transcript
Modificri (31), Puneri în aplicare (142), Admiteri de
neconstituionaliate parial sau cu rezerv de interpretare (1),
Respingeri de neconstituionalitate (7), Admis recurs în interesul
legii (1), Referine (88), Derogri (2), Cri (1), Reviste (60),
Doctrine (1), Modele (1), Proceduri (3), Comentarii expert,
Jurispruden, Practic judiciar
Parlamentul României
În vigoare de la 01 mai 2006
Form aplicabil de la 28 august 2015
Consolidarea din data de 15 ianuarie 2019 are la baz republicarea
din Monitorul Oficial, Partea I nr. 652 din 28 august 2015
Alege alt consolidare⇒.
Include modificrile aduse prin urmtoarele acte: Rectificare 2015; L
260/2015; L 294/2015; L 91/2015; OUG 5/2016; L 113/2016; OUG
36/2016; OUG 45/2016; OUG
59/2016; L 198/2016; OUG 79/2016; L 2/2017; L 10/2017; L 45/2017; L
108/2017; L 185/2017; OUG 88/2017; L 110/2017; OUG 8/2018; OUG
18/2018; OUG 30/2018;
OUG 42/2018; L 128/2018; DCZ 498/2018; L 198/2018; L 203/2018; OUG
95/2018; OUG 114/2018; L 329/2018; L 359/2018.
Ultimul amendament în 06 ianuarie 2019.
TITLUL I Sntatea public
CAPITOLUL I Dispoziii generale
Obiectul prezentului titlu îl constituie reglementarea domeniului
sntii publice, obiectiv de interes social major. (1) Asistena de
sntate public reprezint efortul organizat al societii în vederea
protejrii i promovrii sntii populaiei. Asistena
de sntate public se realizeaz prin ansamblul msurilor
politico-legislative, al programelor i strategiilor adresate
determinanilor strii de sntate, precum i prin organizarea
instituiilor pentru furnizarea tuturor serviciilor necesare. (2)
Scopul asistenei de sntate public îl constituie promovarea sntii,
prevenirea îmbolnvirilor i îmbuntirea calitii vieii. (3) Strategia
sistemului sntii publice urmrete asigurarea sntii populaiei în
cadrul unor comuniti sntoase. (4) Asistena de sntate public este o
component a sistemului de sntate public. (5) Ministerul Sntii
reprezint autoritatea central în domeniul sntii publice. (6)
Asistena de sntate public este coordonat de ctre Ministerul Sntii i
se realizeaz prin toate tipurile de uniti sanitare de stat sau
private, constituite i organizate conform legii. (7)
Responsabilitatea pentru asigurarea sntii publice revine
Ministerului Sntii, direciilor de sntate public judeene i a
municipiului Bucureti i altor structuri de specialitate ale
Ministerului Sntii, Casei Naionale de Asigurri de Sntate, denumit
în continuare CNAS, structurilor de specialitate din cadrul
ministerelor i instituiilor cu reea sanitar proprie, precum i
autoritilor din administraia public local. (8) Asistena de sntate
public este garantat de stat i finanat de la bugetul de stat,
bugetele locale, bugetul Fondului naional unic de asigurri sociale
de sntate sau din alte surse, dup caz, potrivit legii.
Protecia sntii publice constituie o obligaie a autoritilor
administraiei publice centrale i locale, precum i a tuturor
persoanelor fizice i juridice.
(1) În înelesul prezentului titlu, termenii i noiunile folosite au
urmtoarea semnificaie: a) sntatea public - starea de sntate a
populaiei în raport cu determinanii strii de sntate:
socio-economici, biologici, de mediu, stil de via, asigurarea cu
servicii de sntate, calitatea i accesibilitatea serviciilor de
sntate; b) promovarea sntii - procesul care ofer individului i
colectivitilor posibilitatea de a-i controla i îmbunti sntatea sub
raport fizic, psihic i social i de a contribui la reducerea
inechitilor în sntate; c) supravegherea - activitatea de colectare
sistematic i continu, analiza, interpretarea i diseminarea datelor
privind starea de sntate a populaiei, bolile transmisibile i
netransmisibile, pe baza crora sunt identificate prioritile de
sntate public i sunt instituite msurile de prevenire i control; d)
evaluarea riscurilor pentru sntate - estimarea gradului în care
expunerea la factorii de risc din mediul natural, de via i de munc
i la cei rezultai din stilul de via individual i comunitar
influeneaz starea de sntate a populaiei; e) controlul în sntate
public - exercitarea activitilor de control privind aplicarea
prevederilor legale de sntate public; f) principiul precauiei -
instrumentul prin care direcia de sntate public decide i intervine
în situaii în care se apreciaz c exist un potenial risc pentru
sntatea populaiei, în condiiile unei argumentaii tiinifice
insuficiente; g) ghiduri i protocoale de practic medical -
documente elaborate de comisiile de specialitate ale Ministerului
Sntii cu consultarea societilor medicale de profil i cu avizul
Colegiului Medicilor din România, cu rol operaional care
structureaz transpunerea la nivel naional a recomandrilor pentru
practica clinic, dezvoltate în mod transparent i sistematic prin
metodele medicinei bazate pe dovezi cu scopul orientrii deciziei
privind interveniile în sntate. (2) În sensul prevederilor
prezentei legi, prin ministere i instituii cu reele sanitare
proprii se înelege autoritile i instituiile care au în subordine
uniti sanitare, altele decât Ministerul Sntii, respectiv Ministerul
Aprrii Naionale, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul
Justiiei, Ministerul Transporturilor, Serviciul Român de Informaii,
Serviciul de Informaii Externe, Serviciul de Telecomunicaii
Speciale, Academia Român,
Art. 1. - Art. 2. -
Art. 3. -
Art. 4. -
Tiparit de Angello Luigi Piticari la 15.01.2019. Document Lege5 -
Copyright © 2019 Indaco Systems.
Funciile principale ale asistenei de sntate public vizeaz: a)
dezvoltarea politicilor, strategiilor i programelor vizând
asigurarea sntii publice; b) monitorizarea i analiza strii de
sntate a populaiei; Puneri în aplicare (1)
Pus în aplicare la data de 28/12/2018 prin Normele tehnice de
realizare a programelor naionale de sntate curative pentru anii
2017 i 2018, din
31.03.2017
c) planificarea în sntatea public; d) supravegherea epidemiologic,
prevenirea i controlul bolilor; e) managementul i marketingul
strategic al serviciilor de sntate public; f) reglementarea
domeniului sntii publice, aplicarea i controlul aplicrii acestei
reglementri; g) asigurarea calitii serviciilor de sntate public; h)
cercetarea-dezvoltarea i implementarea de soluii inovatoare pentru
sntatea public; i) prevenirea epidemiilor, inclusiv instituirea
strii de alert epidemiologic; j) protejarea populaiei împotriva
riscurilor din mediu; k) informarea, educarea i comunicarea pentru
promovarea sntii; l) mobilizarea partenerilor comunitari în
identificarea i rezolvarea problemelor de sntate; m) evaluarea
calitii, eficacitii, eficienei i accesului la serviciile medicale;
n) dezvoltarea i planificarea resurselor umane i dezvoltarea
instituional pentru sntate public; o) integrarea prioritilor de
sntate public în politicile i strategiile naionale i în strategiile
sectoriale de dezvoltare durabil; p) asigurarea capacitilor de
rspuns la dezastre sau la ameninrile la adresa vieii i sntii
populaiei, inclusiv prin introducerea de restricii de circulaie a
persoanelor i bunurilor.
Principalele domenii de intervenie ale asistenei de sntate public
sunt urmtoarele: a) prevenirea, supravegherea i controlul bolilor
transmisibile i netransmisibile prin: 1. asigurarea imunizrilor; 2.
controlul epidemiilor; 3. supravegherea bolilor; 4. supravegherea
factorilor de risc comportamentali; 5. prevenirea accidentelor; b)
monitorizarea strii de sntate prin: 1. monitorizarea indicatorilor
strii de sntate; 2. monitorizarea determinanilor strii de sntate;
3. monitorizarea eficacitii i eficienei activitilor din domeniul
sntii publice; 4. evaluarea nevoilor populaiei privind serviciile
de sntate public; c) promovarea sntii i educaia pentru sntate prin:
1. campanii de informare-educare-comunicare; 2. programe de educaie
pentru sntate i promovare a sntii în comuniti; 3. dezvoltarea i
implicarea comunitilor locale; 4. pledoaria pentru sntatea public;
d) sntatea ocupaional prin: 1. definirea standardelor de sntate
ocupaional; 2. controlul aplicrii reglementrilor sntii în munc; e)
sntatea în relaie cu mediul prin: 1. monitorizarea factorilor de
mediu în relaie cu sntatea; 2. reglementarea calitii principalilor
factori de mediu; 3. stabilirea normelor de igien i sntate public
comunitare; 4. controlul aplicrii reglementrilor referitoare la
calitatea factorilor de mediu; f) reglementarea primar i secundar
în domeniul sntii publice prin: 1. elaborarea, revizuirea,
adaptarea i implementarea legislaiei din domeniul sntii publice; 2.
reglementarea circulaiei bunurilor i serviciilor cu potenial impact
asupra sntii publice; g) managementul sntii publice bazat pe: 1.
managementul politicilor, planificrii i dezvoltrii sistemului de
sntate public; 2. formularea i implementarea politicilor de sntate
public pe baze tiinifice; 3. cercetarea în domeniul sntii publice i
al sistemelor de sntate; 4. colaborarea i cooperarea internaional
în domeniul sntii publice; h) servicii de sntate public
specifice:
Art. 5. -
Art. 6. -
Tiparit de Angello Luigi Piticari la 15.01.2019. Document Lege5 -
Copyright © 2019 Indaco Systems.
2/539
În vederea monitorizrii principalelor domenii de intervenie ale
asistenei de sntate public pot fi elaborate registre naionale.
Tipul fiecrui registru naional i condiiile de organizare i
funcionare ale acestora se stabilesc prin hotrâre a
Guvernului.
CAPITOLUL II Principiile asistenei de sntate public
Principiile care stau la baza asistenei de sntate public sunt
urmtoarele: a) responsabilitatea societii pentru sntatea public; b)
focalizarea pe grupurile populaionale i prevenirea primar; c)
preocuparea pentru determinanii strii de sntate: sociali, de mediu,
comportamentali i servicii de sntate; d) abordarea multidisciplinar
i intersectorial; e) parteneriat activ cu populaia i cu autoritile
publice centrale i locale; f) decizii bazate pe cele mai bune
dovezi tiinifice existente la momentul respectiv (sntate public
bazat pe dovezi); g) în condiii specifice, decizii fundamentate
conform principiului precauiei; h) descentralizarea sistemului de
sntate public; i) existena unui sistem informaional i informatic
integrat pentru managementul sntii publice; j) creterea capacitii
de rspuns la calamiti, dezastre i situaii de urgen, inclusiv cele
determinate de schimbrile climatice; k) evaluarea impactului la
nivelul tuturor sectoarelor de activitate ce influeneaz
determinanii strii de sntate; l) abordarea intersectorial pentru
sntate prin aciunea coordonat a tuturor instituiilor în vederea
îmbuntirii sntii populaiei. m) asigurarea în unitile sanitare i a
personalului de specialitate de asisten medical sau social, dup
caz, cunosctor al limbii minoritilor naionale în unitile
administrativ-teritoriale în care cetenii minoritilor naionale fie
au o pondere de peste 20% din numrul locuitorilor, fie numrul lor
este de cel puin 5.000, cu respectarea celorlalte prevederi din fia
postului.
(1) Modalitile de implementare a principiilor de sntate public
sunt: a) activitatea de reglementare în domeniile sntii publice; b)
activitatea de inspecie sanitar de stat; c) activitile desfurate în
cadrul programelor naionale de sntate; d)
avizarea/autorizarea/notificarea activitilor i produselor cu impact
asupra sntii populaiei; e) evaluarea impactului asupra sntii în
relaie cu programe, strategii, politici ale altor sectoare de
activitate cu efecte conexe asupra sntii populaiei. (2) Proiectele
de acte normative care conin prevederi ce influeneaz determinanii
strii de sntate vor fi însoite de studii de impact asupra sntii, ca
instrument de fundamentare a deciziei, efectuate conform
metodologiei aprobate prin ordin al ministrului sntii*). *) A se
vedea Ordinul ministrului sntii nr. 119/2014 pentru aprobarea
Normelor de igien i sntate public privind mediul de via al
populaiei, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
127 din 21 februarie 2014.
(1) Programele naionale de sntate reprezint cadrul implementrii
obiectivelor politicii i strategiei sntii publice de ctre
Ministerul Sntii, ca autoritate central a domeniului de sntate
public. (2) Programele naionale de sntate se adreseaz populaiei i
sunt orientate ctre promovarea sntii, prevenirea îmbolnvirilor i
prelungirea vieii de bun calitate. (3) Programele naionale de
sntate se adreseaz principalelor domenii de intervenie ale sntii
publice i rspund prioritilor naionale identificate prin Strategia
naional de sntate. (4) Programele naionale de sntate sunt finanate
de la bugetul de stat, bugetul Fondului naional unic de asigurri
sociale de sntate, din fonduri externe rambursabile i
nerambursabile, din venituri proprii, donaii i sponsorizri, precum
i din alte surse, potrivit legii. (5) Programele naionale de sntate
sunt elaborate de ctre Ministerul Sntii, cu participarea CNAS;
derularea acestora se realizeaz de ctre Ministerul Sntii i/sau
CNAS, dup caz.
(1) Autoritatea central în domeniul sntii publice elaboreaz
proiecte de acte normative în domeniul sntii publice i avizeaz
reglementri ale altor ministere i instituii referitoare la activiti
cu impact asupra sntii publice. (2) Principalele domenii pentru
care autoritatea central de sntate public elaboreaz sau particip la
elaborarea, dup caz, a unor proiecte de acte normative sunt:
Art. 61. -
Art. 7. -
Art. 8. -
Art. 9. -
Art. 10. -
Tiparit de Angello Luigi Piticari la 15.01.2019. Document Lege5 -
Copyright © 2019 Indaco Systems.
3/539
CAPITOLUL III Autoritile sistemului de sntate public
În sensul prezentei legi, prin autoriti ale sistemului de sntate
public se înelege: a) Ministerul Sntii, organ de specialitate al
administraiei publice centrale, cu personalitate juridic, în
subordinea Guvernului; b) alte instituii i structuri de
specialitate ale Ministerului Sntii care desfoar activiti în
domeniul sntii publice la nivel naional, regional, judeean i local.
c) comitete naionale sectoriale sau intersectoriale, organisme
consultative fr personalitate juridic, stabilite în conformitate cu
domeniile de intervenie ale asistenei de sntate public prevzute la
art. 6 i cu recomandrile organizaiilor de profil internaionale sau
actele juridice ale Uniunii Europene, a cror componen, organizare i
funcionare se aprob prin hotrâre a Guvernului.
Direciile de sntate public judeene i a municipiului Bucureti sunt
servicii publice deconcentrate ale Ministerului Sntii, cu
personalitate juridic, reprezentând direcia de sntate public la
nivel local. În mod similar se pot organiza direcii de sntate
public în cadrul ministerelor i instituiilor cu reea sanitar
proprie, care colaboreaz cu unitile deconcentrate ale Ministerului
Sntii.*) *) A se vedea art. III alin. (2) din Ordonana de urgen a
Guvernului nr. 93/2008 pentru modificarea i completarea Legii nr.
95/2006 privind reforma în domeniul sntii, publicat în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 484 din 30 iunie 2008,
rectificat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 608 din
15 august 2008, cu modificrile ulterioare.
(1) Institutele sau centrele de sntate public sunt instituii
publice regionale sau naionale, cu personalitate juridic, în
subordinea Ministerului Sntii, i care coordoneaz tehnic i
metodologic activitatea de specialitate în domeniul fundamentrii,
elaborrii i implementrii strategiilor privitoare la prevenirea
îmbolnvirilor, controlul bolilor transmisibile i netransmisibile i
a politicilor de sntate public din domeniile specifice, la nivel
naional i/sau regional.**) **) A se vedea asteriscul de la art. 12.
(2) Institutele naionale de cercetare-dezvoltare în domeniile sntii
publice sunt uniti cu personalitate juridic i funcioneaz, potrivit
legii, în coordonarea Ministerului Sntii.
Centrul Naional pentru Organizarea i Asigurarea Sistemului
Informaional i Informatic în Domeniul Sntii, instituie public de
specialitate cu personalitate juridic în subordinea Ministerului
Sntii, se desfiineaz, ca urmare a comasrii prin absorbie i a
prelurii activitii de ctre Institutul Naional de Sntate
Public.
Instituiile i structurile de specialitate ale Ministerului Sntii,
care desfoar activiti în domeniul sntii publice la nivel naional,
regional, judeean i local, cu personalitate juridic, aflate în
subordinea, coordonarea sau sub autoritatea Ministerului Sntii, cu
excepia CNAS i a caselor de asigurri de sntate, se înfiineaz, se
reorganizeaz i se desfiineaz prin hotrâre a Guvernului.
(1) Ministerul Sntii, ca autoritate central în domeniul asistenei
de sntate public, are în principal urmtoarele atribuii i
responsabiliti: a) stabilete prioritile naionale de sntate public;
b) elaboreaz i avizeaz reglementri în domeniul sanitar; c) evalueaz
periodic indicatorii strii de sntate a populaiei; d) asigur
activitatea de inspecie sanitar de stat; e) coordoneaz,
implementeaz i monitorizeaz proiectele finanate în cadrul
fondurilor comunitare, precum i acorduri bilaterale, Pactul de
stabilitate în domeniul sntii i alte acorduri internaionale în
domeniul de competen; f) coordoneaz din punct de vedere tiinific i
metodologic, prin comisiile de specialitate ale Ministerului Sntii,
reeaua de asisten medical; g) aprob, prin ordin al ministrului,
ghiduri i protocoale de practic medical, elaborate de comisiile de
specialitate ale Ministerului Sntii, cu consultarea societilor
medicale de profil i cu avizul Colegiului Medicilor din
România.
Art. 11. -
Art. 12. -
Art. 13. -
Art. 14. -
Art. 15. -
Art. 16. -
Tiparit de Angello Luigi Piticari la 15.01.2019. Document Lege5 -
Copyright © 2019 Indaco Systems.
4/539
Puneri în aplicare (1)
Pus în aplicare la data de 01/03/2018 prin Ordinul nr. 4/2017
pentru aprobarea Protocolului de screening auditiv universal la
nou-nscui în
vederea standardizrii metodei de testare auditiv prin otoemisiuni
acustice
ANEX
PROTOCOL
de screening auditiv universal la nou-nscui în vederea
standardizrii metodei de testare auditiv prin otoemisiuni
acustice
Screeningul auditiv universal presupune testarea auditiv a tuturor
nou-nscuilor la ambele urechi, indiferent de prezena sau absena
factorilor de
risc pentru hipoacuzie.
I. Cum?
Testarea se va efectua prin otoemisiuni acustice tranzitorii - test
de screening. Se va repeta testul în situaia în care condiiile de
înregistrare nu
sunt cele recomandate (artefacte sub 20% i stabilitate a sondei
peste 80%).
Rezultatul va fi sub forma PASS (trecerea testului) sau REFER (nu a
trecut testul), iar recomandrile la externarea din maternitate vor
ine cont de:
1. rezultatul testrii fiecrei urechi;
2. categoria de copil (cu sau fr factori de risc);
3. încadrarea în protocolul naional de testare de mai jos.
II. Când?
1. cu o zi înainte de externare (Z2-Z3 la nou-nscuii sntoi; o zi
înainte de externare pentru nou-nscuii care stau mai mult în
maternitate);
2. în caz de rezultat REFER la cel puin una dintre urechi, se
recomand repetarea testului pentru confirmarea rezultatului înainte
de externare.
III. Rezultate i urmrire:
1. nou-nscuii sntoi care au obinut PASS la ambele urechi la prima
testare - urmrirea dezvoltrii limbajului de ctre prini;
audiogram
înainte de intrarea la grdini i la coal;
2. nou-nscuii sntoi care au obinut REFER cel puin la una dintre
urechi la prima testare - retestare în maternitate înainte de a
împlini o lun
de via;
3. nou-nscuii sntoi care au obinut REFER la cel puin una dintre
urechi la a doua testare - diagnostic audiologic în centru de
Audiologie/ORL
specializat la vârsta de 3 luni;
4. nou-nscuii din seciile de terapie intensiv din materniti sau
spitalele cu secii sau compartimente de pediatrie cu paturi de
terapie intensiv
care au obinut PASS la ambele urechi - evaluare audiologic la 6 i
la 18 luni, în centrele de audiologie/ORL specializate;
5. nou-nscuii din seciile de terapie intensiv din materniti sau
spitalele cu secii sau compartimente cu paturi de terapie intensiv
care au
obinut REFER, adic nu au trecut testul, la cel puin una dintre
urechi - diagnostic audiologic în centru de audiologie/ORL
specializat, peste 3 luni
(nu mai târziu de vârsta de 6 luni). Pentru cei la care s-a
infirmat suspiciunea de hipoacuzie se va urmri dezvoltarea
limbajului de ctre prini;
audiogram înainte de intrarea la grdini i la coal;
6. nou-nscuii diagnosticai cu hipoacuzie în urma diagnosticului
audiologic din centrele de audiologie/ORL specializate -
recomandarea protezrii
auditive; evaluarea beneficiului protezrii la 3-6 luni.
Familiile nou-nscuilor care obin REFER la cel puin una dintre
urechi la testarea de screening auditiv (prima sau a doua testare)
din materniti
trebuie anunai pentru urmtoarea etap. La nivel de centru
specializat se va stabili strategia de urmrire în funcie de
caz.
h) pltete, în condiiile legii, contribuii obligatorii sau voluntare
la organizaiile constituite în baza tratatelor i conveniilor
internaionale la care România este parte, prin Ministerul Sntii, în
limita bugetului aprobat; i) exercit funcia de unitate de achiziii
centralizate prin structura de specialitate potrivit Ordonanei de
urgen a Guvernului nr. 71/2012 privind desemnarea Ministerului
Sntii ca unitate de achiziii publice centralizat, aprobat cu
completri prin Legea nr. 184/2013, cu modificrile ulterioare; j)
elaboreaz politica i strategiile în sistemul informatic i
informaional din sntate, în vederea implementrii i utilizrii
integrate i interoperabile a componentelor acestuia; k) finaneaz,
în limita bugetului alocat cu aceast destinaie, activiti de
cercetare tiinific în domeniul medical, prevzute în Planul
sectorial care se aprob prin ordin al ministrului sntii. l)
elaboreaz normele de organizare i funcionare a unitilor care asigur
asistena de sntate public, cu luarea în considerare i a
prevederilor art. 7 lit. m), autorizeaz i controleaz activitatea
instituiilor de sntate public i asigur funcionarea unitilor din
subordine. (2) În exercitarea atribuiilor i responsabilitilor
prevzute la alin. (1), Ministerul Sntii i structurile de
specialitate ale acestuia au acces nemijlocit i utilizeaz datele
din cadrul Platformei informatice din asigurrile de sntate, cu
respectarea prevederilor Legii nr. 677/2001 pentru protecia
persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal
i libera circulaie a acestor date, cu modificrile i completrile
ulterioare. CNAS, precum i furnizorul Platformei informatice din
asigurrile de sntate au obligaia de a acorda Ministerului Sntii
drepturi i privilegii de acces la datele informatice, egale cu cele
ale CNAS.
(21) Începând cu anul 2018, din sistemul informatic i informaional
din sntate fac parte i sistemul informatic de telemedicin rural i
sistemul informatic de telemedicin al aprrii, proiecte de utilitate
public de interes naional, asigurând implementarea i
interoperabilitatea acestora cu celelalte sisteme informatice i
informaionale din sntate. Ministerul Sntii, respectiv Ministerul
Aprrii Naionale implementeaz cele dou
Tiparit de Angello Luigi Piticari la 15.01.2019. Document Lege5 -
Copyright © 2019 Indaco Systems.
5/539
(22) Prin sistemul informatic i informaional din sntate prevzut la
alin. (21) se înelege sistemul de raportare i baze de date în
domeniul sanitar gestionat de autoritile, instituiile publice i
furnizorii care acord servicii în cadrul sistemului de
sntate.
(23) Prin sistemul informatic de telemedicin rural prevzut la alin.
(21) se înelege acordarea serviciilor medicale la distan, prin
folosirea tehnologiei informaiei i sistemelor de comunicaii
moderne, între cabinetele medicilor de familie din mediul rural i
medicii specialiti din spitalele judeene/instituiile
sanitare.
(24) Prin sistemul informatic de telemedicin al aprrii prevzut la
alin. (21) se înelege acordarea serviciilor medicale la distan prin
folosirea tehnologiei informaiei i sistemelor de comunicaii moderne
între structuri de medicin operaional, structuri medicale din
cadrul unitilor militare i unitilor sanitare din reeaua sanitar
proprie a Ministerului Aprrii Naionale. (3) Membrii comisiilor de
specialitate prevzute la alin. (1) lit. f) beneficiaz de o
indemnizaie lunar de 10% din indemnizaia secretarului de stat, care
se acord proporional cu numrul de participri efective la edine.
Activitatea în cadrul comisiilor de specialitate este remunerat
doar dac este desfurat la solicitarea Ministerului Sntii i doar dac
aceast activitate se finalizeaz într-un document care este aprobat
de ministrul sntii. Cheltuielile de transport i cazare ocazionate
de participarea în comisiile de specialitate sunt suportate de ctre
Ministerul Sntii, în condiiile legii. Regulamentul de organizare i
funcionare i atribuiile comisiilor de specialitate, inclusiv
modalitatea de acordare a indemnizaiei membrilor comisiilor de
specialitate, se stabilesc prin ordin al ministrului sntii. Puneri
în aplicare (1)
Pus în aplicare la data de 03/01/2019 prin Ordinul nr. 1202/2017
privind înfiinarea, organizarea i funcionarea comisiilor i
subcomisiilor de
specialitate ale Ministerului Sntii
(1) Direciile de sntate public judeene i a municipiului Bucureti
sunt servicii publice deconcentrate, cu personalitate juridic,
subordonate Ministerului Sntii, care pun în aplicare politica i
programele naionale de sntate public pe plan local, identific
problemele locale prioritare de sntate public, elaboreaz i
implementeaz aciuni locale de sntate public.**) **) A se vedea
asteriscul de la art. 12. (2) În scopul îndeplinirii acestor
obiective, direciile de sntate public judeene i a municipiului
Bucureti au, în principal, urmtoarele atribuii: a) controleaz i
evalueaz modul de asigurare a asistenei medicale curative i
profilactice; b) controleaz aplicarea normelor de funcionare a
unitilor medicale i farmaceutice, indiferent de forma de
organizare, i aplic msuri în caz de neconformitate; c) urmresc
aplicarea criteriilor de control al calitii serviciilor medicale pe
baza standardelor de acreditare adoptate de ctre Autoritatea
Naional de Management al Calitii în Sntate; d) coordoneaz i
controleaz asistena gravidei, luzei i nou-nscutului; e) evalueaz
resursele umane de la nivelul asistenei medicale în relaie cu
nevoile comunitare identificate prin aciuni specifice; f) particip
activ la programele de instruire a personalului din serviciile de
sntate public i a populaiei; g) organizeaz aciuni de prevenire a
îmbolnvirilor i de promovare a sntii; h) organizeaz activitile
preventive în teritoriul judeului i, respectiv, al municipiului
Bucureti; i) colecteaz i înregistreaz date privind sntatea
populaiei, utilizând informaiile în scopul identificrii problemelor
de sntate ale acesteia; j) identific posibilele probleme de sntate
public sau ameninri la adresa sntii unei comuniti; k) intervin în
rezolvarea problemelor de sntate public aprute în rândul
persoanelor aparinând grupurilor defavorizate; l) coordoneaz studii
asupra problemelor de sntate ale populaiei din teritoriul dat; m)
stabilesc relaii de colaborare cu instituii i organizaii în vederea
desfurrii de aciuni comune în domeniul sntii publice; n) colecteaz
i înregistreaz datele privind tipurile, cantitatea i modul de
gestionare a deeurilor generate în unitile medicale din zona de
jurisdicie; o) asigur implementarea programelor naionale de sntate
public derulate prin structurile proprii, precum i coordonarea,
monitorizarea i controlul implementrii programelor naionale de
sntate public derulate în baza contractelor încheiate cu instituii
publice, furnizori de servicii medicale din reeaua autoritilor
administraiei publice locale i a ministerelor i instituiilor cu
reea sanitar proprie, precum i cu furnizori de servicii medicale
privai, în condiiile prevzute în normele tehnice de realizare a
programelor naionale de sntate public.***) ***) A se vedea
asteriscul de la art. 12. (3) Direciile de sntate public judeene i
a municipiului Bucureti administreaz, în numele Ministerului Sntii,
locuinele construite de ctre Agenia Naional pentru Locuine în
cadrul Programului de construcii de locuine pentru tineri,
destinate închirierii, Subprogramul privind construcia locuinelor
în regim de închiriere, de care pot beneficia medicii rezideni i
ali tineri specialiti din sistemul de sntate, sau prin alte surse
de finanare pe terenurile aflate în domeniul public al statului i
în administrarea Ministerului Sntii. Activitatea de administrare se
reglementeaz prin norme aprobate prin hotrâre a Guvernului.
(1) Direciile de sntate public judeene i a municipiului Bucureti
sunt conduse de un director coordonator, care este ajutat de
Art. 17. -
Art. 18. -
Tiparit de Angello Luigi Piticari la 15.01.2019. Document Lege5 -
Copyright © 2019 Indaco Systems.
6/539
(1) În subordinea direciilor de sntate public funcioneaz uniti
sanitare publice de pe raza teritoriului arondat, cu excepia
unitilor sanitare publice de interes naional sau a celor aparinând
ministerelor ori instituiilor cu reele sanitare proprii. (2)
Direciile de sntate public judeene i a municipiului Bucureti
coordoneaz serviciile de ambulan judeene i Serviciul de Ambulan
Bucureti-Ilfov, organizeaz i coordoneaz asistena medical în caz de
calamiti, catastrofe i situaii deosebite.****) ****) Art. 18 a
devenit art. 19 în forma republicat; a se vedea asteriscul de la
art. 12.
(1) Direciile de sntate public judeene i a municipiului Bucureti
colaboreaz cu autoritile administraiei publice locale pentru
asigurarea asistenei medicale. (2) Direciile de sntate public
încheie contracte cu autoritile administraiei publice locale pentru
asigurarea cheltuielilor de personal aferente medicilor, medicilor
dentiti, asistenilor medicali i a cheltuielilor pentru baremul de
dotare cu medicamente i materiale sanitare din cabinetele de
medicin general i dentar din unitile de învmânt. (3) Sumele
necesare pentru derularea contractelor prevzute la alin. (2) se
asigur din fonduri de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului
Sntii. (4) Spitalele publice din reeaua autoritilor administraiei
publice locale încheie contracte cu direciile de sntate public în
condiiile prevzute la art. 194 i art. 195.*) *) Art. 19 a devenit
art. 20 în forma republicat; a se vedea asteriscul de la art.
12.
(1) Direciile de sntate public judeene i a municipiului Bucureti
organizeaz culegerea i prelucrarea informaiilor statistice medicale
primite de la unitile sanitare publice sau private i transmit
rapoarte statistice lunare ctre instituiile desemnate în acest
scop. (2) Direciile de sntate public teritoriale întocmesc rapoarte
privind starea de sntate a comunitii, care sunt înaintate
Ministerului Sntii, precum i partenerilor instituionali la nivel
local. (3) Autoritile administraiei publice locale sunt obligate s
transmit instituiilor Ministerului Sntii datele i documentele din
care rezult informaiile necesare întocmirii rapoartelor prevzute la
alin. (1), precum i cele stabilite prin reglementrile legale în
vigoare pentru care România are obligaia raportrii la nivelul
Comisiei Europene. (4) Netransmiterea informaiilor prevzute la
alin. (1) de ctre unitile sanitare publice i/sau private reprezint
contravenie i se sancioneaz cu amend de la 10.000 lei la 20.000 lei
pentru persoanele juridice.**) **) Art. 20 a devenit art. 21 în
forma republicat; a se vedea asteriscul de la art. 12.
Direciile de sntate public judeene i a municipiului Bucureti
coordoneaz la nivel local implementarea activitilor care decurg din
obligaiile asumate prin Tratatul de aderare a României la Uniunea
European i planurile de implementare a actelor comunitare
referitoare la domeniul sntii.***) ***) Art. 21 a devenit art. 22
în forma republicat; a se vedea asteriscul de la art. 12.
Regulamentul de organizare i funcionare, precum i structura
organizatoric ale direciilor de sntate public judeene i a
municipiului Bucureti se stabilesc prin ordin al ministrului
sntii.****) ****) A se vedea Ordinul ministrului sntii nr.
1.078/2010 privind aprobarea regulamentului de organizare i
funcionare i a structurii organizatorice ale direciilor de sntate
public judeene i a municipiului Bucureti, publicat în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 550 din 5 august 2010. Art. 22 a
devenit art. 23 în forma republicat; a se vedea asteriscul de la
art. 12.
Institutele/Centrele naionale i/sau regionale prevzute la art. 13 i
14, aflate în subordinea i/sau în coordonarea Ministerului Sntii,
îndeplinesc, în principal, urmtoarele atribuii: a) asigur
îndrumarea tehnic i metodologic a reelei de sntate public, în
funcie de domeniul lor de competen; b) particip la elaborarea
strategiilor i politicilor din domeniul lor de competen;
Art. 19. -
Art. 20. -
Art. 21. -
Art. 22. -
Art. 23. -
Art. 24. -
Tiparit de Angello Luigi Piticari la 15.01.2019. Document Lege5 -
Copyright © 2019 Indaco Systems.
7/539
(1) Instituiile i unitile sanitare care asigur asistena de sntate
public, în cazul apariiei unui focar de boal transmisibil, precum i
în situaia iminenei izbucnirii unei epidemii, au obligaia s dispun
msuri specifice. (2) Msurile privind prevenirea i gestionarea
situaiilor de urgen generate de epidemii, precum i bolile
transmisibile pentru care declararea, tratamentul sau internarea
sunt obligatorii se stabilesc prin ordin al ministrului
sntii.******) ******) Art. 24 a devenit art. 25 în forma
republicat; a se vedea asteriscul de la art. 12.
CAPITOLUL IV Inspecia sanitar de stat
(1) Activitatea de inspecie sanitar de stat se organizeaz pe
domenii specifice de activitate coordonat de ctre structura de
specialitate din cadrul Ministerului Sntii i de ctre instituii din
subordinea Ministerului Sntii, precum i de ctre structuri similare
aparinând ministerelor i instituiilor cu reea sanitar proprie, cu
atribuii de control în domeniul sanitar, la nivel naional i
regional, conform competenelor. (2) Activitatea de inspecie sanitar
de stat se realizeaz pe urmtoarele domenii: a) calitatea
serviciilor de asisten medical; b) sntate public; c) farmaceutic;
d) dispozitive medicale, tehnologii i dispozitive asistive.
Inspecia Sanitar de Stat din cadrul Ministerului Sntii organizeaz i
coordoneaz metodologic, precum i din punctul de vedere al activitii
specifice structurile care desfoar activitatea de inspecie sanitar
de stat, structuri fr personalitate juridic din cadrul
direciilor de sntate public judeene i a municipiului Bucureti. (1)
Activitatea de inspecie sanitar de stat se exercit de ctre
personalul de specialitate împuternicit de instituiile cu atribuii
în
domeniul inspeciei sanitare de stat, conform normelor generale i
specifice elaborate de ctre acestea i aprobate prin ordin al
ministrului sntii*******). *******) A se vedea asteriscul de la
art. 23. (2) Furnizorii de servicii medicale din sectorul public i
privat, precum i toate unitile supuse inspeciei sanitare, conform
legislaiei în vigoare din domeniul sntii publice, au obligaia de a
permite accesul persoanelor împuternicite de ctre Ministerul Sntii
în vederea efecturii controlului. (3) Pentru exercitarea activitii
de inspecie sanitar de stat, personalul împuternicit are drept de:
a) acces în orice tip de uniti, la documente, informaii, conform
competenelor; b) recoltare a produselor care pot constitui un risc
pentru sntatea public; c) a constata i a sanciona contraveniile
prevzute de legislaia din domeniul sntii publice. d) aplicare de
sigilii sau semne distinctive cu valoare de sigiliu. (4) În situaii
de risc pentru sntatea public, personalul împuternicit poate
dispune msura interzicerii punerii în consum a produselor,
retragerii produselor, suspendarea activitilor, închiderea
unitilor, retragerea, anularea autorizaiei sanitare de funcionare,
a avizului sanitar, a notificrilor pentru activiti i produse i
orice alte msuri pe care situaia le impune, conform legii. (5) În
situaii de risc epidemiologic, personalul împuternicit poate
dispune msuri speciale pentru bolnavii, suspecii i contacii de boli
transmisibile sau purttorii de germeni patogeni, precum i alte
msuri de limitare a circulaiei persoanelor. (6) Concluziile
activitilor de control, abaterile de la normele legale,
recomandrile i termenele de remediere a deficienelor, precum i alte
msuri legale aplicate se consemneaz în procese-verbale, rapoarte i
decizii, ale cror modele sunt aprobate prin ordin al ministrului
sntii. Puneri în aplicare (1)
Pus în aplicare la data de 18/10/2018 prin Ordinul nr. 592/2017
pentru aprobarea modelelor de procese-verbale, rapoarte i decizii,
utilizate în
activitatea de control în sntate public i inspecia sanitar de
stat
Art. 25. -
Art. 26. -
Art. 261. -
Art. 27. -
Tiparit de Angello Luigi Piticari la 15.01.2019. Document Lege5 -
Copyright © 2019 Indaco Systems.
8/539
Activitatea de avizare, autorizare i notificare a activitilor i
produselor cu impact asupra sntii populaiei are ca scop
certificarea conformrii cu normele de sntate public a produselor,
serviciilor i activitilor, în scopul protejrii sntii
populaiei.
Activitatea de evaluare a impactului asupra sntii în relaie cu
programe, strategii, politici ale altor sectoare de activitate cu
efecte conexe asupra sntii populaiei reprezint instrumentul de
integrare a prioritilor de sntate public în dezvoltarea durabil a
societii.
CAPITOLUL V Asistena medical
(1) Asistena medical profilactic i curativ se asigur prin: a)
cabinete medicale ambulatorii ale medicilor de familie i de alte
specialiti, centre de diagnostic i tratament, centre medicale,
centre de sntate, laboratoare, precum i prin alte uniti sanitare
publice i private; b) uniti sanitare publice i private cu paturi.
(2) Unitile prevzute la alin. (1) au obligaia asigurrii condiiilor
de mobilitate a informaiei medicale în format electronic, prin
utilizarea sistemului dosarului electronic de sntate al
pacientului. În situaia în care se utilizeaz un alt sistem
informatic, acesta trebuie s fie compatibil cu acest sistem din
platforma informatic din asigurrile de sntate, caz în care
furnizorii sunt obligai s asigure condiiile de securitate i
confidenialitate în procesul de transmitere a datelor.
Care sunt dispoziiile neconstituionale din Legea privind reforma în
domeniul sntii? - Mdlina Moceanu
Potrivit unui comunicat de pres postat pe site-ul oficial al Curii
Constituionale-CCR (www.ccr.ro) în data de 17.07.2018, “Curtea
Constituional..cu unanimitate de
voturi, a admis excepia de neconstituionalitate i a constatat c
dispoziiile art.30 alin.(2) i (3), precum i sintagma „sistemul
dosarului electronic de sntate al
pacientului” din cuprinsul art.280 alin.(2) din Legea nr.95/2006
privind reforma în domeniul sntii sunt neconstituionale.
CCR a constatat c dosarul electronic de sntate, instituit prin
reglementrile criticate, cuprinde date personale cu caracter
medical, protejate prin art.26 din
Constituie. În msura în care statul a instituit prin lege o msur în
aplicarea dreptului la ocrotirea sntii persoanei, prevzut de art.34
din Constituie, tot acestuia
îi revine obligaia de a proteja i garanta caracterul confidenial al
informaiilor medicale prelucrate printr-un act normativ de acelai
nivel. Aceasta întrucât nu este
îndeajuns ca protejarea datelor medicale s fie realizat printr-o
legislaie infralegal, care este caracterizat printr-un grad sporit
de instabilitate sau inaccesibilitate
[a se vedea în acest sens Decizia nr.17/21.01.2015, Decizia
nr.51/16.02.2016 sau Decizia nr.61/07.02.2017]. Or, dispoziiile
legale criticate nu reglementeaz în sine
nicio msur care s poat fi calificat drept garanie a dreptului la
via intim, familial sau privat, astfel încât CCR a constatat
înclcarea art.26 din Constituie.
Totodat, CCR a reinut c legislaia infralegal adoptat în temeiul
textelor legale criticate cuprinde, în realitate, garaniile
asociate art.26 din Constituie. Prin
urmare, s-a ajuns la situaia în care un act administrativ cu
caracter normativ s stabileasc aceste garanii, neprevzute de lege,
în condiiile în care legislaia
secundar trebuia s se limiteze doar la organizarea punerii în
executare a acestor garanii. Actul administrativ normativ nu poate,
prin coninutul su, s excedeze
domeniului organizrii executrii legii. Printr-un atare procedeu
s-ar ajunge la modificarea/ completarea însi a legii. În consecin,
CCR a constatat i înclcarea
art.1 alin.(5) din Constituie.
Decizia este definitiv i general obligatorie i se comunic celor dou
Camere ale Parlamentului, Guvernului i Avocatului Poporului, care a
sesizat CCR.
Mai menionm i faptul c argumentele reinute în motivarea soluiei mai
sus-amintite pronunat de Plenul CCR vor fi prezentate în cuprinsul
deciziei, care se va
publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(3) Modalitatea de utilizare i completare a dosarului electronic de
sntate al pacientului va fi stabilit prin norme metodologice de
aplicare a prevederilor referitoare la dosarul electronic de sntate
al pacientului, care se aprob prin hotrâre a Guvernului.
Activitatea medical de recuperare se asigur prin uniti medicale de
specialitate cu personalitate juridic, secii, compartimente i
laboratoare de recuperare, uniti ambulatorii de recuperare, publice
sau private, precum i prin societi de turism balnear i de
recuperare, constituite conform legii.
Asistena medical de urgen se asigur de uniti specializate de urgen
i transport sanitar publice sau private, precum i prin structurile
de primire a urgenelor, organizate în acest scop.
Asistena medical de hemotransfuziologie, transfuzie sanguin sau
alte servicii de asisten medical i prestaii autorizate se asigur
prin uniti specializate în acest scop.
Asistena medical preventiv din colectivitile de copii precolari,
colari i studeni se asigur prin cabinetele medicale organizate,
conform legii, în unitile de învmânt precolar, colar sau
universitar, publice ori private, sau prin cabinetele individuale
ale medicilor de familie, dup caz.
Activitile de asisten de sntate public se finaneaz de la bugetul de
stat, de la bugetul Fondului naional unic de asigurri sociale de
sntate, de la bugetele locale, din venituri proprii, fonduri
externe rambursabile i nerambursabile, contracte cu terii, precum i
din contribuii personale i pli directe, dup caz, potrivit
legii.
Art. 28. -
Art. 29. -
Art. 30. -
Art. 31. -
Art. 32. -
Art. 33. -
Art. 34. -
Art. 35. -
Tiparit de Angello Luigi Piticari la 15.01.2019. Document Lege5 -
Copyright © 2019 Indaco Systems.
9/539
Asistena farmaceutic se asigur în cadrul sistemului de sntate
public, potrivit legii, prin prepararea i eliberarea medicamentelor
i a altor produse stabilite prin ordin al ministrului sntii, cum ar
fi: cosmetice, dispozitive medicale, tehnologii i dispozitive
asistive, suplimente alimentare i alte asemenea produse.
Punerea pe pia a medicamentelor, precum i activitatea de
farmacovigilen se realizeaz conform legii.
CAPITOLUL VII Obligaiile persoanelor fizice i juridice
Orice persoan fizic sau juridic, având calitatea de angajator, este
obligat s asigure fondurile i condiiile necesare pentru: a)
efectuarea controlului medical periodic, conform normelor de sntate
public i securitate în munc; b) aplicarea msurilor de igien,
dezinfecie, dezinsecie i deratizare periodic; c) vaccinarea i
profilaxia specific impus de riscurile de la locul de munc.
Cetenii români i orice alt persoan aflat pe teritoriul României,
precum i unitile i operatorii economici au obligaia s se supun
msurilor de prevenire i combatere a bolilor transmisibile, s
respecte întocmai normele de igien i sntate public, s ofere
informaiile solicitate i s aplice msurile stabilite privind
instituirea condiiilor pentru prevenirea îmbolnvirilor i pentru
promovarea sntii individului i a populaiei.
(1) Informaiile privind sntatea persoanelor se pstreaz la
autoritile de sntate public teritoriale, la autoritile de sntate
public ale ministerelor cu reea sanitar proprie, precum i la
instituiile desemnate i pot fi folosite în scopul întocmirii
rapoartelor statistice nenominalizate, în vederea evalurii strii de
sntate a populaiei. (2) Folosirea în alte scopuri a informaiilor
înregistrate se poate admite numai dac este îndeplinit una dintre
urmtoarele condiii: a) exist o dispoziie legal în acest sens; b)
exist acordul persoanei în cauz; c) datele sunt necesare pentru
prevenirea îmbolnvirii unei persoane sau a comunitii, dup caz; d)
datele sunt necesare pentru efectuarea urmririi penale. (3)
Pstrarea confidenialitii informaiilor referitoare la persoane este
obligatorie pentru toi salariaii care prin activitatea pe care o
desfoar au acces la acestea în mod direct sau indirect.
Pus în aplicare la data de 28/08/2015 prin Norma metodologic de
constituire, pstrare i utilizare a Rezervei Ministerului Sntii din
14.06.2011
(1) Pentru situaii speciale cu implicaii asupra sntii publice se
constituie rezerva Ministerului Sntii, care cuprinde medicamente,
seruri, vaccinuri, dezinfectante, insecticide, dispozitive
medicale, tehnologii i dispozitive asistive i alte materiale
specifice, iar la nivelul direciilor de sntate public judeene i a
municipiului Bucureti, rezerva antiepidemic. (2) Medicamentele,
serurile, vaccinurile, dezinfectantele, insecticidele, materialele
sanitare, produsele tehnico-medicale, consumabilele i alte
materiale specifice cuprinse în rezerva pentru situaii speciale,
începând cu 1 septembrie 2007, constituie rezerva Ministerului
Sntii. (3) Normele metodologice de constituire, pstrare i utilizare
a rezervei Ministerului Sntii i a rezervei antiepidemice se
stabilesc prin ordin al ministrului sntii*). *) A se vedea Ordinul
ministrului sntii nr. 1.033/2011 pentru aprobarea Normelor
metodologice de constituire, pstrare i utilizare a Rezervei
Ministerului Sntii i a Nomenclatorului de medicamente, seruri,
vaccinuri, dezinfectante, insecticide, dispozitive medicale i alte
materiale specifice, publicat în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 423 din 16 iunie 2011, cu modificrile
ulterioare.
(1) Ministerul Sntii, ministerele i instituiile cu reea sanitar
proprie pot asigura fonduri pentru acordarea de ajutoare umanitare
statelor cu care România încheie acorduri, înelegeri, convenii de
colaborare, în acest sens. (2) Ajutorul umanitar poate consta în:
a) medicamente, seruri, vaccinuri, dezinfectante, insecticide,
dispozitive medicale, tehnologii i dispozitive asistive i alte
materiale specifice din rezerva de stat; b) asisten medical
specific; c) cheltuieli legate de servicii medicale i transport.
(3) Fondurile necesare pentru acordarea de ajutoare umanitare se
suport de la bugetul de stat, prin Fondul de rezerv bugetar la
dispoziia Guvernului, în termenii i condiiile prevzute prin hotrâre
a Guvernului.
(1) Pentru servicii de asisten de sntate public, efectuate de ctre
autoritile de sntate public la cererea unor persoane fizice i
juridice, se percep tarife potrivit reglementrilor în vigoare. (2)
Veniturile proprii obinute potrivit alin. (1) se folosesc în
condiiile legii.
CAPITOLUL VIII Utilizarea mass-media în interesul sntii
publice
(1) Campaniile de informare, educare i comunicare cu privire la
teme care privesc sntatea public trebuie s fie avizate de
Art. 36. -
Art. 37. -
Art. 38. -
Art. 39. -
Art. 40. -
Art. 42. -
Art. 43. -
Art. 44. -
Tiparit de Angello Luigi Piticari la 15.01.2019. Document Lege5 -
Copyright © 2019 Indaco Systems.
10/539
CAPITOLUL IX Dispoziii tranzitorii i finale
(1) În termen de 3 zile de la intrarea în vigoare a prezentului
titlu, ministrul sntii va emite ordinul privind restructurarea
actualelor direcii de sntate public judeene i a municipiului
Bucureti, precum i ordinul pentru aprobarea Normelor de organizare
i funcionare a inspeciei sanitare de stat. (2) În termenul prevzut
la alin. (1), Ministerul Sntii va elabora reglementrile legale
privind organizarea i funcionarea instituiilor prevzute la art. 13
i 14, pe care le va supune Guvernului spre aprobare.
Normele metodologice privind activitatea de sntate public se
elaboreaz de structurile de sntate public i se aprob prin ordin al
ministrului sntii.
(1) Prevederile prezentului titlu se aplic i ministerelor cu reea
sanitar proprie. (2) La data intrrii în vigoare a prezentei legi se
abrog Legea nr. 3/1978 privind asigurarea sntii populaiei, publicat
în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 54 din 10 iulie 1978, cu
modificrile ulterioare, Legea nr. 100/1998 privind asistena de
sntate public, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 204 din 1 iunie 1998, cu modificrile i completrile ulterioare,
precum i orice alte dispoziii contrare.
TITLUL II Programele naionale de sntate
CAPITOLUL I Dispoziii generale
(1) În sensul prezentului titlu, termenii i expresiile de mai jos
au urmtoarele semnificaii: a) pachetul programelor naionale de
sntate - ansamblul de aciuni multianuale orientate spre
principalele domenii de intervenie ale asistenei de sntate public;
b) derularea programelor naionale de sntate - procesul de
implementare, coordonare, monitorizare, evaluare i control al
programelor naionale de sntate; c) implementarea programelor
naionale de sntate - procesul de organizare a resurselor umane,
materiale i financiare, la nivelul unitilor de specialitate, în
scopul asigurrii de bunuri i servicii pentru beneficiarii acestor
programe sau schimbri ale comportamentelor acestora, ca rspuns la
anumite nevoi de sntate identificate din date obiective; d) unitate
de specialitate - structur din cadrul sistemului de sntate public
cu atribuii în implementarea programelor naionale de sntate; e)
unitatea naional/regional de asisten tehnic i management al
programelor naionale de sntate - structura organizatoric fr
personalitate juridic din cadrul instituiilor publice din
subordinea Ministerului Sntii, înfiinat prin ordin al ministrului
sntii, cu atribuii în asigurarea asistenei tehnice i managementului
programelor naionale de sntate; f) asistena tehnic - totalul
activitilor de pregtire i informare a unitilor de specialitate cu
atribuii în implementarea programelor naionale de sntate, precum i
orice alte activiti întreprinse în vederea îmbuntirii implementrii
programelor naionale de sntate; g) cheltuieli eligibile -
cheltuielile de natura bunurilor i serviciilor efectuate de ctre
unitile de specialitate cu atribuii în implementarea programelor
naionale de sntate, potrivit prevederilor normelor tehnice de
realizare a programelor naionale de sntate. (2) Programele naionale
de sntate se adreseaz domeniilor de intervenie în sntatea public
dup cum urmeaz: a) programe naionale de sntate public, care au
drept scop: (i) prevenirea, supravegherea i controlul bolilor
transmisibile i netransmisibile; (ii) monitorizarea strii de sntate
a populaiei; (iii) promovarea sntii i a unui stil de via sntos;
(iv) monitorizarea factorilor determinani din mediul de via i munc;
(v) asigurarea serviciilor de sntate public specifice; (vi)
asigurarea tratamentului specific pentru TBC i HIV/SIDA; (vii)
realizarea procedurilor de transplant de organe, esuturi sau
celule; b) programe naionale de sntate curative care au drept scop
asigurarea tratamentului specific în cazul bolilor cu impact major
asupra sntii publice, altele decât TBC i HIV/SIDA i transplant de
organe, esuturi i celule.
Elaborarea programelor naionale de sntate are la baz urmtoarele
obiective: a) rezolvarea cu prioritate a problemelor de sntate, în
conformitate cu Strategia naional de sntate a Ministerului Sntii;
b) utilizarea eficient a resurselor alocate pentru îndeplinirea
obiectivelor i indicatorilor aprobai; c) fundamentarea programelor
pe nevoile populaiei, evideniate din date obiective;
Art. 45. -
Art. 46. -
Art. 47. -
Art. 48. -
Art. 49. -
Tiparit de Angello Luigi Piticari la 15.01.2019. Document Lege5 -
Copyright © 2019 Indaco Systems.
11/539
a Guvernului. (2) Pentru elaborarea programelor naionale de sntate,
structura de specialitate colaboreaz cu CNAS i cu autoriti,
instituii i organizaii nonguvernamentale. (3) Beneficiarii
programelor naionale de sntate sunt persoanele care au calitatea de
asigurat în conformitate cu prevederile art. 222 alin. (1), precum
i persoanele care au domiciliul în România i care nu realizeaz
venituri din munc, pensie sau alte surse. (4) În situaii de risc
epidemiologic, persoanele prevzute la alin. (3), precum i
persoanele aflate în tranzit pe teritoriul României beneficiaz de
programele naionale de sntate public care au drept scop prevenirea,
supravegherea i controlul bolilor transmisibile.
Pus în aplicare la data de 20/09/2018 prin Hotrârea nr. 155/2017
privind aprobarea programelor naionale de sntate pentru anii 2017 i
2018
(1) Programele naionale de sntate sunt elaborate de ctre Ministerul
Sntii, cu participarea CNAS, iar derularea acestora se realizeaz
distinct, dup cum urmeaz: a) de ctre Ministerul Sntii pentru
programele naionale de sntate public; b) de ctre CNAS pentru
programele naionale de sntate curative. (2) Se autorizeaz
Ministerul Finanelor Publice s introduc, la propunerea
ordonatorilor principali de credite, modificrile corespunztoare în
structura bugetului de stat, a bugetului Ministerului Sntii i a
bugetului activitilor finanate integral din venituri proprii anexat
la acesta i în volumul i structura bugetului Fondului naional unic
de asigurri sociale de sntate, aprobate pe anul 2008, fr afectarea
deficitului bugetului de stat i a deficitului bugetului general
consolidat pe anul 2008. (3) Se autorizeaz ordonatorii principali
de credite s introduc modificrile corespunztoare în anexele la
bugetul Ministerului Sntii i la bugetul Fondului naional unic de
asigurri sociale de sntate aprobate pe anul 2008. (4) Structura
programelor naionale de sntate, obiectivele acestora, precum i
orice alte condiii i termene necesare implementrii i derulrii se
aprob prin hotrâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Sntii.
(5) Normele tehnice de realizare a programelor naionale de sntate
se aprob dup cum urmeaz: a) prin ordin al ministrului sntii pentru
programele naionale de sntate public; Puneri în aplicare (1)
Pus în aplicare la data de 28/12/2018 prin Normele tehnice de
realizare a programelor naionale de sntate public pentru anii 2017
i 2018, din
30.03.2017
b) prin ordin al preedintelui CNAS, cu avizul Ministerului Sntii,
pentru programele naionale de sntate curative. Puneri în aplicare
(1)
Pus în aplicare la data de 28/12/2018 prin Normele tehnice de
realizare a programelor naionale de sntate curative pentru anii
2017 i 2018, din
31.03.2017
(1) Implementarea programelor naionale de sntate se realizeaz prin
uniti de specialitate selectate în baza criteriilor aprobate în
normele tehnice de realizare a programelor naionale de sntate. (2)
În înelesul prezentei legi, unitile de specialitate sunt: a)
instituii publice; b) furnizori publici de servicii medicale; c)
furnizori privai de servicii medicale pentru serviciile medicale
care excedeaz capacitii furnizorilor publici de servicii medicale;
d) furnizori privai de medicamente i dispozitive medicale,
tehnologii i dispozitive asistive. (3) Unitile de specialitate
prevzute la alin. (2) pot angaja personal pentru implementarea
programelor naionale de sntate ca aciuni multianuale pe toat
perioada de implementare a acestora, cu respectarea prevederilor
legale în domeniu. (4) Pentru realizarea atribuiilor i activitilor
prevzute în cadrul programelor naionale de sntate, unitile de
specialitate prevzute la alin. (2) pot încheia contracte de prestri
de servicii cu medici, asisteni medicali i alte categorii de
personal, dup caz, precum i cu persoane juridice, potrivit
dispoziiilor Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicat, cu
modificrile ulterioare, i în condiiile stabilite prin Normele
tehnice de realizare a programelor naionale de sntate. (5)
Contractele de prestri de servicii/Conveniile civile încheiate în
condiiile alin. (4) de ctre unitile de specialitate stabilite la
alin. (2) prevd aciuni multianuale, sunt de natur civil i se
încheie pentru toat perioada de implementare a programelor naionale
de sntate. (6) Sumele necesare pentru derularea contractelor
prevzute la alin. (3) i (4) sunt cuprinse în fondurile alocate
programelor naionale de sntate.
(1) Implementarea programelor naionale de sntate public se
realizeaz din sumele alocate din bugetul Ministerului Sntii, de la
bugetul de stat i din venituri proprii, dup cum urmeaz: a) prin
instituii publice i furnizori de servicii medicale din subordinea
Ministerului Sntii; b) prin furnizori de servicii medicale din
reeaua autoritilor administraiei publice locale i a ministerelor i
instituiilor cu reea sanitar proprie, instituii publice, precum i
furnizori privai de servicii medicale, cu respectarea art. 52 alin.
(2) lit. c), în baza contractelor încheiate cu direciile de
Art. 50. -
Art. 52. -
Art. 53. -
Tiparit de Angello Luigi Piticari la 15.01.2019. Document Lege5 -
Copyright © 2019 Indaco Systems.
12/539
CAPITOLUL II Atribuii în realizarea programelor naionale de
sntate
Atribuiile Ministerului Sntii în domeniul programelor naionale de
sntate sunt urmtoarele: a) aprob strategia programelor naionale de
sntate, parte integrant a Strategiei naionale de sntate; b) propune
Guvernului spre aprobare programele naionale de sntate; c) aprob
normele metodologice de realizare a programelor naionale de sntate
public; d) avizeaz normele metodologice de realizare a programelor
naionale curative elaborate de CNAS; e) organizeaz la nivel naional
proceduri de achiziii publice pentru achiziionarea de bunuri i
servicii necesare implementrii programelor naionale de sntate, cu
respectarea dispoziiilor legale în vigoare privind achiziiile
publice; f) realizeaz organizarea, monitorizarea, evaluarea i
controlul implementrii programelor naionale de sntate public; g)
asigur finanarea programelor naionale de sntate public.
Atribuiile structurii din cadrul Ministerului Sntii, responsabile
de elaborarea i coordonarea programelor naionale de sntate, sunt
urmtoarele: a) particip la elaborarea strategiei programelor
naionale de sntate, parte integrant a Strategiei naionale de
sntate; b) elaboreaz structura programelor naionale de sntate, în
colaborare cu direciile de specialitate din Ministerul Sntii i
CNAS; c) fundamenteaz necesarul de resurse financiare pentru
implementarea programelor naionale de sntate public pe baza
propunerilor unitilor regionale/naionale de asisten tehnic i
management al programelor naionale de sntate i/sau direciilor de
specialitate ale Ministerului Sntii, dup caz; d) propune spre
aprobare ministrului sntii norme tehnice de realizare a programelor
naionale de sntate public, elaborate în colaborare cu direciile de
specialitate din Ministerul Sntii; e) realizeaz coordonarea,
monitorizarea i evaluarea implementrii programelor naionale de
sntate public direct sau prin unitile regionale/naionale de asisten
tehnic i management al programelor naionale de sntate, în
colaborare cu direciile de specialitate din cadrul Ministerului
Sntii; f) propune ministrului sntii msuri pentru îmbuntirea
derulrii programelor naionale de sntate.
Atribuiile CNAS în domeniul programelor naionale de sntate sunt
urmtoarele: a) particip la elaborarea proiectului de hotrâre a
Guvernului pentru aprobarea programelor naionale de sntate; b)
elaboreaz i aprob normele tehnice de realizare a programelor
naionale de sntate curative, cu avizul conform al Ministerului
Sntii; c) realizeaz organizarea, monitorizarea, evaluarea i
controlul implementrii programelor naionale de sntate curative; d)
asigur finanarea programelor naionale de sntate curative; e)
transmite structurii cu atribuii în elaborarea i coordonarea
programelor naionale de sntate, trimestrial, anual i ori de câte
ori este nevoie, indicatorii programelor naionale curative, precum
i analiza modului în care acestea sunt derulate.
(1) Ministerul Sntii desemneaz instituii publice din subordinea sa
pentru asigurarea asistenei tehnice i managementului programelor
naionale de sntate i înfiineaz uniti de asisten tehnic i management
al programelor naionale de sntate în cadrul instituiilor desemnate,
prin ordin al ministrului sntii. (2) Unitile de asisten tehnic i
management al programelor naionale de sntate se pot înfiina la
nivel naional sau regional, dup caz. (3) În cadrul unei instituii
publice din subordinea Ministerului Sntii se înfiineaz o singur
unitate de asisten tehnic i management al programelor naionale de
sntate care poate asigura asisten tehnic i management pentru unul
sau mai multe programe naionale de sntate, dup caz. (4) Structura
organizatoric a unitilor de asisten tehnic i management al
programelor naionale de sntate, atribuiile acestora, precum i orice
alte condiii necesare funcionrii lor se aprob prin normele tehnice
de realizare a programelor naionale de sntate. (5) Cheltuielile
privind organizarea i funcionarea unitilor de asisten tehnic i
management al programelor naionale de sntate sunt incluse în sumele
alocate programelor naionale de sntate pe care le gestioneaz,
acestea stabilindu-se în raport cu complexitatea activitii
desfurate, cu aprobarea Ministerului Sntii. (6) Pentru realizarea
atribuiilor de asisten tehnic i management al programelor naionale
de sntate, instituiile publice prevzute la alin. (1) pot angaja
personal, cu încadrarea în numrul maxim de posturi aprobat la
nivelul Ministerului Sntii i al instituiilor subordonate, i/sau pot
încheia contracte de prestri de servicii/convenii civile potrivit
prevederilor art. 52 alin. (3) - (6), cu respectarea prevederilor
legale în vigoare.
CAPITOLUL III Finanarea programelor naionale de sntate
(1) Finanarea programelor naionale de sntate se realizeaz astfel:
a) de la bugetul Ministerului Sntii, din bugetul de stat i din
venituri proprii, pentru programele naionale de sntate
public;
Art. 54. -
Art. 55. -
Art. 56. -
Art. 57. -
Art. 58. -
Tiparit de Angello Luigi Piticari la 15.01.2019. Document Lege5 -
Copyright © 2019 Indaco Systems.
13/539
b) de la bugetul Fondului naional unic de asigurri sociale de
sntate, pentru programele naionale de sntate curative; c) din alte
surse, inclusiv din donaii i sponsorizri, în condiiile legii. (2)
Sumele alocate programelor naionale de sntate multianuale sunt
aprobate prin legea bugetului de stat potrivit prevederilor Legii
nr. 500/2002 privind finanele publice, cu modificrile i completrile
ulterioare. (3) În cazul programelor naionale de sntate public
finanarea cheltuielilor se realizeaz în baza cererilor fundamentate
ale unitilor de specialitate, certificate pentru realitatea i
regularitatea datelor, însoite de borderoul centralizator al
bunurilor i serviciilor achiziionate sau, dup caz, al serviciilor
realizate i raportate în conformitate cu prevederile normelor
tehnice de realizare a programelor naionale de sntate public. (4)
În cazul programelor naionale de sntate curative, medicamentele,
materialele sanitare, dispozitivele medicale, tehnologiile i
dispozitivele asistive i altele asemenea, eliberate prin farmaciile
cu circuit deschis, care se acord beneficiarilor cuprini în
programele naionale curative, se suport din bugetul Fondului
naional unic de asigurri sociale de sntate la nivelul preului de
decontare. (5) Medicamentele, materialele sanitare, dispozitivele
medicale, tehnologiile i dispozitivele asistive i altele asemenea,
utilizate în unitile sanitare cu paturi pentru tratamentul
bolnavilor pe perioada spitalizrii acestora sau, dup caz, eliberate
prin farmaciile cu circuit închis pentru tratamentul în regim
ambulatoriu al bolnavilor cuprini în programele naionale de sntate,
se suport la nivelul preului de achiziie, care pentru medicamente
nu poate depi preul de decontare. (6) Achiziionarea medicamentelor,
materialelor sanitare, dispozitivelor medicale, tehnologiilor i
dispozitivelor asistive i altelor asemenea prevzute la alin. (5) se
realizeaz prin proceduri de achiziie public organizate de
Ministerul Sntii sau de unitile sanitare cu paturi care
implementeaz programele naionale de sntate, dup caz, cu respectarea
dispoziiilor legale în vigoare privind achiziiile publice. (7)
Lista medicamentelor care se asigur în cadrul programelor naionale
de sntate se aprob prin hotrâre a Guvernului. (8) Modalitatea
privind includerea, extinderea indicaiilor, neincluderea sau
excluderea medicamentelor în/din lista menionat la alin. (7) este
prevzut la art. 243.
(1) Sumele alocate pentru programele naionale de sntate sunt
cuprinse în bugetele de venituri i cheltuieli ale unitilor de
specialitate prin care acestea se implementeaz. (2) Sumele prevzute
la alin. (1) se public pe site-ul Ministerului Sntii. (3) Unitile
de specialitate public pe site-ul propriu bugetul de venituri i
cheltuieli i execuia bugetului de venituri i cheltuieli, pentru
programele naionale de sntate.
Unitile de specialitate care implementeaz programe naionale de
sntate au obligaia utilizrii fondurilor în limita bugetului alocat
i potrivit destinaiei specificate, cu respectarea dispoziiilor
legale, precum i obligaia gestionrii eficiente a mijloacelor
materiale i bneti i a organizrii evidenei contabile a cheltuielilor
pentru fiecare program, pe subdiviziunile clasificaiei bugetare,
atât pentru bugetul aprobat, cât i în execuia bugetului de venituri
i cheltuieli.
(1) Ministerul Sntii asigur fondurile pentru finanarea programelor
naionale de sntate public la solicitrile unitilor de asisten tehnic
i management al programelor naionale de sntate. (2) CNAS asigur
fondurile pentru finanarea programelor naionale curative la
solicitrile caselor de asigurri de sntate. (3) Solicitrile de
finanare a programelor naionale de sntate prevzute la alin. (1) i
(2) sunt întocmite pe baza cererilor fundamentate ale unitilor de
specialitate, care vor solicita finanarea în funcie de realizarea
indicatorilor i cu încadrarea în limita fondurilor aprobate cu
aceast destinaie.
CAPITOLUL IV Dispoziii finale
În termen de 3 zile de la intrarea în vigoare a prezentului titlu,
se aprob Regulamentul de organizare i funcionare a Ageniei Naionale
pentru Programe de Sntate, prin ordin al ministrului sntii.
TITLUL III Asistena medical primar
CAPITOLUL I Dispoziii generale
(1) Obiectul prezentului titlu îl constituie reglementarea
domeniului asistenei medicale primare, asigurat prin serviciile de
medicin de familie. (2) Termenul asisten medical primar definete
furnizarea îngrijirilor de sntate cuprinztoare, de prim-contact,
indiferent de natura problemei de sntate, în contextul unei relaii
continue cu pacienii, în prezena bolii sau în absena acesteia. (3)
Domeniul definit la alin. (2) face obiectul specialitii medicin de
familie.
În înelesul prezentului titlu, termenii i noiunile folosite au
urmtoarea semnificaie: a) asisten medical primar - segmentul de
asisten medical care furnizeaz îngrijiri ce întrunesc toate
caracteristicile menionate la art. 63 alin. (2) i având ca furnizor
specializat i de sine stttor cabinetul de medicin de familie; b)
medicin de familie - specialitatea medical clinic, de practic
public autorizat, dobândit în condiiile legii; c) medicul
specialist de medicin de familie - medicul care a obinut
specialitatea medicin de familie, în condiiile legii; d) medic de
medicin general - absolvent al facultii de medicin sau pediatrie
din România, promoie anterioar anului 2005, care nu a
Art. 59. -
Art. 60. -
Art. 61. -
Art. 62. -
Art. 63. -
Art. 64. -
Tiparit de Angello Luigi Piticari la 15.01.2019. Document Lege5 -
Copyright © 2019 Indaco Systems.
14/539
CAPITOLUL II Medicul de familie
(1) Medicul de familie este furnizorul de îngrijiri de sntate care
coordoneaz i integreaz serviciile medicale furnizate pacienilor de
ctre el însui sau de ctre ali furnizori de servicii de sntate. (2)
Medicul de familie asigur accesul în sistemul sanitar pentru
pacienii si, la nivelurile de competen cele mai adecvate nevoilor
acestora.
Medicul de familie acord îngrijiri persoanelor în contextul
familiei i, respectiv, familiilor în cadrul comunitii, fr
discriminare. Caracteristicile asistenei acordate de medicul de
familie sunt urmtoarele:
a) constituie punctul de prim-contact în cadrul sistemului de
sntate, oferind acces nediscriminatoriu pacienilor i ocupându-se de
toate problemele de sntate ale acestora; b) folosete eficient
resursele sistemului de sntate, coordonând asistena medical acordat
pacienilor; colaboreaz cu ceilali furnizori de servicii din
asistena medical primar i asigur legtura cu celelalte specialiti;
c) este orientat ctre individ, familie i comunitate; d) se bazeaz
pe comunicarea direct medic-pacient, care conduce în timp la
stabilirea unei relaii interumane de încredere, în care pacientul
devine un partener responsabil al medicului pentru
meninerea/restabilirea propriei snti; e) asigur continuitatea
asistenei medicale primare prin consultaii de urgen înregistrate
prin sistemul naional de urgen, în afara programului normal de
lucru al cabinetelor de medicin de familie, precum i în regim de
gard, prin intermediul centrelor de permanen; Puneri în aplicare
(1)
Pus în aplicare la data de 03/01/2018 prin Norma metodologic cu
privire la asigurarea continuitii asistenei medicale primare prin
centrele de
permanen din 25.05.2011
f) rezolv problemele de sntate acute i cronice ale pacienilor; g)
promoveaz sntatea i starea de bine a pacienilor prin intervenii
adecvate i eficiente; h) urmrete rezolvarea problemelor de sntate
ale comunitii.
(1) Medicul de familie este competent din punct de vedere
profesional s furnizeze îngrijirile cuprinztoare de care are nevoie
o persoan. (2) Începând cu promoia 2005 de absolveni liceniai ai
instituiilor de învmânt superior medical, competenele profesionale
în specialitatea medicin de familie se dobândesc numai prin
rezideniat. (3) Medicii de medicin general prevzui la art. 64 lit.
d), care la data aderrii României la Uniunea European, denumit în
continuare UE, furnizeaz servicii de asisten medical primar în
sistemul asigurrilor sociale de sntate, îi pot continua activitatea
în aceleai condiii i dup aceast dat.
Pentru medicii de medicin general cu drept de liber practic, care
la data intrrii în vigoare a prezentei legi nu sunt confirmai
rezideni în specialitatea medicin de familie, dar furnizeaz în
regim salarial sau independent servicii de medicin de familie în
cabinete acreditate în cadrul sistemului de asigurri sociale de
sntate, sau care au întrerupt temporar, în condiiile legii,
exercitarea profesiei, vor fi organizate modaliti flexibile de
formare în specialitatea medicin de familie.
CAPITOLUL III
Art. 65. -
Art. 68. -
Art. 69. -
Tiparit de Angello Luigi Piticari la 15.01.2019. Document Lege5 -
Copyright © 2019 Indaco Systems.
15/539
Cabinetul de medicin de familie
Asistena medical primar i continuitatea în acest domeniu se desfoar
în cabinete de medicin de familie i centre de permanen înfiinate în
condiiile legii.
Asistena medical primar se poate asigura prin practica individual a
medicilor de familie sau prin diferite forme de asociere a
cabinetelor în grupuri de practic, în locaii comune sau prin
integrarea funcional a unor cabinete cu locaii distincte.
Activitatea cabinetelor de medicin de familie se desfoar prin
medicii titulari, personalul angajat i colaboratorii externi. (1)
Înfiinarea unui nou cabinet de medicin de familie într-o localitate
se realizeaz în conformitate cu prevederile legale.
Metodologia
se stabilete prin norme aprobate prin ordin al ministrului sntii.
(2) Contractarea i decontarea serviciilor de medicin de familie de
ctre casele de asigurri de sntate judeene i a municipiului
Bucureti, Casa Asigurrilor de Sntate a Aprrii, Ordinii Publice,
Siguranei Naionale i Autoritii Judectoreti se fac pentru urmtoarele
categorii de medici: a) medicii prevzui la art. 64 lit. d); b)
medicii ceteni ai unui stat membru al UE, ai unui alt stat
aparinând Spaiului Economic European, denumit în continuare SEE,
sau ai Confederaiei Elveiene, în înelesul art. 376 alin. (1) lit.
b) i al art. 377 alin. (1), formai în profesie în unul dintre
aceste state, care la data de 1 ianuarie 2007 erau stabilii pe
teritoriul României i care, în urma recunoaterii calificrii
profesionale beneficiau, la aceast dat, de dreptul de exercitare în
cadrul sistemului naional al asigurrilor de sntate a activitilor
din domeniul specialitii medicin de familie, fr titlul de medic
specialist medicin de familie; c) medicii confirmai specialiti în
una dintre specialitile medicin general aduli, medicin general
copii, medicin general, medicin general/medicin de familie, medicin
de familie; d) medicii titulari ai certificatului care atest
formarea specific a medicului generalist, dobândit în unul dintre
statele prevzute la lit. b), precum i medicii titulari ai
certificatului de drept câtigat de medic generalist, eliberat de
unul dintre aceste state, în cazul crora s-au aplicat procedurile
prevzute la art. 394-396, art. 402 i art. 405. (3) Preluarea
activitii unui praxis existent de ctre un alt medic de familie, în
condiiile încetrii activitii medicului titular, se face prin
transmiterea patrimoniului de afectaiune profesional deinut ctre
medicul care preia praxisul. Noul deintor va aduce la cunotin
autoritilor de sntate public teritoriale, caselor de asigurri de
sntate, respectiv pacienilor, preluarea praxisului. Criteriile i
metodologia de preluare se stabilesc prin norme aprobate prin ordin
al ministrului sntii.
(1) Autoritile administraiei publice locale pot acorda faciliti i
stimulente aferente instalrii unui medic, înfiinrii i funcionrii
cabinetului de medicin de familie, în conformitate cu dispoziiile
legale în vigoare. (2) În baza dispoziiilor alin. (1), autoritile
administraiei publice locale pot încheia cu reprezentantul legal al
cabinetului de medicin de familie un contract civil în care s se
consemneze drepturile i obligaiile prilor.
(1) Un medic de familie poate fi titularul unui singur cabinet. (2)
Cabinetele de medicin de familie acreditate pot deschide puncte de
lucru. Criteriile i metodologia vor fi precizate în normele
prevzute la art. 73 alin. (1).
CAPITOLUL IV Serviciile furnizate în cadrul asistenei medicale
primare
Cabinetul de medicin de familie furnizeaz servicii medicale ctre
pacienii: a) asigurai, înscrii pe lista proprie sau a altor
cabinete; b) neasigurai.
Cabinetul de medicin de familie poate desfura urmtoarele activiti:
a) intervenii de prim necesitate în urgenele medico-chirurgicale,
precum i în afeciunile acute; b) activiti de medicin preventiv; c)
activiti medicale curative; d) activiti de îngrijire la domiciliu;
e) activiti de îngrijiri paliative; Puneri în aplicare (2)
Pus în aplicare la data de 05/03/2018 prin Ordinul nr. 253/2018
pentru aprobarea Regulamentului de organizare, funcionare i
autorizare a
serviciilor de îngrijiri paliative
Pus în aplicare la data de 05/03/2018 prin Anexele nr. 1-11 la
Ordinul ministrului sntii nr. 253/2018 pentru aprobarea
Regulamentului de
organizare, funcionare i autorizare a serviciilor de îngrijiri
paliative din 23.02.2018
f) activiti de consiliere; g) alte activiti medicale, în
conformitate cu atestatele de studii complementare; h) activiti de
învmânt în specialitatea medicin de familie, în cabinetele
medicilor instructori formatori; i) activiti de cercetare
tiinific;
Art. 70. -
Art. 71. -
Art. 74. -
Art. 75. -
Art. 76. -
Art. 77. -
Tiparit de Angello Luigi Piticari la 15.01.2019. Document Lege5 -
Copyright © 2019 Indaco Systems.
16/539
Activitile medicale se pot desfura la sediul cabinetului, la
domiciliul pacienilor, în centrele de permanen, în alte locaii
special amenajate i autorizate sau la locul solicitrii, în cazul
interveniilor de prim necesitate în urgenele medico-chirurgicale
ori în caz de risc epidemiologic.
Cabinetul de medicin de familie poate oferi servicii medicale
eseniale, servicii medicale extinse i servicii medicale adiionale.
(1) Serviciile medicale eseniale sunt acele servicii, definitorii
pentru domeniul de competen al asistenei medicale primare, care
sunt
oferite de toi medicii de familie în cadrul consultaiei medicale.
(2) Serviciile prevzute la alin. (1) sunt urmtoarele: a) intervenii
de prim necesitate în urgenele medico-chirurgicale; b) asistena
curent a solicitrilor acute; c) monitorizarea bolilor cronice, care
cuprinde: supraveghere medical activ pentru cele mai frecvente boli
cronice, prescripii de tratament medicamentos i/sau
igieno-dietetic, coordonarea evalurilor periodice efectuate de ctre
medici de alt specialitate decât cea de medicin de familie; d)
servicii medicale preventive, precum: imunizri, monitorizarea
evoluiei sarcinii i luziei, depistare activ a riscului de
îmbolnvire pentru afeciuni selecionate conform dovezilor tiinifice,
supraveghere medical activ, la aduli i copii asimptomatici cu risc
normal sau ridicat, pe grupe de vârst i sex.
Serviciile medicale extinse sunt acele servicii care pot fi
furnizate la nivelul asistenei medicale primare în mod opional
i/sau în anumite condiii de organizare, precum: a) servicii
speciale de consiliere; b) planificare familial; c) unele proceduri
de mic chirurgie; d) servicii medico-sociale: îngrijiri la
domiciliu, îngrijiri terminale.
Serviciile medicale adiionale reprezint manopere i tehnici însuite
de medicii practicieni, certificate prin atestate de studii
complementare i/sau care necesit dotri speciale.
(1) Colectarea i transmiterea de date pentru supravegherea bolilor
comunicabile se realizeaz prin sisteme informaionale de rutin, care
cuprind un set minimal de date, într-un format unic, obligatoriu a
fi transmise de ctre toi furnizorii de servicii medicale i al cror
coninut, metodologie de colectare i raportare se stabilesc prin
hotrâre a Guvernului. (2) Supravegherea epidemiologic detaliat i
colectarea de date privind utilizarea serviciilor medicale de ctre
pacieni reprezint un serviciu distinct i se realizeaz prin
cabinetele santinel. Acestea pot contracta servicii cu instituiile
interesate.
Cabinetele de medicin de familie în care îi desfoar activitatea
medici formatori de medicin de familie pot oferi prestaii de
formare medical, în cadrul colaborrii cu instituii de învmânt
superior medical sau cu organizaii acreditate ca furnizori de
educaie medical continu, precum i activiti de cercetare, conform
dispoziiilor legale în vigoare.
CAPITOLUL V Finanarea medicinei de familie
Cabinetul de medicin de familie poate realiza venituri din: a)
contracte încheiate cu casele de asigurri de sntate din cadrul
sistemului de asigurri sociale de sntate, în condiiile
Contractului-cadru; b) contracte încheiate cu autoritile
teritoriale de sntate public, pentru servicii de planificare
familial, servicii speciale de consiliere, servicii de îngrijiri
medicale la domiciliu în faz terminal i postspitaliceti; c)
contracte încheiate cu societile de asigurri private de sntate; d)
contracte încheiate cu autoritile teritoriale de sntate public sau
instituii publice din subordinea Ministerului Sntii, pentru
implementarea programelor naionale de sntate public; e) contracte
încheiate cu autoritile teritoriale de sntate public, pentru
servicii de medicin comunitar; f) contracte încheiate cu teri,
pentru servicii aferente unor competene suplimentare; g) plata
direct de la consumatori, pentru serviciile necontractate cu teri
pltitori; h) coplata aferent unor activiti medicale; i) contracte
de cercetare; j) contracte pentru activitatea didactic în educaia
universitar i postuniversitar; k) donaii, sponsorizri; l) alte
surse, conform dispoziiilor legale, inclusiv din valorificarea
aparaturii proprii, uzat fizic sau moral.
Sumele alocate pentru finanarea asistenei medicale primare se
stabilesc pe baza obiectivelor politicii naionale de sntate public.
(1) Din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sntii, se pot
finana cheltuieli pentru investiii în infrastructur, în localitile
rurale,
în vederea construciei, reabilitrii, dotrii minime standard a
spaiilor medicale i nemedicale în care se desfoar activiti de
îngrijire medical primar. (2) Ministerul Sntii aloc sumele prevzute
la alin. (1) sub form de transferuri prin direciile de sntate
public judeene ctre autoritile administraiei publice locale.
Art. 78. -
Art. 86. - Art. 87. -
Tiparit de Angello Luigi Piticari la 15.01.2019. Document Lege5 -
Copyright © 2019 Indaco Systems.
17/539
CAPITOLUL VI Rolul i obligaiile asistenei medicale primare în
sistemul sanitar
În procesul de furnizare de servicii cabinetele medicilor de
familie colaboreaz cu toate celelalte specialiti medicale, cu
respectarea specificului specialitii i asigurarea transmiterii
reciproce a tuturor datelor relevante cu privire la starea
pacientului.
Obligaiile personalului i cabinetelor de medicin de familie se
reglementeaz prin acte normative, dup cum urmeaz: a) obligaiile de
etic i deontologie profesional - prin legile i codurile de
deontologie profesional care guverneaz exercitarea profesiilor
reglementate în sistemul sanitar; b) obligaiile privind sntatea
public - conform reglementrilor legale în vigoare i dispoziiilor
direciilor de sntate public; c) obligaiile fa de sistemul
asigurrilor sociale de sntate - prin contractul-cadru, normele
anuale de aplicare i contractele cu casele de asigurri; d)
obligaiile privind relaiile de munc - prin contractul de munc anual
la nivel de ramur sanitar i contractele individuale/colective de
munc ale angajailor, precum i prin alte prevederi legale speciale;
e) obligaiile fa de pacieni - prin îndeplinirea prevederilor
specifice din actele normative prevzute la lit. a) i c), precum i
din legislaia privind drepturile pacientului; f) obligaiile privind
managementul evidenei medicale primare i a informaiei medicale
gestionate - prin reglementrile legale în vigoare; g) obligaiile
privind protecia mediului i gestionarea deeurilor rezultate din
activitatea medical - prin reglementrile legale în vigoare; h)
obligaia de educaie/formare continu i de dezvoltare profesional a
resursei umane din asistena medical primar - prin reglementrile
legale în vigoare.
CAPITOLUL VII Dispoziii finale
În termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentului
titlu, Ministerul Sntii va elabora norme metodologice de aplicare a
prezentului titlu, aprobate prin hotrâre a Guvernului.
La data intrrii în vigoare a prezentului titlu, orice dispoziie
contrar prevederilor prezentei legi se abrog.
TITLUL IV Sistemul naional de asisten medical de urgen i de prim
ajutor calificat
Puneri în aplicare (1)
Pus în aplicare la data de 28/08/2015 prin Ordinul nr. 1706/2007
privind conducerea i organizarea unitilor i compartimentelor de
primire a
urgenelor
SECIUNEA 1 Definiii
(1) În înelesul prezentului titlu, în sistemul naional de servicii
medicale de urgen i de prim ajutor calificat, termenii i noiunile
folosite au urmtoarea semnificaie: a) Sistemul naional de servicii
medicale de urgen i prim ajutor calificat - ansamblul de structuri,
fore, mecanisme i relaii, organizate dup aceleai principii i
reguli, care utilizeaz proceduri integrate de management
specializat i/sau calificat; b) asisten public integrat de urgen -
asistena asigurat de instituiile publice de stat aflate în
structurile Ministerului Sntii, Ministerului Afacerilor Interne
i/sau în structura autoritilor publice locale, precum i de
Serviciul de Telecomunicaii Speciale prin Direcia pentru apel unic
de urgen 112. Ea include ansamblul de msuri i activiti cu caracter
logistic, tehnic i medical, destinate în principal salvrii i
pstrrii vieii; c) asisten medical privat de urgen - ansamblul de
msuri i activiti cu caracter logistic i medical, având ca scop
principal salvarea i pstrarea vieii, asigurat de serviciile private
de urgen aparinând unor organizaii nonguvernamentale, care
funcioneaz în scop umanitar, nonprofit, sau unor firme, asociaii
ori persoane fizice, care funcioneaz în scop comercial; d) asisten
medical de urgen - ansamblul de msuri diagnostice i terapeutice
întreprinse de ctre personal medical calificat. Ea poate fi acordat
la diferite niveluri de ctre medici i asisteni medicali cu diferite
grade de pregtire; e) urgen medical - accidentarea sau îmbolnvirea
acut, care necesit acordarea primului ajutor calificat i/sau a
asistenei medicale de urgen, la unul sau mai multe niveluri de
competen, dup caz. Ea poate fi urgen cu pericol vital, unde este
necesar/sunt necesare una sau mai multe resurse de intervenie în
faza prespitaliceasc, continuând îngrijirile într-un spital local,
judeean ori regional, sau urgen fr pericol vital, unde îngrijirile
pot fi efectuate, dup caz, cu sau fr utilizarea unor resurse
prespitaliceti, la un centru ori cabinet medical autorizat sau, dup
caz, la un spital; f) pacient critic - pacientul cu funciile vitale
instabile sau cu afeciuni care pot avea complicaii ireversibile i
care necesit intervenie medical de
Art. 88. -
Art. 89. -
Art. 90. -
Art. 91. -
Art. 92. -
Tiparit de Angello Luigi Piticari la 15.01.2019. Document Lege5 -
Copyright © 2019 Indaco Systems.
18/539
Tiparit de Angello Luigi Piticari la 15.01.2019. Document Lege5 -
Copyright © 2019 Indaco Systems.
19/539
x) centrul unic de apel de urgen - structura specializat de
preluare i transfer al apelurilor de urgen primite la numrul unic
de apel 112 i la numrul de apel 961 redirecionat ctre 112 pân la
transformarea acestuia în numr comercial la dispoziia serviciilor
de ambulan judeene i a Serviciului de Ambulan Bucureti-Ilfov; y)
dispecerat medical de urgen - structura specializat de preluare i
tratare a apelurilor de urgen cu caracter medical, primite prin
centrul unic de apel de urgen sau la un numr propriu, în cazul
serviciilor private de ambulan.