Post on 27-Jun-2015
transcript
„ANALIZAREA OPERAŢIUNILOR DE DECONTARE CU TERŢII, LA FABRICAŢIA DE COMPRESOARE”
PROIECT DE DIPLOMĂ I.E.D.M. – F.I.REŞIŢA - 2008
CUPRINS
CAPITOLUL 1
PREZENTAREA ARBORILOR COTIŢI
PENTRU COMPRESOARE
……………………………………………………………………………………………………3
1.1 Compresoare de aer industrial
………………………………………………………..……………………………3
1.2 Studiul teoretic privind stadiul de dezvoltare a fabricaţiei
de arbori cotiţi pentru motoare termice
……………………………………………………………………………6
1.3 Tehnologia de fabricaţie a arborilor cotiţi
………………………………………………………………10
1.4 Arbori cotiţi pentru compresoare în construcţie fretată
……………………………………13
CAPITOLUL 2
PROIECTAREA TEHNOLOGICĂ A COMPONENTEI
„FUS DREAPTA”, A ARBORELUI COTIT 2V
……………………………………………………………15
2.1 Analiza constructiv - tehnologică a piesei
……………………………………………………………15
1
„ANALIZAREA OPERAŢIUNILOR DE DECONTARE CU TERŢII, LA FABRICAŢIA DE COMPRESOARE”
PROIECT DE DIPLOMĂ I.E.D.M. – F.I.REŞIŢA - 2008
2.2 Alegerea semifabricatului
……………………………………………………………………………………………17
2.3 Determinarea adaosurilor de prelucrare, calculul
dimensiunilor intermediare
…………………………………………………………………………………………………18
2.4 Alegerea itinerariului tehnologic
………………………………………………………………………………22
2.5 Alegerea maşinilor-unelte şi a S.D.V.- urilor
………………………………………………………24
2.6 Calculul regimurilor de aşchiere
………………………………………………………………………………24
2.7 Norma tehnică de timp
…………………………………………………………………………………………………34
CAPITOLUL 3
ANALIZAREA OPERAŢIUNILOR DE DECONTARE
CU TERŢII, LA FABRICAŢIA
DE COMPESOARE
…………………………………………………………………………………………………………
……….40
2
„ANALIZAREA OPERAŢIUNILOR DE DECONTARE CU TERŢII, LA FABRICAŢIA DE COMPRESOARE”
PROIECT DE DIPLOMĂ I.E.D.M. – F.I.REŞIŢA - 2008
3.1 Contabilitatea decontărilor cu furnizorii şi clienţii
…………………………………………………40
3.2 Contabilitatea decontărilor cu personalul,
ajutoarele sociale şi protecţia socială
………………………………………………………………………………50
CAPITOLUL 4
DETERMINAREA COSTULUI DE FABRICAŢIE
AL ARBORELUI COTIT - 2V
………………………………………………………………………………………………59
BIBLIOGRAFIE
…………………………………………………………………………………………………………
…………………64
3
„ANALIZAREA OPERAŢIUNILOR DE DECONTARE CU TERŢII, LA FABRICAŢIA DE COMPRESOARE”
PROIECT DE DIPLOMĂ I.E.D.M. – F.I.REŞIŢA - 2008
CAPITOLUL 1
PREZENTAREA ARBORILOR COTIŢI
PENTRU COMPRESOARE
1.1 Compresoare de aer industrial
Compresoarele de aer 1V 15/7, 2V 30/7, 3V 45/7 sunt compresoare stabile
de construcţie verticală cu 1, 2 sau 3 cilindrii respectiv în două etaje de
compresie, cu simplu efect realizate într-un singur cilindru cu piston diferenţial,
având mecanismul motor fără cap de cruce.
Aspiraţia se face prin intermediul unui filtru montat direct pe ţeava de
aspiraţie şi prin supapele de tipul, cu două inele concentrice având acţionare
automată.
Între cele două etaje de compresie se montează unul , respectiv două, sau
trei răcitoare intermediare de construcţie sudată cu ţevi în care apa circulă
contra curent cu aerul.
Compresoarele posedă un sistem automat de reglare care la depăşirea
presiunii de regim acţionează direct pe supapele de aspiraţie.
Compresoarele au două sisteme de ungere:
mecanismul motor are ungere centrală cu presiune creată de o
pompă cu roţi dinţate;
cilindrii se ung separat cu ajutorul unui lubrificator.
Pentru controlul ungerii mecanismului motor este prevăzut un manometru,
iar pentru controlul ungerii cilindrilor pe fiecare conductă se montează o sticlă
vizoare, compresoarele sunt răcite cu apă.
Datorită formei constructive tipul de compresor adoptat prezintă
următoarele avantaje:
construcţie simplă;
greutate mică;
4
„ANALIZAREA OPERAŢIUNILOR DE DECONTARE CU TERŢII, LA FABRICAŢIA DE COMPRESOARE”
PROIECT DE DIPLOMĂ I.E.D.M. – F.I.REŞIŢA - 2008
gabarit redus;
antrenarea directă de la motorul electric;
construcţie complet închisă prevăzută cu capace laterale
dimensionate pentru acces uşor la piese importante;
mers silenţios.
În figura 1.1 se prezintă secţiunea şi construcţia unui compresor 1V – 15/7.
Fig. 1.1 Compresor 1V – 15/7
Compresoarele 1V 15/7 şi 2V 30/7 sunt prevăzute cu volant.
Compresoarele 1V, 2V şi 3V se pot folosi în staţii de compresoare în
întreprinderi mecanice, siderurgice, mine, fabrici de ciment, etc.
În figura 1.2 se prezintă secţiunea şi construcţia unui compresor 2V – 30/7.
5
„ANALIZAREA OPERAŢIUNILOR DE DECONTARE CU TERŢII, LA FABRICAŢIA DE COMPRESOARE”
PROIECT DE DIPLOMĂ I.E.D.M. – F.I.REŞIŢA - 2008
Fig. 1.2 Compresor 2V – 30/7
În figura 1.3 se prezintă secţiunea şi construcţia unui compresor 3V – 45/7.
Fig. 1.3 Compresor 3V – 45/7
6
„ANALIZAREA OPERAŢIUNILOR DE DECONTARE CU TERŢII, LA FABRICAŢIA DE COMPRESOARE”
PROIECT DE DIPLOMĂ I.E.D.M. – F.I.REŞIŢA - 2008
Caracteristicile tehnice ale compresoarelor de aer industrial fabricate la
UCM Reşiţa se prezintă în tabelul de mai jos:
Denumirea /Tipul
compresorului
UM
Unit.1V – 15 / 7 2V – 30 / 7
3V – 45 /
7
Debit aspirat în
regim nominalm3 / min. 15 30 45
Presiunea
nominală de
lucru
bar 7 7 7
Turaţia
nominalărot / min. 300 300 300
Puterea
motorului
electric
kW 100 200 300
Tensiunea de
alimentareV 380 380 380
Greutatea
electrocompres
orului
Kg 5712 8958 11394
Complexul se livrează cu motor electric de antrenare, inclusiv aparataj de
pornire, se pot livra şi în construcţie tropicalizată.
1.2 Studiul teoretic privind stadiul de dezvoltare a fabricaţiei de
arbori cotiţi pentru motoare termice
Ca şi formă constructivă se deosebesc două tipuri caracteristice de arbori
cotiţi:
7
„ANALIZAREA OPERAŢIUNILOR DE DECONTARE CU TERŢII, LA FABRICAŢIA DE COMPRESOARE”
PROIECT DE DIPLOMĂ I.E.D.M. – F.I.REŞIŢA - 2008
arbori cotiţi dintr-o singură bucată;
arbori cotiţi din mai multe bucăţi.
Arborii cotiţi din mai multe bucăţi se montează pe rulmenţi în cartere
tunel.
Obişnuit fusurile palier alternează cu manetoanele, soluţia oferind o mare
rigiditate, cazul când la manetoane există un fus palier.
În această situaţie, pentru creşterea rigidităţii, se măreşte diametrul
fusurilor palier, se reduce lungimea lor şi se îngroaşă braţele.
Fusurile palier au în general acelaşi diametru, lungimea lor depinde de
încărcarea pe care o suportă.
La motoarele cu ardere internă lungimile primului şi ultimului palier se
aleg ţinând se ama şi de necesitatea prevederii mecanismelor de antrenare a
agregatelor auxiliare (distribuţie, ventilator, etc) şi a volantului.
În general lungimea lor este mai mică decât a palierelor centrale.
Pentru a reduce greutatea arborelui şi a mări rezistenţa la oboseală
fusurile palier şi maneton se găuresc, fig. 1.4.
8
„ANALIZAREA OPERAŢIUNILOR DE DECONTARE CU TERŢII, LA FABRICAŢIA DE COMPRESOARE”
PROIECT DE DIPLOMĂ I.E.D.M. – F.I.REŞIŢA - 2008
Fig. 1.4 Soluţii constructive de fusuri palier
Soluţia din figura 1.4, c, oferă rezistenţa cea mai mare la oboseală (de 2 –
3 ori mai mare faţă de cea din fig. 1.4, a), dar este şi cea mai scumpă.
De aceea se preferă soluţia intermediară din fig. 1.4, b.
Braţele manetoanelor au forme forte diferite: de la soluţia mai veche,
paralelipipedică până la forma eliptică sau circulară, care îndepărtează
materialul aflat în exces de la extremităţi şi măreşte durabilitatea, fig. 1.5.
9
„ANALIZAREA OPERAŢIUNILOR DE DECONTARE CU TERŢII, LA FABRICAŢIA DE COMPRESOARE”
PROIECT DE DIPLOMĂ I.E.D.M. – F.I.REŞIŢA - 2008
Fig. 1.5 Forme constructive – braţe manetoane
Forma, dimensiunile şi modul de racordare a braţelor la fusuri au o mare
importanţă asupra rezistenţei lor la oboseală.
Se preferă racordările cu mai multe raze sau cu degajare, deoarece se
obţine o suprafaţă portantă a palierului mai mare.
Uleiul necesar ungerii fusurilor paliere este adus sub presiune din
magistrala de ulei, care există de obicei în carter. De aici prin canale, care
traversează fusurile palier şi braţele, uleiul ajunge la fusurile maneton.
Orificiile de ungere de pe suprafaţa fusurilor se plasează în zona unde pe
periferia fusului presiunea are valoarea minimă.
Fiind concentratori de tensiune, muchiile orificiilor se racordează sau se
execută faţete sau şanţuri de descărcare. Se procedează la îngroşarea pereţilor
10
„ANALIZAREA OPERAŢIUNILOR DE DECONTARE CU TERŢII, LA FABRICAŢIA DE COMPRESOARE”
PROIECT DE DIPLOMĂ I.E.D.M. – F.I.REŞIŢA - 2008
fusului, în regiunea orificiului sau la ecruisarea muchiilor orificiului prin presarea
unei bile.
Utilizarea contragreutăţilor pentru echilibrarea forţelor de inerţie de
rotaţie şi a momentelor lor, sau pentru descărcarea lagărelor se face luând în
considerare regimul de turaţii, lungimea, numărul şi rigiditatea lagărelor.
Contragreutăţile fac corp comun cu braţul dacă arborele este turnat sau se
montează prin îmbinare pe braţ. Pentru descărcarea şuruburilor de prindere
contragreutăţile sunt prevăzute cu umeri, îmbinare în coadă de rândunică etc.
Forma şi dimensiunile arborilor cotiţi depind de o gamă de factori ca:
o numărul şi poziţia cilindrilor;
o cursa pistoanelor şi mărimea rezultantei presiunilor ce se exercită
asupra fiecărui piston;
o turaţia de regim a arborelui.
Cu cât cursa pistoanelor este mai mare, cu atât turaţia arborelui cotit este
mai mică.
Pentru motoarele grele marine cursa pistoanelor variază între 800 – 1250
mm, pentru motoarele de tractor între 130 – 150 mm, pentru motoarele de
automobil între 100 – 180 mm, iar pentru motoarele de motocicletă între 50 –
105 mm.
11
„ANALIZAREA OPERAŢIUNILOR DE DECONTARE CU TERŢII, LA FABRICAŢIA DE COMPRESOARE”
PROIECT DE DIPLOMĂ I.E.D.M. – F.I.REŞIŢA - 2008
Fig. 1.6 Dependenţa dintre diametrul fusurilor palier şi diametrul
cilindrilor
În fig. 1.6 se indică dependenţa, determinată pe bază statistică, dintre
diametrul fusurilor palier df şi diametrul cilindrilor D pentru motoare termice.
Arborele cotit se execută prin forjare sau prin turnare. Forjarea în funcţie
de lungimea arborelui, se face prin matriţare (sub 2 m) şi liberă. Arbori forjaţi
sunt din oţel carbon (OLC 45, OLC 60) cu σ = 700 – 800 N/mm2 sau din oţeluri
aliate cu Ni, Mo, V cu σ = 825 – 1250 N/mm2.
Arborii turnaţi se fac din oţel sau fontă, şi prezintă următoarele avantaje:
proprietăţi bune de turnare;
rezistenţă la oboseală;
amortizare bună a vibraţiilor torsionale.
Se utilizează sortimentele de fontă: fontă maleabilă perlitică, fontă cu
grafit nodular, fonta aliată. În ultima vreme s-a extins procedeul de turnare a
arborilor din oţel sau din fintă cu grafit lamelar şi nodular. Printr-o turnare de 12
„ANALIZAREA OPERAŢIUNILOR DE DECONTARE CU TERŢII, LA FABRICAŢIA DE COMPRESOARE”
PROIECT DE DIPLOMĂ I.E.D.M. – F.I.REŞIŢA - 2008
precizie se obţine forma finală a arborelui, nemaifiind necesare cheltuieli
suplimentare pentru prelucrarea mecanică.
La arborii cotiţi executaţi din bucăţi separate care se asamblează, braţele
şi manetonul se forjează împreună iar fusurile palier se forjează separat, în final
fusurile palier se fixează în braţe prin presare, serajul rezultând din diferenţa
(0,001 ……… 0,00125)df la diametru.
1.3 Tehnologia de fabricaţie a arborilor cotiţi
a) Caracteristici constructive, condiţii tehnice de execuţie
Arborii cotiţi se disting de ceilalţi arbori prin faptul că o parte a
tronsoanelor lor sunt excentrice, direcţia excentricităţii fiind în general diferită
de la un tronson la altul.
Ca urmare fusurile arborilor cotiţi sunt de două categorii:
fusuri paliere – a căror axă este coliniară cu cea a arborelui;
fusuri manetoane – a căror axă este excentrică faţă de cea arborelui.
Zonele de legătură dintre cele două categorii de fusuri se numesc braţele
arborelui cotit. Condiţiile tehnice de execuţie se referă în primul rând la precizia
dimensională şi calitatea suprafeţelor fusurilor, poziţia reciprocă a acestor
suprafeţe, continuitatea găurilor de ungere (prin care uleiul sub presiune circulă
de la fusurile paliere spre cele manetoane şi, uneori de aici la bolţul pistonului)
şi echilibrarea arborelui în ansamblu.
Astfel, precizia diametrală a fusurilor corespunde treptelor 6 sau 7
(ovalitatea şi conicitatea acestora fiind mai strâns tolerată), neparalelismul
axelor diferitelor fusuri se limitează la 0,02 mm/100 mm lungime, iar bătaia
radială a fusurilor paliere trebuie să nu depăşească (0,025 ……… 0,035) mm.
În fabricaţia de serie mare sau masă a arborilor cotiţi de dimensiuni mici şi
mijlocii, executaţi din oţel, semifabricatele se obţin prin matriţare. În continuare
semifabricatele sunt debavurate, normalizate, îndreptate şi eventual sablate.
La serii mici, semifabricatele se obţin prin forjare liberă, căutând ca totuşi
consumul de material şi de manoperă să fie cât mai redus cu putinţă.
13
„ANALIZAREA OPERAŢIUNILOR DE DECONTARE CU TERŢII, LA FABRICAŢIA DE COMPRESOARE”
PROIECT DE DIPLOMĂ I.E.D.M. – F.I.REŞIŢA - 2008
Arborii cotiţi de dimensiuni mari, executaţi în serie (spre exemplu arborii
cotiţi pentru compresoare), se obţin printr-un procedeu special, a cărei schemă
de desfăşurare, fig. 1.7, cuprinde următoarele etape:
a) – bara de material 1, încălzită, se prinde în zonele A, B, C, unde
urmează să se formeze trei dintre fusurile arborelui;
b) – elementele de prindere A şi C strâng materialul şi îl refulează axial
spre B (mişcarea 2);
Fig. 1.7 Fazele procesului de forjare a arborilor cotiţi
c) – în cursul acestei refulări, zona B se deplasează radial (mişcarea 3),
până la realizarea excentricităţii „e”.
b) Particularităţile prelucrării mecanice prealabile arborilor cotiţi
Tehnologia de fabricaţie a arborilor cotiţi cuprinde aceleaşi etape ca în
cazul arborilor drepţi:
operaţii pregătitoare;
prelucrarea prealabilă a suprafeţelor principale şi auxiliare;
14
„ANALIZAREA OPERAŢIUNILOR DE DECONTARE CU TERŢII, LA FABRICAŢIA DE COMPRESOARE”
PROIECT DE DIPLOMĂ I.E.D.M. – F.I.REŞIŢA - 2008
tratamentul termic;
finisarea;
controlul final.
Conţinutul acestor etape are însă câteva particularităţi, mai ales atunci
când fabricaţia este de serie mare sau de masă.
Astfel, în afara găurilor de centrare şi a suprafeţelor frontale de capăt,
arborii cotiţi mai au o suprafaţă de bazare, dispusă pe unul din braţele extreme
(canal, gaură, aplatizare) şi destinată orientării unghiulare la prelucrarea
braţelor şi a fusurilor manetoane.
Arborii cotiţi puţin rigizi sunt în plus sprijiniţi în timpul prelucrării pe fusul
palier median care, la aceşti arbori cotiţi, se prelucrează la începutul procesului
tehnologic, împreună cu celelalte baze tehnologice.
c) Tratamentul termic al arborilor cotiţi
În procesul tehnologic al arborilor cotiţi, operaţiile de tratament termic
realizează fie reducerea tensiunilor interne în vederea stabilizării dimensionale,
fie creşterea durităţii fusurilor în vederea asigurării unei rezistenţe sporite la
uzură.
Detensionarea se aplică în prima parte a procesului tehnologic sau după
executarea principalelor degroşări, în timp ce tratamentele cu scop funcţional
(cementare, nitrurare sau călire superficială) se aplică înaintea operaţiilor de
finisare.
Cementarea şi mai ales nitrurarea se aplică stratului superficial al fusurilor
şi asigură o rezistenţă la uzură deosebită. Totuşi adâncimea relativ mică a
stratului durificat (0,4 ……… 0,6 mm la nitrurare, de exemplu) impune
refacerea tratamentului la recondiţionarea arborelui după uzare.
Călirea superficială prin CIF permite ca grosimea stratului durificat să fie
mult mai mare (2 ……… 4 mm), astfel că la recondiţionare nu mai este necesar
un nou tratament termic, în plus ciclul termic este mult mai sumar, durata
procesului mult mai mică, iar deformaţiile sunt minime.
15
„ANALIZAREA OPERAŢIUNILOR DE DECONTARE CU TERŢII, LA FABRICAŢIA DE COMPRESOARE”
PROIECT DE DIPLOMĂ I.E.D.M. – F.I.REŞIŢA - 2008
d) Finisarea arborilor cotiţi
Fusurile, suprafeţele de antrenare şi alte câteva suprafeţe ale arborilor
cotiţi se supun unor operaţii de finisare prin rectificare, vibronetezire sau
lepuire, pentru a reduce erorile până la nivelul treptei 6 de precizie şi
asperităţile superficiale până sub Ra = 0,4 ……… 0,8 μm, (pe fusurile de lagăr).
Atât suprafeţele centrice ale arborelui cotit, cât şi cele excentrice se
rectifică pe maşini specializate, de cele mai multe ori cu avans transversal.
Suprafeţele fusurilor de lagăr se supun, în plus, unei operaţii de
superfinisare, realizată prin vibronetezire sau mai frecvent, prin lepuire,
instalaţiile utilizate fiind specializate. În aceste operaţii se urmăreşte doar
îmbunătăţirea calităţii suprafeţei, prin aplatizarea vârfurilor microasperităţilor.
Tot în această etapă a procesului tehnologic se execută şi echilibrarea
dinamică a arborelui cotit, pe maşini de asemenea specializate.
Echilibrarea se realizează mai întâi constructiv, prin montare pe braţe a
unor contragreutăţi confecţionate special în acest scop, iar apoi tehnologic, prin
executarea unor găuri în anumite zone ale arborelui cotit, funcţie de indicaţiile
maşinii de echilibrat.
1.4 Arbori cotiţi pentru compresoare în construcţie fretată
În figura 1.8, se prezintă execuţia unui arbore cotit pentru compresoare
1V.
Părţile componente principale sunt:
1. fus stânga;
2. manivelă;
3. dop 3/4'’;
4. fus dreapta.
16
„ANALIZAREA OPERAŢIUNILOR DE DECONTARE CU TERŢII, LA FABRICAŢIA DE COMPRESOARE”
PROIECT DE DIPLOMĂ I.E.D.M. – F.I.REŞIŢA - 2008
Fig. 1.8 Arbore cotit pentru compresoare 1V
17
„ANALIZAREA OPERAŢIUNILOR DE DECONTARE CU TERŢII, LA FABRICAŢIA DE COMPRESOARE”
PROIECT DE DIPLOMĂ I.E.D.M. – F.I.REŞIŢA - 2008
CAPITOLUL 2
PROIECTAREA TEHNOLOGICĂ A COMPONENTEI
„FUS DREAPTA”, A ARBORELUI COTIT 2V
Se va proiecta tehnologia de fabricaţie pentru piesa fus dreapta, din
figura 2.1.
2.1 Analiza constructiv - tehnologică a piesei
a) Descriere constructivă
Piesa fus dreapta, se va executa în clasa de precizie mijlocie, conform
STAS 2300-88, şi se concretizează prin următoarele condiţii tehnice impuse:
precizie dimensională, realizare cote Φ130 (+0,230 +0,180) – cotă formular;
Φ120 f7 (-0,036 –0,021); Φ120 (+0,190
+0,130) – cotă formular;
precizie geometrică, cilindricitate 0,010, respectiv 0,020, zone de capăt
Φ130 şi Φ120;
calitatea suprafeţei, rugozitate generală Ra = 12,5 (m), rugozitate
impusă Ra = 0,8; Ra = 3,2 ; Ra = 6,3 (m); canal de pană, dantură,
respectiv suprafaţă interioară
b) Descriere funcţională
Piesa face parte din subansamblul arbore cotit pentru compresoare – 2V,
pe capătul din dreapta al piesei montându-se cuplajul de legătură cu
elementele compresorului.
c) Stabilirea bazelor tehnologice
Piesa se va orienta şi fixa între vârfurile universalului (bacuri) în cazul
general de strunjire cilindrică exterioară sau interioară.
În cazul frezării, găuririi, piesa se va prinde pe masa maşinii de frezat sau
de găurit cu ajutorul dispozitivelor adecvate, şurub, piuliţă, bride.
În cazul danturării sau mortezării, se va prinde în planşaibă sau pe prisme.
18
„ANALIZAREA OPERAŢIUNILOR DE DECONTARE CU TERŢII, LA FABRICAŢIA DE COMPRESOARE”
PROIECT DE DIPLOMĂ I.E.D.M. – F.I.REŞIŢA - 2008
d)Materialul de prelucrat
Din STAS 880 – 88, se alege un oţel carbon de calitate pentru tratament
termic, destinat construcţiei de maşini, OLC 45.
19
„ANALIZAREA OPERAŢIUNILOR DE DECONTARE CU TERŢII, LA FABRICAŢIA DE COMPRESOARE”
PROIECT DE DIPLOMĂ I.E.D.M. – F.I.REŞIŢA - 2008
Fig. 2.1 Fus dreapta
20
„ANALIZAREA OPERAŢIUNILOR DE DECONTARE CU TERŢII, LA FABRICAŢIA DE COMPRESOARE”
PROIECT DE DIPLOMĂ I.E.D.M. – F.I.REŞIŢA - 2008
Din tabelul 3, pagina 3, STAS 880 – 88, se extrage compoziţia chimică a
materialului ales.
Marcaoţelul
ui
Calitatea
Compoziţia chimică, %
C Mn S P
OLC 45
X 0,42 … 0,50 0,50 … 0,80 max. 0,035 max. 0,035
Tratamentul termic aplicat probelor se extrage din tabelul 7, STAS 880 –
88, pagina 9:
Marcaoţelul
ui
Tratament termic
Normalizare Călire Revenire
TemperaturaoC
Mediu de
răcire
Temperatura
oC
Mediu derăcire
Temperatura
oC
Mediu derăcire
OLC 45
840 … 870 aer 820 … 850 apă 540 … 680 aer
Din tabelul 5, pagina 8, STAS 880 – 88, se extrag caracteristicile mecanice
garantate pe produs, determinate pe probe tratate termic.
Duritatea maximă a produselor livrate în stare laminată se stabileşte la
înţelegere între producător şi beneficiar.
Pentru mărcile de oţel la care nu se precizează valorile durităţii în stare
normalizată, acestea se stabilesc prin contract.
Marcaoţelului
Felultratament
uluitermic***
Limita de
curgereRp 0,2
N/mm2
Rezistenţa
la rupere 1)
Rm
N/mm2
Alungireala
rupereA5, %,min.
Gâtuireala
rupereZ ,%,min.
DuritateBrinell
în stare delivrare, HB
max.
21
„ANALIZAREA OPERAŢIUNILOR DE DECONTARE CU TERŢII, LA FABRICAŢIA DE COMPRESOARE”
PROIECT DE DIPLOMĂ I.E.D.M. – F.I.REŞIŢA - 2008
OLC 45 CR 500700 … 850
14 30 207
2.2 Alegerea semifabricatului
Ţinând seama de forma piesei (simplă, complexă), de dimensiunile
relative ( mici, mari), şi de materialul din care se execută piesa, se alege un
semifabricat laminat, forjat, matriţat, turnat sau prelucrat mecanic.
Într-un prim calcul preliminar dimensiunile semifabricatului s-au luat cu 2-
5 mm/rază mai mari decât ale piesei.
Coeficientul de utilizare al materialului reprezintă procentul de material ce
rămâne în piesă după prelucrare. S-a calculat în valoare absolută cu relaţia:
Ka = (7.19)pag.88[10]
calculul volumului semifabricatului :
VSEMIFABRICAT = π 7,52 60 = 10602,8 cm3
densitatea materialului de prelucrat :
ρMATERIAL =7,85 g / cm3
calculul masei semifabricatului :
MSEMIFABRICAT =ρMAT. VSEMIFABRICAT =7,85 10602,8 = 83232 g= 83,232
kg
Calculul coeficientului absolut de utilizare :
KU = 100 % = 100 % = 62,11 %
Unde mpiesă = 51,7 kg, se alege astfel un semifabricat forjat.
2.3 Determinarea adaosurilor de prelucrare, calculul dimensiunilor
intermediare
A. Calculul dimensiunilor intermediare ale semifabricatelor
Se determină cunoscând mărimea adaosului de prelucrare, pentru
operaţia sau faza considerată, cu formulele din [11] pag. 77.
22
„ANALIZAREA OPERAŢIUNILOR DE DECONTARE CU TERŢII, LA FABRICAŢIA DE COMPRESOARE”
PROIECT DE DIPLOMĂ I.E.D.M. – F.I.REŞIŢA - 2008
a) pentru suprafeţe de revoluţie exterioare, cu adaos de prelucrare
simetric (fig. 2.2).
S-au notat:
dr - dimensiunea de reglare a sculei; amax, amin - dimensiunea maximă (respectiv minimă) obţinută la faza
precedentă de prelucrare; bmax, bmin - dimensiunea maximă (respectiv minimă) ce se obţine la
faza curentă de prelucrare; jmax, jmin - deplasările maximă (respectiv minimă) a sistemului
tehnologic M.D.P.S.(maşină-unealtă, dispozitiv, piesă, sculă) datorită mărimilor diferite ale adaosului de prelucrare;
2ACmin =amin - bmin (5.18)
2ACmax =amax -bmax (5.19)
Fig. 2.2 Calculul dimensiunilor intermediare
Ţinând seama de relaţiile:
amax =amin + Ta (5.20)
bmax =bmin +Tb (5.21)
2ACmax =amin +Ta – bmin -Tb (5.22)
23
„ANALIZAREA OPERAŢIUNILOR DE DECONTARE CU TERŢII, LA FABRICAŢIA DE COMPRESOARE”
PROIECT DE DIPLOMĂ I.E.D.M. – F.I.REŞIŢA - 2008
b) pentru suprafeţe de revoluţie interioare, cu adaus de prelucrare
simetric:
2ACmin = bmax -amax (5.25)
2ACmax =bmin -amin (5.26)
La calculul dimensiunilor intermediare ale semifabricatului, se începe de la
operaţia sau faza precedentă.
Pentru determinarea dimensiunilor semifabricatului brut, se pleacă de la
dimensiunea piesei, la cere se adaugă adaosurile de prelucrare intermediare,
considerate în ordine inversă a prelucrării.
B. Calculul propriu-zis al adaosului de prelucrare
Calculul adaosurilor de prelucrare, pentru suprafaţa cilindrică Φ146, se
face considerând operaţiile şi fazele necesare prelucrării în ordinea inversă.
Pentru că adaosul de prelucrare este simetric, se utilizează relaţiile din
[11].
a) Pentru rectificare(operaţia precedentă este strunjirea într-o
singură etapă)
RZp=25 μm
SP=0, (deoarece în cazul prelucrării semifabricatelor care au fost
supuse la tratamente termochimice, din expresia adaosului de prelucrare
se elimină valoarea lui SP, în scopul păstrării stratului tratat termochimic)
ρP = 2ΔC lC
ΔC =0,2 μm/mm, tab.(1.4), curbarea specifică
lC =591 mm
ρP =2 0.2 591 = 236,4 μm
La prelucrări între vârfuri nu se face verificarea aşezării, (εv=0)
Adaosul minim pentru rectificare este:
2ACmin =2(RZp + ρP)=2(25 + 236,4)= 522,8 μm
24
„ANALIZAREA OPERAŢIUNILOR DE DECONTARE CU TERŢII, LA FABRICAŢIA DE COMPRESOARE”
PROIECT DE DIPLOMĂ I.E.D.M. – F.I.REŞIŢA - 2008
Din tabelul (7.19), [10], obţinem toleranţa pentru operaţia precedentă –
strunjire conform clasei 6 de precizie:
Tp =260 μm
Deci adaosul nominal pentru rectificare este:
2ACnom= 2ACmin + Tp = 523 + 260= 783 μm
Dimensiunea maximă după strunjire (înainte de rectificare), va fi:
dmax = 146 + 0,783 = 146,783 mm, se rotunjeşte
dmax = dnom= 146,8 mm
dmin = 146,8 - 0,260 = 146,54 mm
Operaţia de strunjire se va executa la cota Φ 146,80-0,26 mm
b) Strunjire(operaţia precedentă este turnarea)
RZp= 150 μm tab. (3.3)
SP = 250 μm tab. (3.3)
ρP = tab. (1.3)
unde:
ρc=2Δclc tab. (1.4)
Δc = 0,06 μm/mm tab. (1.4)
ρc = 2 0,06 591 = 70,92 μm
lc =591 mm
ρcentr.=0,25 tab. (1.3)
T = 3400 μm tab. (3.1)
ρcentr.=0,25 = 0,886 mm= 886 μm
ρP= = 888 μm
Adaosul de prelucrare minim pentru strunjire este:
2ACmin =2(RZp + Sp) +2ρP =2(150 + 250) + 2 888= 2576 μm
Din tabelul (3.1), se obţine abaterea inferioară Ai, la diametrul barei:
Ai =+ 2 mm
Adaosul nominal calculat pentru strunjire, este:
2ACnom =2ACmin + Ai = 2,576 + 2 = 4,576 mm25
„ANALIZAREA OPERAŢIUNILOR DE DECONTARE CU TERŢII, LA FABRICAŢIA DE COMPRESOARE”
PROIECT DE DIPLOMĂ I.E.D.M. – F.I.REŞIŢA - 2008
Dimensiunea nominală a barei forjate se calculează:
dnom.sf.= dmax + 2ACnom = 146,8 + 4,576 = 151,376 mm
Se alege un semifabricat forjat, cu diametrul standardizat:
Φ155+1,4-2,0 mm
c) Calculul adaosului de prelucrare pentru suprafaţa frontală,
L=591 (mm)
Suprafeţele frontale de capăt se prelucrează prin strunjire, (operaţia
precedentă este debitarea cu cuţit de strung).
Din tabelul (3.6), [11]:
RZp + Sp =0,3 mm
ρP = 0,010 D = 0,010 146 = 1,46 mm, neperpendicularitatea
capătului barei faţă de axa semifabricatului.
Din tabelul (3.6), se extrage abaterea inferioară la lungimea barei
debitate:
Ai = 1,8 mm
Adaosul minim calculat este:
2ACnom =2ACmin + Ai= 3,52 + 1,8 = 5,32 mm
unde:
2ACmin =2(RZp + Sp) +2ρP = 20,3 + 2 1,46 = 3,52 mm
Dimensiunea nominală pentru debitare este:
Lnom = 591 + 5,32 = 596,32 mm; se rotunjeşte,
Lnom = 597 mm
La debitare se va respecta cota: 597 ±0,5 mm
Valoarea efectivă a adaosului nominal este:
2ACnom = 597 – 591 = 6 mm
Pentru fiecare suprafaţă frontală adaosul este:
ACnom = 3 mm
26
„ANALIZAREA OPERAŢIUNILOR DE DECONTARE CU TERŢII, LA FABRICAŢIA DE COMPRESOARE”
PROIECT DE DIPLOMĂ I.E.D.M. – F.I.REŞIŢA - 2008
2.4 Alegerea itinerariului tehnologic
010 – Debitare, lungime L = 597.
020 – Strunjire cilindrică exterioară degroşare în trepte, frontal, centruire
ambele capete, strunjire cilindrică exterioară la Φ151; Φ137; Φ127.
030 – Control U.S. conform L 76002 – 0.
040 – Tratament termic: sablare cu alice.
050 – Strunjire cilindrică exterioară finisare în trepte, frontal, exterior
Φ146; Φ124 conform schiţă, respectiv Φ130,7, găurire 1 x Φ25, teşire 1,5 x 450;
respectiv 4 x 450.
27
„ANALIZAREA OPERAŢIUNILOR DE DECONTARE CU TERŢII, LA FABRICAŢIA DE COMPRESOARE”
PROIECT DE DIPLOMĂ I.E.D.M. – F.I.REŞIŢA - 2008
060 – Autocontrol.
070 – Rectificare rotundă exterioară Φ130+0,230+0,180, pe lungime 101.
080 – Lăcătuşărie, ajustare, debavurare, marcare.
28
„ANALIZAREA OPERAŢIUNILOR DE DECONTARE CU TERŢII, LA FABRICAŢIA DE COMPRESOARE”
PROIECT DE DIPLOMĂ I.E.D.M. – F.I.REŞIŢA - 2008
090 – C.T.C. – măsurare cote importante.
2.5 Alegerea maşinilor-unelte şi a S.D.V.- urilor
Caracteristicile tehnice principale ale strungului universal SN 400x1500, se
prezintă în tabelul de mai jos:
Tipulstrungul
ui
Caracteristici
principale
Turaţia axuluiprincipal,rot/min
Avansul longitudinal,
mm/rot
Avansul transversal,
mm/rot
SN 400
h = 400 mm
L = 750 mm
L = 1000 mm
L = 1500 mm
L = 2000 mm
P = 7,5 kW
12; 15; 19; 24; 30; 38; 46; 58;
76; 96; 120; 150; 185; 230; 305; 380; 480; 600; 765; 955;
1200; 1500
0,06; 0,08; 0,10; 0,12; 0,14; 0,16;
0,20; 0,24; 0,028; 0,32;
0,40; 0,46; 0,56; 0,64; 0,80; 0,96; 1,12; 1,24; 1,60; 1,92; 2,24; 2,88;
3,52
0,012; 0,015; 0,018; 0,021; 0,024; 0,030; 0,036; 0,042; 0,048; 0,060; 0,072; 0,084; 0,096; 0,120; 0,144; 0,168; 0,192; 0,240; 0,288; 0,336; 0,384; 0,480; 0,516; 0,672; 0,680; 0,796; 0,812; 0,904; 1,012; 1,200; 1,36; 1,624; 2,024;
2,72
Din tabelul (10.10), pag. 226, [9], se alege maşina de rectificat exterior ale
cărei caracteristici principale sunt prezentate în tabelul de mai jos:
Tipulmaşini
i
Diametrulpiesei derectificat,
mm Conulmaşini
i
Dimensiunea
discului derectificat,
mm
Putereamotorului
de antrenare,
kW
Turaţiile
axuluiport
piesă,rot/min
Avans
longit.
m/min
Avanstransv
.m/min
D Bmin.
max. discabraz
.
piesă
SA300 x 1500
300 150Morse
4500 80 5,5 0,5
35 … 475
0,01 …6
manual
29
„ANALIZAREA OPERAŢIUNILOR DE DECONTARE CU TERŢII, LA FABRICAŢIA DE COMPRESOARE”
PROIECT DE DIPLOMĂ I.E.D.M. – F.I.REŞIŢA - 2008
2.6 Calculul regimurilor de aşchiere
Calculul regimurilor de aşchiere se face după metodele de calcul din [10],
pentru următoarele 4 operaţii de aşchiere :
strunjire degroşare; strunjire finisare; găurire; rectificare rotundă exterioară;
a) Strunjire – degroşare
D1= 155 mm, diametrul piesei înainte de prelucrare
Dp= 151 mm, diametrul piesei prelucrate
adâncimea de aşchiere la strunjirea longitudinală, t(mm):
tL = = 2 mm
numărul de treceri nt:
nt = 2
adaosul de prelucrare, ap(mm):
ap = 1 mm = t
Se impune obţinerea unei rugozităţi de 6,3 μm, strunjirea se execută pe
un strung SN 400x1500, cu un cuţit armat cu plăcuţă din carburi metalice, P10
(grupa de utilizare), având ж=600; жs=150; rε=1 mm, faţa de degajare plană cu
γ=00 şi secţiune transversală a corpului cuţitului ς=20x20 mm2.
avansul pentru strunjirea de degroşare, se ia din tabelul (2.30),
pagina 62:
sL = sT = 1,1 mm/rot,
avans ce se poate realiza la strungul SN 400x1500, tabelul (1.30).
viteza economică de aşchiere, se calculează cu formula:
[m/min] (1.3)
unde:
30
„ANALIZAREA OPERAŢIUNILOR DE DECONTARE CU TERŢII, LA FABRICAŢIA DE COMPRESOARE”
PROIECT DE DIPLOMĂ I.E.D.M. – F.I.REŞIŢA - 2008
Cv - coeficient funcţie de caracteristica materialului de prelucrat şi
materialul sculei aşchietoare cu răcire
Cv = 285; xv = 0,18; yv = 0,45; n=1,75;
tab.(2.4)[10]pag.65 pentru oţel carbon cu HB = 217
xv, yv, n - exponenţii adâncimii de aşchiere, avansului şi durităţii, tab.(2.4)
[10]
T = 90 min - duritatea sculei aşchietoare
m = 0,125 - exponentul durabilităţii, tab.(2.3)
[10]pag.62
t = 1 mm - adâncimea de aşchiere
s = 1,1 mm/rot - avansul de aşchiere
kv = k1. k2. k3. k4. k5. k6. k7. k8. k9
k1…k9.- coeficienţi cu valori prezentate în continuare
Cuţit 20 x 20 mm2 : ASecţiune transversală = 400 mm2 =0,08 - pentru
oţel
k1 - coeficient funcţie de influenţa secţiunii transversale
tab.(2.4)[10]
k2 - coeficient funcţie de unghiul de atac principal
tab.(2.6)[10]
unde: φ= 0,3 - exponent funcţie de materialul cuţitului P10
k3 - coeficient funcţie de unghiul de atac secundar
tab.(2.7)[10]
unde: a = 15
k4 - coeficient funcţie de influenţa razei de racordare a vârfului cuţitului
tab.(2.9)[10]
unde: μ= 0,1 - pentru degroşare
31
„ANALIZAREA OPERAŢIUNILOR DE DECONTARE CU TERŢII, LA FABRICAŢIA DE COMPRESOARE”
PROIECT DE DIPLOMĂ I.E.D.M. – F.I.REŞIŢA - 2008
k5 = 1,32; tab.(2.11)[10]
k6 = 1; tab.(2.12)[10]
k7 = 1; oţel fără ţunder
k8 = 0,9 ; pentru forma plană a suprafeţei de degajare
kv = 0,968 0,9173 1 0,933 1 1 1 1 1,32 = 1,093
Viteza de aşchiere va fi :
Se calculează turaţia piesei:
Se recomandă n 800, pentru degroşare.
Se alege imediat turaţia inferioară sau superioară din gama de turaţii ale
M.U
n = 315 rot/min, turaţie aleasă din gama M.U.
Recalcularea vitezei reale:
viteza de avans vf = n s = 315 1,1 = 346,5 mm/min
Se calculează forţele de aşchiere tangenţială, respectiv radială cu
formulele:
Fz= [daN] (1.6)
Fy= [daN] (1.7)
CFz, CFy, coeficienţi daţi în tabelul (1.18), funcţie de materialul de prelucrat:
CFz= 3,57; CFy=0,0027;
xFz, xFy, yFz, yFy, exponenţi funcţie de materialul de prelucrat, daţi în tabelul
(2.19):
xFz=1; xFy=0,9; yFz=0,75; yFy=0,75;
nz, ny, exponenţi funcţie de materialul de prelucrat, tabelul (2.20):
32
„ANALIZAREA OPERAŢIUNILOR DE DECONTARE CU TERŢII, LA FABRICAŢIA DE COMPRESOARE”
PROIECT DE DIPLOMĂ I.E.D.M. – F.I.REŞIŢA - 2008
nz= 0,75; ny= 2;
Coeficienţii globali de corectare a forţelor de aşchiere KFz, KFy, se
determină cu relaţiile:
KFz= KnzKҗzKrzKhzKγz (1.8)
KFy= KnyKҗyKryKhyKγy (1.9)
unde:
Knz, Kny, coeficienţi de corecţie funcţie de materialul de prelucrat, tabelul
(2.21)
Knz= Kny=1;
Kҗz, Kҗy, coeficienţi de corecţie funcţie de unghiul de atac principal, tabelul
(2.22)
Kҗz=0,98; Kҗy=0,71;
Krz, Kry, coeficienţi funcţie de raza de rotunjire de la vârf, tabelul (2.23)
Krz=
Krz=
Kγz, Kγy, coeficienţi funcţie de unghiul de degajare, tabelul (2.24)
Kγz=1; Kγy=1;
Khz, Khy, coeficienţi funcţie de uzura pe faţa de aşezare, tabelul (2.25)
Khz=0,98; Khy=0,82;
KFz=1 0,98 0,933 1 0,98 = 0,896
KFy=1 0,71 0,8122 1 0,82 = 0,472
Se obţin componentele forţei de aşchiere:
Fz = 3,57 11 1,10,75 2170,75 0,896 = 194,25 daN
Fy = 0,0027 10,9 1,10,75 2172 0,472 = 58,311 daN
Puterea de aşchiere se calculează cu:
Pa= [kw] (2.10)
Pa= kw
33
„ANALIZAREA OPERAŢIUNILOR DE DECONTARE CU TERŢII, LA FABRICAŢIA DE COMPRESOARE”
PROIECT DE DIPLOMĂ I.E.D.M. – F.I.REŞIŢA - 2008
Se consideră maşina unealtă are randamentul η=0,7, astfel se verifică
puterea motorului:
PMu η = 7 0,7 =4,9 kw
Pa ≤ PMu η
Momentul de torsiune rezultant, se calculează cu:
Mt = [daNm]
Mt = daN m
b) Strunjire finisare
Date iniţiale :
- dimensiunea de prelucrat: Φ 124 mm;- lungimea de prelucrat l = 421,5 mm;- adaos de prelucrare d1 = 127 mm;- maşină unealtă SN 400x1500, cu randamentul = 0,80;
- cuţit Rp, = 450, = 6…100, = 10...150, r = 0,5 mm, q = 25x25 mm;
Se calculează adaosul de prelucrare:
AP1 = mm
Modul de lucru :
- numărul de treceri i=3;- adâncimea de aşchiere t = 1,5/3 = 0,5 mm;- durabilitatea T = 60 min, pentru cuţit din Rp3;- avansul s, tab.(10.6)[8]pag 169; s = 0,13 mm/rot;- viteza de aşchiere:
(10.27)
unde:
Cv - coeficient funcţie de caracteristica materialului de prelucrat şi materialul sculei aşchietoare cu răcire;
Cv = 96,2; xv = 0,25; yv = 0,33; n = 1,75; tab.(10.26)[6]pag.184 pentru oţel carbon cu HB = 207;
34
„ANALIZAREA OPERAŢIUNILOR DE DECONTARE CU TERŢII, LA FABRICAŢIA DE COMPRESOARE”
PROIECT DE DIPLOMĂ I.E.D.M. – F.I.REŞIŢA - 2008
xv, yv, n - exponenţii adâncimii de aşchiere, avansului şi durităţii, tab.(10.26)[6];
T = 60 min - duritatea sculei aşchietoare; m = 0,125 - exponentul durabilităţii, tab.(10.25)[6]pag.183; t = 0,5 mm - adâncimea de aşchiere; s = 0,13 mm/rot - avansul de aşchiere; kv = k1.k2. k3.k4. k5.k6. k7.k8. k9
k1…k9.- coeficienţi cu valori prezentate în continuare; Cuţit 25 x 25 mm : ASecţiune transversală = 625 mm2
ξ = 0,08 - pentru oţel; k1 - coeficient funcţie de influenţa secţiunii transversale:
(10.28)[8]
k2 - coeficient funcţie de unghiul de atac principal
(10.28)[8]
unde: = 0,6 - exponent funcţie de materialul de prelucrat
k3 - coeficient funcţie de unghiul de atac secundar
(10.30)[8]
unde: a = 10
k4 - coeficient funcţie de influenţa razei de racordare a vârfului
cuţitului
(10.31)[8]
unde: = 0,2 - pentru finisare;
k5 = 1, (10.27)[8] k6 = 1, (10.28)[8] k7 = 1, oţel fără ţunder; k8 = 1, pentru forma plană a suprafeţei de degajare;
kv = 1,033 1 0,8734 0,757 1 1 1 1 = 0,74
Viteza de aşchiere va fi :
35
„ANALIZAREA OPERAŢIUNILOR DE DECONTARE CU TERŢII, LA FABRICAŢIA DE COMPRESOARE”
PROIECT DE DIPLOMĂ I.E.D.M. – F.I.REŞIŢA - 2008
- turaţia de lucru:
Se recomandă n 800, pentru degroşare
-se alege imediat turaţia inferioară sau superioară din gama de turaţii ale
M.U:
n = 230 rot/min, turaţie aleasă din gama M.U. – SN 400x1500;
-recalcularea vitezei reale:
viteza de avans vf = n s = 230 0,13 = 29,9 mm/min
- forţa principală de aşchiere
Fz = C4 tx1sy1HBn1 [daN]
(10.5)
unde:
C4 - coeficient funcţie de materialul de prelucrat C4 = 3,57; t = 0,5 mm; x1 = 1; y1 = 0,75; n1 = 0,75; HB = 207; , tab.(10.13)[10]pag.173; x1, y1, n - exponenţii adâncimii de aşchiere, avansului şi durităţii, tab.
(10.17)[10]
Fz =3,570,510,130,752070,75 = 21,09 daN
F = 1,1Fz [daN]; tab.(10.23)[6] F = 23,19 daN
- puterea de aşchiere:
- verificarea puterii motorului:
unde: PME = 7,5 kW, pentru un strung SN 400 x 1500.
c) Găurire - lărgire
Diametrul de prelucrat, d = 25 mm.
36
„ANALIZAREA OPERAŢIUNILOR DE DECONTARE CU TERŢII, LA FABRICAŢIA DE COMPRESOARE”
PROIECT DE DIPLOMĂ I.E.D.M. – F.I.REŞIŢA - 2008
Lungimea de prelucrat, l = 150 mm.
Pentru prelucrarea găurilor cu o lungime l 10D, se alege din STAS 575 –
80, tipul de burghiu din Rp 5, pentru prelucrarea materialului : - oţel OLC 45
îmbunătăţit.
Parametri principali ai geometriei părţii aşchietoare, a burghiului elicoidal,
sunt :
unghiul la vârf, 2ж0 =1200, funcţie de materialul de prelucrat,
conform tabelului (12.11)[10];
unghiul de aşezare α0 =120, tabelul (12.11)[10];
durabilitatea economică T = 30 min, tabelul (12.6)[10];
adâncimea de aşchiere (pentru găurire în plin), t =D / 2 = (25 –
20) /2 = 2,5 mm;
Avansul de aşchiere (pentru găurire-n plin), s, mm :
s = Ks Cs D0,6 [mm/rot] (3.1)[10]
unde:
Ks =1, coeficient de corecţie, funcţie de lungimea găurii, pentru l 3D
Cs =0,047, coeficient de avans, tabelul (12.9)[4]
D = 30 mm, diametrul burghiului
s = 1 0,047 300,6 = 0,36 mm/rot
se alege avansul s =0,36 mm/rot
Viteza de aşchiere la găurire, vp , m/min :
vp = [m/min] (12.13)[10]
Valorile coeficienţilor Cv şi ale exponenţilor zv, yv, m, sunt date-n tabelul
(12.22)[10].
Pentru s 0,2 mm/rot, se aleg :
Cv = 11,6; zv =0,4; m=0,2; yv =0,5;
Coeficientul de corecţie Kvp, este produsul coeficienţilor daţi în tabelul
(12.23)[10], ce ţin seama de factorii ce influenţează procesul de burghiere :
Kvp =KMv KTv Klv Ksv (12.9)[4]
37
„ANALIZAREA OPERAŢIUNILOR DE DECONTARE CU TERŢII, LA FABRICAŢIA DE COMPRESOARE”
PROIECT DE DIPLOMĂ I.E.D.M. – F.I.REŞIŢA - 2008
unde :
KMv , coeficient funcţie de materialul de prelucrat;
KTv , coeficient funcţie de raportul durabilităţii reale şi recomandate
Tr / T;
Ksv , coeficient funcţie de starea oţelului;
Klv , coeficient funcţie de lungimea găurii şi diametrul de prelucrat;
Toţi coeficienţii se extrag din tabelul (12.23)[10], având următoarele
valori:
KTv = 1; Klv = 1; Ksv = 1; KMv = 0,72;
Kvp = 1 1 1 0,72 = 0,72
Se calculează viteza de aşchiere :
vp = m/min
Turaţia sculei aşchietoare la găurire, n, rot/min :
n= rot/min
Valoarea obţinută se pune de acord cu turaţiile maşinii–unelte, tabelul
(3.22)……..(3.33)[10], pe care se face prelucrarea alegându-se turaţia imediat
inferioară sau superioară dacă nu s-a depăşit Δv < 5%.
- se alege n = 282 rot/min, din gama de turaţii ale maşinii-unelte SN
400x1500.
Se calculează-n continuare viteza reală de aşchiere .
vr = m/min
Viteza de avans va avea expresia :
vf = n s = 101,52 mm/min
Forţa principală de aşchiere şi momentul la burghiere, se calculează cu
formula:
F=CF1 DxF syF HBn [daN] (12.12)
[10]
M= CM1 tzF syF HBn [daNcm] (12.13)[10]
38
„ANALIZAREA OPERAŢIUNILOR DE DECONTARE CU TERŢII, LA FABRICAŢIA DE COMPRESOARE”
PROIECT DE DIPLOMĂ I.E.D.M. – F.I.REŞIŢA - 2008
Coeficienţii şi exponenţii forţei şi momentului de aşchiere se dau în
tabelul(12.38)[10], astfel:
xF = 1,07; yF = 0,74; CF = 73; HB = 217;
xM= 1,76; yM= 0,85; CM= 6,4;
F = 73 251,07 0,360,74 0,66 = 708,478 daN
M = 6,4 251,76 0,360,85 0,93 = 721 daNcm
Puterea la găurire, P, kw :
Pc = kw (12.20)[10]
unde :
Mt , momentul de torsiune la găurire
n, turaţia burghiului, sau a piesei
Puterea totală – verificarea motorului :
Pc = 2,087 kw
ηMU =0,85 , randamentul maşinii – unelte SN 400x1500
Pc / ηMU = 2,455 kw PMe = 7,5 kw
d) Rectificare rotundă exterioară
Avem următoarele date:
l = 101 mm, lungimea piesei de prelucrat; Dp =130 mm, diametrul piesei; a = 0,3 mm, adaosul de prelucrare radial; B = 30 mm, lăţimea discului abraziv; Dd = 300 mm, diametrul discului abraziv;
Scula: disc abraziv E40KC, electrocorindon, granulaţie 40, duritatea K,
liant ceramic C.
Din tabelul (6.1) se obţine prin interpolare, avansul de pătrundere la
rectificarea rotundă exterioară, pentru L/Dp = 101/130 = 0,77 şi Dp = 130 mm:
sp = 0,018 mm/c.d.
Pentru β=0,42; determinat din tabelul (6.2), se calculează avansul
longitudinal cu relaţia (6.1):
sL = βB = 0,42 30 = 12,6 mm/rot
39
„ANALIZAREA OPERAŢIUNILOR DE DECONTARE CU TERŢII, LA FABRICAŢIA DE COMPRESOARE”
PROIECT DE DIPLOMĂ I.E.D.M. – F.I.REŞIŢA - 2008
Din tabelul (6.3), se obţine prin interpolare, viteza periferică a piesei:
vp = 46 mm/rot
Se obţine astfel turaţia piesei:
np = 112,63 rot/min
Numărul necesar de treceri, se obţine cu relaţia :
nt = treceri (6.3)
Se determină forţa de aşchiere, FZ [daN],cu relaţia :
FZ = CFvp0,7sL
0,7sp0,6 [daN]
(6.4)
unde:
CF =2,2; pentru oţel călit
FZ =2,2 460,7 12,60,7 0,0180,6 = 16,97 daN
Puterea necesară, antrenării discului abraziv, Pd, se calculează cu relaţia:
Pd = kw (6.5)
unde: vd =30 m/s, viteza periferică a discului abraziv
Puterea pentru antrenarea piesei, se calculează cu aceeaşi formulă, însă
vd se înlocuieşte cu vp, păstrând neschimbată valoarea forţei FZ:
Pp = 0,127 kw (6.6)
Pd PMot.acţ.disc = 5,5 kw, maşină de rectificat SA 300 x 1500;
Pp PMot.acţ.piesă = 0,5 kw
2.7 Norma tehnică de timp
Norma tehnică de timp este durata necesară pentru executarea unei
operaţii în condiţii tehnico-economice determinate şi cu folosirea cea mai
raţională a tuturor mijloacelor de producţie.
În norma tehnică de timp intră o sumă de timpi, astfel:
40
„ANALIZAREA OPERAŢIUNILOR DE DECONTARE CU TERŢII, LA FABRICAŢIA DE COMPRESOARE”
PROIECT DE DIPLOMĂ I.E.D.M. – F.I.REŞIŢA - 2008
[min] (12.1)
unde:
Tu – timpul normat pe operaţie;
tb – timpul de bază (tehnologic, de maşină);
ta – timpul auxiliar;
ton – timp de odihnă şi necesităţi fireşti;
td – timp de deservire tehnico-organizatorică;
tpi – timp de pregătire-încheiere;
n – lotul de piese care se prelucrează la aceeaşi maşină în mod
continuu;
Suma dintre timpul de bază şi timpul auxiliar se numeşte timp efectiv sau
timp operativ. Algoritmul pentru calculul normei de timp, se găseşte în [9].
Timpul de bază se poate calcula analitic cu relaţia:
[min] (12.2)
unde:
L – lungimea de prelucrare, [mm];
L1 – lungimea de angajare a sculei, [mm];
L2 – lungimea de ieşire a sculei, [mm];
i – numărul de treceri;
n – numărul de rotaţii pe minut;
s – avansul, [mm/rot];
a) Strunjire – degroşare
Timpul de bază tb, se determină cu relaţia (3.12)[12]:
tB= [min]
Avem:
n = 315 rot/min, turaţia piesei; s = 1,1 mm/rot, avansul;
41
„ANALIZAREA OPERAŢIUNILOR DE DECONTARE CU TERŢII, LA FABRICAŢIA DE COMPRESOARE”
PROIECT DE DIPLOMĂ I.E.D.M. – F.I.REŞIŢA - 2008
vs = n x s = 346,5 mm/min, viteza de avans; l =72 mm, lungimea suprafeţei prelucrate; t= 1 mm, adâncimea de aşchiere;
tB= min
Timpul ajutător pentru prinderea şi desprinderea piesei, ta, tab.(3.68):
Timpul de deservire tehnică, tdt,: tab.(3.79)
Timpul de deservire organizatorică, tdo,: tab.
(3.79)
Timpul de odihnă şi necesităţi fireşti, ton, : tab.
(3.80)
Timpul de pregătire-încheiere, Tpi : tab.
(3.65)
Tpi = 17 min
Lotul de piese: n = 10 buc.
Norma de timp la strunjire degroşare:
min
b) Strunjire finisare
Avem:
n = 230 rot/min; s = 0,13 mm/rot; vs = n x s = 29,9 mm/min; l = 421,5 mm;
42
„ANALIZAREA OPERAŢIUNILOR DE DECONTARE CU TERŢII, LA FABRICAŢIA DE COMPRESOARE”
PROIECT DE DIPLOMĂ I.E.D.M. – F.I.REŞIŢA - 2008
l1 = (0,5……2) = 2 mm;
l2 = (1……5) = 1 mm;Timpul de bază, tb, va fi:
= 28,19 mm
Timpul ajutător pentru prinderea şi desprinderea piesei, ta, tab.(11.21):
Timpul de deservire tehnică, tdt, tab.(11.26):
Timpul de deservire organizatorică, tdo, tab.(11.26):
Timpul de odihnă şi necesităţi fireşti, ton, tab.(11.27):
Timpul de pregătire-încheiere, tpi , tab.(11.26):
tpi = 11 min
Lotul de piese: n = 10 buc.
Norma de timp, la strunjire finisare:
min
c) Găurire - lărgire
Timpul de bază, tb, tabelul (7.2), va fi:
min
Unde: l = 150 mm
l1 = = 3 mm
l2 =(0,5……4) = 2,5 mm
43
„ANALIZAREA OPERAŢIUNILOR DE DECONTARE CU TERŢII, LA FABRICAŢIA DE COMPRESOARE”
PROIECT DE DIPLOMĂ I.E.D.M. – F.I.REŞIŢA - 2008
Timpul ajutător pentru prinderea şi desprinderea piesei, ta, : tab.
(7.50)
Timpul de deservire tehnică, tdt, : tab.
(7.54)
Timpul de deservire organizatorică, tdo : tab.
(7.54)
Timpul de odihnă şi necesităţi fireşti, ton, : tab.
(7.55)
Timpul de pregătire-încheiere, Tpi : tab.(7.1)
Tpi = 15 min
Lotul de piese: n = 10 buc.
Norma de timp la găurire - lărgire :
min
d) Rectificare rotundă exterioară
Timpul de bază, tb, se calculează cu relaţia din tabelul (12.2):
tb = min
Coeficientul ‘’k’’, pentru degroşare şi finisare, k= 1,2……1,3.
Timpul de pregătire încheiere, tpi, tab.(12.1):
tpi =17 min
Lotul de piese: n = 10 buc.
Timpul ajutător pentru prinderea şi desprinderea piesei, ta, tab.(12.8)
44
„ANALIZAREA OPERAŢIUNILOR DE DECONTARE CU TERŢII, LA FABRICAŢIA DE COMPRESOARE”
PROIECT DE DIPLOMĂ I.E.D.M. – F.I.REŞIŢA - 2008
ta = ta1 + ta2 + ta5 = 1,5 + 1,2 +0,7 = 3,4 min
Timpul de deservire tehnică, tdt, tabelul (12.6)
tdt = =0,8615 min
Durabilitatea discului abraziv, T = 33 min
Timpul de deservire organizatorică, tdo, tab.(12.12)
Timpul de odihnă şi necesităţi fireşti, ton, tab.(12.13)
Norma de timp la rectificare rotundă exterioară :
min
45
„ANALIZAREA OPERAŢIUNILOR DE DECONTARE CU TERŢII, LA FABRICAŢIA DE COMPRESOARE”
PROIECT DE DIPLOMĂ I.E.D.M. – F.I.REŞIŢA - 2008
CAPITOLUL 3
ANALIZAREA OPERAŢIUNILOR DE DECONTARE
CU TERŢII, LA FABRICAŢIA
DE COMPESOARE
Contabilitatea decontărilor cu terţii asigură evidenţa datoriilor şi creanţelor
pe termen scurt în relaţiile întreprinderii cu terţe persoane fizice sau juridice.
Datoriile pe termen scurt sunt datoriile care provin din cumpărarea de
bunuri sau servicii, utilizarea forţei de muncă, plata impozitelor şi taxelor etc.
pentru care întreprinderea trebuie să efectueze o plată sau o contraprestaţie
într-un interval de timp de până la un an.
Ele pot îmbrăca forma de datorii comerciale, financiare, salariale, sociale,
fiscale etc.
Creanţele pe termen scurt provin din tranzacţiilor efectuate cu terţe
persoane fizice sau juridice, pentru care întreprinderea urmează să primească
un echivalent valoric sau o contraprestaţie, într-un interval de timp de până la
un an.
3.1 Contabilitatea decontărilor cu furnizorii şi clienţii
46
„ANALIZAREA OPERAŢIUNILOR DE DECONTARE CU TERŢII, LA FABRICAŢIA DE COMPRESOARE”
PROIECT DE DIPLOMĂ I.E.D.M. – F.I.REŞIŢA - 2008
Evidenţa datoriilor şi creanţelor comerciale se ţine cu ajutorul conturilor
din grupele 40 „Furnizori şi conturi asimilate”, respectiv 41 „Clienţi şi conturi
asimilate”.
Datoriile şi creanţele comerciale ale unei întreprinderi se înregistrează în
contabilitate la valoarea lor nominală, cele exprimate în devize urmând a fi
înregistrate în contabilitate atât în lei cât şi în devize.
Contabilitatea furnizorilor şi clienţilor se ţine pe categorii, precum şi pe
fiecare persoană fizică sau juridică; în acest sens în contabilitatea analitică
furnizorii şi clienţii se grupează în interni şi externi, iar în cadrul acestor două
categorii pe termene de plată, respectiv de încasare.
Datoriile comerciale reprezintă datoriile întreprinderii care provin din
cumpărări de bunuri, lucrări sau servicii.
Ele se clasifică după următoarele criterii:
în funcţie de natura activelor cumpărate pe credit:
- datorii ce provin din achiziţia de active circulante;
- datorii ce provin din achiziţia de active imobilizate.
în funcţie de natura creditelor obţinute la cumpărare şi de
documentele care stau la baza înregistrării datoriilor:
- datorii ce provin din achiziţii pe credit comercial;
- datorii ce provin din achiziţii pe credit cambial.
în funcţie de scadenţa datoriilor:
- datorii ce provin din achiziţii pe credit comercial, care au un termen de
plată stabilit pe bază de document;
- datorii ce provin din achiziţii pe credit comercial neexigibile.
în funcţie de ţara furnizorului:
- datorii faţă de furnizorii interni;
- datorii faţă de furnizorii externi.
Evidenţa datoriilor care provin din achiziţii pe credit comercial faţă de
furnizorii de active circulante, lucrări sau servicii, respectiv faţă de furnizorii de
imobilizări se realizează cu ajutorul a două conturi distincte şi anume:
47
„ANALIZAREA OPERAŢIUNILOR DE DECONTARE CU TERŢII, LA FABRICAŢIA DE COMPRESOARE”
PROIECT DE DIPLOMĂ I.E.D.M. – F.I.REŞIŢA - 2008
- 401 „Furnizori”;
- 404 „Furnizori de imobilizări”.
Evidenţa efectelor de plătit se realizează separat pentru imobilizări şi
separat pentru alte active, lucrări şi servicii.
Efectele comerciale sunt titluri de valoare, negociabile pe termen scurt,
care atestă, după caz datorii – creanţe în cadrul relaţiilor comerciale ale
întreprinderii cu furnizorii sau clienţii săi. Ele se întâlnesc sub formă de cec
barat, cambii, bilete la ordin, warant etc.
Cecul barat reprezintă instrumentul de plată care pune în legătură în
procesul creării sale trei persoane şi anume trăgătorul, trasul şi
beneficiarul.
Acest instrument este creat de trăgător, care în baza unui disponibil
constituit în prealabil la o bancă, dă ordin acesteia, care se află în poziţia de
tras, să plătească la prezentare o sumă determinată unui terţ aflat în poziţie
de beneficiar.
Cambia reprezintă un ordin scris, necondiţionat dat de o persoană,
numită trăgător, unei alte persoane, denumite beneficiar, o sumă fixă de
bani.
Într-o altă definire, cambia este obligaţia de a plăti sau de a face să se
plătească la scadenţă o sumă de bani determinată.
Biletul la ordin reprezintă titlul de credit, sub semnătură privată, care
pune în legătură în procesul creării sale două persoane şi anume:
emitentul – cel care se obligă, dispune şi efectuează plata şi care
este în situaţia de cumpărare, debitor etc.;
beneficiarul – deţinătorul efectului, care este în situaţia
vânzătorului, creditorului etc.
Warant-ul reprezintă un bilet la ordin, garantat printr-un gaj, cu bunuri în
general, depuse la o unitate pentru păstrare sau expediţie.
48
„ANALIZAREA OPERAŢIUNILOR DE DECONTARE CU TERŢII, LA FABRICAŢIA DE COMPRESOARE”
PROIECT DE DIPLOMĂ I.E.D.M. – F.I.REŞIŢA - 2008
Pentru avansurile plătite anticipat în baza contractelor de furnizare de
bunuri de natura stocurilor, prestări de servicii sau executări de lucrări, dacă
scadenţa angajamentului este mai mare de 30 de zile, se încheie facturi
parţiale în care se evidenţiază distinct contravaloarea prestaţiilor însoţite de
TVA.
În situaţia în care scadenţa angajamentului este mai mică de 30 de zile,
plata se face fără calcul de TVA.
Prin datorie se înţelege o obligaţie actuală a întreprinderii ce decurge din
evenimente trecute şi prin decontarea căreia se aşteaptă să rezulte o ieşire de
resurse care încorporează beneficii economice.
Stingerea unei obligaţii se poate efectua cu plata în numerar, în cont, prin
transferul altor active, prin prestarea de servicii, prin înlocuirea unei obligaţii cu
o altă obligaţie etc.
Dintre documentele utilizate în vederea operaţiunilor cu furnizorii se
evidenţiază factura fiscală, chitanţa fiscală, chitanţa, avizul de însoţire
a mărfii, nota de recepţie şi constatare de diferenţe, jurnalul de
cumpărări etc.
Considerăm o întreprindere care produce compresoare de aer
industrial, având ca sortimente compresoare 1V, 2V şi 3V, se vor studia
diverse operaţiuni posibile de decontări cu furnizorii şi clienţii.
Se achiziţionează de la furnizori materii prime în valoare de 100.000.000
lei şi un mijloc de transport în valoare de 200.000.000 lei, TVA fiind de 19%.
Înregistrarea aprovizionării cu materii prime:
a) în condiţiile utilizării inventarului permanent
% = 401 301 Furnizori
119.000.000 lei
100.000.000 lei
49
„ANALIZAREA OPERAŢIUNILOR DE DECONTARE CU TERŢII, LA FABRICAŢIA DE COMPRESOARE”
PROIECT DE DIPLOMĂ I.E.D.M. – F.I.REŞIŢA - 2008
Materii prime 4426 TVA deductibilă
19.000.000 lei
b) în condiţiile utilizării inventarului intermitent
% = 401 601 Furnizori Cheltuieli cu materii prime 4426 TVA deductibilă
119.000.000 lei
100.000.000 lei
19.000.000 lei
c) în condiţiile utilizării costului de achiziţie standard (prestabilit).
Presupunem că valoarea la cost de achiziţie standard este de 130.000.000
lei.
% = 401 301 Furnizori Materii prime 308 Diferenţe de preţ la materii prime şi materiale 4426 TVA deductibilă
119.000.000 lei
130.000.000 lei
- 30.000.000 lei
19.000.000 lei
Înregistrarea aprovizionării mijlocului de transport.
% = 404 301 Furnizori de imobilizări Mijloace de transport 4426 TVA deductibilă
238.000.000 lei
200.000.000 lei
38.000.000 lei
50
„ANALIZAREA OPERAŢIUNILOR DE DECONTARE CU TERŢII, LA FABRICAŢIA DE COMPRESOARE”
PROIECT DE DIPLOMĂ I.E.D.M. – F.I.REŞIŢA - 2008
Întreprinderea de compresoare înregistrează lucrările şi serviciile
facturate de acelaşi furnizor după cum urmează:
lucrări de întreţinere şi reparaţii - 15.000.000 lei
servicii de transport (livrare comenzi compresoare) - 10.000.000
lei
Se aplică TVA 19%.
% = 401 611 Furnizori Cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile 624 Cheltuieli cu transportul de bunuri şi personal 4426 TVA deductibilă
19.750.000 lei
15.000.000 lei
10.000.000 lei
4.750.000 lei
Cazul acordării unui avans furnizorului în valoare de 20.000.000 lei în
vederea aprovizionării cu materii prime. Scadenţa angajamentului potrivit
contractului este de:
a) 25 de zile;
b) 45 de zile.
Valoarea facturii emise de furnizor odată cu livrarea materiilor prime este
de 100.000.000 lei TVA 19%.
Achitarea furnizorului se va face din contul de disponibil de la bancă.
Varianta a:
- acordarea avansului
409 = 5121Furnizori debitori Conturi
la bănci20.000.000 lei
51
„ANALIZAREA OPERAŢIUNILOR DE DECONTARE CU TERŢII, LA FABRICAŢIA DE COMPRESOARE”
PROIECT DE DIPLOMĂ I.E.D.M. – F.I.REŞIŢA - 2008
- înregistrarea facturii primite
% = 401 301 Furnizori Materii prime 4426 TVA deductibilă
119.000.000 lei
100.000.000 lei
19.000.000 lei
- achitarea furnizorului
401 = % Furnizori 409 Furnizori - debitori 5121 Conturi la bănci în lei
119.000.000 lei 20.000.000 lei
99.000.000 lei
Varianta b:
- acordarea avansului
% = 5121 409 Conturi la bănci în lei Furnizori debitori 4426 TVA deductibilă
20.000.000 lei 16.806.723 lei
3.193.277 lei
- înregistrarea facturii primite
% = 401 301 Furnizori Materii prime 4426
119.000.000 lei
100.000.000 lei
19.000.000 lei
52
„ANALIZAREA OPERAŢIUNILOR DE DECONTARE CU TERŢII, LA FABRICAŢIA DE COMPRESOARE”
PROIECT DE DIPLOMĂ I.E.D.M. – F.I.REŞIŢA - 2008
TVA deductibilă
- achitarea furnizorului
401 = % Furnizori 409 Furnizori – debitori 4426 TVA deductibilă 5121 Conturi la bănci în lei
119.000.000 lei 16.826.723 lei
3.193.277 lei 99.000.000 lei
Se achiziţionează fără factură la începutului exerciţiului financiar
materii prime în valoare de 100.000.000 lei.
La început se primeşte factura, suma consemnată în aceasta fiind, de
asemenea, de 100.000.000 lei, TVA 19%.
Plata furnizorului se efectuează în baza unui acreditiv deschis pe numele
acestuia în valoare de 119.000.000 lei.
- înregistrarea achiziţiei materiilor prime fără factură
% = 408 301 Furnizori facturi nesosite Materii prime 4428 TVA deductibilă
119.000.000 lei
100.000.000 lei
19.000.000 lei
- înregistrarea exigibilităţii datoriei comerciale (la primirea facturii)
53
„ANALIZAREA OPERAŢIUNILOR DE DECONTARE CU TERŢII, LA FABRICAŢIA DE COMPRESOARE”
PROIECT DE DIPLOMĂ I.E.D.M. – F.I.REŞIŢA - 2008
408 = 401 Facturi facturi-nesosite Furnizori 4426 = 4428 TVA deductibilă TVA neexigibilă
119.000.000 lei 19.000.000 lei
- înregistrarea stingerii obligaţiei faţă de furnizori
401 = 5411Furnizori Acreditive în lei
119.000.000 lei
Se achiziţionează mărfuri în valoare de 80.000.000 lei, TVA 19%.
Valoarea ambalajelor care circulă în regim de restituire, evidenţiată separat în
factură, 15.000.000 lei.
Ulterior ambalajele sunt restituite furnizorului, stingerea obligaţiei faţă de
furnizor se realizează prin plata unui bilet la ordin, instrument acceptat în
prealabilo de către acesta.
- înregistrarea facturii
% = 401 371 Furnizori Mărfuri 4426 TVA deductibilă 409 Furnizori-debitori
110.200.000 lei
80.000.000 lei
15.200.000 lei
15.000.000 lei
- înregistrarea restituirii ambalajelor
401 = 409 Furnizori Furnizori -
debitori15.000.000 lei
54
„ANALIZAREA OPERAŢIUNILOR DE DECONTARE CU TERŢII, LA FABRICAŢIA DE COMPRESOARE”
PROIECT DE DIPLOMĂ I.E.D.M. – F.I.REŞIŢA - 2008
- înregistrarea acceptării biletului la ordin
401 = 403Furnizori Efecte de plătit
95.200.000 lei
- plata biletului la ordin
403 = 5121Efecte de plătit Conturi la
bănci în lei95.200.000 lei
Se înregistrează remuneraţia brută datorată colaboratorilor în valoare de
60.000.000 lei. După reţinerea sumelor reprezentând impozit pe salarii şi
asigurări sociale de sănătate în valoare de 10.000.000 lei, respectiv 4.200.000
lei, diferenţa se plăteşte în numerar colaboratorilor.
- înregistrarea sumei datorate colaboratorilor
621 = 401 Cheltuieli Furnizori cu colaboratorii
60.000.000 lei
- înregistrarea reţinerilor
401 = % Furnizori 444 Impozit pe salarii 4314 Contribuţia angajaţilor pentru asigurările sociale de sănătate
14.200.000 lei 10.000.000 lei
4.200.000 lei
- înregistrarea plăţii către colaboratori
55
„ANALIZAREA OPERAŢIUNILOR DE DECONTARE CU TERŢII, LA FABRICAŢIA DE COMPRESOARE”
PROIECT DE DIPLOMĂ I.E.D.M. – F.I.REŞIŢA - 2008
401 = 5311Furnizori Casa în lei
45.800.000 lei
Achiziţionarea de la un furnizor extern se face astfel, dacă se
achiziţionează materii prime în valoare de 1.000 USD, cursul de schimb la data
livrării fiind de 33.400 lei/USD.
Cursul de schimb în ziua vămuirii era de 33.450 lei/USD, taxa vamală
aplicată este de 10%, comisionul vamal de 2%.
La data achitării datoriei faţă de furnizorul extern, cursul de schimb a fost
de:
a) 33.500 lei/USD;
b) 33.300 lei/USD.
TVA 19%.
Se centralizează următoarele date:
valoarea în vamă a materiilor prime = 33.450.000 lei (100 x
33.450);
taxa vamală = 3.345.000 lei (33.450.000 x
10%);
comision vamal = 669.000 lei (3.345.000 x 2%);
TVA în vamă = 7,118,160 lei
.
- plata taxei vamale, a comisionului vamal şi TVA
% = 5121 446 Conturi la bănci în lei Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate - taxe vamale - 446 Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate - comision vamal -
11.132.160 lei
3.345.000 lei
669.000 lei
7.118.160 lei
56
„ANALIZAREA OPERAŢIUNILOR DE DECONTARE CU TERŢII, LA FABRICAŢIA DE COMPRESOARE”
PROIECT DE DIPLOMĂ I.E.D.M. – F.I.REŞIŢA - 2008
4426 TVA deductibilă
- înregistrarea facturii furnizorului extern
301 = 401 Materii prime Furnizori
33.400.000 lei
- înregistrarea taxei vamale şi a comisionului vamal
301 = % Materii prime 446 Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate - taxe vamale - 446 Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate - comisioane vamale -
4.014.000 lei 3.345.000 lei
669.000 lei
- stingerea obligaţiei faţă de furnizorul extern
Se face în două variante:
Varianta a:
Valoarea obligaţiei de plată la data facturării:
1.000 USD x 33.400 lei/USD = 33.400.000 lei
Valoarea obligaţiei de plată la data efectuării viramentului:
1.000 USD x 33.500 lei/USD = 33.500.000 lei
Diferenţa nefavorabilă = 33.500.000 – 33.400.000 = 100.000 lei
57
„ANALIZAREA OPERAŢIUNILOR DE DECONTARE CU TERŢII, LA FABRICAŢIA DE COMPRESOARE”
PROIECT DE DIPLOMĂ I.E.D.M. – F.I.REŞIŢA - 2008
% = 5124 401 Conturi la bănci Furnizori în valută 665 Cheltuieli din diferenţe de curs valutar
33.500.000 lei
33.400.000 lei
100.000 lei
Varianta b:
Valoarea obligaţie de plată la dat facturării = 33.400.000 lei
Valoarea obligaţie de plată la data efectuării viramentului =
= 33.300.000 lei (1.000 USD x 33.300 lei/USD)
Diferenţa defavorabilă = 33.400.000 – 33.300.000 = 100.000 lei
401 = % Furnizori 5124 Conturi la bănci în valută 765 Venituri din diferenţe de curs valutar
33.400.000 lei
33.300.000 lei
100.000 lei
La data încheierii unui alt exerciţiu financiar întreprinderea prezintă în
contabilitate datorii faţă de furnizori în sumă de 10.000 USD.
Valoarea în lei conform cursului de schimb la data facturării se prezintă
astfel:
5.000 USD x 33.300 lei/USD = 166.500.000 lei;
5.000 USD x 33.330 lei/USD = 166.650.000 lei.
58
„ANALIZAREA OPERAŢIUNILOR DE DECONTARE CU TERŢII, LA FABRICAŢIA DE COMPRESOARE”
PROIECT DE DIPLOMĂ I.E.D.M. – F.I.REŞIŢA - 2008
Cursul de schimb la data sfârşitului exerciţiului este de 33.310 lei/USD.
- înregistrarea diferenţei de curs favorabile
401 = 765 Furnizori Venituri din diferenţe de curs valutar
100.000 lei
[5.000 USD x (33.330 – 33.310)]
- înregistrarea diferenţei nefavorabile de curs valutar
665 = 401 Cheltuieli din diferenţe Furnizori de curs valutar
50.000 lei[5.000 USD x (33.310 - - 33.300)]
Se beneficiază din partea unui furnizor de o reducere financiară, sub forma
scontului, de 10% în situaţia în care stinge obligaţia sa de plată faţă de furnizor
în sumă de 450.000.000 lei.
401 = % Furnizori 5121 Conturi la bănci în lei 767 Venituri din sconturi obţinute
450.000.000 lei
405.000.000 lei
45.000.000 lei
Achiziţionarea unui program informatic în valoare de 25.000.000 lei, TVA
19%.
Stingerea obligaţiei de plată faţă de furnizor se efectuează în numerar.59
„ANALIZAREA OPERAŢIUNILOR DE DECONTARE CU TERŢII, LA FABRICAŢIA DE COMPRESOARE”
PROIECT DE DIPLOMĂ I.E.D.M. – F.I.REŞIŢA - 2008
- înregistrarea achiziţiei programului informatic
% = 404 208 Furnizări de imobilizări Alte imobilizări necorporale 4426 TVA deductibilă
29.750.000 lei
25.000.000 lei
4.750.000 lei
- stingerea obligaţiei de plată faţă de furnizor
404 = 5311 Furnizori de Casa în lei imobilizări
29.750.000 lei
3.2 Contabilitatea decontărilor cu personalul, ajutoarele sociale şi
protecţia socială
Salariile reprezintă preţul forţei de muncă, precum şi expresia valorică a
părţii din venitul naţional care este destinată consumului individual direct al
salariaţilor, în funcţie de munca prestată.
Mărimea drepturilor de personal aferentă muncii prestate se stabileşte
prin negociere între angajator şi angajaţi pe baza cadrului general reprezentat
de contractul colectiv de muncă şi pe baza cadrului individual reprezentat de
contractul individual de muncă.
La nivel individual, salariul se stabileşte pornind de la salariul tarifar minim
pentru un timp de lucru de 170 de ore în medie pe lună şi a tarifului orar minim
pe ţară:
Salariul = Nr,ore x tarif / oră
[8]pag.268
60
„ANALIZAREA OPERAŢIUNILOR DE DECONTARE CU TERŢII, LA FABRICAŢIA DE COMPRESOARE”
PROIECT DE DIPLOMĂ I.E.D.M. – F.I.REŞIŢA - 2008
Datoriile întreprinderii faţă de personal, asigurările sociale şi protecţia
socială îmbracă forma de salarii datorate sau de diferite contribuţii: contribuţia
la asigurările sociale de sănătate, contribuţia la fondul de şomaj etc.
Documentul justificativ, în care se determină drepturile salariale pentru
munca prestată, formată din salariile de încadrare (ce se stabilesc prin
negociere între angajator şi angajat), sporuri (spor de vechime în muncă, spor
de noapte, spor de condiţii grele de muncă etc.), adaosuri (indemnizaţii de
conducere, cota parte din profit care se repartizează salariaţilor, plata orelor
suplimentare), compensări (suma fixă acordată pentru creşterea preţului,
indiferent de mărimea salariului), indexări (suma care rezultă din aplicarea unui
procent la salariul de încadrare ca urmare a creşterii preţurilor, avantaje în
natură (partea din remuneraţie stabilită sub formă de bunuri sau servicii), este
statul de plată.
Evaluarea avantajelor în natură se realizează la preţul de vânzare
practicat de o întreprindere pentru bunurile rezultate din producţie proprie sau
la preţul de aprovizionare pe baza tarifelor. Preţurile şi tarifele sunt cele
practicate la data plăţii.
Salariile datorate angajaţilor se achită, de regulă, în două etape şi anume:
o avans (chenzina I);
o lichidare (chenzina a II – a).
La avans se acordă aproximativ 40 – 50% din salariul tarifar, din
indemnizaţii şi sporuri cu caracter permanent. Documentul care stă la baza
înregistrării avansurilor acordate este „Lista de avans chenzinal”. La lichidare
se acordă restul de plată.
Reţinerile din salariile personalului îmbracă forma contribuţiilor la pensia
suplimentară, la asigurările sociale de sănătate, la fondul de şomaj, impozitului
pe salarii şi altor reţineri.
Baza lunară de calcul a contribuţiei individuale la asigurările sociale (la
pensia suplimentară) este reprezentată de:
61
„ANALIZAREA OPERAŢIUNILOR DE DECONTARE CU TERŢII, LA FABRICAŢIA DE COMPRESOARE”
PROIECT DE DIPLOMĂ I.E.D.M. – F.I.REŞIŢA - 2008
salariile de bază brute corespunzătoare timpului efectiv lucrat în
programul normal şi suplimentar;
sporurile, indemnizaţiile şi sumele acordate sub formă de procente
din salariul de bază brut sau sume fixe indiferent dacă sunt sau nu
permanente;
sumele plătite din fondul de salarii pentru concedii de odihnă,
concedii de studii, evenimente familiale deosebite sau pentru
întreruperi ale lucrului din motive care nu pot fi imputate salariaţilor;
sumele acordate cu ocazia ieşirii la pensie, plătite din fondul de
salarii;
primele anuale şi cele din cursul anului sub diferite forme, altele
decât cele reprezentând participarea angajaţilor la profit;
sumele plătite din fondul de salarii care îmbracă forma celui de-al
13-lea salariu, primelor sau aprovizionărilor de iarnă etc.
Contribuţia individuală la asigurările sociale nu se datorează pentru:
drepturile plătite în cazul desfacerii contractului individual de muncă
şi pentru perioada de preaviz ca urmare a încetării raportului de
muncă;
diurna de deplasare şi de delegare precum şi indemnizaţia de
delegare-deplasare plătite în limitele prevăzute de lege;
sumele obţinute în baza unor convenţii civile de prestări servicii sau
executări de lucrări, de către persoanele care au încheiat contracte
individuale de muncă;
sumele privind participarea salariaţilor la profit.
Contribuţia individuală la asigurările sociale reprezintă o treime din cota
de contribuţie de asigurări sociale stabilită anual pentru condiţii normale de
muncă (1/3 x 35% = 11,67%), această contribuţie este neimpozabilă.
Baza impozitară nu poate fi mai mare decât salariul mediu lunar brut pe
economie x 3.
62
„ANALIZAREA OPERAŢIUNILOR DE DECONTARE CU TERŢII, LA FABRICAŢIA DE COMPRESOARE”
PROIECT DE DIPLOMĂ I.E.D.M. – F.I.REŞIŢA - 2008
Considerăm cazul a doi angajaţi ai întreprinderii care produce
compresoare, salariile brute ale acestora sunt:
a) salariatul A – 5.000.000 lei;
b) salariatul B – 20.000.000 lei.
Salariul mediu brut pe economie este de 5.582.000 lei.
Se calculează contribuţia la asigurările sociale (pensia suplimentară)
datorată de salariatul A, CA = 5.000.000 lei x11,67% = 583.500 lei.
Se calculează contribuţia la asigurările sociale (pensia suplimentară)
datorată de salariatul B, CB = (5.582.000 lei x 3) x 11,67% = 1.954.258 lei.
La sfârşitul fiecărei luni întreprinderea angajatoare are obligaţia calculării,
înregistrării şi virării contribuţiei la asigurările sociale, la casa teritoriala de
pensii.
Contribuţia individuală la asigurările sociale de sănătate se calculează prin
aplicarea cotei de 7% asupra veniturilor salariale brute realizate lunar de
angajaţii cu contract de muncă pe durată nedeterminată sau asupra veniturilor
realizate lunar de angajaţii cu contract de muncă pe durată nederminată sau
asupra veniturilor realizate de persoanele care desfăşoară activităţi pe bază de
convenţie civilă.
În cazul persoanelor angajate cu contract de muncă, în categoria
veniturilor salariale brute se includ şi indemnizaţiile acordate potrivit legii
pentru îngrijirea copilului în vârstă de până la un an.
Contribuţia la fondul de şomaj se determină prin aplicarea cotei de 1%
asupra salariilor tarifare de încadrare.
Impozitele pe veniturile sub formă salarială se calculează prin aplicarea
unor cote progresive de impozit asupra venitului impozabil. Venitul impozabil se
determină prin deducerea din venitul brut a contribuţiei pentru pensia
suplimentară, contribuţiei pentru asigurările sociale de sănătate, contribuţia la
fondul de şomaj, a deducerii personale de bază, a eventualelor deduceri
suplimentare precum şi a cheltuielilor profesionale (15% x deducerea personală
de bază).
63
„ANALIZAREA OPERAŢIUNILOR DE DECONTARE CU TERŢII, LA FABRICAŢIA DE COMPRESOARE”
PROIECT DE DIPLOMĂ I.E.D.M. – F.I.REŞIŢA - 2008
Prin venit brut se înţelege:
toate veniturile în bani şi/sau în natură obţinute de angajaţii cu
contract de muncă inclusiv indemnizaţiile pentru incapacitatea
temporală de muncă, indemnizaţiile de maternitate şi indemnizaţiile
pentru îngrijirea copilului în vârstă de până la doi ani;
veniturile realizate din încadrarea în muncă pe bază de convenţii
civile de prestări servicii sau de executare de lucrări;
sumele primite de membrii fondatori în cazul întreprinderilor
constituite prin subscripţie publică;
indemnizaţia lunară obţinută de administratorii unei întreprinderi;
sumele primite de reprezentanţii în adunarea generală a acţionarilor,
în consiliul de administraţie şi în comisia de cenzori.
Grila de impozitare aferentă anului 2005 este următoarea:
Venit lunar impozabil
(lei)Impozit lunar (lei)
până la 1.800.000 18%
1.800.001 – 4.600.000
324.000 + 23% pentru ce depăşeşte 1.800.000
4.600.001 – 7.300.000
968.000 + 28% pentru ce depăşeşte 4.600.000
7.300.001 – 10.200.000
1.724.000 + 34% pentru ce depăşeşte 7.300.000
peste 10.200.000 2.710.000 + 40% pentru ce depăşeşte 10.200.000
În categoria alte reţineri sunt evidente avansurile acordate, reţinerile
reprezentând rate, chirii, popriri sau reţinerile în favoarea întreprinderii.
Cheltuieli suportate de întreprinderea angajatoare sunt reprezentate de:
fondul de salarii, alcătuit din totalitatea salariilor brute;
contribuţia unităţii la asigurările sociale. Baza lunară de calcul
este reprezentată de fondul total de salarii brut lunar, realizat
de angajaţii cu contract individual de muncă şi de angajaţii pe 64
„ANALIZAREA OPERAŢIUNILOR DE DECONTARE CU TERŢII, LA FABRICAŢIA DE COMPRESOARE”
PROIECT DE DIPLOMĂ I.E.D.M. – F.I.REŞIŢA - 2008
bază de convenţie civilă care realizează un venit brut, la nivelul
unui an calendaristic, mai mare sau egal cu trei salarii medii
lunare brute pe economie.
Mărimea bazei de calcul variază în funcţie de numărul mediu al angajaţilor
din întreprindere şi de mărimea salariului mediu brut lunar pe economie.
Baza de calcul = Nr. mediu de angajaţi x (3 x Salariul mediu brut
pe economie)
[8] pag.272
Pentru cazul întreprinderii noastre (care produce compresoare) aceasta
înregistrează un fond de salarii brut la finele unei luni în valoare de
120.000.000 lei.
Salariul mediu lunar brut pe economie este 5.582.000 lei, iar numărul
mediu de angajaţi este 5.
Fondul de salarii brut = 120.000.000 lei.
Baza de calcul = 5 angajaţi x ( 3 x 5.582.000 lei) = 83.730.000 lei.
Baza de calcul poate să fie mai mică sau egală cu fondul de salarii brut (în
cazul exemplului precedent baza de calcul este mai mică).
Contribuţia la asigurările sociale se determină prin aplicarea la baza de
calcul a următoarelor cote:
o 23,33% - în cazul întreprinderilor cu condiţii normale de muncă;
o 28,33% - în cazul întreprinderilor cu condiţii deosebite de muncă;
o 33,33% - în cazul întreprinderilor cu condiţii speciale de muncă.
În situaţia în care în cadrul unei întreprinderi se desfăşoară activităţi care
sunt încadrate în categorii diferite din punct de vedere al condiţiilor de muncă,
baza impozabilă se determină separat pentru fiecare categorie, urmând ca apoi
să se aplice cota corespunzătoare.
Prin realizarea contribuţiilor la asigurările sociale angajaţii unei
întreprinderi pot beneficia de pensii, indemnizaţii pentru incapacitate
temporară de muncă; prestaţii pentru prevenirea îmbolnăvirilor şi recuperarea
65
„ANALIZAREA OPERAŢIUNILOR DE DECONTARE CU TERŢII, LA FABRICAŢIA DE COMPRESOARE”
PROIECT DE DIPLOMĂ I.E.D.M. – F.I.REŞIŢA - 2008
capacităţii de muncă, indemnizaţii pentru maternitate, creştere copilului sau
îngrijirea copilului bolnav, ajutor de deces etc.
Indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă nu se acordă
pentru primele 3 zile de incapacitate temporară de muncă. Începând cu a patra
zi indemnizaţia se suportă de către întreprindere şi de către bugetul ajutoarelor
sociale în mod diferit în funcţie de numărul de angajaţi, Cuantumul
indemnizaţiei este de 75% din următoarea bază de calcul:
dacă stagiul de cotizare este mai mic de 6 luni, baza de calcul o
reprezintă media veniturilor lunare la care s-a calculat contribuţia de
asigurări sociale respective;
dacă stagiul de cotizare este mai mare de 6 luni, pe baza cărora s-a
stabilit contribuţia la asigurările sociale în lunile respective.
Salariatul „Popescu” s-a aflat în concediu pentru incapacitate temporară
de muncă întreaga lună martie care are 20 de zile lucrătoare.
Întreprinderea are un număr de 80 de angajaţi. Salariul realizat în ultimele
6 luni, ce a constituit baza de calcul pentru contribuţia la asigurările sociale:
luna 1 - 3.000.000 lei (20 zile lucrătoare);
luna 2 - 3.500.000 lei (21 zile lucrătoare);
luna 3 - 3.400.000 lei (20 zile lucrătoare);
luna 4 - 3.400.000 lei (21 zile lucrătoare);
luna 5 - 3.400.000 lei (20 zile lucrătoare);
luna 6 - 3.600.000 lei (21 zile lucrătoare).
TOTAL - 20.300.000 lei (121 zile lucrătoare)
Potrivit prevederilor legale indemnizaţia pentru incapacitate temporară se
suportă după cum urmează:
de către angajator, în funcţie de numărul de angajaţi avut la data
ivirii incapacităţii de muncă:
1) până la 20 de angajaţi, din a 4-a până în a 10 zi de incapacitate
temporară de muncă;
66
„ANALIZAREA OPERAŢIUNILOR DE DECONTARE CU TERŢII, LA FABRICAŢIA DE COMPRESOARE”
PROIECT DE DIPLOMĂ I.E.D.M. – F.I.REŞIŢA - 2008
2) între 21 – 100 angajaţi, din a 4-a până în a 15 zi de incapacitate
temporară de muncă;
3) peste 100 de angajaţi, din a 4-a până în a 20-a zi de
incapacitate temporară de muncă.
de către bugetul statului, începând cu ziua următoare celor
suportate de angajator până la data încetării incapacităţii temporare
de muncă sau pensionării.
Salariul mediu/zi = 20.300.000 / 121 zile = 167.769 lei/zi.
Indemnizaţie CM/zi = 167.769 lei/zi x 75% = 125.827 lei/zi.
1) Suportat de angajator = 125.827 lei/zi x 11 zile = 1.384.097 lei;
2) Suportat de Bugetul Asigurărilor Sociale = 125.827 x 6 zile =
754.962 lei
TOTAL = 2.139.050 lei
Calculul sumelor datorate la asigurările sociale de sănătate se realizează
aplicând formula:
CS =
Unde:
Smin – salariul minim brut pe ţară;
Nzilelucr. – numărul de zile lucrătoare din luna în care se face
calculul;
Nzi – numărul de zile lucrătoare în care s-a aflat în incapacitate
de muncă, din luna în care se face calculul.
Pentru exemplificare modului de calcul şi contabilizare a salariilor
presupun următorul stat de plată aferent unei luni „X” şi unui exerciţiu financiar
„N”:
Nr. criteriu 1 2 3 4
67
„ANALIZAREA OPERAŢIUNILOR DE DECONTARE CU TERŢII, LA FABRICAŢIA DE COMPRESOARE”
PROIECT DE DIPLOMĂ I.E.D.M. – F.I.REŞIŢA - 2008
Numele şi prenumele
A B C D TOTAL
Venit brut 7.000.000 5.500.000 3.248.700 5.000.00020.748.70
0
CAS 11,67%
816.900 641.850 379.123 583.500 2.421.373
Contr. pentru
fondul de şomaj (1%)
70.000 55.000 32.487 50.000 207.487
CASS 7% 490.000 385.000 227.409 350.000 1.452.409
Cheltuieli prof. 15%
240.000 240.000 240.000 240.000 960.000
Venit net 5.383.100 4.178.150 2.369.381 3.776.50015.707.43
1
Deducerea personală de bază
1.600.000 1.600.000 1.600.000 1.600.000 6.400.000
Deduceri suplimenta
re1.600.000 1.600.000
Venit bază de calcul
2.183.000 2.578.000 769.000 2.176.000 7.706.000
Impozit calculat şi
reţinut412.113 502.940 138.420 410.480 1.463.953
Salariul net 4.970.987 3.675.210 2.231.261 3.336.02014.243.47
8
Semnătura
Situaţia salariatului A s-a prezentat astfel:
venit brut = 7.000.000 lei;
deduceri din venitul brut:
CAS (11,67%) = 816.900 lei;
fond şomaj = 70.000 lei;
CASS (7%) = 490.000 lei;68
„ANALIZAREA OPERAŢIUNILOR DE DECONTARE CU TERŢII, LA FABRICAŢIA DE COMPRESOARE”
PROIECT DE DIPLOMĂ I.E.D.M. – F.I.REŞIŢA - 2008
cheltuieli profesionale = 240.000 lei (15% x deducerea
personalului de bază);
total deduceri = 1.616.900 lei;
venit net = 7.000.000 lei – 1.616.900 lei = 5.383.100 lei;
deducerea personală de bază = 1.600.000 lei
deducerea suplimentară = 1.600.000 lei;
venit bază de calcul = 5.383.100 lei – 3.200.000 lei = 2.183.100 lei;
impozit calculat şu reţinut = 324.000 + 23%(2.183.100 lei –
1.800.000 lei) = 412.113 lei;
salariul net = 5.383.100 lei – 412.113 lei = 4.970.987 lei
69
„ANALIZAREA OPERAŢIUNILOR DE DECONTARE CU TERŢII, LA FABRICAŢIA DE COMPRESOARE”
PROIECT DE DIPLOMĂ I.E.D.M. – F.I.REŞIŢA - 2008
CAPITOLUL 4
DETERMINAREA COSTULUI DE FABRICAŢIE
AL ARBORELUI COTIT - 2V
Costul de fabricaţie se calculează după următorul algoritm de calcul
economic :
Preţ achiziţionare semifabricat – Psemif [lei/kg];
Greutatea semifabricatului – Gsemif. [kg];
Costul semifabricatului, Csemif. = Psemif Gsemif. [lei];
Salariul pe oră al operatorului – Sop =15000 lei/oră – acesta se
înmulţeşte cu un coeficient k = 0,85;
Norma de timp pe operaţii – Nt op [ore];
Costul manoperei - Cmanopera = Sop k Nt op [lei];
CAS – salarii directe – CCAS = 22 % Cmanopera [lei];
Cota pentru şomaj – Cşomaj = 5 % Cmanopera [lei];
Cota pentru sănătate Csănătate = 7% Cmanopera [lei];
Regia secţiei - Cregie = (150 - 700)% Cmanopera [lei];
Costul de fabricaţie – Cpiesă = Csemif. + Cmanopera + CCAS + Cşomaj + Cregie +
Csănătate [lei]
70
„ANALIZAREA OPERAŢIUNILOR DE DECONTARE CU TERŢII, LA FABRICAŢIA DE COMPRESOARE”
PROIECT DE DIPLOMĂ I.E.D.M. – F.I.REŞIŢA - 2008
Rata de profit - n = 15 %
Preţul de producţie - Pproducţie = Cpiesă.(1+ n/100 [lei];
TVA = 19 % Cpiesă
Preţul cu TVA - PTVA = Pproducţie .(1+TVA/100 [lei];
Modelul de calcul se face pe o singură operaţie.
Practic însă se calculează manopera la toate operaţiile şi apoi se aplică
cheltuielile de la punctele următoare.
Se calculează preţurile de cost pentru piesele principale componente, din
cadrul ansamblului ,,Arbore cotit pentru compresoare – 2V, în
construcţie fretată’’ astfel, pentru :
fus stânga;
fus dreapta;
manivelă;
fus intermediar.
Se extrag, în tabelul de mai jos, preţurile unor materiale utilizate în
construcţia de maşini.
Cost [lei/kg] Material EURO/tona
12717 Fc250 314,092
10495 Fc200 259,126
18468 Fc300;350 456,19
114000 CuSn14 2813,3
109674 CuSn12 2708,58
94243 CuSn6Zn4Pb4 2327,163
68688 CuZn30 1696,169
12396 OLC45 209,809
9032 OL44 232,28
8449 OL50 223,67
71
„ANALIZAREA OPERAŢIUNILOR DE DECONTARE CU TERŢII, LA FABRICAŢIA DE COMPRESOARE”
PROIECT DE DIPLOMĂ I.E.D.M. – F.I.REŞIŢA - 2008
18873 OT450 208,59
18500 18MoCrNi13 466,85
19200 19MoCrNi14 462,02
26446 34MoCrNi15 478,76
8343 20C130 653,33
140089 OSC7 206,94
25312 W84 3459,32
8302 C120 625,54
11137 Rul1 205,06
11624 17MoCr11 275,71
22350 34 MoCr11 512,64
12548 18CrNi20 286,93
a) Denumire produs : fus stânga
Material: OLC 45
Preţ achiziţionare semifabricat – Psemif =12396 lei/kg
Greutatea semifabricatului – Gsemif. =48,55 kg;
Costul semifabricatului, Csemif. = Psemif Gsemif. =601825,5 lei
Salariul pe oră al operatorului – Sop =38000 lei/oră
Norma de timp pe operaţii – Nt op =25 ore
Costul manoperei - Cmanopera = Sop Nt op =950000 lei
CAS – salarii directe – CCAS = 22 % Cmanopera =209000 lei
Cota pentru şomaj – Cşomaj = 5 %.Cmanopera =47500 lei
Cota pentru sănătate – Csănătate = 7 % Cmanopera =66500 lei
Regia secţiei - Cregie = (150 - 700)% Cmanopera =3325000 lei
Costul de fabricaţie –
Cpiesă = Csemif. + Cmanopera + CCAS + Cşomaj + Csănătate + Cregie =5199825,5
lei
Rata de profit - n = 15 %
72
„ANALIZAREA OPERAŢIUNILOR DE DECONTARE CU TERŢII, LA FABRICAŢIA DE COMPRESOARE”
PROIECT DE DIPLOMĂ I.E.D.M. – F.I.REŞIŢA - 2008
Preţul de producţie - Pproducţie = Cpiesă.(1+ 0,15/100) =5207625,2 lei
TVA = 19 %
Preţul cu TVA - PTVA = Pproducţie .(1+TVA/100) = 6197074 lei
b) Denumire produs : fus dreapta
Material: OLC 45
Preţ achiziţionare semifabricat – Psemif =12396 lei/kg
Greutatea semifabricatului – Gsemif. =83,234 kg;
Costul semifabricatului, Csemif. = Psemif Gsemif. =1031768,7 lei
Salariul pe oră al operatorului – Sop =38000 lei/oră
Norma de timp pe operaţii – Nt op =30 ore
Costul manoperei - Cmanopera = Sop Nt op =1140000 lei
CAS – salarii directe – CCAS = 22 % Cmanopera =250800 lei
Cota pentru şomaj – Cşomaj = 5 %.Cmanopera =57000 lei
Cota pentru sănătate – Csănătate = 7 % Cmanopera =79800 lei
Regia secţiei - Cregie = (150 - 700)% Cmanopera =4560000 lei
Costul de fabricaţie –
Cpiesă = Csemif. + Cmanopera + CCAS + Cşomaj + Csănătate + Cregie =7119368,7
lei
Rata de profit - n = 15 %
Preţul de producţie - Pproducţie = Cpiesă.(1+ 0,15/100) =7130047,8 lei
TVA = 19 %
Preţul cu TVA - PTVA = Pproducţie .(1+TVA/100) =8484756,8 lei
c) Denumire produs : manivelă
Material: 34 MoCr 11
Preţ achiziţionare semifabricat – Psemif =22350 lei/kg
Greutatea semifabricatului – Gsemif. =95,65 kg;
Costul semifabricatului, Csemif. = Psemif Gsemif. =2137777,5 lei
Salariul pe oră al operatorului – Sop =38000 lei/oră
73
„ANALIZAREA OPERAŢIUNILOR DE DECONTARE CU TERŢII, LA FABRICAŢIA DE COMPRESOARE”
PROIECT DE DIPLOMĂ I.E.D.M. – F.I.REŞIŢA - 2008
Norma de timp pe operaţii – Nt op =40 ore
Costul manoperei - Cmanopera = Sop Nt op =1520000 lei
CAS – salarii directe – CCAS = 22 % Cmanopera =334400 lei
Cota pentru şomaj – Cşomaj = 5 %.Cmanopera =76000 lei
Cota pentru sănătate – Csănătate = 7 % Cmanopera =106400 lei
Regia secţiei - Cregie = (150 - 700)% Cmanopera =5320000 lei
Costul de fabricaţie –
Cpiesă = Csemif. + Cmanopera + CCAS + Cşomaj + Csănătate + Cregie =9494577,5
lei
Rata de profit - n = 15 %
Preţul de producţie - Pproducţie = Cpiesă.(1+ 0,15/100) =9508819,4 lei
TVA = 19 %
Preţul cu TVA - PTVA = Pproducţie .(1+TVA/100) =11315495 lei
d) Denumire produs : fus intermediar
Material: OLC 45
Preţ achiziţionare semifabricat – Psemif =12396 lei/kg
Greutatea semifabricatului – Gsemif. =84 kg;
Costul semifabricatului, Csemif. = Psemif Gsemif. =601825,5 lei
Salariul pe oră al operatorului – Sop =38000 lei/oră
Norma de timp pe operaţii – Nt op =25 ore
Costul manoperei - Cmanopera = Sop Nt op =950000 lei
CAS – salarii directe – CCAS = 22 % Cmanopera =209000 lei
Cota pentru şomaj – Cşomaj = 5 %.Cmanopera =47500 lei
Cota pentru sănătate – Csănătate = 7 % Cmanopera =66500 lei
Regia secţiei - Cregie = (150 - 700)% Cmanopera =3325000 lei
Costul de fabricaţie –
Cpiesă = Csemif. + Cmanopera + CCAS + Cşomaj + Csănătate + Cregie =5199825,5
lei
Rata de profit - n = 15 %
74
„ANALIZAREA OPERAŢIUNILOR DE DECONTARE CU TERŢII, LA FABRICAŢIA DE COMPRESOARE”
PROIECT DE DIPLOMĂ I.E.D.M. – F.I.REŞIŢA - 2008
Preţul de producţie - Pproducţie = Cpiesă.(1+ 0,15/100) =5207625,2 lei
TVA = 19 %
Preţul cu TVA - PTVA = Pproducţie .(1+TVA/100) = 6197074 lei
Se calculează astfel preţul de cost total al ansamblului „Arbore cotit
pentru compresor – 2V în construcţie fretată”, prin însumarea celor patru
componente principale:
Parbore cotit = Pfus stânga + Pfus dreapta + Pmanivelă + Pfus intermediar =
= 6197074 + 8484756,8 + 11315495 + 6197074 = 32.194.400 lei
BIBLIOGRAFIE
1. Bissonnais, J. L., - Le management de projet de A a Z,
530 questions pour faire le point,
75
„ANALIZAREA OPERAŢIUNILOR DE DECONTARE CU TERŢII, LA FABRICAŢIA DE COMPRESOARE”
PROIECT DE DIPLOMĂ I.E.D.M. – F.I.REŞIŢA - 2008
Editions d’Organisation, 1988
2. Cibert, A., - Comptabilite generale,
Dunud, PARIS, 1990
3. Coman, F., - Contabilitatea financiară
a societăţilor comerciale,
Editura Lumina Lex,
Bucureşti, 2002
4. Drăgan, C., - Bazele contabilităţii. Manual de
iniţiere
contabilă, BUCUREŞTI, 1995
5. Epuran, M.ş.a., - Contabilitatea financiară în
noul
sistem contabil,
Editura Vest, TIMIŞOARA, 1996
6. Feleagă, N., - Contabilitatea financiară, vol. I – II,
Editura Economică, BUCUREŞTI, 1998
7. Feleagă, N. ş.a., - Tratat de contabilitate financiară,
vol. I – II,
76
„ANALIZAREA OPERAŢIUNILOR DE DECONTARE CU TERŢII, LA FABRICAŢIA DE COMPRESOARE”
PROIECT DE DIPLOMĂ I.E.D.M. – F.I.REŞIŢA - 2008
Editura Economică, BUCUREŞTI, 1999
8. Moşteanu, T. ş. a., - Preţuri şi tarife, curs,
ASE, BUCUREŞTI, 1991
9. Moşteanu, T. ş. a., - Preţuri şi concurenţă,
Editura didactică şi pedagogică – R. A.
BUCUREŞTI, 1998
10. Ristea, M., - Contabilitatea societăţilor
comerciale,
Editura Mărgăritar, BUCUREŞTI, 2002
11. Ristea, M., - Contabilitatea întreprinderii,
Editura Mărgăritar, BUCUREŞTI, 2001
12. Vlase, A. ş. a., - Regimuri de aşchiere, adaosuri
de prelucrare
şi norme tehnice de timp, Volumul 1 şi
2,
Editura tehnică, BUCUREŞTI, 1983
13. Vacher, M. J. ş. a., - Pour comprendre l’indice des prix,
I. N. S. E. E., 1997
77