Post on 25-Dec-2019
transcript
MIHAI RETEGAN
AMBASADORII
MAIESTATII SALE
iNnouAxmRelafiile dintre
Regatul Unit gi Rominia,1964-1970
I
tfr
CUPRINS
Despre carte qi sursele ei ................................... I 1
Mu[umiri .....15
Palatul Cafegibaqa de pe strada Jules MicheletlT
fames Dalton Murray, Esquire CMG ........ ........21
Primlvarl romineascl ................. ......................22
Dej, ultimele bit[Iii.... ......................43
$i apoi lovi tr[snetul............... .........53
Leslie Charles Glass, KCMG ............58
Relalii romAno-sovietice.......... .......59
Se amestecl americanii qi Ceaugescu decide...9O
Cu Birlldeanu la Londra...... ..........99
Ambasadorii Maiestllii Sale (I) ..................... 140
O aniversare Ei cAteva vizite semnificative ... 185
Sir )ohn Edward Chadwick, KCMG ...............2O7
intre Chigineu-Crig Ei Varqovia ...208
Romini, evrei gi arabi.......... .........217
Un voiaj secret la Hanoi.... ...........242
Alt an, aceleagi probleme:
rela{iile cu sovieticii ................. ....249
10 Mihai Retegan
Ambasadorii Maiestilii Sale (II) ............. ....... 268
Praga, 1968........... .....352
Lordul Stewart la Bucuregti, 1 968.................. 400
Denis Seward Laskey, Esquire CMG, CVO ....453
Un american la Bucuregti............... ................. 462
,,Socialist Commonwealth" &
,,Socialist Sovereignty" .................................... 480
Ambasadorii Maiestilii Sale (III) .................. 508
Abrevieri. .....584
Bibliografie............... .....587
Indice de nume... ..........589
PALATUT CAFEGIBASA DE PE
STRADA IUTES MICHETET
Bucuregtii anului 1965, o zi dela inceputul luniiaprilie. Dup[ iarna grea, lungl, natura revenea la
via[[. Maginile-stropitoare ale intreprinderii de
Salubritate care udau strizile gi, dupl cum constatase,
nu doar pe cele centrale, nu mai flceau fa1[ curilindresturile iernii. Trebuia o ploaie zdravdnd, care slspele copacii, casele, strizile, pietrele, iar aerul si-girecapete prospelimea. Si asta mai multe zile la rind.
Privi la uriagii copaci din fala clidirii, care ofereau
o oarecare protecfie in fala vAntului de iarnl, ca gi
a razelor de soare care, in verile toride si uscate,
se privlleau dupl-amiaza din inaltul cerului peste
reprezentanla diplomatici a Regatului Unit la
BucureEti. Se gAndi cl inslgi clSdirea fusese astfel
construitl ca si-i apere pe locatarii ei de vAnt gi de
raze\e nemiloase ale soarelui. ii pl[cea impozantulconac din inima oraqului, ridicat la sfirEitul secolului
18 Mihai Retegan
trecut de un mare proprietar, Ion Alexandrescu, fiulunui personaj colorat din high-life-ul bucuregtean:
Nicolae Alexandrescu-Cafegibaga, care triise pe lajumltatea aceluiagi veac. Dup[ moartea lui IonAlexandrescu, s-a derulat o poveste destul de incil-citi, cu drepturi de moqtenire gi partaje, in urmaclrora cl[direa ajunsese ln proprietatea unui fiu al luiAlexandrescu, Nicolae I., ,,interzis" dupi exprimareadocumentelor romineqti, ,,lunatic" dupl cele brita-nice. Tirtorele siu, unul Giani, le vindu in 1908
imobiiul, pe care consulul din acea vreme il qi
inchiriase de ceva timp. Cu aceeagi ocazie,mai fusese
achizilionati o figie de teren, astfel incit suprafalaproprietilii ajunsese la un acru. Se interesase ce
era cu numele caraghios de Cafegibaqa gi a fostmirat cdnd s-a glsit cineva care s6 gtie qi s[-i spun[c[ primul proprietar fusese cafegiul domnitoruluiGhica Vod[. Iar apoi porecla trecuse de la tati la fiu.SurAse, ca gi cum ar fi fost un titlu de lord la el acas6.
Ce nu se dumirise era dacl acesta era furnizorul sau
doar cel ce fbcea cafeaua lui Vodi Ghica.
Str[du]a pe care se gisea, inci din 1908, Repre-
zentanla diplomatici a Maiestilii Sale se afla inchiar centrul Bucuregtilor, unind unul dintre marilebulevarde ce traverseazi oragul de la nord la sud
cu o arteri paralel[. Str[du1a ,,lor" purta un numeneadecvat: |ules Michelet, nume franluzesc, darasta era, nu le pofi avea chiar pe toate. Auzise ci
AMBASADORII MAIESTAIII SALE iN ROMANIA 19
istoricul Michelet suslinuse ca:uza romAneasc[ laParis la jum[tatea secolului trecut gi, recunoscltori,acegtia i-au dat unei strlzi numele lui, s[-i cinsteasci
memoria. Dintre toate clldirile de pe stridu]i, a lorera cea mai impozantl, asta daci nu punea ia socoteal[
blocurile ce fuseseri ridicate la capltul ei intre cele
doul rizboaie. De jur-imprejur, se giseau locuriinteresante pentru viaf a bucuregtenilor, restaurantul
Podgoria, cinematograful Patria gi, pentru viata
membrilor Ambasadei, biserica anglican[, aflati laciteva sute de metri distanfl. Reveni in prezent.
JAMES DALTON MURRAY,
ESQUIRE CMG
in ac{iunea pe care romhnii o dezvoltd fasdde Rusia, eu cred cd aufost preocupati de ideea
elimindrii tuturor rdmd;ifelor trecutului, de a
ldsa poporul sd se ,,descarce" ;i de a pregdti coope-
rnrea cu Sovietele pe ,,baza politicd'i aceasta
fiind respectul pentru interesele fiecdruia.]ames Murray
Parci trecuseri o mie de ani, qi nu citeva zile de
cind se stinsese din viafi liderul comunist al acestei
![ri, in care fusese ,,paragutat" in urmi cu ceva
mai bine de trei ani. Venise in Bucuregti ca trimisextraordinar gi ministru plenipotenliar, gi devenise
ambasador in decembrie 1963, odati cu decizia
comun[ de a ridica nivelul diplomatic al ceior doulmisiuni. Chiar la timp ca si fie martorul incerclrii de
despresurare a conducerii de la Bucuregti din bralele
ursului siberian. Inclusiv numirea sa ca ambasador
22 MthaiRetegan
era un semnal al demersului romAnilor. Nici acum
nu era foarte llmurit de felul in care se petrecuser[
lucrurile. La citeva luni dup[ ce devenise cunoscutldeclara{ia pe care romAnii, cu mdndrie, o numeau
,,de independenfi", ]ohn McGhie, din ambasad[,
trimisese un raport detaliat cltre Foreign Office,
in care surprinsese aspectele vizibile, dar gi unele
invizibile ale migcirii romAnilor. Fusese un material
bun, rezultat al unor dezbateri in Ambasadl, dovadl ciajunsese la toate Cancelariile din capitalele comuniste
gi in altele citeva, aflate in lumea liber[. Autorullui putea fi mindru. Acum, |ames Dalton Murray,
primul ambasador al Maiesti{ii Sale in Rominia,avea ciorna lui in fa{[.
Primivarl romineasci
Observase, de-a lungul timpului, ci unele nafii
au o predispozifie aparte din a nu putea plstra un
secret, iar din acest punct de vedere rominii erau
niEte latini de toati isprava. Dar a avut impresia cIatunci, in aprilie 1964, totul se fXcuse premeditat,
cu voie de la partid. Adundrile pentru a informa - ;ia forma - opinia publicd despre fondul Declaraliei
au continuat cea mai mare parte a lunii mai, scria
McGhie. La inceput au fost limitate la membrii de
partid, extinzdndu-se, tnfinal,la o bazd tot mai largd,
astfel'incht sd acopere membrii tuturor organiza{iilor
ca sindicate, ministere, intreprinderi de stat, oficii de
AMBASADORII MAIESTATII SALE iN ROMANIA 23
presd, fabrici, universitdli gi centre culturale. Membriai Biroului Politic, ca domnii Apostol, Drdghici ;iRdutu, s-au adresat unor grupuri ;i, la aproape
fiecare tnthlnire, membrii de partid din conducere au
fost invita{i sd-;i exprime punctele de vedere. Notadominantd a fost independen{a Romhniei ;i hotdrhrea
ei de a urma, in viitor, o linie economicd ,i politicdnafionald. Potrivit unor rapoarte numeroase ;i bine
verificate, cel mai impresionant aspect constd inacuzaliile directe adresate Uniunii Sovietice pentruexploatarea economicd exercitatd mai bine de 20
de ani ;i pentru amestecul tn treburile interne ale
partidului ;i {drii. in referirile la CAER, accentul afost
Pus nu numai pe incercarea Uniunii Sovietice de a
for{a Romdnia sd accePte o organizafie de planificaresuprana{ionald, ci;i pe ,,exploatarea economicd" exer-
citatd de Cehoslovacia ;i alsi membri ai CAER. ingeneral, vorbitorii au descris rela{iile romhno-sovietice
intr-un limbaj aspru, care a uimit audienfa. A fostatacat modul sovietic de a interpreta istoria Romdniei.
Referiri pline de resentimente au fost fdcute fa{d de
anexarea Basarabiei gi a Bucovinei. Uniunea Sovieticd
a fost acuzatd de a fi infiltrat serviciile de informa{ii,inclusiv Securitatea. Profesorii ;i invdldtorii au fostsfatuiSi ca, pe viitor sd inceteze de a mai idealiza rolulsovietic tn mi;carea comunistd ;i, la un instructajla Ministerul invd{dmdntului, am auzit cd vorbitorul aspus cd o culegere de texte despre istoria Romhniei
;i despre relafiile sovieto-ramdne va fi modificatd.
24 MihaiRetegan
Recenta eliberare a unui mare numdr de de{inufipolitici din inchisorile romhne;ti a fost menlionatd
tn contextul incercdrilor de a arunca asupra UniuniiSovietice blamul pentru ,,erorile" trecutului, ca ;ipentru arestdrile arbitrare ;i tntemni{area oponenlilor
regimului. Arti;tilor, scriitorilor, actorilor gi
muzicienilor li s-a spus cd, in viitor, arta trebuie sd
abandoneze stilul doctrinar de abordare sovieticd;i cd
accentul trebuie pus pe dezvoltarea etosului romhnesc.2
igi aminti c[, in acele zile, igi convinsese colegii sibati Bucuregtii in sus gi-n jos, de-a lungul gi de-a latul,pe jos sau cu maginile Ambasadei, in aglomeratelegi invechitele tramvaie, dintre care unele erau de
dinainte de rizboi, sau cu autobuzele, unele vechi,
dar qi altele noi, importate din Cehoslovacia. Nu, nutriseseri cu urechea la ceea ce vorbeau oamenii, nicimicar nu era nevoie; brusc bucuregtenii clpitaseriun fel de exuberanfi, vorbind fbrl s[ se mai fereascd
despre ceea ce ftceau liderii 1or. El discutase qi cu qeful
reprezentanlei diplomatice americane, WilliamCrawford, gi informaliile gi concluziile acestuia
fuseseri aproape identice cu ale sale: deschiderea
economicl spre Vest, rezistenla in cadrul CAER fa][de preten{iile ruqilor, reducerea influen{ei politicegi culturale rusegti, si amindoi fuseser[ de acord c[erau sesizabile semnele a ceea ce se putea numi o
,,liberalizare internl" a societdfii.
2 TNA, FO 37lll77 622,nepag.
AMBASADORII MAIESTATII SALE iN ROMANIA 25
$i iarlgi el gi Crawford fuseser[ de acord asuprafelului in care avuseserlloc aceste lucruri, remarcabilepentru momentul in care se aflau: imbinind mlsuraradicall cu gesturile de supunere. Sigur, schimbareanumelui unei strlzi sau desfiinlarea unei edituri oriretragerea unor cirli de pe pia{i nu erau mare lucru,pentru unul care venea de unde venise el. Dar invflfase
ci rugii erau foarte atenti la asemOnea amlnunte, care
le puteau indica o deraiere de la traseu a trenuluirominesc. Era insl convins c[ nu se poate exageraqi ci Occidentul nu trebuie s[ se agtepte la prea multcici, aqa cum se exprimase gi ralss Lise Hunter dinAmbasada sa intr-o coresponden|l trimis[ de laBucuregti, Romhnia rdmdne tncd un stat polifienesc.3
Reveni la raportul lui McGhie din iunie, anultrecut. Un aspect surprinzdtor al situafiei, dar tipicpentru Romdnia, este cd de;i niciun singur cuvdntdespre tntdlniri sau subiectul lor nu a fost publicat,
atdt ele, cht ;i tonul;i conlinutul lor surprinzdtor auconstituit subiect de conversalie timp de sdpfimAniintregi. in acela;i timp, de;i tntdlnirile nu au fostmenlionate in niciun organ de presd, este evidentcd nu se face nicio incercare de a pdstra seretulasupra desfdgurdrii acestora sau asupra lucrurilorcare s-au spus acolo. Venind dintr-o lari ln care presa
publica aproape orice, i s-a pirut ciudatl aceastlmanieri de abordare, dar a apreciat-o cind guvernul
3 ldem.
26 MihaiRetegan
roman a putut s[ dezminti, mimAnd nevinoveFa, o
gtire apdruti intr-un ziar austriac, potrivit clreia laBucuregti aveau loc demonstra{ii antisovietice. Sigur,
,,demonstrafii'i adici iegiri in strad[, nu avusesere loc,dar toate cele realizate de romdni erau ,,manifest[riantisovietice". I-a trebuit ceva timp pAni s-a obignuitcu modul de a fi al rominilor. Absenfa oricdrei
;firl, scrisese McGhie mai departe, in ziare sau intransmisiunile radio, despre ceea ce s-a petrecutgi care ar fi putut si duci la acuzarea guvernului,de cltre Uniunea Sovietic[, de imprimarea unei noteantirusegti, se potrivegte pe de-a-ntregul, pentrudiplomafii, jurnaligtii gi vizitatorii occidentali, cuconfinutul comentariilor oficiale. Aceasti dualitatemediatic[ era practicati, credea el, pentru a micgorain ochii rugilor importanfa adunlrilor comunigtilorromAni Ei dimensiunea impresionantelor tendin{eantisovietice. $i lui, qi lui Crar,tford li se explicasenu o dat[ ci era in practica partidului si dezbatlproblemele importante, iar Declarafia din 22 aprilie1964 era, nu-i aga?, un document nu doar important,ci 9i plin de consecinle. incepuse de acum s[-gicunoasci gazdele qi cu cit mai tare ziceaa ele ciacliunea lor nu este indreptatd impotriva Moscol,ei qi
ci nici nu sunt de partea chinezilot cu atit infelegeamai bine ci, de fapt, chiar aga stlteau lucrurile gi
ci asta era substanla evenimentelor! Sigur, nu eranaivul care s[ creadi c6, leadershrp-ul din aceasti
|ar[ putea sau mlcar dorea, in unanimitatea sa, s[ se
AMBASADORII MAIESTATII SALE lN ROMANh 2'I
desprindl din brafele puternice ale noului qef de la
Kremlin, posomorAtul Brejnev, "cel care-i luase loculmult mai jovialului Nikita Hrugciov. Sigur c[, sub
masca joyiahtefli, Nikita pflstrase gi el un pumn de
fier, doar ii supravie{uise lui Stalin gi inecase in singeBudapesta! Ba chiar bltuse Ei cu pantoful in mas[,
la ONU! Ca si nu mai vorbim de Caraibi! Dar oricum,
era mai plilcut decit Brejnev. Cel pu{in aga i se pirea lui.
Se intoarse cu gindul in iunie, anul trecut, cindfusese elaborat documentul pe care-l avea in fali,chibzuind c[ inci de atunci igi pusese problema (gi
impreund cu ei gi atii din Ambasadl; ba chiar avusese
loc un fel de colocviu cu cei de la Seclia politicl!)momentului ales pentru publicarea Declarafiei gi,
mai ales, a consecinfelor pe termen lung cu care se
vor confrunta rominii gi care se vor lnregistra gi la
nivelul blocului sovietic. Predecesorii sii de aici gi
mai ales timpul petrecut in Northern Department,
care era responsabil cu observarea, inlelegerea, gi
explicarea evenimentelor din spa{iul sovietic, definitin sens politic, qi formularea strategiei pentru acea
zon6, l-au inv[]at c[ mereu trebuie si caute acfiunea
qi reac{iunea dintre Bucuregti gi Moscova. Iar cei
adunafi in salonul mare de la parter al Ambasadei
ajunseserl la concluzia, sprijinitl gi de informa]iivenite din interiorul Ambasadei Franlei, care
proveneau de la o reliable source, c6, in ultimul timp,intervenise o noui crizd in relaliile dintre Kremlin
28 Mihai Retegan
gi locatarul din fostul Palat Regal din Bucuregti,rebotezat Palatul Consiliului de Stat. Se auzise c[, incadrul unei intrevederi secrete, un HruEciov extremde furios b[tuse cu pumnul in masi gi ameninfase cusancliuni economice daci politica Rominiei nu semodificd! $i ameninfase chiar cu schimbarea echipei!
Era, pentru ei, dificil de controlat. Nu gtia cineera sursa francezilor, dar lui gi colegilor sii un atacde o asemenea anvergur[, chiar la Bucuregti, li sepirea pu{in probabil. Dar dacd el avusese loc, atunciputea explica aparilia Declara{iei chiar in acestmoment.
in ceea ce privegte al doilea punct al dezbaterii -consecinfele -, I.D. Murray Ie fbcuse cunoscuteparticipanlilor unele dintre opiniile confrafilor siidin lumea diplomaticl bucureqteanl. Nu pu]ini eraude pirere ci romdnii intenfioneazd. o impresionantdreorientare a politicii, tndepdrthndu-se de bloculcomunist european ;i indrepffindu-se spre Vest.a
Chiar gi unii dintre colegii sli aduna{i in jurulmesei dreptunghiulare, la inceputul lunii iunie 1964,impirtigeau acelagi punct de vedere. El insugi eramai sceptic. Spre deosebire de alpi, avusese ocazia sd
se intilneasc[, la inceputul lunii iunie, cu ministrulAfacerilor Externe, Corneliu Minescu (,,ce deosebireintre el gi unii dintre conducitorii romAni!"),
4 TNA, Fo 37llr77 622,nepag.