numărului total de femei eligibile în comparație cu situația existentă în cadrul controlului profilactic nu va fi unul important din motivul sporirii eficienței programului propus şi a creşterii ratei de acoperire.
În comparație cu opțiunea „1”, se vor reduce la maxim impactul economic asupra bugetelor gospodăriilor din motiv că femeile nu vor avea de suportat cheltuieli de transport la fel de mari. În urma estimărilor efectuate şi a modelării, s‐a constatat că o femeie care urmează să fie supusă screening‐ului mamar sau de col uterin, va achita în mediu doar 1.6 MDL per vizită, având în vedere distanța diferită parcursă şi posibilitatea de deplasare cu transportul public sau privat, iar cheltuielile anuale medii pentru călătoriile achitate de toți beneficiari în cadrul opțiunii date se estimează la suma de 363 mii MDL. Din motivul participării la programul de
20
screening şi întreruperea din muncă, fiecare femeie va avea o pierdere echivalentă de salariu în mediu de 64 MDL, iar cheltuielile anuale totale se vor ridica la cca. 16 mln MDL (cheltuielile sunt estimate în prețurile anului 2011, cu rata de actualizare 5.5%) (Anexa 5).
Programul de screening propus în cadrul opțiunii date va avea un impact social pozitiv prin reducerea ponderii cazurilor de cancer depistate tardiv şi diminuarea substanțială a incidenței cancerului de col uterin. Acestea vor reduce numărul zilelor de spitalizare şi vor îmbunătăți rezultatele tratamentului. Ca urmare, o parte din cazurile de cancer vor fi evitate, iar pacienții cu cancer diagnosticat precoce vor avea o şansă mai mare de supraviețuire şi o calitate a vieții sociale mai bună, iar cheltuielile gospodăriilor casnice vor fi mai reduse. Efectele posibile negative în urma aplicării examenului citologic al colului uterin şi al mamografiei sunt similare cu cele din opțiunea 1.
Opțiunea în cauză nu va avea un impact important de gen, şi la fel ca şi în opțiunea „1”, acțiunile propuse nu vor afecta în mod diferit bărbații sau femeile.
Impactul ecologic Opțiunea nu are un impact ecologic.
Riscuri Rezistență din partea personalului medical din motivul majorării volumului de lucru, a complexității echipamentului şi a sistemului informațional; neatingerea obiectivelor stabilite; neacceptarea opțiunii date din motivul costurilor mari de implementare; amânarea programului de screening din motivul insuficienței surselor financiare.
Opţiunea 3: Implementarea unui program naţional de screening în baza echipelor mobile pentru cancerul glandei mamare (femei 5069 ani) şi de col uterin (femei 5059 ani), şi la nivelul AMP pentru cancerul de col uterin (femei 2549 ani). Argumentare Programul propus de această opțiune este orientat spre atingerea aceloraşi obiective prin screening‐ul populațional al cancerului glandei mamare şi de col uterin. În scopul atingerii obiectivelor asumate şi a minimizării şi mai mari a cheltuielilor de investiție, a fost propusă această alternativă, care constituie o combinație dintre screening‐ul staționar la nivelul AMP şi a celui mobil. Vor fi utilizate metode similare de testare, şi anume examenul prin mamografie şi testul Papanicolau a populației feminine eligibile. Programul propus va avea aceiaşi ciclicitate de 3 ani, astfel în cât fiecare femeie eligibilă să poată fi testată cel puțin odată la trei ani. Populația țintă rămâne neschimbată: femei în vârstă de 25‐59 ani pentru screening‐ul colului uterin şi femeile cu vârsta cuprinsă între 50 şi 69 ani pentru screening‐ul glandei mamare. Diferența constituie în faptul că femeile din grupul de vârstă 50‐69 ani vor fi testate prin mamografie, dintre care cele din grupul 50‐59 vor fi supuse şi testului citologic Papanicolau în baza echipelor mobile. În acelaşi timp, grupul de vârstă 25‐49 ani va fi examinat citologic în cadrul AMP de către personalul medical, similar opțiunii „1”.
Implementarea programului este planificată începând cu anul 2012, atunci când începe perioada de investiții şi procurări de echipament, precum şi instruirea personalului. Din 2013 se planifică derularea perioadei operaționale, cu prestarea serviciilor de screening al colului uterin şi al glandei mamare la nivel național. Programul național de screening va purta un caracter populațional. Femeile eligibile vor fi identificate şi invitate activ pentru participare la program, fiind purtată evidența frecvenței de testare şi a rezultatelor înregistrate pentru fiecare persoană
21
examinată în parte. În cadrul vizitelor, pe lângă testele efectuate, femeile vor fi intervievate şi informate despre riscurile posibile şi modul sănătos de viață.
Rata de acoperire estimată corespunde alternativelor anterioare şi constituie 60% a populației eligibile către finele primului ciclu al programului (2015), 65% către finele 2018 şi 70% către finele 2021. În scopul atingerii nivelului scontat de acoperire se va efectua o campanie națională de informare anuală, începând cu anul 2012, prin intermediul canalelor de televiziune şi radiodifuziune, precum şi prin tipărirea pliantelor ce urmează a fi distribuite în rândul beneficiarilor.
Neajunsuri Printre neajunsurile opțiunii date pot fi enumerate evidența separată a persoanelor testate în cadrul programului la nivelul AMP şi a echipelor mobile, şi dependența de condițiile meteorologice a activității echipelor mobile.
Beneficii Este preconizată o creştere a proporției cazurilor noi diagnosticate în stadiul I şi II pentru cancerul mamar până la 80%, şi pentru cancerul de col uterin până la 70% către 2015. De asemenea, se estimează o reducere a incidenței cancerului de col uterin de până la 50 la sută către finele anului 2018. În urma depistării precoce şi a incidenței scăzute, se presupune o reducere a mortalității prin cancer mamar de până la 15% şi prin cancer de col uterin de până la 50% către finele anului 2018. Reducerea numărului de cazuri noi înregistrate, de rând cu depistarea precoce, va duce la o scădere substanțială a cheltuielilor legate de servicii de spitalizare, dar şi evitarea pierderilor incapacității de muncă temporară sau totală, creşterea calității vieții şi o povară redusă asupra familiei şi societății.
Impactul fiscal Opțiunea dată are cel mai redus impact fiscal dintre cele trei opțiuni de alternativă. Acest lucru se întâmplă în special pentru că populația feminină eligibilă urmează să fie testată atât în cadrul instituțiilor AMP (femei 25‐49 ani), cât şi cu ajutorul echipelor mobile (femei 50‐69 ani), astfel fiind nevoie de un număr minim de echipamente costisitoare. Cu toate acesta, cheltuielile principale sunt favorizate de procurarea echipamentului radiologic şi a automobilelor. Ca şi în cazul opțiunile precedente, costurile sunt determinate de cheltuieli de investiție şi operaționale, iar primul an de implementare a programului coincide cu anul de investiție.
Costurile politicii în baza opțiunii date pentru anul de investiție, 2012 vor constitui 42,091 mii MDL, 15,164 mii MDL pentru 2013, şi 15,210 mii MDL pentru 2014 (Anexa 3). În comparație cu opțiunile „1” şi „2”, această alternativă are cele mai mici costuri de implementare a programului, în special din contul reducerii numărului necesar de mamografe şi automobile.
Analiza incrementală a costurilor, efectuată în cadrul analizei cost‐beneficiu, şi descrisă la opțiunea „1”, a arătat că pentru perioada 2012‐2021, vor fi nevoie cu 233,126 mii MDL mai mult în comparație cu opțiunea „0”. După cum s‐a menționat mai sus, beneficiile incrementale totale pentru perioada 2012‐2021 sunt similare cu opțiunile precedente de alternativă şi constituie 291,013 MDL (ENPV = 57,886 mii MDL; ERR = 19.1%; BCR = 1.25; rata de actualizare = 5.5%) (Anexa 5). Pentru estimarea cheltuielilor şi a beneficiilor a fost utilizată rata de actualizare de 5.5%.
Impactul administrativ Instituțiile responsabile de implementarea programului de screening al cancerului glandei mamare şi de col uterin, în conformitate cu opțiunea în cauză, vor fi Centrele Medicilor de Familie şi unitatea de monitorizare şi evaluare din cadrul IO. În timp ce unitatea de monitorizare va coordona procesul la nivel național, Centrele Medicilor de familie vor fi responsabile de organizarea la nivel local, efectuarea
22
screening‐ului cancerului de col uterin la nivelul instituțiilor AMP pentru femeile sub 50 ani, şi delegarea personalului medical şi auxiliar pentru completarea echipelor mobile. Capacitățile existente ale IMSP din sectorul primar vor fi suficiente pentru a gestiona programul de screening în cazul aplicării opțiunii date. Suplimentar este nevoie de fortificat atât baza tehnico‐materială prin procurarea trailerelor şi echiparea lor cu echipament necesar, cât şi pregătirea cadrelor existente pentru screening‐ul mamar. Nu sunt necesare resurse umane adiționale şi nici modificarea numărului locurilor de muncă la nivelul AMP pentru a implementa noua politică, în cazul selectării opțiunii date. Opțiunea presupune crearea unei unități naționale de monitorizare şi evaluare a programului. Această unitate va fi compusă din trei persoane noi angajate, cu sediul în cadrul IO. Scopul unității este de a monitoriza programul de screening, a centraliza şi analiza datele cu privire la nivelul de acoperire, a raporta rezultatele obținute, şi a estima impactul asupra populației țintă. În scopul asigurării funcționalității programului național de screening este necesară crearea unui sistem informațional şi interconexiunea la baza de date al SIA „RPO” şi „AMP”.
Opțiunea în cauză prevede achiziționarea automobilelor speciale şi a echipamentului pentru mamografie digitală şi examenul citologic. În comparație cu opțiunea precedentă alternativa dată presupune instalarea unui număr mai redus de instalații mobile. Aceasta se datorează faptului că doar femeile cu vârsta cuprinsă între 50 şi 69 ani vor fi investigate de echipele mobile. În baza estimărilor făcute, luând în vedere numărul populației eligibile şi a modelării matematice, s‐a stabilit că este nevoie de 6 echipe mobile pentru deservirea localităților rurale şi a centrelor raionale. Similar opțiunii „2”, în or. Chişinău şi Bălți. programul de screening se va petrece la nivelul AMP în cadrul CMF. În acest scop vor fi procurate adițional 3 mamografe şi alt echipament necesar.
Dezvoltarea programului de screening populațional universal oferit gratis populației eligibile va duce la sporirea adresabilității la servicii profilactice şi diminuarea elementelor de corupție în sistemul de sănătate. În scopul implementării politicii date în baza opțiunii propuse, este nevoie de modificarea programului unic al AOAM cu privire la examenul profilactic în conformitate cu opțiunea propusă; modificarea cadrului normativ ce ține de modalitatea de implementare şi mecanismul de evaluare şi monitorizare la nivel național al programului de screening; şi aprobarea unui mecanism de motivare a personalului medical implicat şi pregătirea cadrelor necesare.
Impactul economic Opțiunea în cauză nu are un impact direct sau indirect asupra activității antreprenorilor şi nu afectează în nici un mod gradul de competitivitate. Având în vedere caracterul social al activităților incluse şi finanțarea lor din surse publice, fără implicarea agenților economici, opțiunea nu are o influență asupra nivelului de dezvoltare economică a țării.
Impactul social Programul de screening propus în opțiunea curentă va avea un impact social sporit prin apropierea serviciilor oferite de locul de trai al beneficiarilor, şi mai cu seamă a categoriei de vârstă 50‐69. Femeile din această categorie vor putea beneficia de ambele teste propuse de programul de screening în baza echipelor mobile care se vor deplasa în localități. Beneficiul principal social constă în reducerea distanței de călătorie pe care urmează să o parcurgă femeile pentru a vizita punctele mobile de screening, astfel oferind un acces sporit al beneficiarilor, în special în comparație cu opțiunea „1”.
La fel ca şi în primele doua opțiuni de alternativă, serviciile de screening vor fi
23
acordate atât persoanelor asigurate, cât şi celor ne‐asigurate fără a se percepe o plată pentru testare. Grupurile de vârstă eligibile pentru programul de screening corespund în totalitate cu opțiunea precedentă şi astfel toate femeile cu vârsta cuprinsă între 25 şi 59 ani vor putea beneficia gratis de examenul citologic al colului uterin, iar grupul de vârstă 50‐69 vor fi eligibile pentru examenul prin mamografie o dată la 3 ani. Impactul social al reducerii numărului total de femei examinate în comparație cu situația existentă în cadrul controlului profilactic nu va fi unul important din motivul sporirii eficienței programului propus şi a creşterii ratei de acoperire. Impactul financiar asupra bugetelor gospodăriilor, cauzat de cheltuielile de transport şi pierderea posibilă a veniturilor neîncasate la locul de muncă din motivul screening‐ului, este similar cu cel din opțiunea „2”.
Opțiunea nu va avea un impact important de gen, şi la fel ca şi în opțiunile precedente, nu va afecta în mod diferit bărbații sau femeile.
Programul de screening propus în cadrul opțiunii date va avea un impact social pozitiv prin reducerea ponderii cazurilor de cancer depistate tardiv şi diminuarea substanțială a incidenței cancerului de col uterin. Acestea vor reduce numărul zilelor de spitalizare şi va îmbunătăți rezultatele tratamentului. În rezultat, o parte din cazurile de cancer vor fi evitate, iar pacienții cu cancer diagnosticat precoce vor avea o şansă mai mare de supraviețuire şi o calitate a vieții sociale mai bună, iar cheltuielile gospodăriilor casnice vor fi mai reduse. Efectele posibile negative în urma aplicării examenului citologic al colului uterin şi al mamografiei sunt similare cu cele din opțiunea 1.
Impactul ecologic Opțiunea nu are un impact ecologic.
Riscuri Rezistență din partea personalului medical din motivul majorării volumului de lucru, a complexității echipamentului şi a sistemului informațional; neatingerea obiectivelor stabilite; neacceptarea opțiunii date din motivul costurilor mari de implementare; amânarea programului de screening din motivul insuficienței surselor financiare.
6. SINTEZA
PROCESULUI DE
CONSULTARE
7. OPȚIUNEA
RECOMANDATĂ
Data prezentării:
Semnătura conducătorului autorității inițiatoare:
Ministru Vladimir HOTINEANU
Anexe: 64 file
24
ANEXA 1. ABREVIERI
ACB Analiza Cost‐Beneficiu
AMP Asistența Medicală Primară
AOAM Asigurarea Obligatorie de Asistență Medicală
BNS Biroul Național de Statistică
BCR Raportul Beneficiu‐Cost
CNAM Compania Națională de Asigurări în Medicină
CNMS Centrul Național de Management în Sănătate
CMF Centrul Medicilor de Familie
CS Centru de Sănătate
ENPV Valoarea Economică Actualizată Netă
ERR Rata Economică a Rentabilității
FNPV Valoarea Financiară Actualizată Netă
FRR Rata Financiară a Rentabilității
IMSP Instituția medico‐sanitară Publică
IO Institutul Oncologic
MS Ministerul Sănătății
OMS Organizația Mondială a Sănătății
PIB Produs Intern Brut
RPO Registrul Pacienților Oncologici
RSM Rata Standardizată a Mortalității
SIA Sistemul Informațional Automatizat
TVA Taxa pe valoarea adăugată
UE Uniunea Europeană
25
ANEXA 2. FIGURI
Figura 1 Incidența prin cancer în Regiunea Europeană a OMS, per 100000 populație[5]
Figura 2 Numărul cazurilor noi şi incidența prin cancer, 20097
7 Datele Centrului Național de Management în Sănătate
0 100 200 300 400500
2005Eur-A
2007Lithuania2005EU
2005Estonia
2007Bulgaria
2007Latvia
2007Belarus2006European Region
2006Russian Federation
2006Ukraine2007Eur-B+C2007CIS
2006Romania2007Armenia2007Moldova
2007Kazakhstan2007Georgia2007Kyrgyzstan2004Turkey
2007Azerbaijan
2007Uzbekistan
2007Turkmenistan
2006Tajikistan
26
Figura 3 Prevalența prin cancer în Regiunea Europeană a OMS (%)[5]
Figura 4 Rata standardizată a mortalității pentru neoplasme maligne (0‐64 ani), per 100000 populație[5]
Figura 5 Rata standardizată a mortalității, toate vârstele, per 100000 populație[5]
74.9679.54
88.41
96.2798.85 100.27 102.03
50
60
70
80
90
100
110
UE(2008)
Regiunea Europeana(2008)
CSI(2006)
Moldova(2008)
Rusia(2006)
Romania(2008)
Ucraina(2006)
26 25 24 24 23 22 21
9 7 73 5
147
2529
3538
35 3629
0
10
20
30
40
50
Moldova(2008)
Ucraina(2006)
Rusia(2006)
UE(2008)
Regiunea Europeana(2008)
Romania (2008)
CSI(2006)
Glanda mamara Col uterin Trahee/bronhii/plamani
2008Bulgaria
2003Estonia
2008Latvia
2008Belarus
2008Ukraine
2005Lithuania 2006European Region
2007Romania
2006Russian Federation
2008CIS 1995EU
2007Eur-B+C
2008Republic of Moldova
2008Kazakhstan
2008Georgia
2008Kyrgyzstan
2008Uzbekistan
2008Azerbaijan
2007Turkmenistan
2006Tajikistan
2000Turkey
27
Figura 6 Numărul de decese şi rata mortalității prin cancer, 2009
Figura 7 Rata relativă de supraviețuire de 5 ani pentru neoplasme maligne de diferite localizări după țară[6]
28
Figura 8 Ratele de diagnosticare precoce (stadiul I şi II) şi tardivă (III/IV) pentru cancerul pulmonar, mamar şi colo‐rectal în Republica Moldova şi Canada, 2008[6]
Figura 9 Numărul de femei investigate citologic şi prin examenul glandei mamare. Program pilot screening, Orhei 2003‐2005
Figura 10 Rezultatele programului pilot de screening al colului uterin şi al glandei mamare, Orhei 2003‐2005
21016 23210
8000 5806
0
5000
10000
15000
20000
25000
30000
Col uterin Glanda mamara
Nr. femei investigate Nr. femei neinvestigate
13297
22268
7345
374942
0
5000
10000
15000
20000
25000
Col uterin Glanda mamara
Norma Proces inflamator col Patologie de col Patologie gl. mamara
29
Figura 11 Patologiile de col uterin şi glandă mamară, identificate în cadrul programului pilot de screening, Orhei 2003‐2005
Figura 12 Repartizarea cancerului colului uterin şi mamar după stadiul de depistare. Orhei 2003‐2005
670
228
115
10417126
16
25
0
100
200
300
400
500
600
700
800
900
1000
Col uterin Glanda mamara
Neoplasm
Alta patologie benigna
End‐za cu susp. la cancerLeucoplazii
Chist
Fibroadenoma mamaraStari precanceroase
Celule cu proliferatii
18.8%
56.3%
18.8%
6.3%
28.0%
52.0%
12.0%8.0%
0.0%
10.0%
20.0%
30.0%
40.0%
50.0%
60.0%
St.I St.II St.III St.IV
Cancer col uterin (N=16)
Cancer mamar (N=25)
30
Figura 13 Arborele problemei
31
ANEXA 3. ESTIMAREA IMPACTULUI FISCAL PE TERMEN MEDIU (MII MDL)
Opţiunea 0 Opţiunea 1 Opţiunea 2 Opţiunea 3 CBTM2012
CBTM2013
CBTM2014
CBTM2012
CBTM 2013
CBTM2014
CBTM2012
CBTM2013
CBTM2014
CBTM2012
CBTM 2013
CBTM 2014
2. Impactul asupra cheltuielilor publice (pe categorii economice)
a. Costul total al opţiunii, inclusiv: 3,286 3,286 3,286 134,413 13,682 13,728 72,496 16,885 16,930 42,091 15,164 15,210 Cheltuieli de investiţie (total) 0 0 0 131,127 1,721 1,721 69,210 1,721 1,721 38,806 1,721 1,721 Unităţi mobile (vehicule) 0 0 0 0 0 0 8,223 0 0 3,805 0 0 Mamografe 0 0 0 97,711 0 0 42,464 0 0 24,056 0 0 Echipament IT pentru unităţile mobile 0 0 0 0 0 343 0 0 159 0 0
Echipament IT pentru unităţile staţionare 0 0 0 293 0 0 23 0 0 23 0 0
Echipament IT pentru unitatea de monitorizare 0 0 0 31 0 0 31 0 0 31 0 0
Cheltuieli de instruire a personalului 0 0 0 45 0 0 21 0 0
Campanie de informare în masă 0 0 0 1,304 1,304 1,304 1,304 1,304 1,304 1,304 1,304 1,304 Cheltuieli imprevizibile (10%) 0 0 0 9,934 130 130 5,243 130 130 2,940 130 130 TVA (20%) 0 0 0 21,854 287 287 11,535 287 287 6,468 287 287 Cheltuieli operaţionale (total) 3,286 3,286 3,286 3,286 11,961 12,006 3,286 15,164 15,209 3,286 13,443 13,488 Screening-ul glandei mamare 3,203 3,203 1,482 1,482 Examen profilactic/screening col uterin 3,286 3,286 3,286 3,286 11,309 11,309 3,286 11,309 11,309 3,286 11,309 11,309
Cheltuieli unitate monitorizare IO 0 0 0 0 196 196 0 196 196 0 196 196 Cheltuieli motivare/indicatori de performanţă personal medical 0 0 0 0 457 502 0 457 502 0 457 502
32
Opţiunea 0 Opţiunea 1 Opţiunea 2 Opţiunea 3 CBTM2012
CBTM2013
CBTM2014
CBTM2012
CBTM 2013
CBTM2014
CBTM2012
CBTM2013
CBTM2014
CBTM2012
CBTM 2013
CBTM 2014
b. Finanţarea disponibilă în alocaţiile CBTM/bugetare existente, inclusiv: Cheltuieli pentru asigurarea cu personal Bunuri şi Servicii Plăţi către persoane individuale Transferuri pentru producţie Cheltuieli capitale
3,286 3,286 3,286 3,286 3,286 3,286 3,286 3,286 3,286 3,286 3,286 3,286
c. Necesitatea în alocaţii adiţionale în CBTM/buget (a - b)** inclusiv: Cheltuieli pentru asigurare cu personal Bunuri şi Servicii Plăţi către persoane individuale Transferuri pentru producţie Cheltuieli capitale
0 0 0 131,127 10,397 10,442 69,210 13,600 13,645 38,806 11,879 11,924
3. Mijloace potenţial disponibile pentru a acoperi cerinţele adiţionale:
a. Finanţare externă disponibilă pentru a acoperi necesităţile adiţionale, însă neincluse în CBTM Sursa :______________
b. Din asistenţa tehnică (finanţare direct de la donatori)
4. Impactul asupra veniturilor bugetare
5. Necesitatea de resurse când nu există surse de finanţare (2с-3-4) 0 0 0 131,127 10,397 10,442 69,210 13,600 13,645 38,806 11,879 11,924
33
ANEXA 4. ANALIZA MULTICRITERIALĂ
Magnitudinea impactului pentru fiecare dintre opțiuni a fost apreciată de către grupul de lucru utilizând scala de la ‐5 (impact înalt negativ) la +5 (impact înalt pozitiv), în baza următoarelor principii: Impact fiscal
(–5) ‐ Impact fiscal negativ înalt. Cheltuieli majore din bugetul public;
(+5) ‐ Impact fiscal pozitiv înalt. Acțiune pozitivă asupra bugetului public.
Impact economic
(–5) ‐ Impact economic negativ înalt. Afectează grav importatorii şi farmaciile, alți agenți economici;
(+5) ‐ Impact economic pozitiv înalt. Acțiune pozitivă asupra agenților economici; venituri sporite.
Impact administrativ
(–5) ‐ Impact administrativ negativ înalt. Necesitatea unor resurse administrative majore;
(+5) ‐ Impact administrativ pozitiv înalt. Nu necesită costuri şi resurse administrative.
Impact social
(–5) ‐ Impact social negativ înalt. Povară înaltă asupra populației;
(+5) ‐ Impact social pozitiv înalt. Beneficii majore pentru populație. Reducerea sărăciei.
Criteriile de evaluare
Puncte (de la ‐5 la +5) Pondere (0‐1)
Impact
‐5 ‐4 ‐3 ‐2 ‐1 0 1 2 3 4 5
Opțiunea 0 Status quo (Nici o acțiune).
0.0
Impact fiscal 0.3 ‐0.3
Impact economic 0.2 0.0
Impact administrativ 0.2 0.0
Impact social 0.3 0.3
Opțiunea 1. Implementarea unui program național de screening pentru cancerul glandei mamare şi de col uterin la nivelul AMP.
Impact fiscal 0.3 ‐1.5
‐0.8 Impact economic 0.2 0.0
Impact administrativ 0.2 ‐0.2
Impact social 0.3 0.9
Opțiunea 2. Implementarea unui program național de screening pentru cancerul glandei mamare (femei 50‐69 ani) şi de col uterin (femei 25‐59 ani) în baza echipelor mobile.
Impact fiscal 0.3 ‐1.2
‐0.1 Impact economic 0.2 0.0
Impact administrativ 0.2 ‐0.4
Impact social 0.3 1.5
Opțiunea 3. Implementarea unui program național de screening în baza echipelor mobile pentru cancerul glandei mamare (femei 50‐69 ani) şi de col uterin (femei 50‐59 ani), şi la nivelul AMP pentru cancerul de col uterin (femei 25‐49 ani).
Impact fiscal 0.3 ‐0.9
0.4 Impact economic 0.2 0.0
Impact administrativ 0.2 ‐0.2
Impact social 0.3 1.5
34
Fiecărui tip de impact i‐a fost atribuită o pondere în funcție de importanța sa, valoarea ponderată totală fiind 1. S‐a calculat valoarea ponderată a tuturor opțiunilor de politici prin înmulțirea valorii atribuite impactului cu ponderea acestuia. Opțiunea cu cel mai mare punctaj va fi cea recomandată.
Puncte acumulate pentru fiecare opțiune: Opțiunea 0: 0.0 Opțiunea 1: ‐ 0.8 Opțiunea 2: ‐ 0.1 Opțiunea 3: 0.4
35
REFERINŢE
1. Strategii pentru ameliorarea şi fortificarea programelor de control al cancerului în Regiunea Europeană. OMS 2004.
2. Programele Naționale de Control al Cancerului. Ghiduri pentru politici şi acțiuni manageriale. Ediția 2. OMS 2002.
3. Studiul demografic şi de sănătate. Centrul Național de Medicină Preventivă. 2005.
4. Studiul repetat de evaluare a cunoştințelor, atitudinilor şi practicilor tinerilor cu referire la HIV/SIDA. Centrul Național de Management în Sănătate. Chişinău 2008.
5. WHO/EURO Health For All Database, înnoită în ianuarie 2010; Accesată în iulie 2010.
6. Studiul de fezabilitate pentru IMSP Institutul Oncologic din Chişinău. Raport final, 2010.
7. Gøtzsche, P. C., Nielsen, M. Screening for breast cancer with mammography (Review) Cochrane Database of Systematic Reviews, 2009.
8. Jeanne S. Mandelblatt et.al. Effects of Mammography Screening Under Different Screening Schedules: Model Estimates of Potential Benefits and Harms.
9. Lăără E, Day NE, Hakama M: Trends in mortality from cervical cancer in the Nordic countries: association with organised screening programmes. Lancet 1 (8544): 1247‐9, 1987.
10. Miller AB, Lindsay J, Hill GB: Mortality from cancer of the uterus in Canada and its relationship to screening for cancer of the cervix. Int J Cancer 17 (5): 602‐12, 1976.
11. Johannesson G, Geirsson G, Day N: The effect of mass screening in Iceland, 1965‐74, on the incidence and mortality of cervical carcinoma. Int J Cancer 21 (4): 418‐25, 1978.
12. Sigurdsson K: Effect of organized screening on the risk of cervical cancer. Evaluation of screening activity in Iceland, 1964‐1991. Int J Cancer 54 (4): 563‐70, 1993.
13. Saslow D., Runowicz C., Solomon D. et al. American Cancer Society guideline for the early detection of cervical neoplasia and cancer, CA Cancer J Clin. 2002; 52: 324‐62.
14. Sasieni P, Castanon A, Cuzick J: Effectiveness of cervical screening with age: population based case‐control study of prospectively recorded data. BMJ 339: b2968, 2009.
15. Sawaya GF, McConnell KJ, Kulasingam SL, et al.: Risk of cervical cancer associated with extending the interval between cervical‐cancer screenings. N Engl J Med 349 (16): 1501‐9, 2003.
16. Sănătate Publică în Moldova, anul 2008. Ministerul Sănătății, Centrul Național de Management în Sănătate. 2009.
17. Screening for Breast Cancer: U.S. Preventive Services Task Force Recommendation Statement. 2009.
1
ANEXA 5. ANALIZA COSTBENEFICIU
Introducere Analiza Cost‐Beneficiu fost efectuată în cadrul analizei ex‐ante a propunerii de politică publică elaborată de către Ministerul Sănătății. Aceasta constituie o analiză cantitativă a opțiunilor propuse de alternativă cu privire la introducerea unui program de screening al cancerului mamar şi de col uterin versus opțiunea status quo, sau neintervenția în situația existentă. Până în prezent nu a fost efectuat nici un studiu de fezabilitate, iar ACB s‐a efectuat în baza datelor disponibile, ceia ce se va lua în vedere la evaluarea rezultatelor acestei analize.
Descrierea programului Sistemul actual de prevenire a cancerului în Moldova este moştenit din perioada Sovietică. Acesta include profilaxia cancerului mamar şi cervical care este efectuată de către Centrele Medicilor de Familie. Fiecare femeie cu vârsta peste 20 ani trebuie să facă astfel de teste. Actualmente nu sunt disponibile date cu privire la examinarea cancerului mamar. Tehnologia cea mai pe larg acceptată metodă de testare a cancerului mamar în toată lumea este mamografia. Astăzi, în țară există doar câteva mamografe disponibile.
Se fac teste ale cancerului cervical, însă acestea nu acoperă întreaga gamă a populației țintă şi nu sunt disponibile date sigure de monitorizare. În anul 2009 în cadrul CAMP au fost efectuate 221,181 de teste. În urma acestor teste, au fost detectate 103 cazuri de cancer cervical, 927 de leziuni intraepiteliale, 6,245 cazuri de endocervicoză şi 34,235 cazuri de procese inflamatorii. Cu regret, nu sunt disponibile date cu privire la numărul total de femei investigate. Cu alte cuvinte, o femeie ar fi putut fi testată de câteva ori şi numărul total de teste nu corespunde numărului total de femei testate.
MS planifică implementarea Programului Național de Combatere a Cancerului. Acest program constă din 4 componente, inclusiv prevenirea cancerului. O parte a prevenirii cancerului include examinarea prin screening a cancerului mamar şi a cancerului cervical. Depistarea timpurie a cancerului poate în mare măsură îmbunătăți şansele de tratament reuşit şi supraviețuire. La moment, în țară nu există un program de examinare a cancerului prin metoda screening a populației. Acest lucru duce la depistarea frecventă cancerului la etape tîrzii (Stadiul 3 şi 4), ceea ce cauzează o rată în creştere a mortalității oncologice.
Acoperirea geografică a programului propus este tot teritoriul Republicii Moldova, cu excepția Transnistriei, în total 35 de raioane (32 raioane plus 3 raioane în Găgăuzia). Grupul de vârstă țintă selectat pentru cancer mamar este 50‐69 ani şi pentru cancer cervical de 25‐59 ani. Acest lucru înseamnă că în categoria de vârstă 50‐59 de ani există populație din ambele grupuri țintă, care va fi testată pentru ambele tipuri de cancer.
Obiectivele Programului sunt următoarele:
Acoperirea screening‐ului: 60% a populației eligibile pentru examinare către sfîrşitul anului 2015;
Sporirea cotei cazurilor depistate timpuriu (Stadiul 1 şi 2) până la 80% pentru cancerul mamar şi 70% pentru cancerul cervical către anul 2015.
În baza celor susmenționate, Programul include trei alternative:
Alternativa “1”: Implementarea unui program național de screening pentru cancerul glandei mamare şi de col uterin la nivelul AMP;
Alternativa “2”: Implementarea unui program național de screening pentru cancerul glandei mamare (femei 50‐69 ani) şi de col uterin (femei 25‐59 ani) în baza echipelor mobile;
Alternativa “3”: Implementarea unui program național de screening în baza echipelor mobile pentru cancerul glandei mamare (femei 50‐69 ani) şi de col uterin (femei 50‐59 ani), şi la nivelul AMP pentru cancerul de col uterin (femei 25‐49 ani).
2
Pentru toate alternativele metoda planificată de examinare a cancerului mamar este mamografia şi metoda de examinare a cancerului cervical este testul Papanicolau. Autoritatea ce va implementa Programul va fi Institutul Oncologic al Ministerului Sănătății al Republicii Moldova. IO va crea Unitatea de Monitorizare a sa pentru a administra implementarea programului şi a evalua impactul acestuia.
Descrierea Alternativei “1”
Această alternativă include examinarea cancerului mamar şi cervical în 35 de Centre a Medicilor de Familie la nivel de raion. Pentru screening‐ul glandelor mamare în fiecare raion va fi instalat câte un mamograf, pe lângă 3 mamografe adiționale în cele două oraşe mari (2 în Chişinău şi 1 la Bălți). Femeile din categoria de vârstă țintă vor trebui să meargă la Centrele Medicilor de Familie şi Centrele de Sănătate pentru examene atât a cancerului mamar cât şi a cancerului cervical.
Descrierea Alternativei “2”
Spre deosebire de oferirea serviciilor în staționar în cadrul Alternativei “1”, Alternativa “2” include examinare mobilă a ambelor tipuri de cancer, cu excepția oraşelor Chişinău şi Bălți. Vehicule mobile vor fi echipate cu mamografe şi scaune ginecologice şi vor include personal medical şi un şofer al unității mobile. Ideea de bază a acestei alternative este reducerea costului de screening al cancerului mamar în urma procurării unui număr redus de mamografe costisitoare şi examinarea aproape de locul de trai al populației țintă.
Descrierea Alternativei “3”
Alternativa “3” reprezintă o combinare între Alternativa “1” şi “2” inclusiv examinarea mobilă a cancerului mamar (cu excepția oraşelor Chişinău şi Bălți) şi examinarea mobilă a cancerului cervical pentru femeile din categoria de vârstă 50‐59 ani, precum şi examinarea cancerului cervical în CMF şi CS pentru grupul de vârstă de 25‐49 de ani.
Principalele date statistice şi presupuneri privitor la statisticile medicale sunt oferite în Tabelul 1 de mai jos.
Tabelul 1. Principalele asumări a indicatorilor demografici şi de sănătate aplicate în analiza cost‐beneficiu (cu Program)
Indicatorul 2013 2014 2015 2016 2021
Numărul testelor pe an (cancer mamar)(A1,A2,A3) 86,629 86,629 86,629 93,848 101,067
Numărul testelor pe an (cancer cervical)(A1,A2,A3) 187,214 187,214 187,214 202,815 218,416
Reducerea scontată a mortalităţii (cancer mamar) 5% 7% 10% 12% 15%
Reducerea scontată a mortalităţii (cancer cervical) 10% 20% 30% 40% 50%
Cazuri de decese în urma cancerului mamar (A1,A2,A3)
510 499 483 472 502
Cazuri de decese în urma cancerului cervical (A1, A2,A3)
149 132 116 99 83
Creşterea/reducerea incidenţei (cancer mamar) (A1, A2, A3)
2% 3% 5% 3% 0%
Creşterea/reducerea incidenţei (cancer cervical) (A1, A2, A3)
2% 3% 5% -25% -50%
Nr cazurilor noi de cancer mamar (A1,A2,A3) 1017 1027 1047 1027 1097
Nr cazurilor noi de cancer cervical (A1, A2, A3) 338 341 348 248 166
Rata de depistare a cancerului mamar Stadiul 1 10.8% 11.6% 13.3% 13.3% 13.3%
Rata de depistare a cancerului mamar Stadiul 2 54.4% 58.5% 66,7% 66,7% 66,7%
Rata de depistare a cancerului mamar Stadiul 3 21.2% 18.2% 12,2% 12,2% 12,2%
Rata de depistare a cancerului mamar Stadiul 4 13.6% 11.7% 7,8% 7,8% 7,8%
3
Indicatorul 2013 2014 2015 2016 2021
Rata de depistare a cancerului cervical Stadiul 1 11.3% 12.8% 15,9% 15,9% 15,9%
Rata de depistare a cancerului cervical Stadiul 2 38.2% 43.5% 54,1% 54,1% 54,1%
Rata de depistare a cancerului cervical Stadiul 3 40.7% 35.2% 24,1% 24,1% 24,1%
Rata de depistare a cancerului cervical Stadiul 4 9.9% 8.5% 5,9% 5,9% 5,9%
Se presupune că femeile care au fost diagnosticate cu cancer sau cele aflate în condiții pre‐cancer vor primi tratament medical corespunzător pentru a evita extinderea afecțiunii. Costurile unui astfel de tratament au fost excluse din scopul ACB.
Metodologia analizei costbeneficiu Până la moment nu există un ghid aprobat al ACB pentru proiectele de investiții sau intervențiile de politici în țară. Astfel, documentul metodologic de bază aplicat este Ghidul pentru Analiza Cost‐Beneficiu a Proiectelor Investiționale (Fonduri Structurale, Fondul de Coeziune şi Instrumentul de Asistență pentru Preaderare) al Comisiei Europene, Direcția Generală Politică Regională.
Conceptul ACB include numai costurile incrementale şi beneficiile în urma implementării Programului. Aceasta înseamnă că „situația actuală fără de Program” este comparată cu „situația cu Program”. Aceste costuri şi beneficii sunt calculate în baza fluxului de numerar. ACB include două părți componente principale: analiza financiară şi analiza economică. Analiza financiară include costurile şi beneficiile financiare directe aferente beneficiarului Programului (MS), în timp ce analiza economică include costurile şi beneficiile financiare plus costurile şi beneficiile societății în general (decese prevenite, economii la cheltuieli de tratamente spitaliceşti, pierderi evitate ale productivității).
Perioada de timp pentru analiză este de 10 ani, inclusiv anii 2012‐2021. Perioada de investiții este anul 2012 şi primul an al beneficiilor Programului este 2013. Primul an al ciclului de viață a Programului este anul 2012 deoarece ar putea fi nevoie de un an (2011) pentru alocarea resurselor din bugetul de stat pentru Program. Rata de actualizare pentru calcularea ENPV este stabilită la 5.5% (ACB a fost efectuată în baza prețurilor reale fără de inflație). O rată de actualizare reprezintă costul oportunității sociale a capitalului (de ex. costul următoarei celei mai bune alternative evitate din cauza implementării Programului). Atât costurile cât şi beneficiile sunt exprimate în Lei moldoveneşti (MDL).
Beneficiile şi costurile economice au fost ajustate pentru corectări fiscale şi sunt suplinite cu externalități, ceea ce constituie partea principală a beneficiilor şi costurilor economice. Corectările fiscale includ ajustarea costurilor de investiții, cu deducerea TVA, precum şi ajustarea costurilor de operare şi de întreținere. În analiza economică, costurile de investiții au fost ajustate cu coeficientul de corectare fiscală de 0.83 pentru a exclude TVA. Costurile de operare şi de întreținere au fost ajustate cu coeficienții în valoare de 0.98 (Alternativa “0” şi Alternativa “1”), 0.94 (Alternativa “2”) şi 0.96 (Alternativa “3”). Costurile de operare şi de întreținere ajustate pentru corectarea fiscală reprezintă costurile pentru personalul unităților mobile, costurile pentru personalul Unității de Monitorizare a IO şi costurile de motivare a personalului medical. Coeficientul corectării fiscale se presupune a fi acelaşi ca şi pentru Alternativa “0” sau Alternativa “1”. Acesta reflectă impactul impozitelor aferente salariului în structura costurilor de operare a Programului atribuit examinării cancerului.
Au fost aplicați următorii indicatori de performanță economică:
ENPV: diferența între totalul scontat al beneficiilor sociale şi costurilor;
ERR: rata care produce valoarea zero pentru ENPV (de ex. aceasta indică beneficiul social pe capital pentru o unitate de valută investită);
nn
n
tt
t
r
CF
r
CF
r
CF
r
CFNPV
1...
111 22
11
1
4
Raportul beneficiu‐cost: raportul între beneficiile şi costurile economice scontate.
ENPV este indicatorul social al ACB cel mai important şi de încredere şi trebuie utilizat ca cel mai important indicator al performanței economice pentru a evalua Programul. Programul cu un ERR mai jos decât rata de actualizare socială (5.5%) sau un ENPV negativ ar trebui respins. Acest lucru se datorează faptului că un proiect cu beneficiu economic negativ foloseşte prea multe resurse sociale valoroase pentru a realiza nişte beneficii pentru cetățeni mult prea modeste. În cazurile când nu erau disponibile date relevante, au fost folosite presupunerile, în baza experienței profesionale (presupunerile au fost convenite cu MS). Asumările detaliate utilizate în analiză, sunt prezentate în Anexa 6.
Analiza financiară Costurile de investiţii Tabelele de mai jos includ costurile de investiții pentru cele 3 alternative din cadrul Programului; Alternativa “0” nu include costuri de investiții. Toate costurile de investiții sunt suportate în primul an al ciclului de viață a Programului, cu excepția campaniei de informare a publicului, care este împărțită în mod egal pe parcursul a primilor trei ani. Costurile de investiții includ 10% din rezerva de cheltuieli neprevăzute, deoarece calculele se fac în baza unor estimări preliminare. Toate costurile de investiții sunt supuse TVA de 20%.
Costurile unităților de echipament se bazează pe o cercetare preliminară a pieței companiilor ce furnizează echipament medical în Moldova. Numărul unităților mobile este calculat luând în considerație populația țintă din țară (fără Chişinău şi Bălți). Numărul total al testelor pe an (reieşind din acoperirea maximă planificată a populației în ciclul de viață de 3 ani) este împărțită la numărul zilelor lucrătoare (252), numărul orelor de lucru (8) şi numărul maxim de teste planificate pentru 1 oră (6). Fiecare unitate mobilă va fi înzestrată cu un mamograf şi un set de echipament IT. Pe lângă aceasta, în cazul Alternativei “2” şi Alternativei “3”, vor exista şi trei mamografe staționare în Chişinău (2 unități) şi Bălți (1 unitate).
Alternativa “1” presupune procurarea a 38 unități staționare de IT pentru Centrele Medicilor de Familie în fiecare raion, în timp ce alte alternative ale Programului includ doar 3 astfel de unități staționare (Chişinău şi Bălți). Pe lângă aceasta, Unitatea de Monitorizare a IO la fel va fi înzestrată cu echipament IT necesar.
Campania de informare a publicului include trei instrumente de comunicare: publicitate TV, publicitatea radio şi distribuirea unor pliante. Aceasta va fi desfăşurată în mod regulat în cursul fiecărui ciclu de examinări. În cursul primilor 3 ani astfel de costuri vor fi considerate costuri de investiții, însă după ciclul de examinare de 3 ani – ca costuri de operare. Timpul de emisie a unui spot TV sau radio va dura 1 minut. Va fi distribuit 1 milion de pliante pe parcursul perioadei de 3 ani.
Pentru Alternativa “2” şi “3” se planifică instruirea personalului, deoarece această instruire se referă la modul de utilizare de către personalul medical (2 persoane şi 2 schimburi pentru fiecare vehicul) a echipamentului mobil pentru examinarea prin screening a cancerului mamar şi cervical. Fiecare angajat va primi un adaos la salariu pentru cursul de instruire frecventat.
Tabelul 2. Numărul şi costurile investiției planificate (Alternativa “1”‐ “3”)
Articol de cheltuieli Alternativa “1” Alternativa “2” Alternativa “3”
Costul unităţii mobile (vehicule) n.a. 617,120 MDL 617,120 MDL
Numărul unităţilor mobile n.a. 14 6
Costul mamografului 2,571,333 MDL 2,571,333 MDL 2,571,333 MDL
Numărul mamografelor 38 (35+3 raioane) 13+3 (Chişinău, Bălţi) 6+3 (Chişinău, Bălţi)
0
11
n
tt
t
IRR
CFNPV
5
Articol de cheltuieli Alternativa “1” Alternativa “2” Alternativa “3”
Costul unităţii IT 7,714 7,714 7,714
Numărul unităţilor IT staţionare 38 3 3
Costul per unitate a Echipamentului IT al Unităţii de Monitorizare
10,285 10,285 10,285
Numărul unităţilor IT (Unitatea de Monitorizare)
3 3 3
Costul pe minut al emisiei TV 2,571 2,571 2,571
Zile de emisie TV 60 pe an 60 pe an 60 pe an
Costul pe minut al emisiei radio 643 643 643
Zile de emisie radio 60 pe an 60 pe an 60 pe an
Numărul exemplarelor pliantelor 1,000,000 în 3 ani 1,000,000 în 3 ani 1,000,000 în 3 ani
Numărul total de angajaţi formaţi n.a. 56 24
Costuri de formare la un angajat 675 675 675
Adaos la salariu pentru fiecare angajat
170 170 170
Cea mai costisitoare componentă de investiții pentru toate trei alternative ale Programului este procurarea mamografelor (respectiv 75%, 58% şi 62%). Din tabelul de mai jos se vede că Alternativa “1” are cele mai înalte costuri de investiții datorită procurării mamografelor (134,569,430 MDL). Cea mai ieftină este Alternativa “3” (42,248,075 MDL) deoarece aceasta presupune procurarea unui număr mai mic de mamografe decât la Alternativa “1” şi mai puține unități mobile decât la Alternativa “2” (costurile totale de investiții se estimează la 72,652,735 MDL): la Alternativa “3” unitățile mobile vor fi utilizate numai pentru examinarea prin screening a cancerului mamar şi examinarea cancerului cervical la grupul de vârstă de 50‐59 ani, ceea ce constituie doar 43% din populația țintă (cancer mamar şi cervical).
Tabelul 3. Costurile totale de investiții, mii MDL (Alternativa “1”‐“3”)
Articol de cheltuieli Alternativa “1” Alternativa “2” Alternativa “3”
2012 2013 2014 2012 2013 2014 2012 2013 2014
Unităţi mobile (vehicule) 0 0 0 8,223 0 0 3,805 0 0
Mamografe 97.7 0 0 42,463 0 0 24,056 0 0
Echipament IT (vehicule) 0 0 0 342.6 0 0 158.5 0 0
Echipament IT staţionar 293.1 0 0 23.1 0 0 23.1 0 0
Echipament IT pentru Unitatea de Monitorizare 30.9 0 0 30.9 0 0 30.9 0 0
Costuri de formare personal 0 0 0 45.0 0 0 20.8 0 0
Camp. informare publică 1,304 1,304 1,304 1,304 1,304 1,304 1,304 1,304 1,304
Chelt. neprevăz. (10%) 9,934 130.4 130.4 5,353 130.4 130.4 2,940 130.4 130.4
TVA (20%) 21,855 286.9 286.9 11,535 286.9 286.9 6,468 286.9 286.9
Total pe an 131,127 1,721 1,721 69,211 1,721 1,721 38,806 1,721 1,721
Total general 134,569 72,653 42,248
6
Costuri de operare Spre deosebire de costurile de investiții, Alternativa “0” include costuri de operare, deoarece în cursul primului an al ciclului de viață a Programului, IO va continua măsurile de profilaxie a cancerului. Aşadar, costurile de operare sunt aceleaşi atât pentru „situația fără de Program” şi „situația cu Program” în anul 2012. se presupune că fără de Program anual vor fi efectuate 221,181 teste pentru profilaxia cancerului cervical. Costul pentru fiecare test cu patologie este de 43.28 MDL şi fără de patologie 8.19 MDL la prețurile anului 2012. În baza datelor statistice actuale, cota cazurilor cu patologie este de 19% şi fără de patologie de 81%.
Tipurile costurilor de operare şi valorile unităților pentru Alternativa “1”‐“3” sunt prezentate în tabelul de mai jos. Acestea sunt exprimate în prețurile anului 2013, care este primul an de examinare prin screening a cancerului. Costurile testelor de cancer mamar (teste radiologice) nu sunt luate în considerare, deoarece acestea sunt foarte marginale. Mamogramele sunt create de mamograf şi păstrate pe disc sau transferate prin Internet laboratoarelor oncologice pentru a fi examinate.
Costurile testului pentru cancerul cervical includ setul ginecologic şi cheltuielile aferente. Costurile IO includ costurile de operare ale Unității de Monitorizare (menținerea oficiului şi salarii pentru 3 persoane). Spațiul pentru oficiu va fi asigurat gratuit de către IO. Fiecare unitate de personal medical din AMP va primi un bonus în sumă de 550 MDL brut pentru fiecare caz de cancer mamar şi cervical depistat timpuriu la Stadiul 1 şi 2.
Costurile sensibilizării publicului sunt calculate începând cu anul 2015, deoarece în cursul 2012‐2014 ele sunt considerate costuri de investiții.
Personalul medical implicat în screening‐ul staționar (Alternativa “1” şi Chişinău şi Bălți de asemenea în Alternativele “2” şi “3”) îşi vor efectua îndatoririle ca parte a lucrului zilnic şi nu vor primi adaos la salariu. Personalul medical care va lucra pe unitățile mobile nu vor fi angajați noi, ci personal existent care lucrează la Centrele Medicilor de Familie. Pentru vizitele în teritoriu, inclusiv screening, ei vor primi un adaos la salariu în sumă de 170 MDL brut pe zi. Numărul total de personal zile pentru o unitate mobilă este de 756 în cazul Alternativei “2” şi Alternativei “3” (3 angajați la o unitate mobilă înmulțit cu 252 de zile de lucru pe an).
Se presupune că distanța unei călătorii tur‐terut parcursă de o unitate mobilă va fi de cca. 50 km pentru o vizită în teritoriu. Costul pentru o călătorie în km (8.88 MDL în 2013) este extrapolat din Studiul de Fezabilitate pentru IO din Chişinău (datele anului 2009).
Tabelul 4. Valorile articolelor şi unităților costurilor de operare în 2013 (Alternativele “1”‐ “3”)
Articol de cheltuieli Alternativa “1” Alternativa “2” Alternativa “3”
Testul pentru cancer cervical 60 MDL 60 MDL 60 MDL
Institutul Oncologic (angajaţi 3 p.)
5,100 MDL lunar 5,100 MDL lunar 5,100 MDL lunar
Institutul Oncologic (oficiu) 1000 MDL lunar 1000 MDL lunar 1000 MDL lunar
Motivarea personalului medical
550 MDL pentru un caz în S. 1-2
550 MDL pentru un caz în S. 1-2
550 MDL pentru un caz în S. 1-2
Costuri sensibilizare a publicului
652 mii. MDL pe an 652 mii. MDL pe an 652 mii. MDL pe an
Adaos la salariu (personal m.) n.a. 170 MDL pe zi 170 MDL pe zi
Om/zile la o unitate mobilă n.a. 756 (3 angajaţi * 252 zile)
756 (3 angajaţi * 252 zile)
Numărul unităţilor mobile n.a. 13 6
Numărul total al zilelor de deplasare
n.a. 252 pe an 252 pe an
Distanţa parcursă (unitate n.a. 50 km 50 km
7
Articol de cheltuieli Alternativa “1” Alternativa “2” Alternativa “3”
mobilă)
Costul pentru o călătorie km n.a. 8.88 MDL 8.88 MDL
Tabelul de mai jos include costurile de operare pentru Alternativele “1” ‐ “3” în decursul ciclului de viață a Programului.
Tabelul 5. Costuri de operare totale pe Program, milioane MDL (Alternativele “1”‐“3”)
Articol de cheltuieli 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021
Alternativa “1”
Screening-ul cancerului mamar 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Screening-ul cancerului cervical 3.3 11.3 11.3 11.3 12.3 12.3 12.3 13.2 13.2 13.2
Institutul Oncologic (monitorizare)
0 0.2 0.2 0.2 0.2 0.2 0.2 0.2 0.2 0.2
Costuri de motivare a personalului medical
0 0.5 0.5 0.5 0.5 0.5 0.5 0.5 0.5 0.5
Costuri de informare a publicului (incl. TVA)
0 0 0 0.7 0.7 0.7 0.7 0.7 0.7 0.7
Total costuri de operare (Alt.1)
3.3 12.0 12.0 12.8 13.7 13.7 13.7 14.6 14.6 14.6
Alternativa “2”
Screening-ul cancerului mamar 0 3.2 3.2 3.2 3.2 3.2 3.2 3.2 3.2 3.2
Screening-ul cancerului cervical 3.3 11.3 11.3 11.3 12.3 12.3 12.3 13.2 13.2 13.2
Institutul Oncologic (monitorizare)
0 0.2 0.2 0.2 0.2 0.2 0.2 0.2 0.2 0.2
Costuri de motivare a personalului medical
0 0.5 0.5 0.5 0.5 0.5 0.5 0.5 0.5 0.5
Costuri de informare a publicului (incl. TVA)
0 0 0 0.7 0.7 0.7 0.7 0.7 0.7 0.7
Total costuri de operare (Alt.2)
3.3 15.2 15.2 15.9 16.9 16.9 16.9 17.8 17.8 17.8
Alternativa “3”
Screening-ul cancerului mamar 0 1.5 1.5 1.5 1.5 1.5 1.5 1.5 1.5 1.5
Screening-ul cancerului cervical 3.3 11.3 11.3 11.3 12.3 12.3 12.3 13.2 13.2 13.2
Institutul Oncologic (monitorizare)
0 0.2 0.2 0.2 0.2 0.2 0.2 0.2 0.2 0.2
Costuri de motivare a personalului medical
0 0.5 0.5 0.5 0.5 0.5 0.5 0.5 0.5 0.5
Costuri de informare a publicului (incl. TVA)
0 0 0 0.7 0.7 0.7 0.7 0.7 0.7 0.7
Total costuri de operare (Alt.3)
3.3 13.5 13.5 14.2 15.2 15.2 15.2 16.1 16.1 16.1
Din tabelul de mai sus se poate vedea că costurile de monitorizare, costurile de motivare a personalului medical, costurile de informare a publicului şi de examinare prin screening a cancerului cervical sunt aceleaşi pentru toate trei Alternative. Costurile de examinare a cancerului cervical sunt egale deoarece costurile de operare ce se referă la unitățile mobile sunt atribuite screening‐ului cancerului mamar, deşi în realitate astfel de costuri ar trebui împărțite între screening‐ul cancerului
8
mamar şi cervical. Costurile de operare incrementale ale fiecărei alternative a Programului, sunt incluse în Anexele 7‐9.
Veniturile de operare Nu se planifică obținerea vreunui venit de operare, deoarece examinarea prin screening a cancerului va fi oferită gratuit populației țintă şi va fi finanțată din fonduri publice. Pe lângă aceasta, nu există nici economii la costurile de operare care pot fi calificate ca şi beneficii financiare.
Indicatorii performanţei financiare Indicatorii performanței financiare (FNPV, FRR) nu sunt calculate pentru Program, deoarece Programul nu are venituri de operare sau economii la costuri care ar rezulta de în urma implementării Programului.
Sursele de finanţare La etapa actuală de dezvoltare a Programului unica sursă de finanțare este MS. Convențional, banii vor fi alocați IO. Nu este exclus că Programul va avea câteva surse de co‐finanțare, de exemplu finanțare din partea Companiei Naționale de Asigurări în Medicină sau finanțări din partea donatorilor. Sursele de finanțare a Programului sunt prezentate în tabelul de mai jos pentru Alternativele “1”‐“3”.
Tabelul 6. Sursele de finanțare a programului, milioane MDL (Alternativele “1”‐“3”)
Sursă 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021
Alternativa “1”
Compania Naţională de Asigurări în Medicină
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Institutul Oncologic (costuri de investiţii)
131.1 1.7 1.7 0 0 0 0 0 0 0
Institutul Oncologic (costuri de operare)*
0 8.7 8.7 9.5 10.4 10.4 10.4 11.3 11.3 11.3
Alte surse de finanţare 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Total contribuţia publică naţională
131.1 10.4 10.4 9.5 10.4 10.4 10.4 11.3 11.3 11.3
Finanţări de la donatori 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Total resurse financiare (Alt.1) 131.1 10.4 10.4 9.5 10.4 10.4 10.4 11.3 11.3 11.3
Alternativa “2”
Compania Naţională de Asigurări în Medicină
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Institutul Oncologic (costuri de investiţii)
69.2 1.7 1.7 0 0 0 0 0 0 0
Institutul Oncologic (costuri de operare)*
0 11.9 11.9 12.7 13.6 13.6 13.6 14.5 14.5 14.5
Alte surse de finanţare 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Total contribuţia publică naţională
69.2 13.6 13.6 12.7 13.6 13.6 13.6 14.5 14.5 14.5
Finanţări de la donatori 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Total resurse financiare (Alt.2) 69.2 13.6 13.6 12.7 13.6 13.6 13.6 14.5 14.5 14.5
Alternativa “3”
Compania Naţională de Asigurări în Medicină
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Institutul Oncologic (costuri de investiţii)
38.8 1.7 1.7 0 0 0 0 0 0 0
9
Sursă 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021
Institutul Oncologic (costuri de operare)*
0 10.2 10.2 11.0 11.8 11.8 11.8 12.8 12.8 12.8
Alte surse de finanţare 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Total contribuţia publică naţională
38.8 11.9 11.9 11.0 11.8 11.8 11.8 12.8 12.8 12.8
Finanţări de la donatori 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Total resurse financiare (Alt.3) 38.8 11.9 11.9 11.0 11.8 11.8 11.8 12.8 12.8 12.8
*Prezentul tabel include doar costurile de operare incrementale (Alternativele “1”, “2” şi “3” fără Alternativa “0”).
Analiza sustenabilităţii Pentru ca Programul să fie sustenabil, fluxul cumulativ de numerar în cursul ciclului de viață a programului trebuie să fie pozitiv. Acest lucru poate fi realizat prin asigurarea surselor publice de finanțare, deoarece costurile de operare planificate ale Programului sunt mai mari decât costurile de operare actuale ale profilaxiei cancerului.
Tabelul de mai jos include un exemplu de flux de numerar al uneia dintre alternativele Programului – Alternativa “3”. Abordarea Alternativelor “1” şi “2” este aceeaşi (Vă rugăm să vedeți Anexele 7 şi 8).
Tabelul 7. Sustenabilitatea financiară a Programului, milioane MDL (Alternativa “3”)
Articol flux de numerar 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021
Compania Naţională de Asigurări în Medicină
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Institutul Oncologic (costuri invest.) 38.8 1.7 1.7 0 0 0 0 0 0 0
Institutul Oncologic (costuri de operare)
0 10.2 10.2 11.0 11.8 11.8 11.8 12.8 12.8 12.8
Finaţare de la donatori 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Total resurse financiare 38.8 11.9 11.9 11.0 11.8 11.8 11.8 12.8 12.8 12.8
Total venituri de operare 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Total afluxuri 38.8 11.9 11.9 11.0 11.8 11.8 11.8 12.8 12.8 12.8
Total costuri de operare 0 10.2 10.2 11.0 11.8 11.8 11.8 12.8 12.8 12.8
Total costuri de investiţii 38.8 1.7 1.7 0 0 0 0 0 0 0
Total refluxuri 38.8 11.9 11.9 11.0 11.8 11.8 11.8 12.8 12.8 12.8
Flux de numerar net 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Total flux de numerar cumulat
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Analiza economică Beneficii economice Programul a identificat următoarele beneficii economice:
Decese prevenite datorită depistării timpurii a cancerului şi reducerii incidenței;
Economii la costurile tratamentului spitalicesc datorită incidenței reduse a cancerului şi depistării timpurii sporite;
Evitarea pierderilor de productivitate în timpul perioadei de tratament al cancerului.
Beneficiile economice ale deceselor prevenite se calculează după cum urmează:
PIB pe cap de locuitor (categoria de vârstă aptă de muncă de 16‐62 ani) * durata rămasă a vieții profesionale (cancer mamar prevenit) * vieți umane salvate (cancer mamar) + PIB pe cap de locuitor
10
(categoria de vârstă aptă de muncă de 16‐62 ani) * durata rămasă a vieții profesionale (cancer cervical prevenit) * vieți umane salvate (cancer cervical).
Economii la costurile tratamentului spitalicesc se calculează în felul următor:
[Incidența cancerului mamar fără de Program * rata de depistare a cancerului mamar fără Program (Stadiul 1) – incidența cancerului mamar cu Program * rata de depistare a cancerului mamar cu Program (Stadiul 1)] * costurile de tratament al cancerului mamar pentru Stadiul 1. Aceeaşi se repetă pentru Stadiile 2‐4, care se sumează (Stadiul 1 + Stadiul 2 + Stadiul 3 + Stadiul 4).
Aceeaşi formulă se aplică pentru calcularea economiilor costurilor tratamentului spitalicesc al cancerului cervical şi economiile de la tratamentul cancerului mamar şi cancerului cervical prevenit se sumează.
Pierderile prevenite ale productivității se calculează în modul următor:
Perioada medie de tratament (zile de spitalizare, cancer mamar) * PIB pe cap de locuitor (zi lucrătoare) * numărul de cazuri de tratament prevenit (cancer mamar) + perioada medie de tratament (zile de spitalizare, cancer cervical) * PIB pe cap de locuitor (zi lucrătoare) * numărul de cazuri de tratament prevenit (cancer cervical).
Numărul de cazuri de tratament prevenit se calculează drept diferența între incidența cancerului fără de Program şi cu Program.
Economiile la costurile de tratament spitalicesc şi pierderii prevenite a productivității vor fi negative în perioada 2013‐2015 din cauza incidenței sporite a cancerului mamar şi cervical (rezultatul unei calități mai bune şi acoperirii mai largi a examinării prin screening a cancerului).
Pe lângă cele susmenționate, există şi nişte beneficii ne‐monetare, cum ar fi cazurile prevenite de dezabilitate. Din cauza datelor statistice limitate, astfel de beneficii nu au fost cuantificate de către ACB. Tabelul de mai jos include ipotezele principale folosite la calcularea beneficiilor economice.
Tabelul 8. Valori ale articolelor şi unităților beneficiilor economice la prețurile anului 2013 (Alternativele “1” – “3”)
Articol beneficiu Alternativa “1” Alternativa “2” Alternativa “3”
Decese prevenite
PIB pe cap de locuitor 29,047 MDL 29,047 MDL 29,047 MDL
Viaţa lucrătoare (cancer mamar prevenit) 6 ani 6 ani 6 ani
Viaţa lucrătoare (cancer cervical prevenit) 15 ani 15 ani 15 ani
Vieţi salvate (cancer mamar) 27 (2013); 38 (2014); 54 (2015); 64 (2016); 70 (2017); 89 (2018); 89 (2019-2021)
27 (2013); 38 (2014); 54 (2015); 64 (2016); 70 (2017); 89 (2018); 89 (2019-2021)
27 (2013); 38 (2014); 54 (2015); 64 (2016); 70 (2017); 89 (2018); 89 (2019-2021)
Vieţi salvate (cancer cervical) 17 (2013); 33 (2014); 50 (2015); 66 (2016); 74 (2017); 83 (2018-2021)
17 (2013); 33 (2014); 50 (2015); 66 (2016); 74 (2017); 83 (2018-2021)
17 (2013); 33 (2014); 50 (2015); 66 (2016); 74 (2017); 83 (2018-2021)
Economii la costurile de tratament spitalicesc*
Nr cazuri noi ale cancerului mamar (fără de Program)
997 (2013-2017); 1,097 (2018-2021)
997 (2013-2017); 1,097 (2018-2021)
997 (2013-2017); 1,097 (2018-2021)
Nr cazuri noi ale cancerului cervical (fără de Program)
331 331 331
Nr cazuri noi ale cancerului mamar (cu Program)
1,017 (2013); 1,027 (2014); 1,047 (2015); 1,027
1,017 (2013); 1,027 (2014); 1,047 (2015);
1,017 (2013); 1,027 (2014); 1,047 (2015);
11
Articol beneficiu Alternativa “1” Alternativa “2” Alternativa “3”
(2016); 1,017 (2017); 1,097 (2018-2021)
1,027 (2016); 1,017 (2017); 1,097 (2018-2021)
1,027 (2016); 1,017 (2017); 1,097 (2018-2021)
Nr cazuri noi ale cancerului cervical (cu Program)
338 (2013); 341 (2014); 348 (2015); 248 (2016); 199 (2017); 166 (2018-2021)
338 (2013); 341 (2014); 348 (2015); 248 (2016); 199 (2017); 166 (2018-2021)
338 (2013); 341 (2014); 348 (2015); 248 (2016); 199 (2017); 166 (2018-2021)
Costuri de tratament a cancerului mamar (Stadiul 1) 15,404 MDL 15,404 MDL 15,404 MDL
Costuri de tratament a cancerului mamar (Stadiul 2) 41,972 MDL 41,972 MDL 41,972 MDL
Costuri de tratament a cancerului mamar (Stadiul 3) 43,495 MDL 43,495 MDL 43,495 MDL
Costuri de tratament a cancerului mamar (Stadiul 4) 52,201 MDL 52,201 MDL 52,201 MDL
Costuri de tratament a cancerului cervical (Stadiul 1) 27,367 MDL 27,367 MDL 27,367 MDL
Costuri de tratament a cancerului cervical (Stadiul 2) 39,581 MDL 39,581 MDL 39,581 MDL
Costuri de tratament a cancerului cervical (Stadiul 3) 48,438 MDL 48,438 MDL 48,438 MDL
Costuri de tratament a cancerului cervical (Stadiul 4) 60,634 MDL 60,634 MDL 60,634 MDL
Pierderi prevenite ale productivităţii
Perioada medie de tratament (cancer mamar)
98 zile 98 zile 98 zile
Perioada medie de tratament (cancer cervical)
159 zile 159 zile 159 zile
PIB pe cap de locuitor (zi de lucru) 115 MDL 115 MDL 115 MDL
* Ratele de depistare a cancerului (fără şi cu Program), Vă rugăm să vedeţi Tabelul 1 şi Anexa 6.
Costuri economice ACB include următoarele costuri economice:
Valoarea timpului de examinare prin screening a grupului țintă de femei; Costurile de deplasare a grupului țintă de femei până la locul unde se efectuează examinarea
prin screening.
Valoarea timpului se calculează în felul următor:
Timpul mediu necesar pentru a face o vizită la doctor pentru un screening oncologic * salariu net incremental mediu pentru 1 zi * numărul de vizite pe an (cancer mamar şi cervical).
Salariul net incremental mediu se foloseşte drept o referință (proxy) pentru valoarea timpului pentru toate femeile examinate, deşi nu toate dintre acestea sunt angajate în munci plătite. Prin „incremental” se are în vedere costul de compensare pentru concediul de boală care are valoarea zero în ACB. Cu toate acestea, nu poate fi exclus faptul că Guvernul decide să plătească astfel de compensații pentru a promova screening‐ul oncologic.
Costurile de deplasare sunt calculate în felul următor:
12
Distanța medie parcursă până la locul de examinare * costul la 1 km parcurs (transport particular) * numărul vizitelor (transport particular, cancer mamar şi cervical) + distanța medie parcursă până la locul de efectuare a examenelor * cost pentru 1 km parcurs (transport public) * numărul vizitelor (transport public, cancer mamar şi cervical). Tabelul de mai jos include principalele ipoteze folosite la calcularea costurilor economice.
Tabelul 9. Valorile articolelor şi unităților costurilor economice (Alternativele “1” – “3”)
Articol cost Alternativa “1” Alternativa “2” Alternativa “3”
Valoarea timpului
Timp mediu de vizită 1 zi 1 zi 1 zi
Salariu net mediu 81 MDL pe zi 81 MDL pe zi 81 MDL pe zi
Numărul vizitelor pe an* 219,574 (2013-2015); 237,872 (2016-2018); 256,169 (2019-2021)
219,574 (2013-2015); 237,872 (2016-2018); 256,169 (2019-2021)
219,574 (2013-2015); 237,872 (2016-2018); 256,169 (2019-2021)
Costuri de deplasare
Distanţa medie parcursă 16 km 1 km 1 km
Cost pentru 1 km de deplasare (particular)
2,90 MDL 2,90 MDL 2,90 MDL
Cost pentru 1 km de deplasare (public)
0,91 MDL 0,91 MDL 0,91 MDL
Transport particular % 60% 60% 60%
Transport public % 40% 40% 40%
Numărul vizitelor (particular) 131,744 (2013-2015); 142,723 (2016-2018); 153,702 (2019-2021)
131,744 (2013-2015); 142,723 (2016-2018); 153,702 (2019-2021)
131,744 (2013-2015); 142,723 (2016-2018); 153,702 (2019-2021)
Numărul vizitelor (public) 87,830 (2013-2015); 95,149 (2016-2018); 102,468 (2019-2021)
87,830 (2013-2015); 95,149 (2016-2018); 102,468 (2019-2021)
87,830 (2013-2015); 95,149 (2016-2018); 102,468 (2019-2021)
* Testele oncologice pentru cancer mamar şi cervical care coincid (categoria de vârstă 50-59 ani este aceeaşi pentru ambele tipuri de cancer) sunt luate în calcul; astfel, numărul total de vizite este mai mic cu numărul femeilor din categoria de vârstă de 50-59 ani.
Indicatorii performanţei economice Tabelul de mai jos include indicatorii performanței economice ale Alternativelor “1” – “3”.
Tabelul 10. Indicatorii performanței economice ale Alternativelor “1” – “3” în MDL (prețurile anului 2011)
Indicator Alternativa “1” Alternativa “2” Alternativa “3”
ERR minus 1.7% 10.5% 19.1%
ENPV minus 52,733,428 27,070,567 57,886,489
Raportul beneficiu – cost 0.85 1.10 1.25
Beneficii financiare şi economice incrementale (valoare prezentă)
Decese prevenite 246,956,579 (85%) 246,956,579 (85%) 246,956,579 (85%)
Economii la costurile de spitalizare 35,300,589 (12%) 35,300,589 (12%) 35,300,589 (12%)
Pierderi prevenite la productivitate 8,755,481 (3%) 8,755,481 (3%) 8,755,481 (3%)
Venituri totale de operare 0 (0%) 0 (0%) 0 (0%)
Beneficii economice totale 291,012,649 (100%) 291,012,649 (100%) 291,012,649 (100%)
13
Indicator Alternativa “1” Alternativa “2” Alternativa “3”
Costuri financiare şi economice incrementale (valoare prezentă)
Valoarea timpului 126,564,037 (37%) 126,564,037 (48%) 126,564,037 (54%)
Costuri de deplasare 53,915,881 (15%) 3,267,438 (1%) 3,267,438 (1%)
Costuri totale de operare 64,881,122 (19%) 81,032,701 (31%) 72,383,861 (31%)
Costuri totale de investiţii (fără de TVA)
106,086,028 (31%) 57,178,686 (22%) 33,162,367 (14%)
Valoarea reziduală a investiţiei - 7,700,992 (-2%) - 4,100,780 (-2%) - 2,251,544 (-1%)
Costuri economice totale 343,746,077 (100%) 263,942,082 (100%) 233,126,160 (100%)
Valoare prezentă economică netă a investiţiei
- 52,733,428 27,070,567 57,886,489
Din tabelul de mai sus se poate vedea că totalul beneficiilor economice este acelaşi pentru toate trei alternative. Acest lucru se datorează faptului că toate alternativele sunt planificate astfel încât să atingă aceleaşi obiective.
Diferența beneficiului economic între alternative se datorează costurilor de investiții. După cum a fost menționat anterior, mamografele ocupă cea mai mare parte a structurii costului de investiții. În Alternativa “1” sunt planificate 38 de mamografe, pe când în Alternativa “2” şi Alternativa “3” doar 16 şi 9 mamografe. Aşadar, Alternativa “1” asigură cel mai redus beneficiu economic, în timp ce Alternativa “3” are cel mai înalt beneficiu datorită celor mai reduse costuri de investiții. În Alternativa “2” se preconizează procurarea a 13 unități mobile, în timp ce în cazul Alternativei “3” – doar 6 unități mobile. Un alt motiv este diferența costurilor economice, în special timpul de deplasare pentru a ajunge la locul unde se fac examenele oncologice prin metoda screening în zonele rurale. În cazul Alternativei “1”, femeile trebuie să se deplaseze la o distanță în mediu de 16 km în ambele direcții, pe când în Alternativa “2” şi “3” doar 1 singur km, deoarece unitățile mobile pot să ofere servicii de screening oncologic aproape de locul de trai. În baza rezultatelor prezentate în tabelul de mai sus, Alternativa “1” produce un beneficiu economic negativ (ENPV este mai mic decât zero, ERR este sub rata socială de actualizare aplicată, raportul beneficiu‐cost este mai mic decât 1) şi astfel nu este recomandată spre aprobare. În acelaşi timp, Alternativa “2” şi Alternativa “3” asigură un beneficiu net pozitiv societății, deoarece ENPV depăşeşte valoarea zero şi ERR depăşeşte costul de oportunitate al capitalului (rata aplicată de actualizare de 5.5%) şi raportul beneficiu‐cost depăşeşte valoarea 1.
Din analiza de mai sus se poate conchide că cea mai fezabilă alternativă de implementare a Programului este Alternativa “3”, care are ENPV de 57.9 mln. MDL, ERR de 19.1% şi raportul beneficiu‐cost de 1.25.
Analiza de sensibilitate şi a riscului Analiza de sensibilitate Analiza de sensibilitate testează efectul schimbărilor valorilor variabile pe rezultatele financiare şi economice ale Proiectului. Rezultatele analizei de sensibilitate sunt demonstrate în tabelul 11.
FNPV/C şi ENPV se folosesc în calitate de indicatori ai performanței financiare şi economice. În conformitate cu Ghidul UE cu privire la ACB, variabilele critice sunt acele variabile pentru care variația de 1% (pozitivă sau negativă) sporeşte variația corespunzătoare de 5% a valorii de bază a ENVP sau variația de 1% (pozitivă sau negativă) sporeşte variația corespunzătoare de 1% punct a valorii de bază a ERR.
Coloanele “schimbare ERR” şi “schimbare ENPV” în următorul tabel arată schimbarea procentului valorii de bază după variația de 1% arătată în prima coloană a tabelului. Schimbarea valorii este schimbarea procentului variabilei pentru a atinge ENPV = 0.
14
Tabelul 11. Analiza de sensibilitate pentru Indicatorii Cheie ai Performanței Financiare şi Economice (Alternativa “3”)
Variabila (1% schimbarea valorii) Schimbarea
valorii (ENPV)
Schimbarea ERR
Schimbarea ENPV
Costuri de investiţii +1% Iniţial -1%
123%
-0.16% puncte 19.10% +0.16% puncte
-0.68% 57,886,489 MDL +0.68%
Reducerea preconizată a mortalităţii (cancer mamar şi cervical)
+1% Iniţial -1%
-23% + 0.52% puncte 19.10% - 0.52% puncte
+4.27% 57,886,489 MDL -4.27%
Reducerea preconizată a incidenţei (cancer mamar şi cervical)
+1% Iniţial -1%
-217% +0.04% puncte 19.10% -0.04% puncte
+0.46% 57,886,489 MDL -0.46%
Rata de depistare a cancerului mamar şi cervical (Stadiul 1 şi 2) în 2015
+1% Iniţial -1%
-107% +0.12% puncte 19.10% -0.12% puncte
+0.93% 57,886,489 MDL -0.93%
Numărul testelor pe oră (unităţi mobile) +1% Iniţial -1%
-64% +0.12% puncte 19.10% - 0.12% puncte
+0.55% 57,886,489 MDL -0.55%
Cost pe 1 test (examinare cancer cervical) +1% Iniţial -1%
72% -0,19% puncte 19.10% +0.19% puncte
-1.39% 57,886,489 MDL +1.39%
Distanţa medie de deplasare tur-retur la locul de examinare (unitatea mobilă)(km)
+1% Iniţial -1%
Depăşeşte 100% -0,01% puncte 19.10% +0.01% puncte
-0,08% 57,886,489 MDL +0.08%
Adaos la salariu pentru 1 angajat (unităţi mobile) +1% Iniţial -1%
Depăşeşte 1000% -0.01% puncte 19.10% +0.01% puncte
-0.05% 57,886,489 MDL +0.05%
Costuri de tratament al cancerului mamar şi cervical la 1 caz (Stadiul 1-4)
+1% Iniţial -1%
Depăşeşte -1000%
-0.003% puncte 19.10% +0.003% puncte
-0.01% 57,886,489 MDL +0.01%
Perioada medie de tratament (zile de spitalizare)(cancer mamar şi cervical)
+1% Iniţial -1%
-661% +0.01% puncte 19.10% -0.01% puncte
+0.15% 57,886,489 MDL -0.15%
PIB +1% Iniţial
-27% +0.53% puncte 19.10%
+4.42% 57,886,489 MDL
15
Variabila (1% schimbarea valorii) Schimbarea
valorii (ENPV)
Schimbarea ERR
Schimbarea ENPV
-1% -0.53% puncte -4.42%
Durata rămasă a vieţii profesionale +1% Iniţial -1%
-23% +0.52% puncte 19.10% -0.52% puncte
+4.27% 57,886,489 MDL -4.27%
Rata de discont +1% Iniţial -1%
312% sau 17.5% puncte
n.a 5.5% n.a
-0.70% 57,886,489 MDL +0.70%
Schimb valutar +1% Iniţial -1%
+207% -0.14% puncte 19.10% +0.14% puncte
-0.62% 57,886,489 MDL +0.62%
Analiza de sensibilitate nu include analiza de sensibilitate a raportului de acoperire a populației țintă, deoarece în această ACB raportul de acoperire a populației țintă nu este legat de beneficiile economice (de ex., în timp ce va creşte raportul de investiții vor creşte şi costurile de operare, în timp ce beneficiile economice vor rămâne neschimbate). Dacă se va stabili o altă țintă a proporției de acoperire a populației (actualmente 70% examinare oncologică către anul 2021), atunci ACB va trebui recalculată în baza cifrelor noi.
Din tabelul de mai sus se poate vedea că nu este identificată vreo variabilă critică. Cu toate acestea, cele mai sensibile variabile sunt schimbarea reducerii preconizate a mortalității, PIB şi durata rămasă a vieții profesionale. Toate aceste variabile influențează beneficiile economice ale deceselor prevenite (cel mai important beneficiu economic).
Reducerea scontată a mortalității a fost preluată din studiile internaționale ale țărilor cu experiență în examinare oncologică prin screening. Presupunând că persoanele cu incidență oncologică vor primi tratament adecvat (după cum a fost menționat mai sus, astfel de costuri nu sunt incluse în obiectivul Programului), este foarte probabil ca numărul planificat de vieți umane salvate să fie atins.
Moldova a reuşit să combată criza economică, odată ce Ministerul Economiei prognozează o creştere stabilă a PIB nominal care să atingă rata anuală de creştere de 5% în 2012 şi 2013. Dacă nu se aşteaptă o altă recesiune economică cu un impact pe termen lung, este foarte probabil că rezultatele performanței economice a Programului să rămână după cum a fost planificat.
Durata vieții profesionale rămase depinde de îmbătrânirea populației, care este o problemă specifică şi pentru Moldova. Cu toate acestea, nu poate fi exclus faptul că Guvernul Republicii Moldova va ridica vârsta de pensionare. În aşa caz, durata scontată a vieții profesionale rămase se va modifica.
Analiza riscului Analiza riscului Programului este efectuată în baza analizei calitative a riscului, deoarece nu există un model statistic disponibil pentru a efectua analiza cantitativă a riscului. Nu este posibil de a elabora distribuții cantitative de probabilitate a anumitor tipuri de risc în cazul proiectelor în domeniu oncologic în Moldova din cauza lipsei unor date statistice detaliate privitor la probabilitatea apariției anumitor riscuri. Tabelul de mai jos include descrierea analizei riscului în baza opiniei experților. Măsurile de prevenire a riscului au fost evaluate în comun de către Consultanţi şi MS.
Tabelul 12: Analiza calitativă a riscului efectuată în cadrul Programului
Denumirea riscului Descrierea riscului Influenţa Probabilitatea Măsuri de prevenire a riscului
Descreşterea acoperirii populaţiei
Rata ţintă de acoperire a populaţiei (60% către 2015, 65% către 2018, 70% către 2021) nu este
Înaltă Medie Campania de informare a populaţiei (bugetul este inclus atât la costuri de investiţii cât şi la costuri de operare). Dacă va fi
16
atinsă nevoie, MS va trebui să planifice în costurile de operare ale Programului un cost de compensare a concediului medical al femeilor examinate.
Creşterea costului de investiţii
Creşterea costului de investiţii comparativ cu estimările actuale ale costurilor este posibilă în cursul implementării Proiectului. În aşa caz va fi nevoie de finanţare adiţională.
Medie Medie Calcularea costurilor de investiţii a fost efectuată în baza datelor de cercetare a pieţei. Deoarece datele de cercetare sunt preliminare, în buget este inclusă o rezervă pentru cheltuieli neprevăzute (10% din costurile de investiţii.
Riscul poate fi diminuat dacă procedura de procurări este desfăşurată în modul corespunzător şi la timp (procedura trebuie să înceapă într-a doua jumătate a anului 2011).
Reducerea nesatisfăcătoare a mortalităţii
Numărul vieţilor salvate este mai mic decât planificat
Medie Joasă Reducerea scontată a mortalităţii a fost preluată din experienţa altor state privitor la programele de examinare prin screening a cancerului. Lipsa de tratament a cazurilor depistate este analizată mai jos ca un risc aparte.
Durata vieţii profesionale rămase
Durata rămasă a vieţii profesionale este mai mică decât s-a presupus (6 ani cancer mamar prevenit, 15 ani cancer cervical prevenit)
Medie Joasă Guvernul poate să ridice vârsta de pensionare dacă va fi nevoie. Pe lângă aceasta, PIB pe cap de locuitor în timpul vîrstei productive de muncă este doar o referinţă a valorii vieţii umane. Aşadar, numărul total al anilor poate fi extins după vîrsta de pensionare.
Deşcreşterea incidenţei în Stadiile 1-2
Cota ţintă a cazurilor depistate timpuriu (Stadiul 1 şi 2) nu va fi atinsă
Joasă Medie Evitarea acestui risc ţine de acoperirea planificată a populaţiei ţintă şi calitatea examinării. Dacă aceste două cerinţe sunt satisfăcute, atunci probabilitatea va rămâne scăzută.
Riscul lipsei tratamentului în cazurile depistate
După ce au fost depistaţi timpuriu, pacienţii oncologici nu primesc tratament suficient şi de o calitate bună
Înaltă Medie Acest risc nu se încadrează în scopul Programului, deoarece se presupune că toţi pacienţii cu cancer depistat vor primi tratament corespunzător
Întârzierea implementării Proiectului
Medie Medie Acest risc ţine de riscul financiar, deoarece acesta este motivul principal al posibilelor întârzieri. Deşi MS şi IO dispun de capacitatea de implementare a proiectului, e necesară acordarea atenţiei speciale la implicarea experţilor cu experienţă în pregătirea documentelor de procurări. Acest lucru mai include şi selectarea şi formarea la timp a personalului pentru unităţile mobile.
Riscul de finanţare
Nu există resurse financiare pentru a finanţa şi implementa Programul
Înaltă Medie Actualmente Programul este una din priorităţile MS, însă trebuie de lucrat intensiv pentru a atrage co-finanţare din partea donatorilor. Pe lângă aceasta, vor trebui alocate resurse pentru costurile de operare ale
17
Programului.
Riscul politic Programul nu este aprobat de Guvern
Înaltă Joasă Prevenirea cancerului a fost întotdeauna una din priorităţile guvernului Moldovei în ceea ce priveşte politica de îngrijire medicală.
Riscul macroeconomic (PIB, schimbarea populaţiei)
Descreşterea PIB şi populaţiei cu vîrsta aptă de muncă
Medie Medie Aceasta este un risc ce nu poate fi influenţat de către MS. O analiză mai detaliată a acestui risc este oferită în Secţiunea „Analiza de sensibilitate”.
Risc valutar, inclusiv riscul stabilităţii MDL
Joasă Medie Acest risc nu poate fi influenţat de către MS. Deşi tot echipamentul va fi livrat de peste hotare de companiile medicale locale, aceasta nu influenţează semnificativ performanţa economică a Programului.
Concluziile analizei costbeneficiu Principalele concluzii ale ACB sunt următoarele:
a) Au fost identificate 4 alternative. Alternativa “0” se referă la „situația fără de proiect” şi trei alternative se referă la „situația cu proiect”. Alternativa “1” a presupus examinarea staționară a cancerului în Centrele Medicilor de Familie deja existente. Alternativa “2” presupune examinarea oncologică cu ajutorul unităților mobile care pot să ajungă la populația țintă la locul de trai, însă examinarea staționară să fie efectuată în două oraşe mari ale țării – Chişinău şi Bălți. Alternativa “3” reprezintă o îmbinare a celorlalte două alternative ale Proiectului astfel încât aceasta să includă screening staționar al cancerului cervical şi screening mobil al cancerului mamar şi cervical, inclusiv screening staționar al cancerului mamar şi cervical în Chişinău şi Bălți.
b) Costurile totale de investiții pentru Alternativa “1” constituie 134,569,430 MDL, pentru Alternativa “2” 72,652,735 MDL şi Alternativa “3” 42,248,075 MDL. Toate estimările costurilor includ 20% TVA.
c) Programul nu generează venituri şi nu are venituri de operare, deoarece serviciile de examinare a cancerului vor fi oferite gratuit şi vor fi finanțate din bugetul public. IO va fi responsabil de implementarea Programului şi de monitorizarea rezultatelor acestuia. La moment finanțatorul Programului este MS, însă se speră că Programul va fi finanțat şi de alte părți interesate cum ar fi Compania Națională de Asigurări în Medicină sau alte organizații donatoare internaționale.
d) Toate alternativele Programului analizate, cu excepția Alternativei “1”, asigură un beneficiu pozitiv societății deoarece valorile indicatorilor de performanță economică ale Alternativei “2” şi “3” depăşesc valorile de referință: ENPV este mai mare decât zero, ERR depăşeşte costul de oportunitate a capitalului şi raportul beneficiu‐cost este mai mare decât 1. Alternativa “1” are ENPV minus 52,733,428 MDL, ERR minus 1.7% şi raportul beneficiu‐cost de 0.85; pentru Alternativa “2” ENPV este de 27,070,567 MDL, ERR de 10.5% şi raportul beneficiu‐cost de 1.10; Alternativa “3” are ENPV de 57,886,489 MDL, ERR de 19.1% şi raportul beneficiu‐cost de 1.25.
e) Beneficiile economice sunt aceleaşi pentru toate cele trei alternative ale Programului deoarece Programul presupune atingerea țintelor medicale egale: acoperirea a 70% a populației eligibile pentru examinare până în anul 2021; creşterea cotei cazurilor de depistare timpurie (Stadiul 1 şi 2) până la 80% pentru cancer mamar şi 70% pentru cancer cervical până în 2015. Beneficiile economice sunt următoarele: decese prevenite datorite depistării timpurii a cancerului (85%); economii ale costurilor de tratament spitalicesc datorită reducerii incidenței cancerului (12%); şi pierderi prevenite ale productivității în timpul tratamentului de cancer (3%).
f) Costurile economice (includ şi costurile financiare) sunt următoarele: valoarea timpului de examinare a grupului țintă de femei (Alternativa “1” 37%, Alternativa “2” 48% şi Alternativa “3” 54%); costurile de deplasare ale grupului țintă de femei la locul de examinare (Alternativa “1” 15%, Alternativa “2” 1% şi Alternativa “3” 1%); costurile de operare (Alternativa “1” 19%,
18
Alternativa “2” 31% şi Alternativa “3” 31%); costurile de investiții (Alternativa “1” 31%, Alternativa “2” 22% şi Alternativa “3” 14%); şi valoarea reziduală a investiției care este beneficiu, adică calculată cu semnul minus (Alternativa “1” ‐ 2%, Alternativa “2” ‐1% şi Alternativa “3” ‐1%).
g) Din analiza de mai sus poate fi conchis că cea mai fezabilă alternativă de implementare a Proiectului este Alternativa “3”, care aduce cel mai înalt beneficiu economic comparativ cu Alternativa “1” şi Alternativa “2”. Alternativa “3” este alternativa preferată a Programului deoarece aceasta are cele mai mici costuri de investiții. Acest fapt se datorează numărului redus de mamografe (cel mai costisitor component de investiții: 38 de mamografe pentru Alternativa “1”, 16 pentru Alternativa “2” şi 9 pentru Alternativa “3”) şi cel mai mic număr de unități mobile comparativ cu Alternativa “2” (6 unități comparativ cu 13). Pe lângă acestea, Alternativele “2” şi “3” au cele mai mici costuri economice, în special timpul de deplasare pentru a ajunge la locul de examinare oncologică în zonele rurale. În cazul Alternativei “1” femeile trebuie să se deplaseze în mediu la o distanță de 16 km tur‐retur, în timp ce în cazul Alternativelor “2” şi “3” doar circa 1 km, deoarece unitățile mobile pot să acorde servicii de examinare oncologică aproape de locul de trai.
h) În baza rezultatelor analizei de sensibilitate, nu au fost identificate variabile critice. Cele mai sensibile variabile sunt schimbările reducerii scontate a mortalității, PIB şi durata rămasă a vieții profesionale: variația de 1% sporeşte variația corespunzătoare de 4.27%, 4.42% şi respectiv 4.27% în valoarea de bază a ENPV.
i) În baza analizei calitative a riscului, cele mai importante riscuri sunt descreşterea acoperirii populației şi riscul de finanțare a Programului (inclusiv investițiile, costurile de operare), precum şi tratamentul femeilor cu cazuri depistate care nu se încadrează în scopul Programului. Bugetul Programului include costuri pentru campania de sensibilizare a publicului, care ar trebui să motiveze femeile din categoria de vârstă de 25‐69 ani să participe la Program. În afară de aceasta, MS ar trebui să analizeze posibilitatea de a compensa concediul medical (actualmente nu este inclus în bugetul de operare al Programului) al femeilor examinate, care ar relevant pentru zonele rurale. Se recomandă ca MS, după aprobarea conceptuală a Programului, să înceapă să lucreze în privința atragerii co‐finanțării din partea donatorilor internaționali pentru a acoperi costurile de investiție ale Programului. Cât priveşte costurile de operare, MS va trebui să majoreze bugetul anual pentru programul bugetului oncologic cu aproximativ 13 milioane MDL pe an (impactul inflației nete).
19
ANEXA 6. LISTA ASUMĂRILOR ŞI A CONDIŢIILOR PENTRU ANALIZA COSTBENEFICIU
Variabila Asumări Sursa
ASUMĂRI GENERALE
Perioada de implementare 10 ani (2012‐2021). Corespunde cu perioada medie de depreciere a inventarului planificat.
Asumare experți
Perioada de investiție 2012 Asumare experți
Acoperirea geografică a programului
Întreg teritoriul Republicii Moldova, cu excepția Transnistriei. În total 32 raioane + 3 raioane componente a UTA Găgăuzia
MS
Tipurile de cancer abordate Cancerul colului uterin şi cancerul mamar MS
Tipul programului de screening propus
Screening populațional prin:
examen radiologic (Mamografie) pentru glanda mamară;
analiza citologica Papanicolau pentru colul uterin.
MS
Grupul de vârstă țintă pentru screening‐ul mamar
Femei 50‐69 ani MS, OMS, Asumare experți
Grupul de vârstă țintă pentru screening‐ul de col uterin
Femei 25‐59 ani MS, OMS, Asumare experți
Frecvența screening‐ului mamar
O dată la 3 ani MS, OMS, Asumare experți
Frecvența screening‐ului de col uterin
O dată la 3 ani MS, OMS, Asumare experți
Opțiunea „0” Status quo sau neintervenția în situația existentă; MS
Opțiunea 1 (alternativa 1) Implementarea unui program național de screening pentru cancerul glandei mamare şi de col uterin la nivel AMP;
MS
Opțiunea 2 (alternativa 2) Implementarea unui program național de screening pentru cancerul glandei mamare (femei 50‐69 ani) şi de col uterin (femei 25‐59 ani) în baza echipelor mobile;
MS
Opțiunea 3 (alternativa 3) Implementarea unui program național de screening în baza echipelor mobile pentru cancerul glandei mamare (femei 50‐69 ani) şi de col uterin (femei 50‐59 ani), şi la nivelul AMP pentru cancerul de col uterin (femei 25‐49 ani).
MS
ASUMĂRI MACROECONOMICE
Rata socială de actualizare 5.5% Asumare experți în baza ghidului UE despre analiza cost‐beneficiu
Valuta de analiză MDL Asumare experți
Rata de schimb 1 EUR = 15.428 MDL (3 septembrie 2010) Banca Națională a Moldovei
Rata TVA 20% Codul Fiscal al RM
Calcularea salariului net Salariul brut plus taxa sociala achitată de angajator, împărțit la 1.7. Coeficientul include taxele sociala achitate de angajator şi angajat, impozitul pe venit pentru persoana fizică (18%) şi contribuția la prima de asigurare obligatorie de asistență medical (3.5% de la angajator şi 3.5% de la angajat).
Codul Fiscal al RM, Asumare experți
Indicele prețului de consum 0.4% în 2009, 6.5% în 2010, 4.6% în 2011, 5.0% în 2012 ME
PIB (mii MDL) Pentru 2009: 59,200,000 prognozat pentru 2013: 64,079,984
BNS, ME, Asumare experți
PIB per capita 29,047 pentru 2013, include grupul de vârstă 18‐62 ani BNS, MF, Asumare experți
20
Variabila Asumări Sursa
PIB per capita pentru o zi lucrătoare (MDL)
115 BNS, MF, Asumare experți
Salariul mediu lunar (MDL) 2,530 pentru 2008, 2,793 prognozat pentru 2013
BNS, Asumare experți
Durata medie a anilor de productivitate salvați la evitarea cancerului mamar
6 ani BNS, Asumare experți
Durata medie a anilor de productivitate salvați la evitarea cancerului cervical
15 ani BNS, Asumare experți
Coeficienții de corecție fiscală Costuri de investiții: 0.83 (TVA exclus) pentru toate opțiunile propuse. Costuri operaționale şi de mentenanță: 0.98 pentru alternativele pentru alternativele „0” şi „1”; 0.94 pentru alternativa „2”; şi 0.96 pentru alternativa „3” (taxele salariale excluse)
Asumare experți
POPULAȚIA
Numărul populației active (18‐62 ani)
2,393,446 (2010) BNS
Populația eligibilă pentru screening‐ul glandei mamare (Femei 50–69 ani)
433,146 (estimare, media pentru perioada de implementare a proiectului, per an)
BNS, Asumare
experți
Populația eligibilă pentru screening‐ul colului uterin (Femei 25–59 ani)
936,069 (estimare, media pentru perioada de implementare a proiectului, per an)
BNS, Asumare
experți
Populația eligibilă pentru ambele investigații (Femei 50‐59 ani)
271,346 (estimare, media pentru perioada de implementare a proiectului, per an)
BNS, Asumare
experți
Proporția populației țintă din oraşele Chişinău şi Bălți din populația feminină eligibilă
26% (2010). Constant pentru perioada de implementare a programului.
BNS, Asumare
experți
Proporția populației urbane 41.4% (2010). Constant pentru perioada de implementare a programului.
BNS
Proporția populației rurale 58.6% (2010). Constant pentru perioada de implementare a programului.
BNS
Rata de acoperire cu servicii de screening pentru toate alternativele propuse
60% până la finele 2015 65% până la finele 2018 70% până la finele 2021
MS, Asumare experți
Nr. Total mamografii pentru 3 ani (Alternativa 1)
259,888 in 2013‐2015; 281,545 in 2016‐2018; 303,202 in 2019‐2021
BNS, Asumare
experți
Nr. Total teste Pap pentru 3 ani (Alternativa 1)
561,641 in 2013‐2015; 608,445 in 2016‐2018; 655,248 in 2019‐2021
BNS, Asumare
experți
Nr. Total femei cu ambele teste (mamografie şi Pap) pentru 3 ani (Alternativa 1)
162,808 in 2013‐2015, 176,375 in 2016‐2018, 189,942 in 2019‐2021
BNS, Asumare
experți
Nr. Total mamografii pentru 3 ani (Alternativa 2 şi 3)
259,888 in 2013‐2015; 281,545 in 2016‐2018; 303,202 in 2019‐2021
BNS, Asumare
experți
Nr. Total teste Pap pentru 3 ani (Alternativa 2 şi 3)
561,641 in 2013‐2015, 608,445 in 2016‐2018, 655,248 in 2019‐2021
BNS, Asumare
experți
Nr. Total femei cu ambele teste (mamografie şi Pap) pentru 3 ani (Alternativa 2 şi 3)
162,808 in 2013‐2015; 176,375 in 2016‐2108; 189,942 in 2019‐2021
BNS, Asumare
experți
INDICATORI DE SĂNĂTATE PENTRU OPȚIUNEA „0” (STATUS QUO)
Nr. Cazurilor de deces din cauza cancerului
483 pentru cancer mamar şi 165 pentru cancer cervical în 2009 MS
Nr. cazurilor noi înregistrate de cancer
897 pentru cancerul mamar şi 331 pentru cancer cervical în 2009 MS
Rata de depistare per stadiu Cancerul mamar (2009): Stadiul 1: 10,0%
MS
21
Variabila Asumări Sursa
Stadiul 2: 50.3% Stadiul 3: 24.2% Stadiul 4: 15.5%
Cancerul de col uterin (2009): Stadiul 1: 9.7% Stadiul 2: 32.9% Stadiul 3: 46.2% Stadiul 4: 11.2%
INDICATORI DE SĂNĂTATE PENTRU OPȚIUNILE 1‐3
Reducerea mortalității față de opțiunea „0”
Cancer mamar: 5% până în 2013 7% până în 2014 10% până în 2015 12% până în 2016 13% până în 2017 15% în 2018‐2021
Cancerul de col uterin: 10% până în 2013 20% până în 2014 30% până în 2015 40% până în 2016 45% până în 2017 50% în 2018‐2021
MS, Asumare experți
Creşterea/reducerea incidenței față de opțiunea „0”
Cancer mamar: +2% până în 2013 +3% până în 2014 +5% până în 2015 +3% până în 2016 +2% până în 2017 0% în 2018‐2021
Cancerul de col uterin: +2% până în 2013 +3% până în 2014 +5% până în 2015 ‐ 25% până în 2016 ‐40% până în 2017 ‐50% în 2018‐2021
MS, Asumare experți
Rata de depistare precoce (Stadiul 1‐2)
Cancer mamar: 80% până în 2015 Cancer de col uterin: 70% până în 2015
MS
Numărul zilelor lucrătoare pe an 252 Asumare experți
Numărul persoanelor per echipă mobilă (inclusiv şofer)
3 MS
Numărul maxim de teste pe zi (mamografie sau Pap) a unei unități de testare
48 (6 teste timp de 8 ore lucrătoare) MS, Asumare experți
Supliment salarial per persoană Brut: 170 MDL pe zi Asumare experți
Costuri motivare pentru depistarea precoce a cancerului (stadiul 1‐2)
Brut: 550 MDL per caz Asumare experți
Perioada medie de tratament staționar
Cancer mamar: 98 zile Cancer cervical: 159 zile
MS
Timpul de vizită pentru screening 1 zi Asumare experți
Distanța medie de călătorie tur‐retur pentru unitatea mobilă (km)
50 Asumare experți
Distanța medie de călătorie tur‐retur beneficiar către punctul de screening (alternativa 1) (km)
16 în mediu (femeile din grupul de vârstă 50‐69 ani vor călători la CMF pentru mamografie, în mediu 50 km tur‐retur; iar grupul 25‐59 ani vor fi investigate la CS în localitate, călătorind în mediu 1 km per test)
Asumare experți
Distanța medie de călătorie tur‐retur beneficiar către punctul de screening (alternativa 2 şi 3) (km)
1 Asumare experți
Nr. total zile călătorie per an 252 Asumare experți
22
Variabila Asumări Sursa
Cheltuieli de călătorie per km a unității mobile (MDL)
8.88 Asumare experți
Cheltuieli de călătorie beneficiar per km (transport privat) (MDL)
2.90 Asumare experți
Cheltuieli de călătorie beneficiar per km (transport public) (MDL)
0.91 Asumare experți
Proporția transportului privat utilizat de beneficiari (%)
60% Asumare experți
Proporția transportului public utilizat de beneficiari (%)
40% Asumare experți
COSTURI DE INVESTIȚIE
Opțiunea “0”
Lipsa cheltuielilor de investiție MS
Opțiunea “1”
Mamografe Numărul necesar de mamografe: 38 Prețul unui mamograf (fără TVA)(EUR): 166,667 Prețul unui mamograf (fără TVA) (MDL): 2,571,333
Asumare experți, MS
Campanie de informare
Costul unui spot informațional TV per minut fără TVA (MDL): 2,571 Numărul spoturilor TV pe an (1 min./zi): 60 Perioada de prezentare a spoturilor: 3 ani Costul unui spot informațional radio per minut fără TVA (MDL): 643 Numărul spoturilor radio pe an (1 min./zi): 60 Perioada de prezentare a spoturilor: 3 ani Numărul foilor volante pentru multiplicat: 1,000,000 Costul unei copii fără TVA (MDL): 3
Asumare experți
Unitățile IT staționare teritoriale Nr. unități IT: 38 Cost per unitate fără TVA (MDL): 7,714
Asumare experți
Unitățile IT la nivel național a unității de monitorizare
Nr. unități IT: 3 Cost per unitate fără TVA (MDL): 10,285
Asumare experți
Cheltuieli neprevăzute 10% Asumare experți
Opțiunea “2”
Unități mobile
Nr. zilelor lucrătoare: 252 Nr. orelor lucrătoare pe zi: 8 Numărul maxim de teste pe oră (Pap): 6 Numărul maximal de teste Pap pe an: 161,172 Numărul maxim de mamografii pe an (unități staționare) în Chişinău şi Bălți: 26,489 Numărul unităților mobile: 13 Costul unei unități mobile fără TVA (MDL): 617,120
Asumare experți
Echipament IT pentru unitățile mobile
Nr. unităților IT mobile: 13 Costul per unitate IT fără TVA (MDL): 25,713
Asumare experți
Mamografe Nr. mamografe pentru unitățile mobile: 13 Nr. mamografe staționare (Chişinău şi Bălți): 3 Costul unui mamograf fără TVA (MDL): 2,571,333
Asumare experți
Instruire personal medical
Nr. personal medical per unitate mobilă: 2 Numărul echipelor de personal per unitate: 2 Cost instruire per membru persoană, fără TVA (MDL): 675 Supliment la salariu per membru al echipei (MDL): 170
Asumare experți
Campanie de informare publică Similar ca şi în Opțiunea “1” Asumare experți
Unități IT staționare pentru Chişinău şi Bălți
Nr. Unități IT: 3 Cost per IT unit net VAT (EUR): 500 Cost per unitate IT, fără TVA (MDL): 7,714
Asumare experți
Unitățile IT la nivel național a unității de monitorizare
Similar ca şi în Opțiunea “1” Asumare experți
Cheltuieli neprevăzute 10% din cheltuielile de investiție Asumare experți
Opțiunea “3”
Unități mobile Nr. zilelor lucrătoare: 252 Asumare experți
23
Variabila Asumări Sursa
Nr. orelor lucrătoare pe zi: 8 Numărul maxim de teste pe oră (mamografie sau Pap): 6 Numărul maxim de mamografii pe an (unități mobile): 74,579 Nr. maxim de mamografii pe an în Chişinău şi Bălți (unități staționare): 26,489 Numărul unităților mobile: 6 Costul unei unități mobile fără TVA (MDL): 617,120
Echipament IT pentru unitățile mobile
Nr. unităților IT mobile: 6 Costul per unitate IT fără TVA (MDL): 25,713
Asumare experți
Mamografe Nr. mamografe pentru unitățile mobile: 6 Nr. mamografe staționare (Chişinău şi Bălți): 3 Costul unui mamograf fără TVA (MDL): 2,571,333
Asumare experți
Instruire personal medical Similar ca şi în Opțiunea “2”, cu excepția numărului de unități mobile
Asumare experți
Campanie de informare publică Similar ca şi în Opțiunea “1” Asumare experți
Unități IT staționare pentru Chişinău şi Bălți
Similar ca şi în Opțiunea “2” Asumare experți
Unitățile IT la nivel național a unității de monitorizare
Similar ca şi în Opțiunea “1” Asumare experți
Cheltuieli neprevăzute 10% din cheltuielile de investiție Asumare experți
CHELTUIELI OPERAȚIONALE
Opțiunea “0”
Examen profilactic al glandei mamare
Fără cheltuieli suplimentare MS
Examen citologic profilactic al colului uterin
Procentul cazurilor cu patologie: 19% Procentul cazurilor fără patologie: 81% Cost pentru un test cu patologie (MDL): 43.28 Cost pentru un test fără patologie (MDL): 8.19
MS
Opțiunea “1”
Screening‐ul glandei mamare Prețul operațional al unei mamografii este neglijabil MS
Screening‐ul cervical Costul unui test (set ginecologic + costuri testare)*Nr. teste (MDL): 60.41 în prețurile pentru 2013
MS, Asumare
experți
Unitatea de monitorizare Costuri operaționale de oficiu pe an(MDL): 12,000Costuri salariale pe an (3 persoane)(MDL): 183,600
MS, Asumare
experți
Motivarea personalului AMP Numărul cazurilor noi de cancer mamar şi cervical în stadiul 1 şi 2 * cheltuieli de motivare pentru un caz depistat precoce (550 MDL)
MS, Asumare
experți
Costuri de informare publică 50% din costurile pentru campania de informare publică în faza de investiție.
Asumare experți
Opțiunea “2”
Screening mamar
Costuri de testare similare cu opțiunea “1”Costuri de personal: nr. unităților mobile * nr. personal per unitate mobilă * supliment salarial per persoană * numărul zilelor totale de lucru. Costuri de transport: Distanța medie tur‐retur (km) pe zi către locul de screening * costul călătoriei per km * numărul total al zilelor lucrătoare pe an * n. unităților mobile.
Asumare experți
Screening cervical Similar cu opțiunea “1” Asumare experți
Unitatea de monitorizare Similar cu opțiunea “1” Asumare experți
Motivarea personalului AMP Similar cu opțiunea “1” Asumare experți
Costuri de informare publică Similar cu opțiunea “1” Asumare experți
Opțiunea “3”
Screening mamar
Costuri de testare similare cu opțiunea “1”Costuri de personal similare cu opțiunea “2”, cu excepția numărului diferit de unități mobile. Cheltuieli de transport similare cu opțiunea “2”, cu excepția numărului diferit de unități mobile.
Asumare experți
24
Variabila Asumări Sursa
Screening cervical Similar cu opțiunea “1” Asumare experți
Unitatea de monitorizare Similar cu opțiunea “1” Asumare experți
Motivarea personalului AMP Similar cu opțiunea “1” Asumare experți
Costuri de informare publică Similar cu opțiunea “1” Asumare experți
VENITURI OPERAȚIONALE
Nu există venituri operaționale pentru nici una din opțiunile propuse, din motiv că acest program va fi finanțat din surse publice şi oferit beneficiarilor gratis.
BENEFICII EXTERNE
Opțiunea “1”
Cazuri de deces evitate PIB per capita (vârsta 18‐62) * nr. de ani de lucru rămaşi * vieți salvate (cazuri de cancer cervical şi mamar evitate)
Asumare experți
Economii în urma tratamentului spitalicesc evitat (reducerea incidenței şi creşterea depistării precoce)
Costuri tratament per caz cancer mamar:Stadiul 1 (MDL) (prețuri 2013): 15,404 Stadiul 2 (MDL) (prețuri 2013): 41,972 Stadiul 3 (MDL) (prețuri 2013): 43,495 Stadiul 4 (MDL) (prețuri 2013): 52,201 Costuri tratament per caz cancer cervical: Stadiul 1 (MDL) (prețuri 2013): 27,367 Stadiul 2 (MDL) (prețuri 2013): 39,581 Stadiul 3 (MDL) (prețuri 2013): 48,438 Stadiul 4 (MDL) (prețuri 2013): 60,634 (Numărul cazurilor noi pentru fiecare stadiu (opțiunea „0”) minus numărul cazurilor noi (opțiunile alternative)) * costurile de tratament per caz în dependența de stadiu.
IO, Asumare experți
Evitarea reducerii productivității
Perioada medie de tratament în dependență de stadiu (zile spitalizare) * PIB per capita pentru o persoana angajată pentru o zi de lucru * Numărul cazurilor evitate.
Asumare experți
Opțiunea “2”
Cazuri de deces evitate Similar cu opțiunea “1” Asumare experți
Economii în urma tratamentului spitalicesc evitat (reducerea incidenței şi depistarea precoce)
Similar cu opțiunea “1” Asumare experți
Evitarea reducerii productivității
Similar cu opțiunea “1” Asumare experți
Alternative “3”
Cazuri de deces evitate Similar cu opțiunea “1” Asumare experți
Economii în urma tratamentului spitalicesc evitat (reducerea incidenței şi depistarea precoce)
Similar cu opțiunea “1” Asumare experți
Evitarea reducerii productivității
Similar cu opțiunea “1” Asumare experți
COSTURI EXTERNE
Opțiunea “1”
Valoarea timpului de screening Timpul de vizită a beneficiarului pentru screening (zile) * salariul mediu zilnic (proxy al valorii timpului) * Nr vizitelor per an
Asumare experți
Cheltuieli de transport Distanța medie de călătorie a beneficiarului către punctul de screening (tur‐retur) * costul călătoriei per km (cu transport public sau privat) * numărul vizitelor
Asumare experți
Opțiunea “2”
Valoarea timpului de screening Similar cu opțiunea “1”
25
Variabila Asumări Sursa
Cheltuieli de transport Similar cu opțiunea “1” cu excepția că distanțele de călătorie sunt diferite
Asumare experți
Opțiunea “3”
Valoarea timpului de screening Similar cu opțiunea “1” Asumare experți
Cheltuieli de transport Similar cu opțiunea “1” cu excepția că distanțele de călătorie sunt diferite
Asumare experți
26
ANEXA 7. MODELUL FINANCIAR AL ANALIZEI COSTBENEFICIU (ALTERNATIVA “1”)
1. Costuri totale de investiții ‐ MDL, prețuri reale
Ani 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 Total
Costuri marginale de investiții
Costuri de investiții eligibile
1.1. Unități mobile 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
1.2. Echipament TI pentru unitățile mobile 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
1.3. Mamografe 97 710 667 0 0 0 0 0 0 0 0 0 97 710 667
1.4. Formare personal 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
1.5. Campania de sensibilizare a publicului 1 303 961 1 303 961 1 303 961 0 0 0 0 0 0 0 3 911 883
1.6. Unități TI de screening în staționare în raioane 293 132 0 0 0 0 0 0 0 0 0 293 132
1.7. TI Unitatea de Monitorizare de nivel național 30 856 0 0 0 0 0 0 0 0 0 30 856
1.8. Cheltuieli neprevăzute (10%) 9 933 862 130 396 130 396 0 0 0 0 0 0 0 10 194 654
1.9. TVA 20% 21 854 495 286 871 286 871 0 0 0 0 0 0 0 22 428 238
1.10. Costuri totale de investiții 131 126 973 1 721 229 1 721 229 0 0 0 0 0 0 0 134 569 430
Costuri de investiții ne‐eligibile
1.11. Total costuri de investiții ne‐eligibile 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
1.12. Total costuri de investiții 131 126 973 1 721 229 1 721 229 0 0 0 0 0 0 0 134 569 430
1.13. Valoare reziduală 0 0 0 0 0 0 0 0 0 13 154 406 13 154 406
27
2. Venituri şi costuri de operare (fără de TVA) ‐ MDL, prețuri reale
Ani 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021
Alternativa "0"
Operare şi întreținere
Profilaxia cancerului mamar 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Profilaxia cancerului cervical 3 285 656 3 285 656 3 285 656 3 285 656 3 285 656 3 285 656 3 285 656 3 285 656 3 285 656 3 285 656
Institutul Oncologic (costuri de monitorizare) 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Costuri de motivare a personalului medical 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Costuri de sensibilizare a publicului (inclusiv TVA)
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Total costuri de operare şi întreținere 3 285 656 3 285 656 3 285 656 3 285 656 3 285 656 3 285 656 3 285 656 3 285 656 3 285 656 3 285 656
Venituri de operare
Servicii de screening al cancerului cervical 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Servicii de screening al cancerului mamar 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Total venituri de operare 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Venituri de operare nete Alternativa "0" ‐3 285 656 ‐3 285 656 ‐3 285 656 ‐3 285 656 ‐3 285 656 ‐3 285 656 ‐3 285 656 ‐3 285 656 ‐3 285 656 ‐3 285 656
Alternativa "1"
Operare şi întreținere
28
Profilaxia cancerului mamar 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Profilaxia cancerului cervical 3 285 656 11 308 930 11 308 930 11 308 930 12 251 341 12 251 341 12 251 341 13 193 752 13 193 752 13 193 752
Institutul Oncologic (costuri de monitorizare) 0 195 600 195 600 195 600 195 600 195 600 195 600 195 600 195 600 195 600
Costuri de motivare a personalului medical 0 456 639 501 777 594 421 547 417 523 915 546 398 546 398 546 398 546 398
Costuri de sensibilizare a publicului (inclusiv TVA)
0 0 0 651 981 651 981 651 981 651 981 651 981 651 981 651 981
Total costuri de operare şi întreținere 3 285 656 11 961 169 12 006 307 12 750 932 13 646 338 13 622 836 13 645 319 14 587 730 14 587 730 14 587 730
Venituri de operare
Servicii de screening al cancerului cervical 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Servicii de screening al cancerului mamar 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Total venituri de operare 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Venituri de operare nete Alternativa "2" ‐3 285 656 ‐11 961 169 ‐12 006 307 ‐12 750 932 ‐13 646 338 ‐13 622 836 ‐13 645 319 ‐14 587 730 ‐14 587 730 ‐14 587 730
Venituri şi costuri marginale de operare
Costuri marginale de operare şi întreținere
2.1. Screening‐ul cancerului mamar 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
2.2. Screening‐ul cancerului cervical 0 8 023 274 8 023 274 8 023 274 8 965 685 8 965 685 8 965 685 9 908 096 9 908 096 9 908 096
2.3. Institutul Oncologic (costuri de monitorizare)
0 195 600 195 600 195 600 195 600 195 600 195 600 195 600 195 600 195 600
2.4. Costuri de motivare a personalului medical
0 456 639 501 777 594 421 547 417 523 915 546 398 546 398 546 398 546 398
2.5. Costuri de sensibilizare a publicului 0 0 0 651 981 651 981 651 981 651 981 651 981 651 981 651 981
29
(inclusiv TVA)
2.6. Total costuri marginale de operare 0 8 675 513 8 720 651 9 465 275 10 360 682 10 337 180 10 359 663 11 302 074 11 302 074 11 302 074
Venituri marginale de operare
2.7. Servicii de screening al cancerului cervical 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
2.8. Servicii de screening al cancerului mamar 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
2.9. Total venituri marginale de operare 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
2.10. Rezultatul net marginal de operare 0 ‐8 675 513 ‐8 720 651 ‐9 465 275 ‐10 360 682 ‐10 337 180 ‐10 359 663 ‐11 302 074 ‐11 302 074 ‐11 302 074
3. Surse de Finanțare ‐ MDL, prețuri reale
Ani 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021
3.1. Compania Națională de Asigurări în Medicină
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
3.2. Institutul Oncologic (costuri de investiții)
131 126 973 1 721 229 1 721 229 0 0 0 0 0 0 0
3.3. Institutul Oncologic (costuri de operare)
0 8 675 513 8 720 651 9 465 275 10 360 682 10 337 180 10 359 663 11 302 074 11 302 074 11 302 074
3.4. Alte surse de finanțare 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
3.5. Total contribuția publică națională
131 126 973 10 396 742 10 441 879 9 465 275 10 360 682 10 337 180 10 359 663 11 302 074 11 302 074 11 302 074
3.6. Finanțări din partea donatorilor 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
3.7. Total resurse de finanțare 131 126 973 10 396 742 10 441 879 9 465 275 10 360 682 10 337 180 10 359 663 11 302 074 11 302 074 11 302 074
30
4. Sustenabilitatea financiară a proiectului şi surse de finanțare, prețuri reale ‐ MDL
Ani 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021
3.1. Compania Națională de Asigurări în Medicină
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
3.2. Institutul Oncologic (costuri de investiții)
131 126 973 1 721 229 1 721 229 0 0 0 0 0 0 0
3.3. Institutul Oncologic (costuri de operare)
0 8 675 513 8 720 651 9 465 275 10 360 682 10 337 180 10 359 663 11 302 074 11 302 074 11 302 074
3.7. Finanțări din partea donatorilor 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
4.1. Total resurse financiare 131 126 973 10 396 742 10 441 879 9 465 275 10 360 682 10 337 180 10 359 663 11 302 074 11 302 074 11 302 074
2.9. Total venituri marginale de operare 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
4.2. Total afluxuri 131 126 973 10 396 742 10 441 879 9 465 275 10 360 682 10 337 180 10 359 663 11 302 074 11 302 074 11 302 074
2.6. Total costuri marginale de operare 0 8 675 513 8 720 651 9 465 275 10 360 682 10 337 180 10 359 663 11 302 074 11 302 074 11 302 074
1.13. Total costuri de investiții 131 126 973 1 721 229 1 721 229 0 0 0 0 0 0 0
4.3. Plata dobânzilor 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
4.4. Rambursarea împrumutului 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
4.5. Total refluxuri 131 126 973 10 396 742 10 441 879 9 465 275 10 360 682 10 337 180 10 359 663 11 302 074 11 302 074 11 302 074
4.6. Flux de numerar net 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
4.7. Flux de numerar total cumulat 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
31
5. Analiza economică ‐ MDL, prețuri reale
Ani cf 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021
Alternativa "0"
Decese prevenite 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Dizabilitate prevenită 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Economii la costurile de tratament spitalicesc
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Pierderi prevenite ale productivității 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Total beneficii externe 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Total venituri de operare 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Total beneficii economice 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Valoarea timpului de screening (venit pierdut)
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Costuri de deplasare 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Costul de compensare a concediului medical
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Total costuri externe 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Total costuri de operare şi întreținere 0,98
3 211 993 3 211 993 3 211 993 3 211 993 3 211 993 3 211 993 3 211 993 3 211 993 3 211 993 3 211 993
Total costuri de investiții 0,83
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
32
Valoarea reziduală 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Total cheltuieli 3 211 993 3 211 993 3 211 993 3 211 993 3 211 993 3 211 993 3 211 993 3 211 993 3 211 993 3 211 993
Alternativa "1"
Decese prevenite 0 11 867 293 20 927 701 30 923 737
39 984 145
44 514 349 51 387 847
51 387 847
51 387 847
51 387 847
Dezabilitate prevenită 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Economii la costurile de tratament spitalicesc
0 ‐328 413 ‐81 415 459 134 5 317 231 7 746 279 10 073 584
10 073 584
10 073 584
10 073 584
Pierderi prevenite ale productivității 0 ‐346 571 ‐519 856 ‐866 427 1 178 720 2 201 293 3 033 171 3 033 171 3 033 171 3 033 171
Total beneficii externe 0 11 192 310 20 326 430 30 516 445
46 480 096
54 461 922 64 494 603
64 494 603
64 494 603
64 494 603
Total venituri de operare 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Total beneficii economice 0 11 192 310 20 326 430 30 516 445
46 480 096
54 461 922 64 494 603
64 494 603
64 494 603
64 494 603
Valoarea timpului de screening 0 17 875 385 17 875 385 17 875 385
19 365 000
19 365 000 19 365 000
20 854 616
20 854 616
20 854 616
Costuri de deplasare 0 7 614 858 7 614 858 7 614 858 8 249 429 8 249 429 8 249 429 8 884 001 8 884 001 8 884 001
Costul de compensare a concediului medical
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Total costuri externe 0 25 490 243 25 490 243 25 490 243
27 614 430
27 614 430 27 614 430
29 738 616
29 738 616
29 738 616
Total costuri de operare şi întreținere 0,98 3 211 993 11 693 002 11 737 128 12 465 059
13 340 390
13 317 415 13 339 394
14 260 676
14 260 676
14 260 676
Total costuri de investiții 0,83 109 272 477 1 434 357 1 434 357 0 0 0 0 0 0 0
33
Valoarea reziduală 0 0 0 0 0 0 0 0 0 ‐13 154 406
Total cheltuieli 112 484 470 13 127 359 13 171 485 12 465 059
13 340 390
13 317 415 13 339 394
14 260 676
14 260 676
1 106 270
Beneficii şi costuri economice marginale
6.1. Decese prevenite 0 11 867 293 20 927 701 30 923 737
39 984 145
44 514 349 51 387 847
51 387 847
51 387 847
51 387 847
6.2. Dezabilitate prevenită 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
6.3. Economii la costurile de tratament spitalicesc
0 ‐328 413 ‐81 415 459 134 5 317 231 7 746 279 10 073 584
10 073 584
10 073 584
10 073 584
6.4. Pierderi prevenite ale productivității 0 ‐346 571 ‐519 856 ‐866 427 1 178 720 2 201 293 3 033 171 3 033 171 3 033 171 3 033 171
6.5. Total beneficii externe marginale 0 11 192 310 20 326 430 30 516 445
46 480 096
54 461 922 64 494 603
64 494 603
64 494 603
64 494 603
2.9. Total venituri marginale de operare 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
6.6. Total beneficii economice marginale 0 11 192 310 20 326 430 30 516 445
46 480 096
54 461 922 64 494 603
64 494 603
64 494 603
64 494 603
6.7. Valoarea timpului de screening 0 17 875 385 17 875 385 17 875 385
19 365 000
19 365 000 19 365 000
20 854 616
20 854 616
20 854 616
6.8. Costuri de deplasare 0 7 614 858 7 614 858 7 614 858 8 249 429 8 249 429 8 249 429 8 884 001 8 884 001 8 884 001
6.9. Costul de compensare a concediului medical
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
6.10. Total costuri externe marginale 0 25 490 243 25 490 243 25 490 243
27 614 430
27 614 430 27 614 430
29 738 616
29 738 616
29 738 616
2.6. Total costuri marginale de operare 0 8 481 010 8 525 136 9 253 066 10 128 398
10 105 423 10 127 402
11 048 684
11 048 684
11 048 684
34
1.12. Total costuri de investiții 109 272 477 1 434 357 1 434 357 0 0 0 0 0 0 0
1.13. Valoarea reziduală 0 0 0 0 0 0 0 0 0 ‐13 154 406
6.11. Total costuri economice marginale 109 272 477 35 405 610 35 449 735 34 743 309
37 742 827
37 719 852 37 741 831
40 787 300
40 787 300
27 632 894
6.12. Flux de numerar net ‐109 272
477 ‐24 213 300
‐15 123 305
‐4 226 864 8 737 269 16 742 069 26 752 771
23 707 302
23 707 302
36 861 709
6.13. Rata economică a rentabilității investiției (ERR) ‐1,7%
6.14. Valoarea economică actualizată netă a investiției (ENPV) ‐52 733 428
6.15. Raportul beneficiu‐cost 0,85
35
ANEXA 8. MODELUL FINANCIAR AL ANALIZEI COSTBENEFICIU (ALTERNATIVA “2”)
1. Total costuri de investiții ‐ MDL, prețuri reale
Ani 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 Total
Costuri marginale de investiții
Costuri de investiții eligibile
1.1. Unități mobile 8 222 755 0 0 0 0 0 0 0 0 0 8 222 755
1.2. Echipament TI pentru unitățile mobile 342 615 0 0 0 0 0 0 0 0 0 342 615
1.3. Mamografe pentru unitățile mobile şi staționare 42 463 663 0 0 0 0 0 0 0 0 0 42 463 663
1.4. Formarea personalului 45 036 0 0 0 0 0 0 0 0 0 45 036
1.5. Campania de sensibilizare a publicului 1 303 961 1 303 961 1 303 961 0 0 0 0 0 0 0 3 911 883
1.6. TI pentru unitățile de screening în staționare în Chişinău şi Bălți 23 142 0 0 0 0 0 0 0 0 0 23 142
1.7. TI pentru Unitatea de Monitorizare la nivel național 30 856 0 0 0 0 0 0 0 0 0 30 856
1.8. Cheltuieli neprevăzute (10%) 5 243 203 130 396 130 396 0 0 0 0 0 0 0 5 503 995
1.9. TVA 20% 11 535 046 286 871 286 871 0 0 0 0 0 0 0 12 108 789
1.10. Total costuri de investiții 69 210 277 1 721 229 1 721 229 0 0 0 0 0 0 0 72 652 735
Costuri de investiții ne‐eligibile
1.11. Total costuri de investiții ne‐eligibile 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
1.12. Total costuri de investiții 69 210 277 1 721 229 1 721 229 0 0 0 0 0 0 0 72 652 735
1.13. Valoarea reziduală 0 0 0 0 0 0 0 0 0 7 004 725 7 004 725
36
2. Venituri şi costuri de operare (fără de TVA) ‐ MDL, prețuri reale
Ani 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021
Alternativa "0"
Operare şi întreținere
Profilaxia cancerului mamar 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Profilaxia cancerului cervical 3 285 656 3 285 656 3 285 656 3 285 656 3 285 656 3 285 656 3 285 656 3 285 656 3 285 656 3 285 656
Institutul Oncologic (costuri de monitorizare)
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Costuri de motivare a personalului medical
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Costuri de sensibilizare a publicului (inclusiv TVA)
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Total costuri de operare şi întreținere 3 285 656 3 285 656 3 285 656 3 285 656 3 285 656 3 285 656 3 285 656 3 285 656 3 285 656 3 285 656
Venituri de operare
Servicii de screening al cancerului cervical 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Servicii de screening al cancerului mamar 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Total venituri de operare 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Venituri nete de operare Alternativa "0" ‐3 285 656 ‐3 285 656 ‐3 285 656 ‐3 285 656 ‐3 285 656 ‐3 285 656 ‐3 285 656 ‐3 285 656 ‐3 285 656 ‐3 285 656
Alternativa "2"
Operare şi întreținere
Screening‐ul cancerului mamar 0 3 202 939 3 202 939 3 202 939 3 202 939 3 202 939 3 202 939 3 202 939 3 202 939 3 202 939
37
Screening‐ul cancerului cervical 3 285 656 11 308 930 11 308 930 11 308 930 12 251 341 12 251 341 12 251 341 13 193 752 13 193 752 13 193 752
Institutul Oncologic (costuri de monitorizare)
0 195 600 195 600 195 600 195 600 195 600 195 600 195 600 195 600 195 600
Costuri de motivare a personalului medical
0 456 639 501 777 594 421 547 417 523 915 546 398 546 398 546 398 546 398
Costuri de sensibilizare a publicului (inclusiv TVA)
0 0 0 651 981 651 981 651 981 651 981 651 981 651 981 651 981
Total costuri de operare şi întreținere 3 285 656 15 164 109 15 209 246 15 953 871 16 849 278 16 825 776 16 848 259 17 790 670 17 790 670 17 790 670
Venituri de operare
Servicii de screening al cancerului cervical 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Servicii de screening al cancerului mamar 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Total venituri de operare 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Venituri nete de operare Alternativa "2" ‐3 285 656 ‐15 164 109 ‐15 209 246 ‐15 953 871 ‐16 849 278 ‐16 825 776 ‐16 848 259 ‐17 790 670 ‐17 790 670 ‐17 790 670
Venituri şi costuri marginale de operare
Costuri marginale de operare şi întreținere
2.1. Screening‐ul cancerului mamar 0 3 202 939 3 202 939 3 202 939 3 202 939 3 202 939 3 202 939 3 202 939 3 202 939 3 202 939
2.2. Screening‐ul cancerului cervical 0 8 023 274 8 023 274 8 023 274 8 965 685 8 965 685 8 965 685 9 908 096 9 908 096 9 908 096
2.3. Institutul Oncologic (costuri de monitorizare)
0 195 600 195 600 195 600 195 600 195 600 195 600 195 600 195 600 195 600
2.4. Costuri de motivare a personalului medical ‚
0 456 639 501 777 594 421 547 417 523 915 546 398 546 398 546 398 546 398
38
2.5. Costuri de sensibilizare a publicului (inclusiv TVA)
0 0 0 651 981 651 981 651 981 651 981 651 981 651 981 651 981
2.6. Total costuri marginale de operare 0 11 878 452 11 923 590 12 668 215 13 563 622 13 540 120 13 562 602 14 505 013 14 505 013 14 505 013
Venituri marginale de operare
2.7. Servicii de screening al cancerului cervical
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
2.8. Servicii de screening al cancerului mamar
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
2.9. Total venituri marginale de operare 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
2.10. Rezultatul de operare marginal net 0 ‐11 878 452 ‐11 923 590 ‐12 668 215 ‐13 563 622 ‐13 540 120 ‐13 562 602 ‐14 505 013 ‐14 505 013 ‐14 505 013
3. Surse de Finanțare ‐ MDL, prețuri reale
Ani 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021
3.1. Compania Națională de Asigurări în Medicină
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
3.2. Institutul Oncologic (costuri de investiții)
69 210 277 1 721 229 1 721 229 0 0 0 0 0 0 0
3.3. Institutul Oncologic (costuri de operare)
0 11 878 452 11 923 590 12 668 215 13 563 622 13 540 120 13 562 602 14 505 013 14 505 013 14 505 013
3.4. Alte surse de finanțare 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
3.5. Total contribuția publică națională
69 210 277 13 599 681 13 644 819 12 668 215 13 563 622 13 540 120 13 562 602 14 505 013 14 505 013 14 505 013
39
3.6. Finanțări din partea donatorilor 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
3.7. Total resurse de finanțare 69 210 277 13 599 681 13 644 819 12 668 215 13 563 622 13 540 120 13 562 602 14 505 013 14 505 013 14 505 013
4. Sustenabilitatea financiară a proiectului şi surse de finanțare, prețuri reale ‐ MDL
Ani 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021
3.1. Compania Națională de Asigurări în Medicină
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
3.2. Institutul Oncologic (costuri de investiții)
69 210 277 1 721 229 1 721 229 0 0 0 0 0 0 0
3.3. Institutul Oncologic (costuri de operare)
0 11 878 452 11 923 590 12 668 215 13 563 622 13 540 120 13 562 602 14 505 013 14 505 013 14 505 013
3.7. Finanțări din partea donatorilor 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
4.1. Total resurse financiare 69 210 277 13 599 681 13 644 819 12 668 215 13 563 622 13 540 120 13 562 602 14 505 013 14 505 013 14 505 013
2.9. Total venituri marginale de operare
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
4.2. Total afluxuri 69 210 277 13 599 681 13 644 819 12 668 215 13 563 622 13 540 120 13 562 602 14 505 013 14 505 013 14 505 013
2.6. Total costuri marginale de operare 0 11 878 452 11 923 590 12 668 215 13 563 622 13 540 120 13 562 602 14 505 013 14 505 013 14 505 013
1.13. Total costuri de investiții 69 210 277 1 721 229 1 721 229 0 0 0 0 0 0 0
4.3. Plata dobânzilor 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
4.4. Rambursarea împrumutului 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
4.5. Total refluxuri 69 210 277 13 599 681 13 644 819 12 668 215 13 563 622 13 540 120 13 562 602 14 505 013 14 505 013 14 505 013
40
4.6. Flux de numerar net 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
4.7. Flux de numerar total cumulat 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
5. Analiza economică ‐ MDL, prețuri reale
Ani cf 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021
Alternativa "0"
Decese prevenite 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Dezabilitate prevenită 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Economii la costurile de tratament spitalicesc 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Pierderi prevenite ale productivității 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Total beneficii externe 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Total venituri de operare 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Total beneficii economice 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Valoarea timpului de screening (venit pierdut) 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Costuri de deplasare 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Costul de compensare a concediului medical 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Total costuri externe 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Total costuri de operare şi întreținere 0,98
3 211 993 3 211 993 3 211 993 3 211 993 3 211 993 3 211 993 3 211 993 3 211 993 3 211 993 3 211 993
Total costuri de investiții 0,8 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
41
3
Valoarea reziduală 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Total cheltuieli 3 211 993 3 211 993 3 211 993 3 211 993 3 211 993 3 211 993 3 211 993 3 211 993 3 211 993 3 211 993
Alternativa "2"
Decese prevenite 0 11 867 293 20 927 701 30 923 737
39 984 145
44 514 349
51 387 847
51 387 847
51 387 847
51 387 847
Dezabilitate prevenită 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Economii la costurile de tratament spitalicesc 0 ‐328 413 ‐81 415 459 134 5 317 231 7 746 279 10 073 584
10 073 584
10 073 584
10 073 584
Pierderi prevenite ale productivității 0 ‐346 571 ‐519 856 ‐866 427 1 178 720 2 201 293 3 033 171 3 033 171 3 033 171 3 033 171
Total beneficii externe 0 11 192 310 20 326 430 30 516 445
46 480 096
54 461 922
64 494 603
64 494 603
64 494 603
64 494 603
Total venituri de operare 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Total beneficii economice 0 11 192 310 20 326 430 30 516 445
46 480 096
54 461 922
64 494 603
64 494 603
64 494 603
64 494 603
Valoarea timpului de screening 0 17 875 385 17 875 385 17 875 385
19 365 000
19 365 000
19 365 000
20 854 616
20 854 616
20 854 616
Costuri de deplasare 0 461 480 461 480 461 480 499 936 499 936 499 936 538 393 538 393 538 393
Costul de compensare a concediului medical 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Total costuri externe 0 18 336 865 18 336 865 18 336 865
19 864 937
19 864 937
19 864 937
21 393 009
21 393 009
21 393 009
Total costuri de operare şi întreținere (fără de TVA)
0,94
3 211 993 14 258 602 14 301 045 15 001 205
15 740 969
15 718 870
15 740 011
16 626 147
16 626 147
16 626 147
Total costuri de investiții 0,8 57 675 231 1 434 357 1 434 357 0 0 0 0 0 0 0
42
3
Valoarea reziduală 0 0 0 0 0 0 0 0 0 ‐7 004 725
Total cheltuieli 60 887 224 15 692 959 15 735 402 15 001 205
15 740 969
15 718 870
15 740 011
16 626 147
16 626 147
9 621 422
Beneficii şi costuri economice marginale
6.1. Decese prevenite 0 11 867 293 20 927 701 30 923 737
39 984 145
44 514 349
51 387 847
51 387 847
51 387 847
51 387 847
6.2. Dezabilitate prevenită 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
6.3. Economii la costurile de tratament spitalicesc
0 ‐328 413 ‐81 415 459 134 5 317 231 7 746 279 10 073 584
10 073 584
10 073 584
10 073 584
6.4. Pierderi prevenite ale productivității 0 ‐346 571 ‐519 856 ‐866 427 1 178 720 2 201 293 3 033 171 3 033 171 3 033 171 3 033 171
6.5. Total beneficii externe marginale 0 11 192 310 20 326 430 30 516 445
46 480 096
54 461 922
64 494 603
64 494 603
64 494 603
64 494 603
2.9. Total venituri marginale de operare 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
6.6. Total beneficii economice marginale 0 11 192 310 20 326 430 30 516 445
46 480 096
54 461 922
64 494 603
64 494 603
64 494 603
64 494 603
6.7. Valoarea timpului de screening 0 17 875 385 17 875 385 17 875 385
19 365 000
19 365 000
19 365 000
20 854 616
20 854 616
20 854 616
6.8. Costuri de deplasare 0 461 480 461 480 461 480 499 936 499 936 499 936 538 393 538 393 538 393
6.9. Costul de compensare a concediului medical
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
6.10. Total costuri externe marginale 0 18 336 865 18 336 865 18 336 865
19 864 937
19 864 937
19 864 937
21 393 009
21 393 009
21 393 009
2.6. Total costuri marginale de operare 0 11 046 610 11 089 052 11 789 213
12 528 976
12 506 878
12 528 018
13 414 154
13 414 154
13 414 154
43
1.12. Total costuri de investiții 57 675 231 1 434 357 1 434 357 0 0 0 0 0 0 0
1.13. Valoarea reziduală 0 0 0 0 0 0 0 0 0 ‐7 004 725
6.11. Total costuri economice marginale 57 675 231 30 817 831 30 860 274 30 126 077
32 393 913
32 371 814
32 392 955
34 807 163
34 807 163
27 802 438
6.12. Flux de numerar net ‐57 675 231
‐19 625 522
‐10 533 843
390 368 14 086 183
22 090 107
32 101 648
29 687 440
29 687 440
36 692 164
6.13. Rata economică a rentabilității investiției (ERR) 10,5%
6.14. Valoarea economică actualizată netă a investiției (ENPV) 27 070 567
6.15. Raportul beneficiu‐cost 1,10
44
ANEXA 9. MODELUL FINANCIAR AL ANALIZEI COSTBENEFICIU (ALTERNATIVA “3”)
1. Total costuri de investiții ‐ MDL, prețuri reale
Ani 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 Total
Costuri marginale de investiții
Costuri de investiții eligibile
1.1. Unități mobile 3 804 905 0 0 0 0 0 0 0 0 0 3 804 905
1.2. Echipament TI pentru unitățile mobile 158 538 0 0 0 0 0 0 0 0 0 158 538
1.3. Mamografe 24 055 954 0 0 0 0 0 0 0 0 0 24 055 954
1.4. Formare personal 20 840 0 0 0 0 0 0 0 0 0 20 840
1.5. Campania de sensibilizare a publicului 1 303 961 1 303 961 1 303 961 0 0 0 0 0 0 0 3 911 883
1.6. Unități TI de screening în staționare în raioane 23 142 0 0 0 0 0 0 0 0 0 23 142
1.7. TI Unitatea de Monitorizare de nivel național 30 856 0 0 0 0 0 0 0 0 0 30 856
1.8. Cheltuieli neprevăzute (10%) 2 939 820 130 396 130 396 0 0 0 0 0 0 0 3 200 612
1.9. TVA 20% 6 467 603 286 871 286 871 0 0 0 0 0 0 0 7 041 346
1.10. Costuri totale de investiții 38 805 618 1 721 229 1 721 229 0 0 0 0 0 0 0 42 248 075
Costuri de investiții ne‐eligibile
1.11. Total costuri de investiții ne‐eligibile 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
1.12. Total costuri de investiții 38 805 618 1 721 229 1 721 229 0 0 0 0 0 0 0 42 248 075
1.13. Valoare reziduală 0 0 0 0 0 0 0 0 0 3 845 962 3 845 962
45
2. Venituri şi costuri de operare (fără de TVA) ‐ MDL, prețuri reale
Ani 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021
Alternativa "0"
Operare şi întreținere
Profilaxia cancerului mamar 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Profilaxia cancerului cervical 3 285 656 3 285 656 3 285 656 3 285 656 3 285 656 3 285 656 3 285 656 3 285 656 3 285 656 3 285 656
Institutul Oncologic (costuri de monitorizare)
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Costuri de motivare a personalului medical 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Costuri de sensibilizare a publicului (inclusiv TVA)
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Total costuri de operare şi întreținere 3 285 656 3 285 656 3 285 656 3 285 656 3 285 656 3 285 656 3 285 656 3 285 656 3 285 656 3 285 656
Venituri de operare
Servicii de screening al cancerului cervical 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Servicii de screening al cancerului mamar 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Total venituri de operare 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Venituri de operare nete Alternativa "0" ‐3 285 656 ‐3 285 656 ‐3 285 656 ‐3 285 656 ‐3 285 656 ‐3 285 656 ‐3 285 656 ‐3 285 656 ‐3 285 656 ‐3 285 656
Alternativa "3"
Screening‐ul cancerului mamar 0 1 482 092 1 482 092 1 482 092 1 482 092 1 482 092 1 482 092 1 482 092 1 482 092 1 482 092
Screening‐ul cancerului cervical 3 285 656 11 308 930 11 308 930 11 308 930 12 251 341 12 251 341 12 251 341 13 193 752 13 193 752 13 193 752
46
Institutul Oncologic (costuri de monitorizare)
0 195 600 195 600 195 600 195 600 195 600 195 600 195 600 195 600 195 600
Costuri de motivare a personalului medical 0 456 639 501 777 594 421 547 417 523 915 546 398 546 398 546 398 546 398
Costuri de sensibilizare a publicului (inclusiv TVA)
0 0 0 651 981 651 981 651 981 651 981 651 981 651 981 651 981
Total costuri de operare şi întreținere 3 285 656 13 443 261 13 488 399 14 233 024 15 128 431 15 104 928 15 127 411 16 069 822 16 069 822 16 069 822
Venituri de operare
Servicii de screening al cancerului cervical 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Servicii de screening al cancerului mamar 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Total venituri de operare 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Venituri de operare nete Alternativa "2" ‐3 285 656 ‐13 443 261 ‐13 488 399 ‐14 233 024 ‐15 128 431 ‐15 104 928 ‐15 127 411 ‐16 069 822 ‐16 069 822 ‐16 069 822
Venituri şi costuri marginale de operare
Costuri marginale de operare şi întreținere
2.1. Screening‐ul cancerului mamar 0 1 482 092 1 482 092 1 482 092 1 482 092 1 482 092 1 482 092 1 482 092 1 482 092 1 482 092
2.2. Screening‐ul cancerului cervical 0 8 023 274 8 023 274 8 023 274 8 965 685 8 965 685 8 965 685 9 908 096 9 908 096 9 908 096
2.3. Institutul Oncologic (costuri de monitorizare)
0 195 600 195 600 195 600 195 600 195 600 195 600 195 600 195 600 195 600
2.4. Costuri de motivare a personalului medical
0 456 639 501 777 594 421 547 417 523 915 546 398 546 398 546 398 546 398
2.5. Costuri de sensibilizare a publicului (inclusiv TVA)
0 0 0 651 981 651 981 651 981 651 981 651 981 651 981 651 981
47
2.6. Total costuri marginale de operare 0 10 157 605 10 202 743 10 947 367 11 842 774 11 819 272 11 841 755 12 784 166 12 784 166 12 784 166
Venituri marginale de operare
2.7. Servicii de screening al cancerului cervical
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
2.8. Servicii de screening al cancerului mamar
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
2.9. Total venituri marginale de operare 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
2.10. Rezultatul net marginal de operare 0 ‐10 157 605 ‐10 202 743 ‐10 947 367 ‐11 842 774 ‐11 819 272 ‐11 841 755 ‐12 784 166 ‐12 784 166 ‐12 784 166
3. Surse de Finanțare ‐ MDL, prețuri reale
Ani 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021
3.1. Compania Națională de Asigurări în Medicină
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
3.2. Institutul Oncologic (costuri de investiții) 38 805 618 1 721 229 1 721 229 0 0 0 0 0 0 0
3.3. Institutul Oncologic (costuri de operare) 0 10 157 605 10 202 743 10 947 367 11 842 774 11 819 272 11 841 755 12 784 166 12 784 166 12 784 166
3.4. Alte surse de finanțare 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
3.5. Total contribuția publică națională 38 805 618 11 878 834 11 923 971 10 947 367 11 842 774 11 819 272 11 841 755 12 784 166 12 784 166 12 784 166
3.6. Finanțări din partea donatorilor 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
3.7. Total resurse de finanțare 38 805 618 11 878 834 11 923 971 10 947 367 11 842 774 11 819 272 11 841 755 12 784 166 12 784 166 12 784 166
48
4. Sustenabilitatea financiară a programului şi surse de finanțare, prețuri reale ‐ MDL
Ani 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021
3.1. Compania Națională de Asigurări în Medicină
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
3.2. Institutul Oncologic (costuri de investiții)
38 805 618 1 721 229 1 721 229 0 0 0 0 0 0 0
3.3. Institutul Oncologic (costuri de operare)
0 10 157 605 10 202 743 10 947 367 11 842 774 11 819 272 11 841 755 12 784 166 12 784 166 12 784 166
3.7. Finanțări din partea donatorilor 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
4.1. Total resurse financiare 38 805 618 11 878 834 11 923 971 10 947 367 11 842 774 11 819 272 11 841 755 12 784 166 12 784 166 12 784 166
2.9. Total venituri marginale de operare 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
4.2. Total afluxuri 38 805 618 11 878 834 11 923 971 10 947 367 11 842 774 11 819 272 11 841 755 12 784 166 12 784 166 12 784 166
2.6. Total costuri marginale de operare 0 10 157 605 10 202 743 10 947 367 11 842 774 11 819 272 11 841 755 12 784 166 12 784 166 12 784 166
1.13. Total costuri de investiții 38 805 618 1 721 229 1 721 229 0 0 0 0 0 0 0
4.3. Plata dobânzilor 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
4.4. Rambursarea împrumutului 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
4.5. Total refluxuri 38 805 618 11 878 834 11 923 971 10 947 367 11 842 774 11 819 272 11 841 755 12 784 166 12 784 166 12 784 166
4.6. Flux de numerar net 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
4.7. Flux de numerar total cumulat 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
49
5. Analiza economică ‐ MDL, prețuri reale
Ani cf 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021
Alternativa "0"
Decese prevenite 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Dizabilitate prevenită 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Economii la costurile de tratament spitalicesc 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Pierderi prevenite ale productivității 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Total beneficii externe 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Total venituri de operare 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Total beneficii economice 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Valoarea timpului de screening (venit pierdut)
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Costuri de deplasare 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Costul de compensare a concediului medical 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Total costuri externe 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Total costuri de operare şi întreținere 0,98 3 211 993 3 211 993 3 211 993 3 211 993 3 211 993 3 211 993 3 211 993 3 211 993 3 211 993 3 211 993
Total costuri de investiții 0,83 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Valoarea reziduală 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Total cheltuieli 3 211 993 3 211 993 3 211 993 3 211 993 3 211 993 3 211 993 3 211 993 3 211 993 3 211 993 3 211 993
Alternativa "3"
50
Decese prevenite 0 11 867 293 20 927 701
30 923 737
39 984 145
44 514 349
51 387 847
51 387 847
51 387 847
51 387 847
Dezabilitate prevenită 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Economii la costurile de tratament spitalicesc 0 ‐328 413 ‐81 415 459 134 5 317 231 7 746 279 10 073 584
10 073 584
10 073 584
10 073 584
Pierderi prevenite ale productivității 0 ‐346 571 ‐519 856 ‐866 427 1 178 720 2 201 293 3 033 171 3 033 171 3 033 171 3 033 171
Total beneficii externe 0 11 192 310 20 326 430
30 516 445
46 480 096
54 461 922
64 494 603
64 494 603
64 494 603
64 494 603
Total venituri de operare 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Total beneficii economice 0 11 192 310 20 326 430
30 516 445
46 480 096
54 461 922
64 494 603
64 494 603
64 494 603
64 494 603
Valoarea timpului de screening 0 17 875 385 17 875 385
17 875 385
19 365 000
19 365 000
19 365 000
20 854 616
20 854 616
20 854 616
Costuri de deplasare 0 461 480 461 480 461 480 499 936 499 936 499 936 538 393 538 393 538 393
Costul de compensare a concediului medical 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Total costuri externe 0 18 336 865 18 336 865
18 336 865
19 864 937
19 864 937
19 864 937
21 393 009
21 393 009
21 393 009
Total costuri de operare şi întreținere 0,96 3 211 993 12 860 741 12 903 923
13 616 282
14 472 890
14 450 406
14 471 915
15 373 489
15 373 489
15 373 489
Total costuri de investiții 0,83 32 338 015 1 434 357 1 434 357 0 0 0 0 0 0 0
Valoarea reziduală 0 0 0 0 0 0 0 0 0 ‐3 845 962
Total cheltuieli 35 550 008 14 295 099 14 338 281
13 616 282
14 472 890
14 450 406
14 471 915
15 373 489
15 373 489
11 527 527
Beneficii şi costuri economice marginale
51
6.1. Decese prevenite 0 11 867 293 20 927 701
30 923 737
39 984 145
44 514 349
51 387 847
51 387 847
51 387 847
51 387 847
6.2. Dezabilitate prevenită 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
6.3. Economii la costurile de tratament spitalicesc
0 ‐328 413 ‐81 415 459 134 5 317 231 7 746 279 10 073 584
10 073 584
10 073 584
10 073 584
6.4. Pierderi prevenite ale productivității 0 ‐346 571 ‐519 856 ‐866 427 1 178 720 2 201 293 3 033 171 3 033 171 3 033 171 3 033 171
6.5. Total beneficii externe marginale 0 11 192 310 20 326 430
30 516 445
46 480 096
54 461 922
64 494 603
64 494 603
64 494 603
64 494 603
2.9. Total venituri marginale de operare 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
6.6. Total beneficii economice marginale 0 11 192 310 20 326 430
30 516 445
46 480 096
54 461 922
64 494 603
64 494 603
64 494 603
64 494 603
6.7. Valoarea timpului de screening 0 17 875 385 17 875 385
17 875 385
19 365 000
19 365 000
19 365 000
20 854 616
20 854 616
20 854 616
6.8. Costuri de deplasare 0 461 480 461 480 461 480 499 936 499 936 499 936 538 393 538 393 538 393
6.9. Costul de compensare a concediului medical
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
6.10. Total costuri externe marginale 0 18 336 865 18 336 865
18 336 865
19 864 937
19 864 937
19 864 937
21 393 009
21 393 009
21 393 009
2.6. Total costuri marginale de operare 0 9 648 749 9 691 931 10 404 290
11 260 897
11 238 413
11 259 922
12 161 497
12 161 497
12 161 497
1.12. Total costuri de investiții 32 338 015 1 434 357 1 434 357 0 0 0 0 0 0 0
1.13. Valoarea reziduală 0 0 0 0 0 0 0 0 0 ‐3 845 962
6.11. Total costuri economice marginale 32 338 015 29 419 971 29 463 153
28 741 154
31 125 834
31 103 350
31 124 859
33 554 505
33 554 505
29 708 544
6.12. Flux de numerar net ‐32 338 ‐18 227 ‐9 136 722 1 775 291 15 354 23 358 33 369 30 940 30 940 34 786
52
015 661 262 572 744 097 097 059
6.13. Rata economică a rentabilității investiției (ERR) 19,1%
6.14. Valoarea economică actualizată netă a investiției (ENPV) 57 886 489
6.15. Raportul beneficiu‐cost 1,25