Post on 19-Jan-2020
transcript
ADER 16.1.2. – REZULTATE ETAPA 2MASĂ ROTUNDĂ
20 SEPTEMBRIE 2016
Etapa 1 – 2015Studiu privind
situaţia sectorului de legume-fructe pe
plan naţional şi comunitar
PROIECT SECTORIAL ADER
16.1.2 Modele de dezvoltare a lanţurilor scurte de valorificare pe filiera producţie
primară – servicii –depozitare –
procesare – piaţă de desfacere
Etapa 2 – 2016Proiectarea şi
experimentarea de modele de
dezvoltare a lanţurilor scurte de
valorificare producţiei de
legume
Academia de Studii Economice Bucureşti Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară Bucureşti
INSTITUTUL DE CERCETARE PENTRU ECONOMIAAGRICULTURII ŞI DEZVOLTARE RURALĂ
Parteneri:
Contractor:
Obiectivul general ADER:
Obiectivul specific ADER:
Obiectivele proiectului
• Mecanizarea şi automatizarea proceselor în agricultură şi industria alimentară
• Dezvoltarea sistemelor locale, regionale şi naţionale de condiţionare, depozitare, procesare şi valorificare comercială în mod sustenabil a produselor agricole româneşti
• Eficientizarea structurilor de piaţă agricole şi agro-alimentare
• Crearea de modele de lanţuri scurte de valorificare a producţiilor de legume-fructe pe filieră
• Stimularea fermierilor în vederea asocierii/
• cooperării prin prezentarea oportunităţilor acestora
BENEFICIARII PROIECTULUI
FERMIERII INDIVIDUALI
ASOCIATIILE SI COOPERATIVELE
MADR
UNIVERSITĂTILE CU PROFIL
ECONOMIC SI AGRICOL
Modele de dezvoltare a lanţurilor scurte de valorificare pe filiera producţie primară‐servicii‐depozitare‐procesare‐
piaţă de desfacere
Etapa 1 – 2015Studiu privind
situaţia sectorului de legume‐fructe pe plan naţional şi
comunitarEtapa 2 – 2016Proiectarea şi
experimentarea de modele de dezvoltare a
lanţurilor scurte de valorificare
producţiei de legume
Etapa 3 – 2017 Proiectarea şi
experimentarea de modele de dezvoltare a
lanţurilor scurte de valorificare
producţiei de fructe
Etapa 4 – 2018Demonstrarea
funcţionalităţii modelelor de lanţuri scurte de
valorificare a producţiei şi diseminarea rezultatelor
STRUCTURA PROIECTULUI ADER 16.1.2.
REZULTATE PRECONIZATE A SE OBŢINE PRIN PROIECTUL ADER 16.1.2.
TEHNIC
• Creşterea calităţii produselor oferite la piaţă• Aplicarea corectă a tehnologiilor• Asigurarea comparativităţii cu alte sisteme de la nivel naţional şi
internaţional
ECONOMIC
• Câştigarea de noi pieţe de desfacere• Reducerea pierderilor economice• Creşterea raportului cost-eficienţă pe filieră
SOCIAL• Transfer informaţional prin acţiunile de diseminare• Crearea de noi locuri de muncă
MEDIU
• Respectarea normelor de calitate impuse de UE• Minimizarea deşeurilor
Anul 2015ETAPA 1 ‐ Studiu privind situaţia sectorului de
legume‐fructe pe plan naţional şi
comunitar
Studiu privind importanţa sectorului de legume‐fructe şi situaţia acestuia la nivel
naţional şi comunitar.
Analiza filierei de legume‐fructe la nivel naţional ‐ colectare, transport, condiţii de depozitare, metode de sortare,
tehnologii de procesare, piaţă de desfacere
Situaţia organizaţiilor şi grupurilor de producători din sectorul legume‐fructe, organizaţii interprofesionale. Avantajele asocierii/cooperării producătorilor mici
şi mijlocii.
Cadrul legislativ şi mecanismele de finanţare pe filieră. Analiza SWOT
1.1.
1.2.
1.3.
1.4.
STRUCTURA ETAPEI 1
REZULTATELE ETAPEI 1
Importanţa economico‐socială a sectorului legume‐fructe
Situaţia producţiilor de legume‐fructe la nivel naţional şi comunitar
Analiza filierei legume – fructe: colectarea şi transportul, condiţiile de depozitare, metode de sortare, tehnologii de conservare, utilaje
tehnologice de prelucrare a legumelor tehnologii de procesare, piaţa de desfacere a legumelor proaspete şi procesate, consumul de legume comparativ cu ţările UE, preţurile
legumelor.
Situaţia organizaţiilor şi grupurilor de producători din sectorul legume‐fructe, organizaţii interprofesionale. Forme de asociere. Avantajele asocierii/cooperării
producătorilor mici şi mijlocii.
Cadrul legislativ din sectorul legume‐fructe. Mecanismele de finanţare în sectorul
legume‐fructe. Analiza SWOT.
RAPORT DE CERCETARE PRIVIND
ANALIZA PE FILIERĂ
REZULTATELE ETAPEI 1
Suprafețele cultivate cu legume în România și în țările UE în perioada 2009‐2013:
SITUAŢIA SUPRAFEŢELOR CULTIVATE CU LEGUME ÎN ROMÂNIA ŞI ÎN PRINCIPALELE ŢĂRI UE – mii hectare
Anul 2009 Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013
FRANŢA 252,30 245,03 250,49 239,65 235,21
GERMANIA 112,55 107,51 108,34 111,18 108,78
ITALIA 556,66 556,80 533,27 473,53 509,56
POLONIA 212,13 165,97 184,48 181,07 148,47ROMÂNIA 270,78 266,94 268,01 263,44 263,75SPANIA 360,59 352,79 346,39 344,59 336,41TOTAL UE 2515,40 2409,1 2415,00 2313,20 2305,10
% ROMÂNIA/UE 10,76 11,08 11,10 11,39 11,44
REZULTATELE ETAPEI 1
Principalele legume cultivate în UE:
0 100 200 300 400
2009
2010
2011
2012
2013
MorcoviFasole verdeUsturoiCeapăFasole uscatăVineteCastraveţiTomateVarză
I – tomateII – ceapaIII - varza
REZULTATELE ETAPEI 1
Suprefețele cultivate cu legume în România în perioada 2009‐2013:
0
50000
100000
150000
200000
250000
300000
Fasoleboabe
Cartof i - total Tomate Vinete Ceapauscata
Usturoiuscat
Varza alba Ardei Radacinoasecomestibile
200920102011201220132014
REZULTATELE ETAPEI 1Suprafeţele cultivate cu legume pe regiuni de dezvoltare in România (ha)
în perioada 2009‐2013:
0
10000
20000
30000
40000
50000
60000
Regiune
a NORD-VEST
Regiune
a CENTRU
Regiune
a NORD-EST
Regiune
a SUD-EST
Regiune
a SUD-M
UNTENIA
Regiune
a BUCURESTI -
ILFOV
Regiune
a SUD-VEST O
LTENIA
Regiune
a VEST
200920102011201220132014
REZULTATELE ETAPEI 1
SITUAŢIA PRODUCŢIILOR DE LEGUME ÎN ROMÂNIA ŞI ÎN PRINCIPALELE ŢĂRI UE – mii tone
Anul 2009 Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013
FRANŢA 5685,1 5593,0 5494,5 5283,5 5235,3
GERMANIA 3662,0 3350,7 3593,6 3820,7 3416,1
ITALIA 15481,8 14565,0 14242,3 12960,9 13049,2
POLONIA 5804,8 5113,4 5801,7 5656,0 5210,7ROMÂNIA 3912,8 3876,8 4191,5 3550,6 3976,6SPANIA 13342,9 12728,8 12714,1 12962,8 12701,3TOTAL 69080,2 65497,2 67466,5 64421,5 64658,0
% ROMÂNIA /UE
5,66 5,92 6,21 5,51 6,15
0 2000 4000 6000 8000 10000 12000 14000 16000 18000 20000
2009
2010
2011
2012
2013
Morcovi
Fasole verde
Usturoi
Ceapă
Fasole uscată
Vinete
Castraveţi
Tomate
Varză
REZULTATELE ETAPEI 1Suprafețele ocupate cu legume de câmp și legume de solar /seră în România, în perioada
2009‐2013:
165865
2481
159364
2545
161355
3506
157622
3275
153799
3422
136815
39970
20000
40000
60000
80000
100000
120000
140000
160000
180000
Anul 2009 Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014
Legume cultivate in campLegume in solarii si sere
REZULTATELE ETAPEI 1
CONSUMUL INTERN DE LEGUME TOTALPERIOADA DE REFERINŢĂ 1 VII (ANUL PRECEDENT) – 30 VI (ANUL CURENT) ‐ MII TONE –Specificare 2007/
20082008/2009
2009/2010
2010/2011
2011/2012
2012/2013
Consum intern, din care:
3557,1 4199,8 4266,1 4261,5 4517,4 3956,3
‐ consum sămânţă
3,3 4 3,8 3,7 3,6 3,3
‐ consum furaje 342,8 420,2 429,2 425 459,4 388,9
‐ consum uman 2960,9 3439,1 3523,5 3526,2 3708,7 3287,3
‐ pierderi 250,1 336,5 309,6 306,6 345,7 276,8
PREŢURILE DE VÂNZARE CU AMĂNUNTUL ALE PRINCIPALELOR LEGUME DIN PIEŢE SI TÂRGURI‐ DECEMBRIE 2014 ‐
Reşedinţa de judeţ (Reg. de Dezv.) Cartofi Ceapă MorcoviAlba Iulia (Centru) 1,75 3,00 2,75
Brăila (S‐E) 0,93 1,43 1,20Bucureşti (Buc‐Ifov) 1,27 2,07 2,50Calaraşi (S Muntenia) 1,35 2,00 2,50Cluj Napoca (N‐V) 1,25 2,00 2,00Craiova (SV Oltenia) 1,09 2,00 1,69Piatra Neamţ (N‐E) 0,96 1,75 1,48Timişoara (Vest) 1,25 2,00 2,00
REZULTATELE ETAPEI 1
SECŢIUNE ÎN CADRUL SIMPOZIONULUI “ECONOMIA AGRICULTURII ŞI DEZVOLTARE RURALĂ –REALITĂŢI ŞI PERSPECTIVE PENTRU ROMÂNIA”- ediţia a VI-a, organizat de ICEADR în lunanoiembrie 2015.
1. Raluca Andreea ION”Fruits and vegetables market in Romania: Better understand consumers’ preferences”
2. Raluca Andreea ION, Adrian LaurenţiuARICIU”Scenarios of developing private brands for food products”
3. Ancuţa MARIN, Petruţa TUREK”Analiza comparativă a raportului producţie‐consum mediu pe locuittor‐necesar fiziologic în Romania şi în statele UE”
4. Ana‐Ruxandra MICU, Ioan Niculae ALECU, Valentina TUDOR, Marius Mihai MICU”Structura spațiilor autorizate pentru depozitarea producțiilor agricole din România în anul 2014”
5. Ana‐Ruxandra MICU, Ioan Niculae ALECU, Marius Mihai MICU”Analiza structurii cooperativelor agricole din România în anul 2014”
6. Ancuţa MARIN, Turek Petruţa”Analiza formelor de asociere/cooperare în România”
Valorificarea rezultatelor analizei SWOT în sensul identificării necesităţii
proiectării de modele de dezvoltare a lanţurilor scurte.
Proiectarea unui model de dezvoltare pe filiera producţie primară – colectare –sortare – depozitare – procesare –
valorificare a legumelor
Avantajele şi dezavantajele implementării modelelor de dezvoltare
a lanţurilor scurte
Diseminarea rezultatelor obţinute prin tipărirea materiale şi întâlniri cu
producătorii
2.1.
2.2.
2.3.
2.4.
STRUCTURA ETAPEI 2
Etapa 2 – 2016Proiectarea şi
experimentarea de modele de dezvoltare a
lanţurilor scurte de valorificare
producţiei de legume
REZULTATE SCONTATE PENTRU ETAPA 2
1.Determinarea oportunităţii
privind asocierea/cooperarea fermierilor
3. Realizarea unuistudiu de
fezabilitate5. Întâlniri cu producătorii de legume 2. Proiectarea
unui model de lanţ scurt de valorificare a producţiei de
legume
4. Elaborarea de broşuri, de
articole pentru reviste de
specialitate şi manifestări ştiinţifice
REZULTATE ETAPA 2 Determinarea oportunităţii privind realizarea de lanţuri scurte de valorificare a producţiei pe
filieră (chestionare + analiza SWOT)
57%23%
1%5%11% 3%
Q2: Vă desfasuraţi activitatea în calitate de:
* PF neautoriz * PFA * SRL * IF * II * Altele
7%
72%
21%
Q1: Din ce an va ocupaţi de cultivarea legumelor?
inainte de 1989 intre 1990 ‐ 2006 intre 2007 ‐ 2016
1%1% 1%
97%
Q3:Faceţi parte dintr‐o formă asociativă din agricultură?
* Grup de producatori * Asociatie
* Cooperativa * Nu este cazul
38%
62%
Q4:Dacă nu faceţi parte dintr‐o formă asociativă, luaţi în calcul asocierea în viitorul apropiat?
* Da * Nu
REZULTATE ETAPA 2 Determinarea oportunităţii privind realizarea de lanţuri scurte de valorificare a producţiei pe
filieră (chestionare + analiza SWOT)
37%49%
9% 4%
Q6:Care e suprafaţa exploataţiei pe care o deţineţi?
* sub 1 ha * 1‐5 ha * 5‐10 ha * 10‐20 ha * peste 20 ha
7%
6%11%
13%
14%27%
21%Q8: Care este suprafata cultivată
cu legume în seră/solar?
* 50‐100 mp* 100‐200 mp* 200 ‐ 500 mp* 500‐1000 mp
37%
41%
5%13%
3%Q9: Care este suprafaţa cultivată cu legume în câmp?
* sub 1 ha* 1‐5 ha* 5‐10 ha* 10‐15 ha* 15‐20 hanu au suprafata cultivata cu legume in camp
16%
41%
42%
Q11:Ce soiuri/hibrizi folosiţi pentru producerea legumelor?
* autohtone * de import * ambele variante
REZULTATE ETAPA 2 Determinarea oportunităţii privind realizarea de lanţuri scurte de valorificare a producţiei pe
filieră (chestionare + analiza SWOT)
71%
29%
Q12: Materialul săditor este produs în regie proprie?
* da * nu
71%
9%20%
Q13: Lucrările agricolemecanizate:
* mijloace proprii* firme de servicii in agricultura* persoane particulare
17%
31%
1%
51%
Q15: Ce tip de îngrăşăminte folosiţi?
* chimice * organice *nu foloseste * ambele variante
74%
36%
Q16: Tratamente fitosanitare:
* conventional * ecologic
REZULTATE ETAPA 2 Determinarea oportunităţii privind realizarea de lanţuri scurte de valorificare a producţiei pe
filieră (chestionare + analiza SWOT)
5%
95%
Q18:Va planificaţi structura de producţie pe baza unor contracte de valorificare
încheiate anterior?
* da * nu
2%3%6% 6%
12%
10%2%12%
23%
23%
Q24:Care este procentul reprezentat de veniturile obţinute din legumicultură
din totalul veniturilor exploataţiei?
* sub 10% * 11‐20% * 21‐30% * 31‐40%
* 41‐50% * 51‐60% * 61‐70% * 71‐80%
* 81 ‐ 90% * 91‐100%
REZULTATE ETAPA 2 Determinarea oportunităţii privind realizarea de lanţuri scurte de valorificare a producţiei pe
filieră (chestionare + analiza SWOT)
65%
35%
Q26:Beneficiaţi de subvenţii APIA?
* da * nu 30%
70%
Q27:Activitatea dvs. ar putea fi profitabila fara
subventii?
* da * nu
19%
47%
24%
9%
Q28:Cum apreciati sprijinul oferit de stat?
* nesemnificativ * insuficinent * suficient * foarte semnificativ
REZULTATE ETAPA 2 Determinarea oportunităţii privind realizarea de lanţuri scurte de valorificare a producţiei pe
filieră (chestionare + analiza SWOT)
26%
74%
Q29:Până în prezent aţi accesat fonduri UE?
* da * nu
71%
16%
13%
Q31:În perioada următoare intenţionaţi să accesaţi fonduri
UE?
* da * nu * nu sunt sigur
31%
49%
20%
Q30: Ce masuri PNDR aţi accesat?
6.1. Sprijin pentruinstalarea tinerilorfermieiri
1.4.1.Sprijinireafermelor agricole desemi‐subzistenta
6.3.Sprijin pentrudezvoltarea fermelormici
REZULTATE ETAPA 2 Determinarea oportunităţii privind realizarea de lanţuri scurte de valorificare a producţiei pe
filieră (chestionare + analiza SWOT)
ANALIZA SWOT A LANŢULUI SCURT - LEGUMEANALIZA SWOT A LANŢULUI SCURT - LEGUMEPUNCTE TARI (STRENGTHS) PUNTE SLABE (WEAKNESSES)
1. Consumatorii români au reînceput să cauteşi să cumpere produsele autohtone.
2. Salariul minim brut mic determină o forţă demuncă ieftină, propice dezvoltării acestorafaceri.
3. Potenţial privind certificarea indicaţieigeografice a produselor.
4. Datorită condiţiilor meteo, pe teritoriulRomâniei se pot cultiva o serie vastă delegume (în câmp).
5. Apariţia marilor operatori face caasocierea/cooperarea micilor producători săpermită desfacerea unor cantităţi mai mari,mai uniforme tot timpul anului, eliminânddin ecuaţie intermediarii.
6. Prin asociere/cooperare, producătorii îşi potnegocia preţul de vânzare, ajungând să fie câtmai aproape de aşteptările lor.
1. Forţa de muncă este formată din zilieri = o forţăde muncă necalificată.
2. Lipsa cunoştinţelor de promovare a produselor.3. Livrarea inconstantă din punct de vedere
cantitativ datorată în principal lipsei spaţiilor dedepozitare.
4. Evaziunea ridicată, corelată cu birocraţia5. Concurenţa neloială între actorii din piaţă.6. Vânzările prin intermediari nu asigură veniturile
necesare reluării ciclurilor de producţie.
REZULTATE ETAPA 2 Determinarea oportunităţii privind realizarea de lanţuri scurte de valorificare a producţiei pe
filieră (chestionare + analiza SWOT)
ANALIZA SWOT A LANŢULUI SCURT - LEGUMEOPORTUNITĂŢI (OPPORTUNITIES) AMENINŢĂRI (THREATS) sau RISCURI
1. Utilizarea unor soiuri şi hibrizi autohtoni, princare producţiile obţinute să fie mai mari dinpunct de vedere cantitativ, corelate cu o calitatesuperioară a acestora crescând atractivitateapentru cumpărătorul român;
2. Accesarea fondurilor europene: prin care tinerii se pot orienta către o astfel
de afacere în care pot include investiţii însectorul legumicol, şi chiar investiţii încomercializarea produselor fără intermediari;
pentru utilaje menite să contribuie la costuride producţii mai mici, cu un randament multmai bun, contribuind la producţii mai bune,în care aportul adus de solicitant este unulmai mic decât în cazul unei investiţii de unulsingur;
ce vizează promovarea şi procesareaproduselor legumicole, având drept scopvânzarea la un preţ mai bun al legumelorducând la rentabilizarea legumicultorului;
3. Prin participarea la târguri şi expoziţii,producătorii pot vinde şi îşi pot crea o clientelăpentru produsele comercializate.
1. Importul de legume din afara ţării, care sunt vânduteîn pieţe sau hipermarketuri la preţuri mult mai micidecât cele autohtone pot contribui la dispariţiaproducătorilor români, nemaiputând acoperi costurilede producţie din cauza concurenţei, oarecumincorecte;
2. Intermediarii care forţează producătorii români să levândă lor produsele, la preţuri foarte mici, întrucât decele mai multe ori producătorii sunt constrânşi defaptul că nu pot să vândă în pieţele agroalimentare, încare accesul este unul foarte anevoios.
STUDIU DE FEZABILITATE PENTRU OBIECTIVUL DE INVESTIŢII: COOPERATIVĂ DE MARKETING ŞI PROCESARE
LEGUME3 scenarii:
50% FEADR, 50% autofinanţare. 50% FEADR, din suma ce nu poate fi finanţată prin FEADR 50%
autofinanţare, 50% credit. 50% FEADR, 50% credit.
Obiective tehnice:înfiinţarea unei fabrici de procesare a legumelor pentru a prelungi durata deviaţă a acestora, a atenua caracterul sezonier al ofertei de legume şi a obţineproduse cu valoarea adăugată mai mare, cerute de consumatori;
înfiinţarea unei reţele locale de colectare a legumelor, pentru aprovizionareacu materii prime a fabricii de procesare;
asigurarea serviciilor de depozitare şi marketing pentru membrii cooperativei
Obiectivele financiare:
• achiziţionarea de maşini şi utilaje pentru procesarea legumelor;
• achiziţionarea unui teren pentru amplasarea fabricii;
• realizarea construcţiei fabricii şi a depozitului.
Produsele (tehnologiile)• Pastă de tomate• Suc de tomate• Murături
Programul de producţie
PRODUSUL BORCANE/STICLE VALOARE (lei)
Pasta tomate 20359 142513 Suc tomate 37845 321679 Castraveti murati 5920 29600 Varza murata 8120 24360 Muraturi asortate 3160 12640 Rasaduri 2500* 2500
SCENARIUL 1 AUTOFINANŢARE 100%
REZULTATELE ECONOMICO-FINANCIARE ALE ACTIVITĂŢII COOPERATIVEI, LEI
Nr. crt. Specificare
Anul I
Anul II
Anul III
Anul IV
Anul V
Total ani
I Venituri totale, din care:
533291 533291 533291 533291 533291 2666455
1 Pasta tomate 142512 142512 142512 142512 142512
2 Suc tomate 321679 321679 321679 321679 321679
3 Castraveti murati
29600 29600 29600 29600 29600
4 Varza murata
24360 24360 24360 24360 24360
5 Muraturi asortate 12640 12640 12640 12640 12640
6 Rasaduri 2500 2500 2500 2500 2500
II Cheltuieli totale, din care:
398563 398563 398563 398563 398563 1992815
1 materiale 200371 200371 200371 200371 200371
2 salariale 116820 116820 116820 116820 116820
3 amortizarea 71772 71772 71772 71772 71772
4 alte cheltuieli
9600 9600 9600 9600 9600
III Rezultatul 134728 134728 134728 134728 134728 673640
INDICATORII DE BAZĂ AI INVESTIŢIEI, LEI
Nr. crt.
Indicatori Valoare lei
1 Valoarea investiţiei (It) 1175523 2 Capaciatea anuală de producţie exprimată valoric (Q),
din care: 533291
2.1 Pasta de tomate 142512 2.2 Suc de tomate 321679 2.3 Castraveţi muraţi 29600 2.4 Varză murată 24360 2.5 Murături asortate 12640 2.6 Răsaduri 2500 3 Costul anual al producţiei (Ch) 398563 4 Profit anual (Pa) 134728 5 Durata efectivă de funcţionare (De), ani 10 CALCULUL INDICATORILOR DE EFICIENŢĂ A INVESTITIEI
Nr. crt.
Indicatori
Valoare
(lei) 1 Investiţia specifică (Is = It/Q) 2.2 1.1 Pasta tomate 8.2 1.2 Suc tomate 3.65 1.3 Castraveţi muraţi 39.7 1.4 Varză murată 48.2 1.5 Murături asortate 93.0 2 Răsaduri 470.2 3 Profit de recuperat (Pa=It) 134.728 4 Profit total (Pt = Pa • De) 1.347.280 5 Profit final (Pf =Pt – Pr) 1.212.552 6 Randamentul economic al investiţiei (R = Pf/It) % 103.0 7 Termenul de recuperare a investitiei It/Pa, ani 8.7
SCENARIUL 2 AUTOFINANŢARE 50% + CONTRACTARE CREDIT BANCAR 50%
REZULTATELE ECONOMICO-FINANCIARE ALE COOPERATIVEI (AUTOFINANŢARE 50%, CONTRACTARE CREDIT 50% A SUMEI CE NU
POATE FI ACCESATĂ PRIN PNDR), LEI Nr. crt. Specificare Anul I Anul II
Anul III Anul IV Anul V
Total anii 1-5
I
Venituri totale, din care: 533291 533291 533291 533291 533291 2666455
1 Pasta tomate 142512 142512 142512 142512 142512
2 Suc tomate 321679 321679 321679 321679 321679
3 Castraveţi muraţi 29600 29600 29600 29600 29600
4 Varză murată 24360 24360 24360 24360 24360
5 Murături asortate 12640 12640 12640 12640 12640
6 Răsaduri 2500 2500 2500 2500 2500
II
Cheltuieli totale, din care: 434788 434788 434788 434788 434788 2173940
1 materiale 200371 200371 200371 200371 200371
2 salariale 116820 116820 116820 116820 116820
3 amortizarea 71772 71772 71772 71772 71772
4 alte cheltuieli 9600 9600 9600 9600 9600
5
credite contractate şi dobânzile aferente 36225 36225 36225 36225 36225
III Rezultatul 98503 98503 98503 98503 98503 492515
SCENARIUL 3 AUTOFINATARE 50% + PNDR 50 %
REZULTATELE ECONOMICO-FINANCIARE ALE COOPERATIVEI (CONTRACTARE CREDIT 100% PENTRU SUMA CE NU POATE FI ACCESATĂ PRIN PNDR)
Nr. crt. Specificare Anul I Anul II Anul III Anul IV Anul V Total anii 1-
5
I Venituri totale, din care: 533291 533291 533291 533291 533291 2666455
1 Pasta tomate 142512 142512 142512 142512 142512
2 Suc tomate 321679 321679 321679 321679 321679
3 Castraveţi muraţi 29600 29600 29600 29600 29600
4 Varză murată 24360 24360 24360 24360 24360
5 Murături asortate 12640 12640 12640 12640 12640
6 Răsaduri 2500 2500 2500 2500 2500
II Cheltuieli totale, din care: 471014 471014 471014 471014 471014 2355070
1 materiale 200371 200371 200371 200371 200371
2 salariale 116820 116820 116820 116820 116820
3 amortizarea 71772 71772 71772 71772 71772
4 alte cheltuieli 9600 9600 9600 9600 9600
5 credite contractate şi dobânzile aferente 72451 72451 72451 72451 72451
III Rezultatul 62277 62277 62277 62277 62277 311385
PRINCIPALII INDICATORI TEHNICO-ECONOMICI AI INVESTIŢIEI
4.Capacităţi: - 50 kg tomate / oră, din care rezultă
* 12 kg pastă de tomate sau * 38,46 kg suc de tomate
1.Valoarea totală (INV), inclusiv TVA (mii lei) INV = 1.175.523 lei, 263.570 euro, 1 euro = 4,46 lei, din care:
- construcţii-montaj (C+M) = 290.520 lei
Investiţia specifică = 1.175.523 lei / 250 mp = 4.702 lei/mp
2.Eşalonarea investiţiei (INV/C+M) = 4
3.Durata de realizare = 5 luni
CONCLUZII
SINTEZA INDICATORILOR ECONOMICI, ÎN CELE TREI SCENARII*
Nr. crt.
Indicatori UM Scenariul 1
Scenariul 2
Scenariul 3
1 Venituri totale (V) lei 533291 533291 5332912 Cheltuieli totale
(Ch) lei 398563 434788 471014
3 Rezultate (P) lei 134728 98503 622774 Rata profitului
(Rp) % 33,8 22,6 13,2
5 Randamentul economic al investiţei (Re)
% 103 75 48
• Proiectul demonstrează că filiera legumelor necesită reorganizarea acesteia pe principiide performanţă economică.
• Răspunsul la întrebarea ”Care dintre cele 3 exemple aduce cea mai ridicatăperformanță?” este acela că integrarea orizontală aduce cel mai ridicat nivel deperformanţă pe filiera legumelor.
• Acesta este motivul pentru care în proiect s-a propus un model de înfiinţarea uneicooperative de procesare şi comercializare a legumelor care să reunească agenţiieconomici din agricultură. S-au luat în calcul diferite ipoteze de funcţionare acooperativei, astfel încât să se creeze avantaje la nivelul producătorilor. În tabelul de maijos este redată sinteza indicatorilor economici: veniturile totale, cheltuielile totale,rezultatele, rata profitului şi randamentul economic al investiţiei.
CONCLUZII
33.8
22.6
13.2
0
10
20
30
40
Scenariul 1 Scenariul 2 Scenariul 3
Rata profitului (%)
0100000200000300000400000500000600000
Scenariul 1 Scenariul 2 Scenariul 3
Veniturile , cheltuie lile si rezultate le economice (lei)
Venituri Cheltuieli Rezultate
• Profitul din exploatare, este diferit pe măsurăce investiţia este realizată doar din creditbancar, în sens liniar descrescător.
• Scăderea profitului a fost generată de creştereamai rapidă a cheltuielilor totale, deoareceacestea au inclus investiţia.
• Rata profitului este pozitivă, dar în scădere, înfuncţie de scenariul luat în calcul. Astfel că, însituaţia în care cooperativa contractează creditîn proporţie de 50% şi se autofinantează înaceeaşi proporţie, rata profitului este de 22,6%,mai puțin cu 11,2% decât atunci cândfinantarea se face exclusiv din profitul propriual cooperativei.
• În condiţiile în care se recurge doar lacontractare credit, rata profitului scade cu20,6%. Diferenţa dintre rata profitului obţinutăîn cazul în care investiţia este făcută din creditşi profit şi cea în care se realizează doar dincredit este de 9,4%. Randamentul economic(Re) a fost pozitiv şi mai mare de 100%, pentruscenariul 1, ceea ce demonstrează eficienţaeconomică a investiţiei.
SINTEZA INDICATORILOR FINANCIARI AI INVESTIŢIEI, ÎN CELE TREI SCENARII*
Nr. crt.
Indicatori UM Scenariul 1
Scenariul 2
Scenariul 3
1 Valoarea investiţiei lei 993436 2 Durata de recuperare a
investiţiei ani 7,37 10 15,9
3 Rata acoperirii prin fluxul de numerar
numeric Nu este cazul
3,98 1,99
4 Rata de actualizare % 8 5 Valoarea actualizată
netă lei 21884 -251113 -524111
6 Disponibilul de numerar la sfârşitul perioadei
lei - - -
7 - anul 1 538912 394010 249109 8 - anul 2 673639 492513 311386 9 - anul 3 808367 591015 373663 10 - anul 4 943095 689518 435940 11 - anul 5 1077823 788020 498217
21884
-251113
-524111-600000-500000-400000-300000-200000-100000
0100000
Scenariul 1 Scenariul 2 Scenariul 3
Valoarea actualizata neta (lei)
0200000400000600000800000
10000001200000
Scenariul 1 Scenariul 2 Scenariul 3
Disponibilul de numerar la sfarsitul perioadei (le i)
anul 1 anul 2 anul 3 anul 4 anul 5
7.3710
15.9
0
5
10
15
20
Scenariul 1 Scenariul 2 Scenariul 3
Durata de recuperare a investitiei (ani)
primarăProducţie primară Colectare Depozitare Procesare Desfacere Consumator final
• Fărâmiţarea exploataţiilor legumicole, neapartenenţa la forme asociative, lipsacontractelor de valorificare a producţiei, birocraţia în accesarea fondurilor, lipsacreditelor cu dobândă preferenţială pentru fermieri, constituie cele mai presanteprobleme cu care se confruntă producătorii mici şi mijlocii.
• Performanţa filierei depinde de mecanismul de coordonare, concept care include setulde instituţii şi aranjamente utilizate în scopul armonizării etapelor filiereiagroalimentare şi se bazează pe instrumentul preţ, dacă activităţile filierei nu suntintegrate. Cercetările anterioare estimează impactul coordonării asupra performanţeisistemului agroalimentar, observându-se că performanţa filierei creşte pe măsură ceactivităţile sunt mai integrate.
• Soluţia pentru rezolvarea problemelor o constituie asocierea/cooperarea producătorilorprin: crearea de lanţuri scurte de valorificare a legumelor proaspete puterea mai mare de eliminare a intermediarilor, accesarea de fonduri care să le permită şi procesarea unei părţi din producţie.
primarăProducţie primară Colectare Depozitare Procesare Desfacere Consumator final
• Factorii politici influenţează într-o măsură relativă productivitatea agricolă, în specialprin reforme menite să sprijine agricultorii, prin oferirea de subvenţii şi prin reducereapreţurilor materiilor prime la nivelul național dar și european.
• Producătorii agricoli ar trebui să aibă acces la toate informaţiile cu privire laprogramele de dezvoltare rurală, cât şi în ceea ce priveşte subvenţiile acordate de cătrestat. În prezent, aceştia pot aplica pentru numeroase fonduri nerambursabile, putândastfel să obţină un sprijin important din punct de vedere financiar.
• În concluzie, este important ca producătorii agricoli să conștientizeze importanțaasocierii, să dorească să fie informați și să pună în practică toate inovațiile apărute îndomeniul agricol, să acceseze servicii de consultanță agricolă direct de la specialiștipentru a avea rezultate eficiente. De asemenea, aceștia ar trebui să fructifice toateoportunitățile legate de accesarea fondurilor nerambursabile, la nivel național saueuropean, toate acestea contribuind la eficientizarea activității agricole.
VĂ MULȚUMESC