Post on 05-Jan-2016
description
transcript
9 786069 209042
Descrierea CIP a Bibliotecii Naþionale a României
Copyright 2009Toate drepturile asupra acestei ediþii sunt rezervate editurii.
c
Iaºi, str. Prof. Cujbã, nr.17tel./fax: 0332-410727tel: 0740-117633office@danagallery.ro
editura art
Machetare: Carmen AntonFotografii: Mihai Neagu
ISBN: 978-606-92090-4-2
Jiga, Octav (coord.)Marcel Chirnoagã: album de artã / coord.: Octav Jiga.- Iaºi : Editura Dana Art, 2009
I. Jiga, Octav (coord.)75(498) Chirnoagã, D.
editura a rtIASI, 2009
MARCEL CHIRNOAGA
)
Descrierea CIP a Bibliotecii Naþionale a României
Copyright 2009Toate drepturile asupra acestei ediþii sunt rezervate editurii.
c
Iaºi, str. Prof. Cujbã, nr.17tel./fax: 0332-410727tel: 0740-117633office@danagallery.ro
editura art
Machetare: Carmen AntonFotografii: Mihai Neagu
ISBN: 978-606-92090-4-2
Jiga, Octav (coord.)Marcel Chirnoagã: album de artã / coord.: Octav Jiga.- Iaºi : Editura Dana Art, 2009
I. Jiga, Octav (coord.)75(498) Chirnoagã, D.
editura a rtIASI, 2009
MARCEL CHIRNOAGA
)
- Avem bucuria sã tãifãsuim cu Marcel Chirnoagã, unul din acele nume de
referinþã ale artei româneºti, ale graficii. Un om cu biografie captivantã. Mi-aº
îngãdui sã spun, domnule Chirnoagã, romanescã, dacã am în vedere ºi faptul cã
aþi ajuns la graficã, hai sã zicem, asemenea lui Gorki, trecând prin multe
“universitãþi”ºi sunteþi astãzi unul dintre maeºtrii genului. Aþi trãit
tumultuos. E destul sã amintim de acea experienþã cu totul specialã, limitã. Aþi
încercat, cu mulþi ani în urmã, sã fugiþi din închisoarea care era comunismul.
N-aþi reuºit, dar a fost o întâmplare cu adevãrat unicã în felul ei. Sunteþi un
mare artist, însã fãrã studii de specialitate. E vorba de excepþia care confirmã
regula? E posibil, domnule Marcel Chirnoagã, sã izbuteºti ºi aºa urcuºul?
- Sunt mulþi mari artiºti cu un asemenea traseu ºi în secolul nostru, ca sã
nu vorbim de monºtrii sacrii din celãlalt veac, Rodin, Van Gogh ºi
Gauguin. Iar în secolul al XX-lea ºi români de-ai noºtrii au fost mulþi care
n-au avut studii de specialitate sistematice. Eu am studiat matematicile
ºi am absolvit Facultatea de Fizico-Matematici în 1952. Am fost elevul
lui Dan Barbilian, marele poet Ion Barbu ºi al profesorului Octav
Onicescu, specializat fiind în calculul probabilitãþilor ºi algebrã
axiomaticã.
- Doi mari matematicieni ºi în acelaºi timp, spirite renascentiste ale culturii
româneºti.
- Acestor doi mari profesori le-am datorat iluzia cã vocaþia mea este
matematica.
- Înþeleg cã vi s-a pãrut un timp cã acesta era drumul pe care trebuia sã mergeþi?
- Da, dar din motive independente de voinþa mea am ajuns meteorolog.
M-am reciclat în fizica atmosfericã ºi meteorologie, am lucrat la Bãneasa
ºapte ani, fãcând o treabã cu titlul pompos, protecþia navigaþiei aeriene.
Dãdeam buletine de zbor piloþilor, care plecau în curse.
Marcel Chirnoagã:
”Arta trebuie sã fie ca o scrisoare de dragoste.”
„(...)Cred cã frumuseþea e o senzaþie fizicã, ceva ce resimþim cu tot corpul – nu e
rezultatul unui raþionament ºi nu existã reguli ca s-o atingem. O simþim sau nu...
Aº spune cã arta (orice artã) este o formã de bucurie. Dacã citim ceva cu greutate,
înseamnã cã autorul nu ºi-a atins scopul... O operã de artã nu trebuie sã cearã efort,
bucuria nu poate sã cearã efort.”
Marcel Chirnoagã – 1990
destul de cunoscutã ºi cã în toate declaraþiile date procurorului scriam cã
la ilegalitatea de nu mi se acorda paºaportul am vrut sã rãspund tot cu o
ilegalitate. Poate pentru faptul cã fusesem în cele strãinãtãþi, au
considerat organele superioare de partid ºi de stat cã-i mai bine sã fiu
sfãtuit sã povestesc cã m-a luat vântul ºi astfel sã nu mi se mai intenteze
proces. În faþa instanþei era posibil, se gândeau, pesemene, factorii de
conducere de atunci, aº fi putut face gurã ºi aºa ceva n-ar fi rãmas fãrã de
rãsunet. În anul urmãtor am primit paºaport ºi eu ºi fiica mea. Ea însã nu
s-a mai întors.
- Povestea, care nu-i una obiºnuitã, n-a prea fost cunoscutã în România decât
foarte, foarte târziu, dupã ce lagãrul a sucombat.
- Cred cã istoria fugii mele pe mare a fost destul de cunoscutã ºi în timpul
acela. Nava sovieticã, care m-a recuperat din furtunã, a fost prima navã
militarã din U.R.S.S., care a intrat în portul Constanþa dupã 1968, anul
invadãrii Cehoslovaciei. Aºa cã toatã Constanþa a ºtiut de ce a ancorat
nava militarã sovieticã. La procuraturã, la Constanþa, tot aºa s-au
alarmat ºi au venit în pãr sã vadã dihania, adicã pe mine. Un nebun, dupã
ei, care a riscat ºi viaþa copilului sãu ºi s-a plimbat cu barca pe mare.
- Gestul nu s-a bucurat nici de un tratament mediatic conform cu însemnãtatea ºi
semnificaþia lui. Mã gândesc, evident, la media occidentalã.
- Cei din România s-au cãznit sã nu se ºtie. Iar în Vest, în anul urmãtãtor,
când am deschis expoziþia în Finlanda ºi apoi în Belgia, a venit cineva sã-
mi ia un interviu, sã povestesc cum a fost. Le-am zis cã mã întorc acasã.
Când au auzit asta din gura mea s-au mirat, au crezut, probabil, cã sunt
kaghebist, securist, de revin în þarã dupã cele toate pãþite. De asta nu mi-
au fãcut publictate.
- Fiica s-a stabilit în strãinãtate.
Corabia Nebunilor III85 x 50 cm, acvaforteColecþie Galeria DANA
15
copleºeºte încã din primele momente ale contemplãrii lor.
Ceea ce te capteazã, stârnindu-þi o plãcere spiritualã este,
mai cu seamã, spontaneitatea ºi siguranþa liniei care
zãmisleºte fiinþele cu o dezinvolturã barocã. Aceastã
virtuozitate a artistului, rezultatã din dragostea împãtimitã
a acestuia pentru forþa expresivã a desenului în spiritul ºi
tradiþia artei lui Michelangelo, le dã un aer de veracitate
învãluitã într-o aurã de o halucinantã tensiune. Calitãþile
desenatorului ies ºi mai pregnant în evidenþã în poetica
dramaticã a scenelor ºi personajelor plasate în planuri
îndepãrtate, redate miniatural, cu vervã ºi minuþie spre a
susþine contrapunctic ºi a sublinia discret importanþa
personajelor din prim-plan (vezi: Marele strateg, Învingãtor
ºi învinºi, Labirint). Uneori, scãpând de sub controlul
raþiunii, Chirnoagã dã frâu liber simpatiei sale faþã de unele
dintre aceste fiinþe damnate de un destin implacabil ºi, cu
generozitate donquijotescã, suferã pentru destinul lor
dramatic (Labirint). Forþa desenului, tensionarea formelor îl
determinã pe Chirnoagã sã-ºi definitiveze majoritatea
lucrãrilor în gravurã, tehnicã aptã sã redea expresii mai
brutale.
Pentru a intensifica atmosfera sumbrã, pateticã a
acestei lumi în încleºtare, dezlãnþuitã spre urã ºi
Leu83 x 31 cm, acvaforteColecþie particularã
Tempesta II63 x 43 cm, acvaforteColecþie Galeria Dana
70
Marcel Chirnoagã îºi mãrturiseºte datoria de recunoºtinþã faþa de doi
maeºtri - Vasile Kazar ºi Ion State. Amândoi împotrivindu-se, fiecare în felul
sãu, constrângerii regulilor. Dar lecþia lor a avut pentru el o valoare mai ales
moralã ºi nu neapãrat de model stilistic. Personalitatea lui s-a conturat
foarte precis ºi a fost învestitã, de mult, cu o mare autoritate: de-a lungul
timpului, arta lui Marcel Chirnoagã a fost, pentru mulþi artiºti mai tineri
decât el, un îndemn la libertatea gândului, la eliberarea de prejudecãþi, la
exprimarea deplinã a propriului temperament ºi a propriilor idei. La rândul
sãu, Marcel Chirnoagã este, de aproape o jumãtate de secol, un model.
Dan Grigorescu-2000
Zbor76 x 52 cm, acvaforteColecþie particularã
90
* * *
Culmea ironiei sorþii este cã întâmplãrile din lumea artei recente au
ajuns sã facã dreptate artei maestrului. Ca un refugiu de la rigorile
conceptualismului, post-structuralismului ºi teoriei critice, de la mijlocul
anilor '90 încoace se observã o reînviere de netãgãduit a romantismului în
cadrul practicii artei contemporane. Noþiunile reprimate precum
naraþiunea, anecdoticul, autenticitatea, încep sã-ºi facã loc în creaþia tinerilor
artiºti, desenul, ca ºi gravura de altfel, revenind spectaculos ca principale
mijloace de expresie.
* * *
Cu toate cã, tehnic vorbind, Marcel Chirnoagã a practicat gravura, el
poate sã facã parte fãrã îndoialã din selecta clasã a marilor desenatori
moderni din Europa, precum vienezul Ernst Fucks, iugoslavul Victor
Velicoviæ, germanii Hans Bellmer ºi Alfred Kubin...
* * *
Cu acea linie inconfundabilã, de o forþã ºi siguranþã ieºite din comun,
a cãrei expresivitate se regãseºte în însãºi fiinþa lui, ºi-a gravat plãcile
imprimându-le la o presã veche de peste 150 de ani, cu o plãcere
extraordinarã. Rareori am vãzut la un artist bucuria creaþiei aºa cum mi-a fost
dat sã o vãd radiind din fiinþa maestrului...
Dragoº Pãtraºcu Luxura84 x 47 cm, acvaforteColecþie particularã
95