Post on 14-May-2021
transcript
1
Anexa nr. 9 la Contract nr. 18N/16.03.2018 Contractor: : Institutul Naţional de Cercetare- Dezvoltare pentru Maşini şi Instalaţii destinate Agriculturii şi Industriei Alimentare-INMA Bucureşti Cod fiscal : RO 2795310 (anexa la procesul verbal de avizare interna nr. ….......................) De acord, DIRECTOR GENERAL Dr. ing. VLĂDUȚ Nicolae-Valentin Avizat, DIRECTOR DE PROGRAM Dr. ing. Matache Mihai-Gabriel
RAPORT DE ACTIVITATE AL FAZEI 1
Contractul nr.: 18N/16.03.2018
Proiectul: PN 18 30.02.02 Cercetări privind optimizarea transportului interfazic din
agricultură, industrie alimentară şi zootehnie
Faza: 1 - Studiu prospectiv privind optimizarea transportului interfazic din agricultură,
industrie alimentară şi zootehnie
Termen: 15.04.2018
1. Obiectivul proiectului:
Prezenta lucrare este realizată pe baza prelucrării datelor acumulate în timp, în cadrul
activităţii de cercetare, inginerie tehnologică, încercare şi testare de utilaje pentru transportul
produselor agricole din ultimii ani, precum şi studierea literaturii de specialitate cu cele mai
recente realizări ale unor firme constructoare de utilaje pentru transportul seminţelor de cereale şi
plante tehnice.
Domeniul vizat este cel al transportului interfazic din instalaţiile de pregătire primară a
seminţelor, condiţionare, industrie alimentară şi zootehnie.
Acestea fac parte integrantă din fluxurile tehnologice din silozuri, staţii de condiţionat
seminţe, FNC-uri, fabrici de bere, fabrici de ulei, asigurând transportul mecanic pe verticală,
orizontală şi înclinat în scopul alimentării echipamentelor tehnice de la nivelele superioare, etc,
practic neexistând secţie în care acestea să nu se regăsească. Exemplu Schema tehnologica de
precuratire a graului intr-un siloz cellular, prezentat în figura 1.
2
Fig.1.Schema tehnologica de precuratire a graului intr-un siloz celular
1-buncar de primire; 2-transportor colector de la buncare; 3-elevatoare; 4-buncar de
rezerva; 5-tarar; 6-buncar; 7-cantar automat; 8-elevator; 9-transportor orizontal; 10-celule;
11-transportor colector; 12-ventilator; 13-ciclon; 14-ventilator; 15-ciclon; 16-guri de saci.
În vederea realizării unui transportor care să asigure performanţă la nivel mondial
au fost studiate următoarele aspecte :
- factorii de ordin constructiv şi funcţional ai unui transportor care influenţează procesele
de lucru deservite, în scopul alegerii soluţiilor celor mai performante;
- situaţia existentă în ţară şi pe plan mondial privind transportul interfazic, cu
exemplificarea unor realizări reprezentative ale unor firme din ţără şi străinătate.
Pe baza concluziilor rezultate în urma analizei efectuate şi având în vedere actualele cerinţe din
domeniul vizat, în ultima parte a lucrării au fost stabilite principalele caracteristici tehnico-
funcţionale care vor sta la baza realizării documentaţiei de execuţie pentru modelul experimental al
unui transportor cu lanţ cu noduri.
2. Rezultate preconizate pentru atingerea obiectivului:
Atingerea obiectivului proiectului se va realiza prin activităţi de cercetare ştiinţifică
desfăşurate în mai multe etape cu următoarele rezultate:
- Studiu prospectiv privind optimizarea transportului interfazic din agricultură, industrie
alimentară şi zootehnie;
- Plan tehnic - Documentaţie de execuţie model funcţional, transportor tubular;
- Model funcţional transportor tubular;
- Metodologie. Raport experimentare model funcţional transportor tubular cu lanţ;
- Raport demonstrare funcţionalitate model funcţional transportor tubular cu lanţ. Dosar omologare,
articole ştiinţifice, fisă tehnică, poster, pagină WEB. Tema proiectului vizează realizarea unui utilaj specific transportului interfazic din
agricultură, industria alimentară şi zootehnie .
3
3. Obiectivul fazei:
Proiectul propus face parte dintr-o acţiune de promovare a celor mai moderne
tehnologii şi echipamente tehnice din industria morăritului, industriei alimentare şi zootehniei.
Lucrarea de faţă realizează o analiză a factorilor care influenţează transportul pe verticală şi
pe orizontală al cerealelor sau făinurilor între diversele faze ale procesului tehnologic desfăşurat în
unităţile cu profil de morărit, în industria alimentară şi în zootehnie în scopul identificării
posibilităţilor de abordare a unor noi soluţii constructive care să conducă la obţinerea unor
echipamente performante.
Obiectivele de realizare a proiectului sunt:
studierea şi fundamentarea unei tehnologii armonizate de realizare a
transportului seminţelor de cereale şi plante tehnic şi a produselor pulverulente;
identificarea şi alegerea soluţiei tehnice optime pentru un transportor cu lanţ şi
noduri care să asigure performanţele tehnice şi securitatea în exploatare conform
cerinţelor esenţiale de securitate impuse;
proiectare, realizare şi încercare ME, transportor cu lanţ şi noduri ;
Demonstrare funcţionalitate model funcţional transportor tubular cu lanţ.
Diseminare pe scara largă a rezultatelor şi întocmirea documentaţiei de parteneriat
cu agenţi economici specializaţi în executarea utilajelor destinate agriculturii şi
industriei alimentare.
4. Rezultate preconizate pentru atingerea obiectivului fazei:
În vederea atingerii obiectivelor propuse sunt preconizate următoarele rezultate:
Faza nr.1 : Studiu prospectiv privind optimizarea transportului interfazic din
agricultură, industrie alimentară şi zootehnie
Rezultatele cercetării desfăşurate în cadrul fazei 1 vor fi valorificate începând cu faza
următoare când pe baza datelor tehnice abordate în studiul prospectiv se va realiza proiectul
tehnic de execuţie pentru modelul experimental al unui transportor tubular cu lant cu diametrul
de 90 mm şi capacitate de minimum 6 t/h.
5. Rezumatul fazei:
Transportul interfazic reprezintă transportul produselor granulare sau pulverulente din
fluxurile tehnologice din morărit, industria alimentară şi zootehnie.
Se realiează transportul pe verticală, orizontală, pe un plan înclinat sau mixt a seminţelor de
cereale şi plante tehnice sau a produselor pulverulente din morărit, industria alimentarăşi
zootehnie.
Criteriile de clasificare ale transportoarelor sunt: prezentate în cele ce urmează:
Din punct de vedere constructiv există:
Transportoare verticale care transportă materialele de-a lungul unui traseu vertical sau
înclinat cu un unghi mai mic de 20° faţă de verticală din care fac parte elevatoarele cu
cupe;
transportoare înclinate care transportă materialele de-a lungul unui traseu rectiliniu
înclinat cu un unghi între 55 şi 70° faţă de orizontală din care fac parte elevatoarele
înclinate cu cupe, transportoare cu şnec;
conveioare în plan vertical cu cupe basculante care transportă materialele între
puncte situate în acelaşi plan vertical la niveluri diferite;
transportoare orizontale, care transportă materialul de-a lungul unui traseu orizontal
sau cu un unghi mai mic de 15°, din care fac parte transportoarele cu şnec,
transportoarele cu bandă, transportoarele cu lanţ şi noduri şi transportoarele Redler;
4
transportoare cu transport mixt, care asigurătransportul materialelor de-a lungul
unui traseu în plan orizontal căt şi în plan vertical prin asigurarea unui traseu complex
din care fac parte transportoarele cu lanţ şi noduri.
Din punctul de vedere al capacităţii, transportoarele se împart în :
transportoare simple din care fac parte: elevatoare simple, transportoare cu bandă,
transportoare cu şnec, transportoare Redler, transportoare cu lanţ şi noduri
transportoare duble din care fac parte elevatoarele duble şi transportoare cu lanţ şi
noduri. Avantajul acestora este acela că pot asigura transportul pe fiecare ramură a
materialului de aceeaşi natură sau materiale diferite
După viteza periferică a organului de tracţiune, transportoarele sunt:
rapide ( v >1 m/s)
lente ( v <1m/s)
Viteza organului flexibil de tracţiune are influenţă asupra raportului dintre forţa
gravitaţiei şi forţa centrifugă în procesul de descărcare, rezultând următoarele moduri de
descărcare: centrifugal, mixt (centrifugal şi gravitaţional), gravitaţional la exterior, gravitaţional
la interior. Acest mod de descărcare determină deteriorarea seminţelor într-un procent mai mic
sau mai mare funcţie de impactul dintre seminţe şi materialul cu care are contact. Funcţie de
materialele ce trebuiesc transportate se alege tipul de transportor necesar: exemplu pentru
transportul seminţelor de porumb destinat însămânţării se vor folosi transportoare lente pentru a
preântâmpina rănirea sau distrugerea embrionului.
5.1 Elevatoarele cu cupe
Elevatorul cu cupe este un echipament care asigură transportul produsului pe verticală la
diferențe mari de nivel.
1. Sistem antiretur;
2. Capul elevatorului;
3. Fereastră de inspecție;
4. Pâlnie alimentare;
5. Piciorul elevatorului;
6. Motor cu redactor;
7. Pâlnie evacuare;
8. Corp elevator;
9. Bară solidarizare;
10. Ax de întindere;
11. Sistem protecție ax de întindere;
12. Trapă de curățare
Fig. 2 Elevator cu cupe
Capacitatea de transport a elevatorului Q se determină cu relaţia:
va
iQ 6,3 , [t/h]
5
în care:
i- capacitatea unei cupe, [ l ];
a- pasul cupelor (distanţa dintre cupe), [m];
v- viteza benzii cu cupe a elevatorului, [m/s];
γ- greutatea specifică a materialului transportat, [t/m3];
ψ- coeficientul de umplere a cupelor (când v = 1,25 m/s , ψ= 0,85):
- la cereale nemăcinate 0,7-0,9;
- la cereale măcinate 0,75-0,95 la umiditate normală;
- la cereale măcinate 0,60-0,70, la umiditate peste cea normală.
Puterea necesară acţionării elevatorului cu cupe se determină cu relaţia.
270
HQN
, [CP]
unde:
H- înălţimea de ridicare a materialului, (m)
η- randamentul elevatorului
Raportul 1/η se alege egal cu 1,5-2 sau se determină cu relaţia:
H
vv
Q
q 2
22,055,1135,11
unde:
q- greutatea benzii cu cupe, (kgf/m)
5.2 Transportoare cu şnec
Transportoarele elicoidale, binecunoscute şi sub denumirea de snecuri, sunt cele mai des
întalnite echipamente de transport de material în vrac, având o gama foarte extinsă de aplicaţii.
Transportoarele elicoidale pot constitui subansamble ale diverselor masini agricole avand rol
de transportoare, elevatoare sau organe de lucru, executand anumite operatii tehnologice , ca cele
mentionate mai sus. In acest ultim caz, operatiile de transport si cele tehnologice se executa de
obicei in acelasi timp , de catre acelasi organ.
Fig.3 Transportor elicoidal
6
Productivitatea
Un parametru tehnic caracteristic al transportoarelor cu melc este productivitatea
masică Qm [t/h] care, folosită ca dată de proiectare, permite determinarea diametrului elicei
melcului. Dacă în relaţia generală a productivităţii:
Qm=3600Aρv
unde:
A- aria secţiunii transversale prin material [m2] ;
ρ - densitatea materialului transportat [t/m3] ;
v - viteza de transport [m / s].
Puterea necesară acţionării transportorului cu bandă depinde de sarcinile utile
(greutatea materialului, greutatea benzii, greutatea rolelor), de rezistenţele la deplasare, de
rezistenţele pasive (pierderile prin frecare) şi se determină pe baza relaţiei:
[kW]
Fp=Si - Sd + Wa
unde: Fp - forţa la periferia tobei de acţionare [N];
v - viteza transportorului [m/s];
Si - forţa în ramura ce se înfăşoară pe toba de acţionare [N];
Sd - forţa în ramura ce se desfăşoară de pe toba de acţionare [N];
Wa - rezistenţa la înfăşurare pe organul de acţionare [N];
η - randamentul global al transmisiei mecanice de la motor la tobă.
unde: wb- coeficient de rezistenţă al tobei, wb = 0,03-0,05;
k - coeficient ce depinde de unghiul de înfăşurare al benzii pe tobă
5.3 Transportoare cu bandă
Transportoarele cu bandă sunt utilizate pentru deplasarea materialelor pulverulente și
mărunte. Transportoarele cu bandă se pot confecționa cu lățimea benzii de până la 1800mm și
viteza de până la 5m/s. Elementul principal al unui transportor este o banda “fără sfârșit”, care
este acţionată de un motoreductor montat pe axul tamburului conducător.
În cazul materialelor mărunte, în bucăți și pulverulente, unghiul de pantă nu trebuie să
depășească 25˚, iar pentru materialele obișnuite trebuie să fie cel mult 30˚. Pentru mărirea
unghiului de pantă a materialului se poate folosi banda striată (șevronată) sau banda de fixare,
care permite mărirea unghiului de pantă până la 50˚. Unul din principalele avantaje ale
transportoarelor cu bandă îl constitue structura rigidă și durabilă şi sunt ușor de exploatat.
Datorită productivității mari și a durabilității, transportoarele cu bandă sunt solicitaet în
diverse domenii cu precădere în industria morăritului, alimentară şi zootehnie.
Productivitatea este o caracteristică tehnică importantă a transportorului, ce se exprimă în t/h şi
se calculează cu relaţia:
Qm=3600 A0 v ρ [t/h]
unde: A0- aria secţiunii transversale reale prin material [m];
v - viteza de transport [m/s];
ρ - densitatea materialului [t/m3];
Puterea necesară acţionării transportorului cu bandă depinde de sarcinile utile
(greutatea materialului, greutatea benzii, greutatea rolelor), de rezistenţele la deplasare, de
rezistenţele pasive (pierderile prin frecare) şi se determină pe baza relaţiei:
7
[kW]
Fp=Si - Sd + Wa
unde: Fp - forţa la periferia tobei de acţionare [N];
v - viteza transportorului [m/s];
Si - forţa în ramura ce se înfăşoară pe toba de acţionare [N];
Sd - forţa în ramura ce se desfăşoară de pe toba de acţionare [N];
Wa - rezistenţa la înfăşurare pe organul de acţionare [N];
η - randamentul global al transmisiei mecanice de la motor la tobă.
unde: wb- coeficient de rezistenţă al tobei, wb = 0,03-0,05;
k - coeficient ce depinde de unghiul de înfăşurare al benzii pe tobă.
5.4 Transportoare cu plăci
Transportoarele cu plăci fac parte din categoria transportoarelor care au ca organ de
tracţiune lanţurile, elemente purtătoare ale sarcinilor fiind plăcile. Aceste transportoare se
utilizează în fabricile de pâine, în laboratoarele de cofetărie şi îndeosebi în industria cărnii,
conservelor, laptelui, berii şi vinului, pentru transportul ambalajelor sub formă de cutii, sticle în
vederea capsării şi evacuării lor.
Întrucât, în unele cazuri, produsele alimentare transportate sau ambalajele trebuiesc
sterilizate, ţinând seama de condiţiile de lucru, organele purtătoare de materiale este necesar să
fie executate din materiale anticorosive.
Productivitatea transportorului cu plăci, în cazul transportului materialelor mărunte, se
calculează cu relaţia:
Qm = 3600 A ρ v 𝜓 [t/h]
unde: A - aria secţiunii transversale prin material [m2];
ρ - densitatea materialului transportat [t/m3];
v - viteza transportorului [m/s];
𝜓 – coeficient de umplere
Puterea necesară motorului de acţionare corespunzătoare perioadei de regim se
determină cu relaţia:
[kW]
unde: Fp- forţa la periferia roţii de acţionare [N];
v - viteza de transport [m/s];
η - randamentul global al transmisiei mecanice, de la motorul electric la roata de
acţionare.
unde: Si – forţa în ramura ce se înfăşoară pe roata de acţionare [N];
Sd - forţa în ramura ce se desfăşoară de pe organul de acţionare [N];
Wa - rezistenţa la înfăşurare pe roata de acţionare [N];
Sdin- sarcina dinamică ce se dezvoltă la înfăşurarea lanţului pe roată [N].
8
5.5 Transportorul cu raclete
Este un echipament tehnic cu acțiune continuă, care utilizează racletele pentru transportul
mărfurilor.
Transportoarele cu raclete sunt utilizate pentru a muta marfa de dimensiuni mici sau în
vrac, cum ar fi cereale, semințe sau alte materiale.
Transportorul reprezintă o construcție metalică cu o secțiune dreptunghiulară, format din
componente omogene. Elementul care se află în continuă mișcare este lanțul la care sunt atașate
racletele, care se deplasează și mișcă produsele.
Capacitatea de lucru sau productivitatea
Fig. 4 Secţiune transversală prin materialul aflat între raclete
Capacitatea de lucru este o caracteristică tehnică şi se calculează pe baza notaţiilor din figura 4,
unde este prezentată o secţiune transversală prin materialul aflat între raclete, cu următoarea
relaţie:
[t/h]
unde: reprezintă volumul de material deplasat de o singură racletă [m3];
l - se ia în funcţie de h; l = (2-5)h;
b - lăţimea racletei în [m]; b =(2-5)h;
h - înălţimea racletei în [m], mărime ce se dă;
α – unghiul de aşezare al materialului, care se consideră adesea 0,7-0,8 din unghiul de
taluz natural;
ρ - densitatea materialului în [kg/m3]; v - viteza de deplasare în [m/s]; viteza lanţului
se ia 0,25 - 0,5 m/s;
a - pasul racletelor în [m], care se ia în funcţie de l; a = (1,2-1,5)l.
Pentru transportul sarcinilor în bucăţi, productivitatea se calculează cu relaţia:
[t/h]
unde: M - masa unei sarcini transportate [kg];
z - numărul sarcinilor între două raclete învecinate.
Puterea motorului de acţionare se determină cu relaţia:
[kW]
unde: L - lungimea transportorului [m];
q - sarcina transportată pe metru liniar [N/m];
[N/m]
Qm- capacitatea de transport a transportorului;
g – acceleraţia gravitaţională [m/s2];
µ - coeficient de frecare a lmaterialului de jgheabul metalic; pentru materiale sub formă
de seminţe (boabe, grăunţe), µ = 0,4 - 0,5; pentru materiale pulverulente µ = 0,7 - 0,8;
v - viteza lanţului [m/s];
qo- greutatea pe metru liniar a lanţului cu raclete [N/m];
9
Pentru calculele preliminare se poate lua qo=K.q; unde K =0,6-0,8, pentru transportorul
cu două lanţuri;
w - coeficient de rezistenţă la deplasare a părţilor transportorului; pentru lanţ fără role w
= 0,15 - 0,2, pentru lanţ cu role: w = 0,1 - 0,2;
H - înălţimea de ridicare în [m];
η - randamentul transmisiei mecanice de la motorul electric la arborele de acţionare.
5.6 Transportoare suspendate
Transportoarele suspendate se utilizează în industria alimentară, pentru transportul
diferitelor sarcini în bucăţi, între puncte fixe cu un anumit ritm, pe trasee spaţiale cu lungimi
de la 50 m la 500 m şi mai mult.
Fig. 5 Acţionarea cărucioarelor: a,c- tractate de lanţ; b,d -împinse de o cuplă
1-rolă, 2-cale suspendată, 3-braţ, 4- organ de tracţiune, 5-camă de împingere, 6-
rolă de susţinere a căruciorului, 7-cale de sarcină, 8role laterale, 9-cărucior de
sarcină.
Productivitatea: Parametrul tehnic de bază ce caracterizează capacitatea de lucru a
transportorului este productivitatea, ce se determină cu una din relaţiile:
10
[t/h]
[buc/h]
unde: G – greutatea materialului [N];
a - distanţa dintre două cărucioare purtătoare de sarcină [m];
v - viteza de transport [m/s].
Puterea motorului electric necesară antrenării transportorului. Se poate determina cu relaţia:
[kW]
unde: Fp - forţa la periferia roţii de acţionare [N];
v - viteza de transport [m/s];
η - randamentul transmisiei mecanice de la motor la roata de lanţ de acţionare.
Fp = 1,2(Si -Sd)
unde: Si - forţa în ramura ce se înfăşoară pe roata de acţionare (fig. 59 a);
Sd - forţa în ramura ce se desfăşoară de pe roata de acţionare
5.7 Transportoare tubulare cu lanţ
Transportoarele tubulare cu lanţ sunt echipamente de transport stationar adecvate pentru
transportul multor materiale in vrac. Materialele de transportat sunt sub forma de granule de
marimi de 0-10 mm care se pot scurge ( prelinge) şi care nu prezinta pericol de distrugere.
Transportoarele tubulare cu lanţ transporta: cereale, porumb, rapita, graunţe, faină (integrale),
făina tapioca, făina de oase, coji de alune, miez de alune, griş, biscuiti rupti, praf (pudra) de copt,
boabe de cacao, boabe de cafea, cafea macinata, lapte praf, zahar, faina de cartofi, pulbere de
seminte, praf de carbune, granule PVC, pigmenţi de culoare şi multe alte materiale granulare.
Transportorul e format din elemente individuale in conformitate cu tehnica ansamblului
mecanic cum ar fi staţia de actionare, statiile de intoarcere, intrarile, iesirile, tubul de control, si
tubul de transport.
Calea de transport trebuie sa fie aleasa astfel incat statia de actionare sa nu fie
supraincarcata. Distanta ’A’ dintre ultima statie de intoarcere şi statia de actionare nu trebuie sa
fie sub 3 m. Acest lucru este absolut necesar pentru functionarea lantului fara răsucire pe roata
lanţului de transmisie.
Acest lucru este valabil şi pentru statile de actionare cu deviere de 180 0 si 3600 .
Pentru statia de actionare 90 0 trebuie sa luam în considerare şi masura ‚H’ .Pentru a
ajunge la o greutate suficienta a lantului roata lanţului de acţionare şi roata lanţului de întoarcere
este suficient de tensionata.
Statia de actionare: Pentru transportoarele tubulare cu lanţ sunt valabile mai multe tipuri de
staţii de acţionare (de obicei trei diferite). Statia de actionare este în acelasi timp şi statie de
tensiune. Lanţul pentru staţiile de 900 şi 1800 este tensionat manual cu ajutorul unui şurub
special. Statia de actionare de 3600 este prevăzută cu un dispozitiv automat de tensionare pentru
lanţ.
Sunt disponibile urmatoarele tipuri de statii de intoarcere:
11
Fig. 6 Staţii de întoarcere la 90° şi 180°
1. Statii cu invelisuri de incastrare facute din oţel de 2 mm.
Statie de intoarcere 90o,verticala
Statie de intoarcere 90o,verticala cu acces pentru curatare
Statie de intoarcere 90o,orizontala
Statie de intoarcere 90o,orizontala cu acces pentru curatare
Statie de intoarcere 180o,orizontala
Statie de intoarcere 180o,orizontala cu acces pentru curatare
Statie de intoarcere cu unghi care variaza ( in conceptie speciala : 0o-180o)
2. Statii de intoarcere facute din fonta GG 20:
Statie de intoarcere 90o, verticala
Statie de intoarcere 90o, orizontala
Statie de intoarcere 180o, orizontala
Statiile de intoarcere care sunt instalate vertical ( in care intoarcerea se face de la
verticala spre orizontala) sunt cu auto-descarcare, cu toate că staţiile aranjate orizontal şi statiile
de intoarcere de la orizontala spre verticala nu sunt cu autodescarcare. Cand se cere transportul
unui singur tip de cereale, se poate utiliza o statie de intoarcere unde jumatatea sa detasabila este
fixata prin mecanisme de blocare.
12
Productivitatea
Parametrul tehnic caracteristic al unui transportor tubular cu lanţ şi noduri este productivitatea
masică Qm [t/h] care, folosită ca dată de proiectare, permite determinarea diametrului tubului.
Dacă în relaţia generală a productivităţii:
Qm=3,6Aρv𝜓
unde:
A- aria secţiunii transversale prin material [m2] ;
ρ - densitatea materialului transportat [t/m3] ;
v - viteza de transport [m / s];
ψ - coeficient de umplere ;
Se înlocuiesc A şi v cu relaţiile:
A = πD2/4 [m2]
v = πDrn/60 [m/s]
şi se obţine :
[t/h]
unde:
Dr - diametrul roţii motrice [m];
n - turaţia roţii motrice [rot. / min.] ;
Se recomandă următoarele mărimi pentru unii parametri:
- diametrul tubului: 60, 90, 120, 160 mm;
- coeficientul de umplere : -ψ =(0,75 -0,9); Se ţine cont şi de volumul ocupat de lanţ şi de discuri.
Puterea necesară acţionării transportorului cu lanţ şi noduri depinde de sarcinile utile (greutatea
materialului, greutatea lanţului cu noduri), de rezistenţele la deplasare, de rezistenţele pasive
(pierderile prin frecare) şi se determină pe baza relaţiei:
[kW]
Fp=Si - Sd + nWa
unde: Fp - forţa la periferia roţii de acţionare [N];
v - viteza transportorului cu lanţ [m/s];
Si - forţa în ramura ce se înfăşoară pe roata de acţionare [N];
Sd - forţa în ramura ce se desfăşoară de pe roata de acţionare [N];
n - numărul de roţi de întoarcere;
Wa - rezistenţa la înfăşurare pe roţile de întoarcere [N];
η - randamentul global al transmisiei mecanice de la motoreductor la roata de acţionare.
unde: wb- coeficient de rezistenţă al desfăsurării lanţului pe roată, wb = 0,025-0,045;
k - coeficient ce depinde de unghiul de înfăşurare al lanţului pe roată ( k = 1,65-
1,85).
Puterea calculată cu relaţia (5) se poate majora cu (15-20)% pentru a se ţine seama şi de
alte rezistenţe suplimentare cum ar fi rezistenţa la încărcare,. In funcţie de puterea rezultată se va
alege un motor corespunzător, cu condiţia ca puterea nominală a motorului ales să fie mai mare
sau cel puţin egală cu puterea necesară calculată (Pn ≥ Pnec.).
13
5.8 Noţiuni privind transportorul tubular cu lanţ ce urmează a fi realizat
Transportorul tubular cu lanţ propus a fi realizat ȋn cadrul acestui proiect va fi destinat
transportului interfazic , din morărit, industria alimentară şi zootehnie cu accent deosebit pe
staţiile de condiţionare seminţe, instalaţii de procesare a seminţelor oleaginoase, ferme de
creştere a păsărilor, ferme de creştere a suinelor. Acest echipament tehnic va asigura transportul
interfazic cu vătămari minime a seminţelor acolo unde situaţia o cere.
Utilajul va fi integrat într-un sistem complex din staţiile de condiţionat seminţe, din toate
unităţile avicole, toate unităţile de creştere a suinelor, în uniţăţi specializate ale industriei
alimentare şi nu numai.
Prin realizarea acestui echipament tehnic se completează necesarul de echipamente ce
realizează transportul interfazic din fluxul ce asigură o bază tehnico-materială care să permită
pregătirea cât mai bună a seminţelor pentru a fii folosite ca material semincer, consumate sau
depozitate, la nivelul normelor europene în domeniu cu respectarea cerinţelor ecologice sau a
fluxurilor de alimentare cu hrană a păsărilor şi suinelor din fermele de profil.
Fig. 7 Schita transportorului cu lanţ şi noduri propus a se realiza
14
Echipamentul tehnic propus, este de tip tubular cu lanţ şî noduri şi poate transporta:
cereale, porumb, rapiţă, grăunţe, făină (integrală), făină tapioca, făina de oase, coji de alune,
miez de alune, griş, biscuiţi rupţi, praf (pudră) de copt, boabe de cacao, boabe de cafea, cafea
măcinată, lapte praf, zahăr, făină de cartofi, pulbere de seminţe, praf de cărbune, granule PVC,
pigmenţi de culoare, şi multe alte materiale granulare.
Transportorul tubular cu lanţ, este un echipament de transport staţionar şi va consta din
următoarele părţi principale: staţie de acţionare, staţii de întoarcere, intrări (alimentări), ieşiri
(evacuări), tub de control şi tub de transport conform figurii 7.
Principalele caracteristici tehnice preconizate pentru transportorul tubular cu lanţ ce urmează
a fi realizat sunt:
Capacitatea de transport, kg/h:
- produs sub formă de boabe 6000;
- produs sub formă de spărtură/făina 4400
Diametrul tubulaturii, mm 90
Numărul de staţii de întoarcere, buc 4, dintre care una de acţionare
Dimensiuni de gabarit: mm,
- înălţime, m cerinţă din flux, dar nu mai mica de 4;
- lungime, m cerinţă din flux, dar nu mai mica de 4;
- lăţime, m funcţie de dimensiunea motoreductorului de acţionare;
Tipul lanţului cu zale rotunde şi discuri din plastic neabraziv;
Lungimea lanţului, mm minim, 2x(H+L);
Putere instalată, kW funcţie de lungimea lanţului cu noduri 1,5-4.
6. Rezultate, stadiul realizării obiectivului fazei, concluzii şi propuneri pentru
continuarea proiectului
Stadiul de implementare a proiectului este în conformitate cu calendarul activităţilor prevăzut
în propunerea de proiect, astfel încât realizarea fazei nr.1 nu a necesitat modificări, activităţile
realizate sunt aceleaşi cu cele planificate, atingându-se în totalitate obiectivele propuse.
Gradul de îndeplinire al obiectivului fazei nr. 1 este 100% deoarece ţintele planificate ale
fazei sunt realizate integral concretizându-se prin realizarea Studiului prospectiv privind
optimizarea transportului interfazic din agricultură, industrie alimentară şi zootehnie.
Având în vedere cele prezentate, INMA Bucureşti propune trecerea la faza următoare,
conform propunerii de proiect şi a schemei de realizare: Faza nr.2: Elaborare documentaţie de
execuţie model funcţional, transportor tubular”.
La realizarea proiectului se vor utiliza infrastructurile proprii INMA, conform platformei
http:/eris.gov.ro/
4. Sistem de proiectare, execuţie şi şi optimizare echipamente tehnice şi tehnologii:
https:/www.eris.gov.ro//6SYSTEM-OF_DESIGNING-EXECUTI
9 Infrastructura de cercetare pentru pentru sistemele tehnice din agricultură, silvicultură şi
industrie industrie alimentară
https:/www.eris.gov.ro/RESEARCH-INFRASTRUCTURE-FOR-
Responsabil proiect,
Dr.ing. Gӑgeanu Paul